Professional Documents
Culture Documents
Este recomandabila o identificarea/diagnosticare timpurie a dislexiei pentru ca elevul sa primeasca ajutor corespunzator .Indetificarea elevilor
dislexici se face de obicei in primul an de scoala primara atunci cind sunt descoperite probleme de citire si scriere care depasesc sfera
normalului.
O evaluarea psihologica ,standard in toate tarile vorbitoare de limba engleza , este singura metoda de identificare a elevilor dislexici . Cu toate
acestea , in practica ,lipsa unui acord international in cea ce priveste definirea dislexia si cauzele acesteia ,determina incapacitatea de a realiza un
diagnostic diferentual ,astfel evaluarea psihologica nu face decit sa identifica anumiti indici a unei posobile forme de dislexie . Deoarece SUA si
Canada precum si teriotriile aferente ,au definitii diferite asupra temenului de dislexie , crietriile de diagnostificare difera . Astfel un copil
diagnosticat cu dislexie intr-un anumit , este foarte posibil sa nu mai aiba acelasi statut odata cu trecerea granite .Aceasta situatie submineaza
credibilitatea si integritatea oricarui process de diagnoza , si demonstreaza astfel ca orice deficient de invatare nu este permanