Subiecte Rezolvate

__________________________________________curs AMCR 2010-2011
1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism
3. Eclectismul in secolul 19
4. Tipuri de interventii urbane, sec 19
5. Programe de arhitectura din sec 19. - clasificari si exemple; interventii asupra oraselor
6. Reviste de arhitectura
7. Ion Mincu - personaj+opere
8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple
9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)
10. Urbanismul dupa 1950
11. Arh. neoromaneasca pana la inceputul primului razboi mondial - contrast cultural; surse si modele formale;
arhitecti+lucrari
12. Arh. comunista (stalinista)
13. Elemente urbanistice in sel 19
14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple
15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)
16. Modernismul (---------''--------)
17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna
18. Arhitectura interbelica
19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o ope
20. Ion Mincu- traditionalismul
21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga
22. Neoromanesc fara IOn Mincu
23. Art deco- Art nouvea
1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist
Marcel Iancu (n. 24 mai 1895, Bucureti - d. 21 aprilie 1984, Ein Hod Israel) a fost un pictor, arhitect i
eseist originar din Romnia, stabilit ulterior n Israel. A absolvit n 1917 Academia de Arhitectur din Zurich. A
studiat pictura cu Iosif Iser.
nc din anii liceului scoate mpreun cu Tristan Tzara i Ion Vinea revista "Simbol" (1912). Sosit la Zrich n
1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventeaz reuniunile artistice de la Cabaretul
"Voltaire", unde l cunoate pe Hans Arp i se rentlnete cu Tristan Tzara, participnd la iniierea micrii
dadaiste (Curent cultural i artistic nonconformist i anarhic ndreptat mpotriva rutinei n via, gndire i art,
dezvoltat plenar ntre 1916 i 1923 i nfiinat n Zrich la 6 februarie 1916 de poetul de origine romn Tristan
Tzara).
n aceast perioad prezint afie, mti, ilustraii, realizeaz scenarii i ine conferine pe temele
avangardei artistice. Celebre sunt afiul conceput pentru prima expoziie DADA n galeria lui Han Corray din Zrich
i cel care anuna expoziia dedicat cubismului i artei negre. n 1919, la Basel, nfiineaz mpreun cu Hans Arp
i Alberto Giacometti grupul "Artitii radicali". Dup ce trece prin Paris (1921), se desparte de micarea dadaist i
de tendinele suprarealiste.
n 1922 revine n Romnia, devenind unul dintre promotorii artei de avangard. Face parte din cercul
condus de poetul Ion Vinea, care edita revista "Contimporanul" (1924-1936) i particip cu tablouri la expoziii
organizate mpreun cu sculptoria Milia Petracu i pictoria Margareta Sterian. n spiritul efervescent al vremii,
Marcel Iancu se afiliaz unor grupri avangardiste cu o component eterogen, ca "Arta nou" (19291932),
"Grupul de art" i "Criterion" (1933-1937), n care i regsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Mattis Teusch,
Corneliu Michilescu.
n lucrrile de nceput (n jurul anului 1920), se preocup de relaiile dintre form i culoare, cu aplicaii la
ambian. n Romnia i apoi la Ein Hod, continu seria sa de reliefuri policrome i de picturi n ulei, n care sunt
dominante problemele de construcie, rezolvate prin perspectiva unui spirit raionalist. Este i autor al unor lucrri
de arhitectur, de exemplu Casa "Juster" (Bucureti, 1929).
Nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat il interesa expresia plastica a interiorului si a
exteriorului; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala
colorata acoperita de alti proprietari);
Exemple de lucrari
-1926 vila pt tatal lui, a fost pictata
-vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
-vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
-strand Kiseleff vestisre simple
-cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul ivel, umbra

-vila Chihaiescu, simetrica
-vila Iluta raumplan, bar sub scara

-vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
-sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
-locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
-imobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
-imob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie
2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism
-contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a
fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Transilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta
culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si
Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import. Acest transfer
cultural a fost falicitat de:
-prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din
Germania,Austria si Italia.
-formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate
-infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux
Arts din Paris.
1.CLASICISMUL
-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a
reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare,a statelor absolutiste si a bisericii catolice
-clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice
-s-a bazat pe ratiune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari , a unei
emotivitati exagerate , forme cu multe curburi contorsionate , irationale
-patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou
-De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii
moderne in arhitectura
exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii
-simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor
-forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple asamblate(premergator gandirii
moderne);
-o noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile
-clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului
s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in
plastica decorativa a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul
brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica decorativa caracteristice
renasterii si barocului
27.
28.
29.
30.
Alexandru Orascu-cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868

actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
Biserica Metropolitana de la Iasi
S-a format in germania
31. Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident
2.ROMANTISMUL
-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea
absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc.
Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara
insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.
-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze
-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambelecautarea trecutului
-gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului, geniul creator, refuzul
oricarei dogme
-arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)
-refuzul oricarei canon artistic
-conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata
de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artistului.
Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.
-Sentimentul naturii romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a
amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.
-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale
- din cea gotica
-bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt
arhitecti :
-Transilvania
Anton Kagerbauer-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca
-romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia
-imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc
-arhitecti - Doderer si Schultz
-cladirea Carul cu bere - Zigfrid Kofkinski
-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei
-Tara Romaneasca
- primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad
Schwink
3.ECLECTISMUL
-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic
consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei momente distincte: alegerea unor
monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor
dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.
Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a
contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.
-patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a
coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare
rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a
proprietarilor insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative
constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza
unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.
-ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie
subred.
-deschidere spre cultura umana
-eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat
si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine.
-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.
3. Eclectismul in secolul 19
Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat
pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le
recompune.
Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte,
pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea
desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii
principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o
perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor
capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In
consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor
eminamente urbane.
dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea
unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea
campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.
-arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca
incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost
Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si
practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.
-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.
-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta
-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse;
rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului.
subred.
4. Tipuri de interventii urbane, sec 19
Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la
urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea
accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta.
Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt
diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare
(Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele centraleuropene ( ca pana atunci ), in Transilvania.
Categorii de interventii urbanistice:

1.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi
2.extinderea planificata a oraselor
3.transformarea modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama orasele fortificate renastere sec
18; spatii publice de agrement
efect dupa 1860-retrageri, POT, tipul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban,
functioneaza max si acum.
1. orase noi-restructurare radicala de pe dunare

-turnu magurele
-turnu fortificat de mircea cel batran;
-trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului;
-relief particular;
-segregare sociala a populatiei; 1900 3 km de dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata
de cladirii 80% pe tot conturul
-drobeta turnu severin
Turnu Sevarin
52. forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului
53. miez varde al orasului prezent si acum
extindere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea
calafat, oltenita, calarasi - orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de circulatie
orase restructurate complet giurgiu si braila
-giurgiu
- Giurgiu prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.
Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:
58. a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti in locul ei urma sa fie amenajat un parc public
59. pe teritoriul vechiului zid artera de circulatie
60. spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice
61. 1870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale
- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie.
parcelata nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi si noi;- cateva axe care duc spre parc (radiale);
pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii; 1910 parcul restrans ocupat cu cladir,
oras extins pe contur . sec 19 trama regulata. Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu
blocuri
-braila
Braila sf sec 18 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice
66. 1832 plan facut de un colonel rus nemultumitor
67. 1834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente
luate din vechea structura
68. impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere
69. in aproprierea portului zona cu functiuni legate de acesta depozite, cantine
70. spatii publice: piete de forme variate
71. citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale
72. putin inainte de 1900 o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea
existenta
73. succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb
-1789- 5 ziduri de fortificati, aproape de guriile dunarii;
-1832 plan rus prost;
-1834 se pastreaza fortificatia circulara duplata de o strada; proiectarea unor spatii publice;
-platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de depozite)
2. extindere partial planificata

-bucuresti
Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei
69. 1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR
70. se remarca apropr de Calea Grivite asemanarea cu Gara din Paris
71. apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele
-1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar

-ateliere cfr-1930 palat cfr;
-gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput; parcelare spre estul garii;
- 2 corpuri ale scolii de poduri si sosele;
- tesut nou putin mai regulat cu functiuni noi;
- dezvotarea spontana, rezultata din aditionare.
-galati, 1830-extindre imensa
-constanta, 1828
-predeal
Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului
70. intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului
Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu
73. inceputul sec orasul se dezv in peninsula
74. 1899 extindere tesut regulat + ortogonalitate
75. parc, extindere a portului, cai ferate
Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras
75. trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
76. proprietati neregulate chiar daca sunt echivalentte
3. transformarea oraselor existente

-modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri,
latime const.) noi strazi-bulevardele sec 19 .
-ploiesti
-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectiva lunga; bulevard amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu
strazi secundare pe margini; plan de expropiere pentru bulevard
-craiova
Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard
- arh peisagist francez

-bucuresti1868
Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:
86. axa N-S spre piata Universitatii 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:
o bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu
o dupa 1960 bd. Dacia
87. axa E-V Piata Universitatii Cismigiu,api Schitu Magureanu Cotroceni
88. spre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon
89. 1895 prima amenajare a Pietei Victoria
90. piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii
-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului.
5. Programe de arhitectura din sec 19. - clasificari si exemple; interventii asupra oraselor
-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de
echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale
alimentare etc., si exemplificare
-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta
nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.
Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului
2. modificari importante ale configuratiei constructiilor
3. dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor
4. apar programe noi
Locuinta accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului
3. noi tipuri de locuire modificari legate de situatia economica
Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:
1. VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban
Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile
La innceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe
apartamente
Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc
pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii
2. imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe
parcurs au aparut si iin vechiul regat
3.locuinta ieftina (sociala)
apare in jurul anului 1900
locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii
a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea
au existat proiecte tip dupa care au fost construite
nu au fost investitori privati
Societatea comunala a locuintelor ieftine (Bucuresti) construieste incepind cu 1911
Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in
diferite orase
Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate
Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o
structura ierarhizata
- scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

- institutii administrative: de la primarii ici la ministere
- institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC
6. Reviste de arhitectura
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris

ARHITECTURA
A societatii arhitectilor romani 1906 1944 cu intermitente
Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)
SIMETRIA
Caiete de critica si arta 1937 1957 3 volume
G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic
URBANISMUL
1924. - 1942
institutul urb al Romaniei
Cincinat Sfintescu
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Budesti
Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de restaurare Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica
CONTIMPORANUL
1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu
b, idei moderne europene
articole Iancu, Doesburg,
7. Ion Mincu - personaj+opere
-este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale
caror forme se afirmau trasaturi specifice nationale.
formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si studiile superioare in
Bucuresti,
obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele.Studiase si cativa ani Scoala de bele-arte si pictura.Dupa
doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de arhitect la Ecole des Beaux-Arts
cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil
popular:
casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi
romanesti
distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici constructive traditionale
plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in armonizarea
culorilor.
in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite incaperile.
infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa
boiereasca..El da caracter si scara cladirii.
Bufetul de la sosea(1892)
a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris
unde nu a putut fii executat.
are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti.
plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de dcor cu rolul de a evidentia partile superioare
ale fatadelor.
accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala
a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii
in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului
ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele
Scoala centrala de fete(1890)
are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri
manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antim
planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti
interioare.
circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In
partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul
curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete
de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.
fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si
etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor
decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de
cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala
braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console
de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt
amintesc de musarabieurile turcesti.
prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in
arhitectura.
8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple
-sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG, 1925

-1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
-2 tipuri de documente
piese desenste
schita principiile
plan director de sistematizare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrative de aplicare
legi privind locuinta sociala incurajare fiscala
-2 tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp
TEORIA URBANISMULUI
Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala
Amenajari la scara nationala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)
In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia
IMAGINI
CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulatie
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul national Retezat
PLANURI DE SISTEMATIZARE
SIBIU 1926 27
Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse

Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructii
Miez rosu zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT
IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare analize
Program schita
Plan direstor zona verde intr-o vale, ? Bahlui port
Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)
CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spatii publice centrale de cartier
TECHIRGHIOL
EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna Bellona
proiect pt portic in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Articulatie cu zona verde
Largirea pietei inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista
9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)
Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat
pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le
recompune.
dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea
unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea
campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.
-arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca
incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost
Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si
practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.
-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.
-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta
-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse;
rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului.
subred.
-ultimele decenii ale secolului 19 au fost caracteristice eclectismului , ce domina arhitectura Europei acelui timp , in
special academismul de scoala franceza
-arhitectii acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli franceze
Cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti:
-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron

-situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada Lipscani
-subsol inalt , parter si doua etaje
-palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala
-centrul compozitiei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara , in forma de patrat cele 4
aripi cu birouri si sali de sedinte
-fatadele - stil neoclasic francez
-corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltimea ambelor etaje de o ordonanta de 4
coloane corintiene
-fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate
-intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce reprezinta agricultura , comertul ,
industria si justitia
-Ateneul Roman - arh.Albet Galleron
-construit in spiritul eclectismului de scoala franceza
-vestibulul si sala centrala - de forma rotunda
-intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec
incununate cu un fronton triunghiular
-centrul compozitiei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si conferinte de la etaj in jurul
carora sunt dispuse diferite alte incaperi - vestiare , birouri , sali de concerte mai mici
-intrarea se face printr-un mare vestibul dublat de un inel circular compus din 12 coloane de zidarie
-4 scari monumentale, invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon
-acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata.
-Palatul de justitie - arh.A Ballu
-mari dimensiuni,conceputa in forme pure,specifice arhitecturii de stil Renastere franceze
-fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei
-corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile
laterale formand astfel dominanta intregii compozitii.Este angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante.
-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei sali a pasilor pierduti care
ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul volum al corpului central
-Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc
-arhitectura de stil renastere franceza
-subsol inalt si doua caturi,esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare
-fatadele bine proportionate
-elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele ferestrelor-realizate din piatra faltuita care
se detaseaza pe un parament din caramida aparenta
-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc
-forme mai de graba eclectice
-fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt
-intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular
-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau
-4 turnuri de colt acelasi tip de cupola; arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism francez); tehnica de
constructie- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la
fundatii); cupola + 2 exedre;
-materiale de buna calitate,punere in opera desavarsita
-intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane compozite
-volum echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita
-la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri
-o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat administratiei
Alte constructii din tara:
-aripa nordica a paltului Universitatii A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc
-marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Paul Gottereau
-Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer
-Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Nationale-Arh Dimitrie Maimarolu
-In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica
-teatrele din Cluj si Oradea-Arh. Feller si Helmer
-Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)-arh.Kolman Rimanoczy jun. si
Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary
10. Urbanismul dupa 1950
Contextul:
-schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic - ideologia comunista domina integral
societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea
din 1848, colectivizarea agriculturii din 1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea
fortata a economiei.
Efectele asupra arhitecturii si urbanismului:
- este desfiintata libera practica a arhitectilor; acestia devin functionari ai statului in institute de proiectare,
controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de creatie urbanistica si arhitecturala; relatia
arhitectului cu autoritatea statului.
- politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei urbane (cu mari
dificultati de acomodare la modul de viata urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de
locuinte (spatii de cazare0 si a dotarilor colective, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea
investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat.
-exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia particulara devine
nesemnificativa.S-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari
dimensiuni.
-statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul,
finantarea, executia.
Urbanismul
- studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului
- practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea
principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in
interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate
pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si
distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematizare.
- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de
dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit
realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor
din 1976 si recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale
oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.
-1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;
1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv uman);
1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;

1970-1990-regim foarte autoritar
Perioada postbelica
Rasturnarea si negarea valorilor anterioare
Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri
Stat institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost
calificati
prima per prelungire a expresiei interbelice
1. radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per urbanism clasicizant
diferenta intre produseled e serie si unicatele vile luxoase sau case taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)
7. Mircea Alifanti sediul administrativ din Baia Mare in context
8. Cezar Lazarescu litoralul interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari
incomp cu cele vechi
9. Eugenia Greceanu monografii orase dupa modificari
10. P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta
11. Cvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corecta
12. Opera Romana Octav Doicescu clasicism
Charta / Atena
4. Grupari elementare
5. Strada doar circulatie
6. Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale
7. Strazi secundare complicate compozitie vizuala
1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
9. Onesti cvartale staliniste si pietonale artistice
10. Gheorghieni / Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza
11. Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari
12. Balta Alba 1960 compozitii libere in jurul parcului
13. Teatrul National proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou
14. Ansamblul Perla proiect prin suprapunere peste existent
15. Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal
16. Nicolae Porumbescu case aproape identice, in Baia Mare si Suceava
17. Teatrul Constantin Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)
11. Arh. neoromaneasca pana la inceputul primului razboi mondial - contrast cultural; surse si modele
formale; arhitecti+lucrari
1.Premise
-arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a
identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera
ideologiilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de
recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea nationala.
-precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei
arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara.
-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la restaurarile lui Lecomte de
Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor.
-noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar
sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si sticla),hala din Piata Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian
din Iasi(1880-1882-schelet metalic-ing.Gustave Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armatArh.Teophil Bradeau)
afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul
eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului Scolii de bele-arte din Paris.
curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene,idei
bazate pe exaltarea in arta ca si in politica a sentimentului si a traditiilor nationale.Oamenii de cultura progresisti
au pledat impotriva stilurilor bazate pe prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit
al artelor,socotind ca singura cale spre o creatie artistica proprie , specifica,nu poare fii alta decat aceea a cautarii
unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone.
noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustinea crearea unei arhitecturi
noi:arhitectii au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vietii,au trebuinta de a trage din popor ideea unei
arhitecturi noua"
in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea
la baza tezaurul bogat al culturii populare.Vechile creatii au influentat opere remarcabile ale lui Vasile
Alexandri,Mihai Eminescu,Ion Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu.
Ion Mincu
-este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale
caror forme se afirmau trasaturi specifice nationale.
-cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil
popular:
casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi
romanesti
distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici constructive traditionale
plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in armonizarea
culorilor.
in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite incaperile.
infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa
boiereasca..El da caracter si scara cladirii.
Bufetul de la sosea(1892)
a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris
unde nu a putut fii executat.
are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti.
plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de dcor cu rolul de a evidentia partile superioare
ale fatadelor.
accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala
a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii
in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului
ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele
Scoala centrala de fete(1890)
are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri
manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antim
planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti
interioare.
circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In
partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul
curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete
de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.
fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si
etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor
decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de
cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala
braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console
de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt
amintesc de musarabieurile turcesti.
prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in
arhitectura.
Petre Antonescu
-nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris
el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in
arhitectura.Impreuna cu altii au pus bazele unei sanatoase traditii stiintifice de restaurare.
cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca
Marmorosch-Blank(1915-1923).Plastica acestor cladiri se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale
vechii arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le monumentaliza

.Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce cladirile la scara.
a facut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea Soare,Ion C.Bratianu,Malaxa
precum si conacul boieresc de la Stefanesti
N.Ghica Budesti(1869-1863)
-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.
a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice
Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput initial cu 4 aripi dispuse
simetric in jurul unei mari curti centrale.Dupa 1939 au fost facute doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi
fatada principala cu cele doua impunatoare pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara
Romaneasca.
Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe
str.Stevastopol din Bucuresti.
Cristofi Cerchez(1872-1955)
-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano.
numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucuresti),biserica din Valenii de Munte,Scoala
primara Zoe Scorteanu(Ploiesti)
a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici,apoi fosta casa Candiano Popescu
fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul,iar pe
de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri florale.Apar si motive vegetale facute din
stuc.
Grigore Cerchez(1851-1927)
- s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea
plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii muntenesti(autor Al.Clavel).Cu
elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou
adaugat paltului de la Cotroceni.
Constantin Iontzu
(Casa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in Ploiesti ,Bucuresti ,Sinaia)
In Transilvania
Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea Vulturul Negru din Oradea
Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.
12. Arh. comunista (stalinista)
Spre sfirsitul anilor '40, politicul a impus realismul-socialist, sloganul artistic al stalinismului, intrerupind
pentru citiva ani atit noul patos modernist pe care tinara generatie incerca sa-l impuna, cit si traditia mai
moderata.
Totusi, arhitectura realist-socialista/stalinista nu va lasa urme fizice coplesitoare. Intr-un fel sau altul, nu sau facut investitii deosebit de mari, cu exceptia combinatului poligrafic Casa Scinteii, proiectat dupa
modelul moscovit de un colectiv din care au facut parte multe dintre tinerele sperante ale momentului
(arh. Horia Maicu, sef de colectiv). Totusi, nici scara Casei Scinteii nu este la fel de coplesitoare ca
marturiile lasate de stalinism in alte tari. HCM/nov. 1952 impune in constructia de locuinte formula
sovietica a cvartalurilor, oprind orice alte experimente. Dar nici cvartalurile (incinte sau suite de incinte de
locuinte plurifamiliale de mica inaltime) nu au ajuns coplesitoare (ca dimensiuni si ca numar) si, inscrise in
tesutul stradal traditional, nu au disturbat ordinea traditionala a orasului.
Stilistic insa, realism-socialismul a produs o deturnare de la cautarile moderniste si o revenire artificiala la
vocabularul clasicist, uneori preluat ad-litteram (cinematograful "Infratirea intre popoare", Bucuresti, arh.
Nicolae Porumbescu - 1953), alteori mai mult sau mai putin aluziv sau scenografic (casa sanatoriala
Olanesti, arh. Gheorghe Patrascu, Liliana Dinescu - 1950, Opera Romana, arh. O. Doicescu; teatrul de vara
"23 August", arh. P.Em. Miclescu, D. Marinescu - toate in 1953; cvartalele din Hunedoara sau Drumul Sarii,
Cotroceni, din Bucuresti, etc.).
13. Elemente urbanistice in sec 19 (?)
1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte,
pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea
desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii
principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o
perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor
capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In
consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor
eminamente urbane.
2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la
urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea
accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si
maritim, prin cresterea importantei portului Constanta.
3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt
diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare
(Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele centraleuropene ( ca pana atunci ), in Transilvania.
4.Categorii de interventii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii
`50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu,
Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc.
-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb
dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal.
-transformarea oraselor existente
-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi
axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian
-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati
funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de
constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din
transilvania: aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.
-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele
peisagere. Exemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura
occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale;
14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple
Transformarile politice care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial au condus la modificarea
fundamentala a conditiilor de practica a profesiunii. Arhitecti, deveniti angajati ai statuliu, in institute de proiectare
judetene sau apartinand unor ministere, au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din
partea statului. In aceste conditi, libertatea de creatie a arhitectilor s-a redus drastic, existand insa, deseori,
incercari de iesire din constrangerile politice, economice si profesionale impuse. In acest sens, un interes aparte il
reprezinta atitudinea arhitectilor pirn proiectarea constructiilor sau a micilor ansabluri amplasate in partile vechi
ale oraselor, care n-au necesitat, inerventii la scara ampla asupra unori structuri urbane constituite in timp
indelungat.
-casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce

-rasturnarea valorilor anterioare
-ideologia comunista a determinat total arhitectura
-statul a devenit proprietarul absolut al economiei
(nationalizarea din 1943-prorietate privata si micul comert; 1952-cooperativizarea agriculturii; centralizarea
sistemului economic(industrializare fortata)
-toate regiunile sa fie la fel de dezvoltate
-orasele cresc sau apar altele noi(victoria,onesti)
-proprietatea statului asupra terenului urban(sau chiar daca nu era proprietare putea sa dispune de el)
-posibilitatea construiri marilor ansambluri
-statul a tinut in mana toate fazele proiectarii si executiei (institute de proeictate, antreprize de constructie)
-arhitecti devin functionari ai statului si trebie sa urmeze indicatiile politice (suprafete mici, materiale proaste,
executii mizerabile)
-evolutia urb si arh, -1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv
uman); 1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;1970-1990-regim
foarte autoritar
arhtectura-diferenta dintre produse de serie-proiect tip de imobil de locuit; produse speciale-locuinte de lux, si
case taranesti
-module-proces de industrializare (capacitatea executiei)
-echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi gen.
Mircea Alifanti
- sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo dintotdeauna); adept al comunismului, se inscrie
inainte de razboi in partidul, este expulzat; face studii privind bis din lemn; nu a participat la dezbaterea pentru
centrul civic
Cezar Lazarescu
-presedinte UAR si rector UAUIM; prieten cu dej; face litoralul, nare nici cultura nici talentul lui alifanti; relatia cu
zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)-interventii violente; se distrug centrele a peste 25 de localitati; trame
mari care nu sunt compatibile cu ceea ce este vechi si valoros; cei mai multi arhitecti accepta interventiiloe in
zonele vechi (alti fac studii secioase de istorie urbana)
Exemple :
-zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. Interbelic); dispar laturile dar scara e corecta
-realism socialist- cvartale p+4,p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese, gradinite, intr-o forma existentacu scara
corecta (bucuresti noi, vatra luminoasa, cacademia militara); arhitectura monumentala
Octav Doicescu
-opera romana
Ion Mincu
Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima
incercare de a realiza o arhitectura inspirata din traditia nationala. Un volum compact exprimand un plan simplu ,
traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica.
Accentul central realizat print-o ingenioasa mutatie a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu
acces carosabil. Frizele decorative din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor
ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de ceramica in timpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment
cromatic masa calma a fatadelor toarte simple. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si
decorul sculptat al stilpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica
italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla a arhitecturi taranesti, careia umbra
foisorului ii adauga o nota de intimitate.
Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea
Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar constituie reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin
acumularea de noi experiente si surse de inspiratie. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta
data ca element dominat, intr-o compozitie asimetrica, in timp ce modalitatile structural decorative ale ceramicei
si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din
arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitati patriarhale, in timp ce relatia dinamica a volumelor
Bufetului ne introduce intr-o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior
necesara in casa de oras a unui patrician pentru care locuinta sa e castelul lui, si pe care un portic de intrare o
atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de
moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare .
Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor Mihail Sadoveanu iar a doua Clubul
Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta
una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a
carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera
cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu
interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor chinuitoare ale creqtiei, nu se pun intrebari
si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de
forme decorative, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat
in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu
variatiuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie, e
adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu.
La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest,
sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retin atentia
plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje
ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o
apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare architect.
Si pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si
tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a
lui Mincu, fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in
platitudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu, cele doua
resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginatia si autenticul simt al
compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale.
15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)
-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea
absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc.
Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara
insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.
-Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta a fragmentului
gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia originala.
-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze
-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambelecautarea trecutului
-gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului, geniul creator, refuzul
oricarei dogme
-arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)
-refuzul oricarei canon artistic
-conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata
de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artistului.
Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.
-Sentimentul naturii romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a
amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.
-Frumosul e plan secundar in favoarea artistului- nu exprima sentimentul artistului; nu apreciaza frumosul ci
caracterul
-Ce exprima opera-caracterul operei
-a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire)
-in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitecti si mesteri straini
-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale
- din cea gotica
-bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt
-Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de
istorie ) - Konrad Schwink
-expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric pe doua axe; doua mari saloane laterale
si 2 trnulete medievalepe axul secundar; elemente gotice la exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri
rotunde) si romantice (machiculiuri)
-planul - de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta
-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste , doua cate doua pe de o
parte si alta a cate unui salon oval
-salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de
citadela
-nu difera ca organizare functionala de cladirile clasiciste cu acelasi program
-elemente de detaliu - profile , bosaje si rame de ferestre - de factura clasicizanta
-braul de teacota , tamplaria originala - forme neogotice
-fostul spital militar din Bucuresti , palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) , arsenalul armatei din Dealul
Spirii din Bucuresti , cazarma Copou din Iasi
-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristic de astfel de arhitectura
-plan riguros simetric; machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri poligonale; fatada puternic vibrata
(umbra foarte jucata); tamplarii gotice vegetale.
-planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere
-demisol si parter inaltat
-fatadele - foarte incarcate , dar bine proportionate
-fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului
-Transilvania - arhitecti : Anton Kagerbauer
-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca
-romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia
-imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc
-arhitecti - Doderer si Schultz
-cladirea Carul cu bere - Zigfrid Kofkinski
-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei
-la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tip de cladire de comert - sir de magazine combinate cu locuinte
colective sau hoteluri
-realizate de mesteri modesti , de formatie mai degraba populara
-erau construite pe parcele inguste de teren , prinse intre calcane
-la parter - spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau 3
laturi de constructii
-la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac
-acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat
-aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct
16. Modernismul
a.Asimilarea
-circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei
Contimporanul(in perioada 1924-1930).
-climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii
beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si institutii si, in mai mica masura, statul.
Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.
-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile
tarii:centre mai importante.
b.Principale caracteristici:
-o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare,
sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucuresti.
-expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor
arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critic: raportul
dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele
celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponenti.
-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din
Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configuratie estetica.
-incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 sa ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii
clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatirilor
partiale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele institutiilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile
intinse cu un caracter aproape rural.
in
domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti,Filantropia,
Clucerului,Linariei etc.)
s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.
programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta, economica; b) vila burgheza
comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea
cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.Deasemenea s-au
construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina.
curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui national din
perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante exagerate, specific
ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si
podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.
totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii decorative dar mai ales maiestria
unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri valoroase
astfel
in domeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula
imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice
si confort redus. Plastica arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditionale prelucrate.
printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste
vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie simpla,echilibrata si functionala,cu parter si etaj.Fatadele sunt
puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii
orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente traditionalerealizte din
piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un
exces de forme si elemente decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si bowwindow-uri,adesea greoaie,loggii cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe
fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor scoase in porte-a-faux,cu loggii si foisoare
multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.
dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii Nationale( Arh.Petre
Antonescu) .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor
vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment
si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce
se impune prin tinuta sobra este Casa Alba din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de
apartamente.
la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-romanesc.Astfel imobilul (fost Astra
Romana) din Piata C.A.Rosetti (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Cele doua fatade catre
strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Solutia legarii fatadelor cu
ciubuce si imbogatirea lor cu loggii,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura
artificial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din
pacate una din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta perioada.Astfel de cladiri
sunt palatul Vama Postei si cladirile Ministerului de Finante.
excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel:
Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastisa a unor forme de arhitectura religioasa din
prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de
detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere
valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf.
Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu)
in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neoromanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul
monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea
unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti.
anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a
desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directie - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care
au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o
sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justitiei(1929-1932 - Arh
Const.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme modernizate de factura clasica ,dar contine si unele
elemente cu totul straine arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce
avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucuresti(1932-1936 - Arh.
Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie N.Iorga (Arh. Petre Antonescu)
domeniul in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului national in arhitectura s-a impus
cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucuresti,Ploiesti,Campina si mai ales in
regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitecti:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).
in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitiile unui clasicism
inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe
de alta parte sintetizari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)
In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultimii 8-9 ani
dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructii
initiata dupa criza economica.In primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor
importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri industriale:uzine
metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme
speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier ,beton-armat,
sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu
al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste Astra Vagoane din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost
marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a
paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si
urmata de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea
fostei sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino)
,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii
trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in
conflict cu mai vechiul curent traditional, care avea insa multi sustinatori. Experienta profesionala aprofundata,
orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa
posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditionale modernizate opere valoroase. Astfel de
arhitecti erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.
cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele
izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de
regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la
etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje de
piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc.
Horia Creanga (1892-1943)

- a fost initiatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria.
Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri.
Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt
masiv,sustinut de doi puternici piloni,solutie care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de
locuinte particulare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva imobile
cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are
doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de
marmura,de parchet superior, de gresie,instalatii bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpati
(fost ARO) din Brasov.
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte
Perioade:-1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
-1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
-1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro
Brasov, Palatul Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
-1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principale
-imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital
-art deco parter cu piatra neagra
-realizat parter retras si in umbra
-benzi orizontale
-vila Miclescu
-vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functiunilor in benzi;
f vitrata in spate;terasa cu piscina
-vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit
-bd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
-bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
-vatra luminoasa, loc tip
-1937, Malaxa pe Magheru;pereti ingusti - > cat tamplaria;baza retrasa;copertina subtire peste ultimul nivel
-cladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre crt int, vitrine pe colt
-halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
-fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
--inteprinderea Republica
Duiliu Marcu (1886-1966)
- initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea
ale arhitecturii de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu
convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu
apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administrativ: cladirea Comitetului
de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o
forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare.Fatada principala lunga de 100 de
metri bine proportionata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de
stalpi care ,legati prin arcade ,marginesc la parter un portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului
Transporturilor(1937-1945)
lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre
orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a acestora.A aparut legea pentru organizarea
administratiei locale din 1929 care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si
intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare pentru multe
orase: Bucuresti, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si
zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand
sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucuresti cu exceptia
catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa,
fara lumina electrica. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive.
Marcel Iancu
-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista
Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de
arhitectura;
-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat ili interesa expresia plastica a interiorului si a
colorata acoperita de alti proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari
-vila sotiei, bovindouri si balcoane
17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna
-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia

decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta
modificare de optica. Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial.
-dupa primul razboi mondial arhitectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea modernizatoare si sa
se osifice, devenind treptat principala forta conservatoare in opozitie cu retorica si estetica modernismului. Desi
orientarea nationalista din ce in ce mai puternica a contextul politic a favorizat evident neoromanescul
(regulamentele pentru anumite zone ale Bucurestiului specificau clar obligativitatea utilizarii unui stil romanesc),
realizarile arhitecturale au devenit din ce in ce mai sterile sau au fuzionat, uneori pina la contrazicere, cu elemente
stilistice de alte facturi, in cautarea unui pitoresc care a atins uneori bizareria
ARHITECTI :
Horia Creanga, G.M.Cantacuzino
Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de
inaltine variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei
sectiuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta
lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul urban in limite compozitionale precise de-a
lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi
succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt
timp consacrate, determinante si bine definite.
Elemente de conceptie comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:
Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, constituit din camera
de zi in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de
flexibilitate al locuintei.
Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.
Retragerile succesive la ultimele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motivatie in principal
ratiuni de ordin urbanistic, legate de legislatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in
compunerea volumului cladirilor.
Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu

exteriorul.
Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.
Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum
si compartimentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functide comanda investitorilor.
Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate, alese
cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea generala a proiectului,
constituie si azi un exemplu de profesionalism.
ARH NEOROMANEASCA
10. Catedr Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh
11. Posturi trafo sinaia duiliu marcu
12. Liceul Cantemir Bucuresti
13. Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)
o Plan cu nod de circulatie in mijloc
o Birouri cpre strada
o Birou urias spre alta fata
14. Piata Lahovari turn medieval
15. Craiova, Constantin Iotu
16. Conac Statie Ciortan
17. Pavilionul rom 1926/Barcelona
o Langa pav Mies
18. Octav Doicescu
o Restaurantul de la Baneasa soclu masiv
o Locuinte individuale pt functionari
19. Henriette Delavrancea
o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri
o Balcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera moderna
o Continuitatea pardoselii cu terasa
18. Arhitectura interbelica

Cea mai impornatata pentru cultura rom.La sf prim. R.M.unirea Ban-Tra-Bucovina---astfel s-a dublat pop-17 mil.
Economic-Ok dupa 1925,28 32 criza mondiala.1938 productie extrem de buna,varf al economiei,mom foarte
imp pt Rom.
Agricultura:Reforma agrara PNL 1919,Greu de mecanizat, proprietati mici
Constitutia din 1923
Dupa razboi:
Culturi si traditii diferite,
Arh din Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe
Stilul neoromanesc obiecte straine de context

1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi
miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu
ARHITECTI :creanga,Cantacuzino
Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de
inaltine variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei
sectiuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta
lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul urban in limite compozitionale precise de-a
lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi
succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt
timp consacrate, determinante si bine definite.
Elemente de conceptie comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:
Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, constituit din camera
de zi in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de
flexibilitate al locuintei.
Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.
Retragerile succesive la ultimele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motivatie in principal
ratiuni de ordin urbanistic, legate de legislatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in
compunerea volumului cladirilor.
Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu

exteriorul.
Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.
Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum
si compartimentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functide comanda investitorilor.
Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate, alese
cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea generala a proiectului,
constituie si azi un exemplu de profesionalism.
Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand
diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori,
arhitecturi diferite.Principale curente:
-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului
modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple.
-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple semnificative.
-arhitectura moderna
Conturarea unei culturi arhitecturale mature n perioada interbelic a adus cu sine o schimbare de
abordare n interiorul breslei, n direcia cristalizrii rolului discursului critic activ n cadrul dezbaterii profesionale.
n acest sens stau mrturie publicaiile de specialitate prezente n peisajul cultural bucuretean ntre cele dou
rzboaie mondiale.
Temele n jurul crora s-a croit discursul teoretic au fost pe ct de noi, pe att de diverse, acoperind de la
critica produciei de arhitectur autohtone i asimilarea selectiv a ideilor inovatoare din vestul european pn la
ncercri de formulare a unor atitudini specifice spaiului romnesc. Ideile s-au aflat ntr-un continuu balans ntre
tradiionalism i inovaie, lund forme i expresii mai radicale sau mai temperate n raport cu personalitatea sau
fondul cultural particular al fiecrui autor n parte.
-
G.M. Cantacuzino: Modernismul i arhitectura romneasc, 1935 (G.M. Cantacuzino, Izvoare i popasuri,
Bucureti, 1977, p 341-344)
Horia Creang: Anarhia stilurilor i arta viitorului, 1935 (Catalogul expoziiei Centenar Horia Creang
1892-1992, Bucureti, 1992, p.193-196)
Octav Doicescu: Spiritul arhitecturii Bucuretilor, 1935 (Octav Doicescu, Despre arhitectur, Bucureti,
1983, p.60-64)
Marcel Iancu: Interiorul, 1925; Arhitectura de mine, 1925; Arhitectura de planet, 1925; Arhitectura
social, 1930; Arhitectura, 1931 (Marcel Iancu n Romnia interbelic arhitect, artist plastic, teoretician,
Bucureti, 1996, p. 222-230)

-benzi orizontale
-vila Miclescu
-halele Obor
-
Duiliu Marcu (1886-1966)
- initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea
ale arhitecturii de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu
convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu
apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administrativ: cladirea Comitetului
de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o
forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare.Fatada principala lunga de 100 de
metri bine proportionata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de
stalpi care ,legati prin arcade ,marginesc la parter un portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului
Transporturilor(1937-1945)
lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre
orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a acestora.A aparut legea pentru organizarea
administratiei locale din 1929 care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si
intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare pentru multe
orase: Bucuresti, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si
zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand
sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucuresti cu exceptia
catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa,
fara lumina electrica. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive.
Marcel Iancu
-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista
Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de
arhitectura;
-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat ili interesa expresia plastica a interiorului si a
colorata acoperita de alti proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari
-vila sotiei, bovindouri si balcoane

19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o opera)
-benzi orizontale
-vila Miclescu
-halele Obor
20. Ion Mincu- traditionalismul
Ion Mincu
In dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania, un moment de o insemnatate deosebita il consituie perioada

moderna de formare a oraselor, de elaborare a unei arhitecturi nationale orasenesti. Mincu este, fara indoiala,
figura centrala a acestei perioade. Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a
arhitecturii moderne romanesti. In raport cu incepaturile miscarii urbanistice care marcheaza transformarea
tirgului feudal in oras, arhitectura romaneasca moderna a pasit pe calea unei afirmari originale tirziu si cu multe
ezitari. Pe la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de la Paris, unde terminase Academia de Belle Arte ca arhitect
diplomat al guvernului francez profesiunea de arhitect, era totusi destul de bine confurata, iar statutul social al
arhitectului facuse saltul hotaritor, integrandu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitatii. Era firesc ca in
aceasta perioada sa se fi apelat la bogatul vocabular de rezolvari spatiale, constructive si decorative, oferite de alte
parti ale Europei, unde asemenea edificii isi facusera mai de mult aparitia. Acest proces de rapida transformarii in
Romania celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea pare sa fi constat in coexistenta si intr-o masura, in opozitia
principala a mai multor curente, care vor determina originalitatea scolii romanesti de arhitectura. Definirea acestor
curente si tendinte ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenesti la sfarsitul secolului XIX-lea in Romania, ne va
ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu.
El nu putea fi strain de preocuparile arhitectilor din alte tari al Europei, pe care le cunoscuse fie in timpul studiilor
sale la Paris, fie in calatorii, fie chiar in tara datorita activitatii unor Ballu, Galleron, Gotter erau care fusesera
invitati sa realizeze mari edificii ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. El era in primul rind un
intelectual roman constient de obligatiile sale fata de cultura nationala, el admira si iubeste poezia si pictura
romaneasca, mai ales admira si indrageste insasi bogatie de forme si idei a artei populare.
Ion Mincu s-a indreptat catre arhitectura pentru ca dorea sa construiasca altceva decat lucrari ingineresti,
care- se pareau anonime, studiase si practicase, inainte de a pleca la Paris, ingineria civila, fara prea multa
convingere. Dorinta de a face mai mult sau altceva vine in acelasi timp dintr-un crez de intelectual patriot,
care isi vrea operele mai evident, si mai activ integrate in valorile culturii nationale.
Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale, plecase la Paris cu imaginea
frumusetilor romanesti gandind probabil ca si arhitectura ca modalitate artistica poate servi idealului national ca
si pictura sau literatura. In scoala de Belle- arte el a absorbit deopotriva principiile compozitiei clasice ca si tezele
rationalist-functionaliste ale lui Guadet.
Conservator si traditionalist prin educatie ca si prin temperament Mincu se va tine departe de excesele
modelor ca si de inovatiile prea revolutionare, contrare ideilor sale drespre armonie si simplitate in care el
reuneste principiile arhitecturii clasice cu cele ale arhitecturii populare. Acesta atitudine il ajuta sa se tina
deoparte de arh. ofciala si sa abordeze problema inovatiei cu o exigenta antica deosebita , punand-o in special pe
terenul solid al determinarilor functionale.
Intr-o opera relativ putin ampla intr-o remarcabila activitate teoretica, intr-o viata sobra, in care o inalta
exigenta morala ne apare dublata de un ascutit simt al nuantelor si umorului, intr-o neobosita activitate pentru
intemeierea scolii si miscarii nationaqle de arhitectura, Mincu ne ofera imaginea unei lupte continui dintre
luciditate, rationalism, credinta in geniul artistic popular pe deoparte si nationalismul vulgar sau cosmopolitismul
eclectic de alta. O lupta dusa cu societatea din jur, si cu el insusi. O lupta in care biruintele sunt la fel de valoroase
si insructive ca si infringerile, si care face din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi
romanesti.
Operele de arhitectura
Lucrarile lui Mincu sunt putin numeroase, intr-o activitate de aproape 30 de ani el a realizat mai putin de
15 lucrari. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de domenii de la desenul de mobilier, la monumentalul
funerar si restaurarea monumentelor istorice. Cateva din lucrarile care ar fi reprezentate probabil operele sale de
capetenie au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal, adica prmaria , Teatrul National din Iasi si
cartierul de vile denumit Cetatea romaneasca ale carora desene, de altfel s-au pierdut. Daca ar fi sa incercam o
grupare sistematica a operei lui Mincu, am observa ca o parte inportanta este alcatuita din locuinte de tipul vilei
sau locuintei reprezentative ale unor familii bogate. Un exemplu ar fi Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de
la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din
traditia nationala. Un volum compact exprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si
celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Accentul central realizat print-o ingenioasa
mutatie a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosabil. Frizele decorative din
caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si
butonii de ceramica in timpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment cromatic masa calma a fatadelor toarte
simple. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si decorul sculptat al stilpilor si balustradelor
includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira
monumentalitatea simpla a arhitecturi taranesti, careia umbra foisorului ii adauga o nota de intimitate.
Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea
Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar constituie reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin
acumularea de noi experiente si surse de inspiratie. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta
data ca element dominat, intr-o compozitie asimetrica, in timp ce modalitatile structural decorative ale ceramicei
si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din
arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitati patriarhale, in timp ce relatia dinamica a volumelor
Bufetului ne introduce intr-o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior
necesara in casa de oras a unui patrician pentru care locuinta sa e castelul lui, si pe care un portic de intrare o
atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de
moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare .
Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor Mihail Sadoveanu iar a doua Clubul
Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta
una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a
carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera
cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu
interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor chinuitoare ale creqtiei, nu se pun intrebari
si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de
forme decorative, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat
in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu
variatiuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie, e
adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu.
La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest,
sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retin atentia
plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje
ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o
apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare architect.
Si pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si
tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a
lui Mincu, fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in
platitudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu, cele doua
resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginatia si autenticul simt al
compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale.
21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga
a.Asimilarea
-circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei
Contimporanul(in perioada 1924-1930).
-climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii
beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si institutii si, in mai mica masura, statul.
Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.
-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile
tarii:centre mai importante.
b.Principale caracteristici:
-o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare,
sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucuresti.
-expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor
arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critic: raportul
dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele
celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponenti.
-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din
Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configuratie estetica.
-incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 sa ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii
clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatirilor
partiale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele institutiilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile
intinse cu un caracter aproape rural.
in
domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti,Filantropia,
Clucerului,Linariei etc.)
s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.
programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta, economica; b) vila burgheza
comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea
cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.Deasemenea s-au
construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina.
curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui national din
perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante exagerate, specific
ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si
podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.
totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii decorative dar mai ales maiestria
unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri valoroase
astfel
in domeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula
imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice
si confort redus. Plastica arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditionale prelucrate.
printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste
vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie simpla,echilibrata si functionala,cu parter si etaj.Fatadele sunt
puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii
orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente traditionalerealizte din
piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un
exces de forme si elemente decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si bowwindow-uri,adesea greoaie,loggii cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe
fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor scoase in porte-a-faux,cu loggii si foisoare
multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.
dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii Nationale( Arh.Petre
Antonescu) .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor
vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment
si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce
se impune prin tinuta sobra este Casa Alba din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de
apartamente.
la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-romanesc.Astfel imobilul (fost Astra
Romana) din Piata C.A.Rosetti (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Cele doua fatade catre
strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Solutia legarii fatadelor cu
ciubuce si imbogatirea lor cu loggii,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura
artificial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din
pacate una din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta perioada.Astfel de cladiri
sunt palatul Vama Postei si cladirile Ministerului de Finante.
excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel:
Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastisa a unor forme de arhitectura religioasa din
prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de
detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere
valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf.
Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu)
in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neoromanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul
monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea
unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti.
anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a
desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directie - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care
au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o
sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justitiei(1929-1932 - Arh
Const.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme modernizate de factura clasica ,dar contine si unele
elemente cu totul straine arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce
avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucuresti(1932-1936 - Arh.
Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie N.Iorga (Arh. Petre Antonescu)
domeniul in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului national in arhitectura s-a impus
cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucuresti,Ploiesti,Campina si mai ales in
regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitecti:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).
in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitiile unui clasicism
inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe
de alta parte sintetizari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)
In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultimii 8-9 ani
dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructii
initiata dupa criza economica.In primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor
importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri industriale:uzine
metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme
speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier ,beton-armat,
sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu
al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste Astra Vagoane din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost
marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a
paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si
urmata de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea
fostei sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino)
,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii
trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in
conflict cu mai vechiul curent traditional, care avea insa multi sustinatori. Experienta profesionala aprofundata,
orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa
posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditionale modernizate opere valoroase. Astfel de
arhitecti erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.
cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele
izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de
regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la
etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje de
piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc.
22. Neoromanesc fara IOn Mincu
Unii cercetatori situaza in interiorul miscarii 1900 geneza cautarilor nationale sau chiar le prezinta ca varianta
originala romaneasca a Artei 1900. Aceasta pozitie nu este lipsita de sens, deoarece cautarile stilistice ale unei
arhitecturi nationale (arhitectura neoromaneasca) au fost legate evident atit de implulsul romantic, sit si de
retorica regionalista a Artei 1900. Dar, prin amploare si durata, prin faptul ca au reprezentat prima miscare
arhitecturala originala si cu program teoretic coerent din arhitectura romaneasca moderna, ele merita sa ocupe o
pozitie de sine statatoare.
Astfel, arhitectura neoromaneasca reprezinta, alaturi de dezvoltari similare in muzica, literatura, arte plastice, una
dintre dimensiunile cristalizarii unei culturi nationale moderne. Desi a urmat si s-a definit prin confruntarea cu
prima etapa de modernizare (caracterizata prin importul cvasi-concomitent de modele clasiciste, neogotice si
neomedievalizante, eclectice, de factura Arta 1900), expresia cautarilor identitare nu a luat initial forma unei crize,
a unei reale contestari a acestor importuri. Ea a reprezentat pina la primul razboi mondial un alt aspect al
modernizarii arhitecturii romanesti. Ideile care au ghidat aceste cautari stilistice, incadrabile ca program ideologic
in trama general europeana a cautarilor similare din arhitectura ultimei jumatati a secolului 19, au fost sustinute
pina la cel de al doilea razboi mondial de principala publicatie de specialitate, revista Arhitectura (fondata in
1906). In acelasi timp, constientizarea valorii arhitecturii nationale si trezirea interesului pentru patrimoniul istoric
s-au tradus si in organizarea sistemului intitutional de monitorizare si protectie a acestuia: 1909 s-a infiintat
Comisiunea Monumentelor Istorice, in care au activat, de-a lungul timpului, mari personalitati ale culturii si
arhitecturii romanesti. Arhitectura neoromaneasca, mai degraba o miscare programatica decit un stil unitar, a
inceput sa se dezvolte inca din ultimul deceniu al secolului 19 si a dominat primele doua decenii ale secolului 20,
luind locul eclectismului in preferintele oficiale; s-a aplicat indeosebi tipurilor de cladiri ale structurilor
administratiei locale (administratii financiare, primarii, vami, etc.), constructiilor din investitii publice (locuinte
ieftine, scoli rurale, muzee, facultati, biserici - mai ales catedralele ortodoxe construite in Ardeal dupa 1918), dar a
fost preluata si de locuintele luxuoase (vile si chiar imobile de raport) si de unele constructii monumentale private
(banci).
Repertoriul formal traditional utilizat pentru a crea un stil national, foarte divers si amalgamat, este folosit in
opera diferitilor autori conform propriilor selectii, intr-o anume relatie cu tipul de program si de tipul de sintaxa.
De aceea apar si mari diferente intre stilurile individuale ale diversilor arhitecti. In general, s-a incercat
valorificarea unor elemente structurale si decorative preluate din arhitectura vernaculara romaneasca (stilpi si
parapeti de lemn, prispe, troite), dar si balcanica (bovindouri cu console de lemn, geamlicuri) si chiar
mediteraneeana (logii, pergole), din arhitectura bisericeasca moldoveneasca si munteneasca (tipuri de
acoperisuri, paramenti de zidarie, usi de lemn, briuri, ancadramente, medalioane de ceramica), din arhitectura
brincoveneasca (alternanta de zidarie simpla cu ancadramente, parapeti, intarsii decorative specifice din piatra),
etc., precum si a unor teme compozitionale selectate din arhitectura zonala, care devin elemente de compozitie
specifice (tema culei-turn, tema foisorului, tema casei populare cu parter suprainaltat, etc.). Acestea au fost puse
in opera atit la scara lor originala cit si la scari monumentale, daca tipul de cladire o cerea. Sintaxa care
administreaza compozitiile este, in general, academista pentru cladirile monumentale, de factura traditional
bizantina (originara sau traditional romaneasca) pentru cladirile de cult si foarte libera, organica, creatoare de
pitoresc pentru cladirile de mai mica anvergura. Selectia elementelor specifice este rar facuta in sensul unei
puritati stilistice, de obicei ele sint folosite sincretic, adesea chiar impletite cu elemente decorative sau structurale
de factura clasica, neogotica, neomedievala, de factura Arta 1900, ceea ce face uneori dificila incadrarea stilistica.
De aceea, se poate considera ca demersul sintactic este, in general, de factura eclectica, iar imaginea generala a
acestei dezvoltari stilistice este sincretica si pitoreasca in acelasi timp.
Foarte permisiva si cu un limbaj usor de inteles, arhitectura neoromaneasca s-a bucurat de o mare popularitate si
s-a raspindit rapid in arhitectura domestica urbana anonima. Primul dintre principalii reprezentanti si creator al
acestei miscari a fost Ion Mincu (primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris), a carui arhitectura este cu
certitudine un virf nu numai pentru neoromeneasca, dar si pentru intreaga arhitectura romaneasca. Principalele
sale lucrari sint: casa Lahovary (1886), "bufetul" de pe soseaua Kiseleff (1892, dupa planurile intocmite in 1889
pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris), Scoala Centrala de fete (1890), in Bucuresti, palatul
administrativ din Galati, bancile comerciale din Craiova si Braila. Linia stilistica caracteristica lui Mincu (numita si
"stilul Ion Mincu") a fost continuata de putini arhitecti, printre care arhitectul italian Giulio Magni (scoala primara
Mavrogheni - 1895, gara de la Curtea de Arges - 1898). Alti reprezentanti de seama ai miscarii, fiecare creind
propria linie stilistica, sint: Petre Antonescu (Ministerul Constructiilor - actuala Primarie a capitalei - 1906-1910,
Palatul administrativ din Craiova - 1912-1913, banca Marmorosch-Blank - 1915-1923), imobilul pentru salariatii
Bancii Nationale din Bucuresti, conacul din Stefanesti, Arges, etc.), Nicolae Ghica-Budesti (Palatul pentru colectiile
muzeului de arta nationala - 1912-1939, biserica greco-catolica din str. Polona, biserica Cutitul de argint, casa
Rosetti, toate in Bucuresti, liceul din Rimnicu-Vilcea, etc.), Cristofi Cerchez (spitalul Polizu, multe locuinte, dintre
care celebra vila Minovici din Bucuresti, etc.), Grigore Cerchez, in a carui antrepriza lucreaza si arh. Al. Clavel
(cladirea veche a Institutului de Arhitectura - 1912-1927, corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni si multe
case dintre care remarcabila Casa Disescu din Bucuresti), Florea Stanculescu (ansambluri de locuinte ieftine,
proiecte tip de locuinte rurale, scoli rurale, vami, Palatul Agriculturii din Braila, etc), Statie Ciortan (multe cladiri
ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase, Vama Postei din Bucuresti), Constantin Iotzu (Casa corpului
didactic, Bucuresti) ), Paul Smarandescu (case particulare in Ploiesti, Bucuresti, Sinaia, imobile de raport), G.
Cristinel (primaria din Banu Manta, Bucuresti, catedrala ortodoxa din Cluj), I.D. Traianescu, Toma T. Socolescu, etc.
Dupa primul razboi mondial arhitectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea modernizatoare si sa
se osifice, devenind treptat principala forta conservatoare in opozitie cu retorica si estetica modernismului. Desi
orientarea nationalista din ce in ce mai puternica a contextul politic a favorizat evident neoromanescul
(regulamentele pentru anumite zone ale Bucurestiului specificau clar obligativitatea utilizarii unui stil romanesc),
realizarile arhitecturale au devenit din ce in ce mai sterile sau au fuzionat, uneori pina la contrazicere, cu
elemente stilistice de alte facturi, in cautarea unui pitoresc care a atins uneori bizareria.
23. Art deco- Art nouveau
EPOCA CONTEMPORANA - SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE (1918-1944 - PERIOADA INTERBELICA)

5.Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand
diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori,
arhitecturi diferite.Principale curente:
-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului
modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple.
-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple semnificative.
-arhitectura moderna
ART DECO
Arhitectura Art-Deco
In sensul moderarii modernismului si, in acelasi timp, al sincretismului care a caracterizat in general dezvoltarea
moderna a arhitecturii romanesti, trebuie mentionata arhitectura Art-Deco care a insotit cu realizari multe si
remarcabile toata perioada interbelica. Fenomenul Art-Deco, ale carui filiatii se pot regasi atit in modernism cit si in
clasicismul monumental, desemneaza un moment al modernizarii eclectismului Beaux-Arts-ist care a creat in
perioada interbelica o arhitectura luxuoasa, exuberanta, reprezentativa pentru succesul capitalist, imbinind in mod
usor inteligibil elemente derivate din limbajul modernist si din progresul tehnologic cu un decorativism epurat, dupa
o sintaxa de factura predominant academista, in consecinta o arhitectura foarte potrivita contextului romanesc.
Cladiri ca: Palatul Telefoanelor (arh. Van Saanen-Algy, Louis Week, Walter Froy), Palatul Societatii functionarilor
primariilor din municipiul Bucuresti (arh. Ioan Rosu, Radu Culcer), corpul nou al Garii de Nord, judecatoria din
Stirbei Voda (arh. E. Nadejde, E. Cusnenco), blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei (arh. N.
Georgescu), hotelurile Ambasador si Union (arh. Arghir Culina), Societatea Asigurarea romaneasca, multe imobile
de locuit (cum ar fi cele din Dacia 15 si 66, arh. Jean Monda), toate din Bucuresti, Ateneul universitar Regele
Ferdinand (arh. G. Cristinel), muzeul Institutului de studii clasice din Cluj, prefectura din Satu-Mare (arh. Victor
Smighelschi), etc. sint exemple tipice si de foarte buna calitate pentru aceasta arhitectura care impaca mai multe
tendinte.
2. Foisorul de Foc
o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o Bosaj cu lava solidificata
3. Hotel Ambasador
o Etaje retrasee
o Coloane filiforme Egipt
o Brise soleiuri sub balcon
Vila Dorobanti stil Art Deco

D+P+1+M amenajata, 20 camere + living rustic, 3 bai principale, 3 grupuri sanitare, 2 bucatarii complet mobilate,
333mp teren, 590mp suprafata contruita, 140mp curte pavata, garaj amenajat, aer conditionat, 2 centrale termice,
alarma cu monitorizare, video interfon, porti automate cu telecomanda, circuit pentru retea de calculatoare,
centrala telefonica si TV pentru toate camerele, 2 linii telefonice internationale, toate instatiile sanitare si electrice
noi, toata casa renovata 2003/2004.
Casa beneficiaza de o pozitie unica intr-o zona rezidentiala.
Este construita din caramida in stil german, echipata cu lustre tip Galle si este dotate cu cele mai moderne utilitati.
ART NOUVEAU
Curentul Art Nouveau (sau Arta 1900) este o miscare romantica, individualista si antiistorica, raspandita in
intreaga Europa intre anii 1890 si 1910, spune Wilhelm Pehnt in Lexiconul ilustrat de Arhitectura Moderna.
Expunerea structurii
Una din calitatile predominante ale arhitecturii Art Nouveau este posibilitatea de a pune in practica teoria
structurii expunand elementele constructive ale unei cladiri, in special fierul, in asa fel incat sa devina elemente
aparente ale fatadei, cel mai adesea cu functie decorativa. Prin ornament aceasta abordare structurala se
accentueaza, devenind simbolica. Aceasta expunere a materialelor de constructie poate fi gasita in Franta, la
temelia Scolii fondate de Viollet-le-Duc si la o serie de constructii remarcabile din fonta care au fost ridicate in cea
de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Totusi maniera deosebita in care formele decorative realizate din fier
subliniaza constructia si pun in lumina structura sunt specifice arhitecturii Art Nouveau. De fapt, aceasta s-ar
putea numi simbolism arhitectonic al structurii.
Predilectie pentru sticla
Sticla era demult folosita in combinatie cu fierul, dar din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea aceasta a inceput
sa se dezvolte ca o modalitate de expresie arhitectonica proprie. Peretele de sticla, combinat cu diferite materiale
si procedee arhitectonice, a avut parte in perioada Art Nouveau de o dezvoltare independenta si ampla. Totodata,
scarile din sticla si fier au capatat valente noi, un exemplu remarcabil fiind cea realizata de Victor Horta pentru
Maison du Peuple. Mai mult, in ceea ce priveste corpul cladirii, modelarea devine acum un scop in sine. In stransa
legatura cu aceasta apare ritmul lunecator al diferitelor parti ale cladirii, executate adesea cu un contur ferm si
auster, asa cum se poate observa in cladirile lui Horta sau Antoni Gaudi. Alte aspecte ale stilului se refera la
rotunjimea domoala a colturilor, arcadelor si altor elemente precum si la aspiratia catre o silueta inchisa si un
efect sintetic care se afla in stransa similitudine cu tendintele contemporane din pictura si sculptura.
Predilectie pentru asimetrie
O alta trasatura esentiala a arhitecturii 1900 o reprezinta predilectia pentru asimetrie, fie in distributia maselor de
constructie, fie in detalii mai putin importante, cum ar fi amplasarea ferestrelor si a usilor. Aceste trasaturi erau in
stransa concordanta cu pasiunea pentru Evul Mediu, in timp ce folosirea arcului deschis amplasat asimetric
folosit mai cu seama in arhitectura comerciala se datora probabil, cel putin in parte, influentei arhitectului
american Richardson. Pe de alta parte, arcul putin aplanat, cu o usoara rotunjire a bazei isi avea originea probabil
in necesitatile structurale ale cladirilor masive, cum ar fi fabricile sau garile. Unul dintre exemplele cele mai mari si
mai timpurii este Halle des Machines ridicata de Dutert si Contamin in 1889, la Expozitia Internationala de la Paris.
Aceasta forma, care a fost introdusa initial din considerente tehnice, a fost continuata in cele din urma in scopuri
pur estetice, evolutie ce urma sa devina una din trasaturile speciale ale arhitecturii Art Nouveau.
Sentimentul spatiului prin care disparea conturul precis al unei incaperi, contopindu-se imperceptibil cu cele
invecinate, a reprezentat o alta caracteristica a arhitecturii 1900. Exemplul clasic il ofera Casa Mila, executata de
Gaudi intre anii 1905-1907. Arhitectii stilului erau interesati si de relatia stransa dintre cladire si mediul
inconjurator, adesea partea inferioara a cladirii creand iluzia ridicarii din teren.
Predilectie pentru simbolism
Cunoscand preferinta curentului Art Nouveau pentru simbolism, aceasta caracteristica poate fi privita ca o
expresie a relatiei stranse dintre arhitectura si natura.

Subiecte Rezolvate

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Subiecte Rezolvate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

__________________________________________curs AMCR 2010-2011

1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

23. Art deco- Art nouvea

1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

-vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)

-strand Kiseleff vestisre simple

-cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul ivel, umbra

-vila Iluta raumplan, bar sub scara

2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism

Alexandru Orascu-cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868

4. Tipuri de interventii urbane, sec 19

Categorii de interventii urbanistice:

1. orase noi-restructurare radicala de pe dunare

2. extindere partial planificata

-1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar

3. transformarea oraselor existente

- arh peisagist francez

Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

- scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

articole Iancu, Doesburg,

7. Ion Mincu - personaj+opere

8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple

-sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG, 1925

Plansa cu zone verzi existente si propuse

9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)

Cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti:

-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron

10. Urbanismul dupa 1950

1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;

vechii arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le monumentaliza

12. Arh. comunista (stalinista)

13. Elemente urbanistice in sec 19 (?)

14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple

-casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce

15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)

Horia Creanga (1892-1943)

17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia

Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.

Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu

Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.

18. Arhitectura interbelica

Culturi si traditii diferite,

Arh din Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe

Stilul neoromanesc obiecte straine de context

Apare adesea utilizat principiul zonarii functiunilor de noapte si de zi.

Balcoanele, logiile si retragerile de la ultimele niveluri participa la comunicarea spatiului interior cu

Evidentierea elementelor orizontale de compozitie a fatadelor.

Horia Creanga (1892-1943)

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga

Duiliu Marcu (1886-1966)

-locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor

19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o opera)

Horia Creanga (1892-1943)

In dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania, un moment de o insemnatate deosebita il consituie perioada

21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga

22. Neoromanesc fara IOn Mincu

23. Art deco- Art nouveau

EPOCA CONTEMPORANA - SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE (1918-1944 - PERIOADA INTERBELICA)

Vila Dorobanti stil Art Deco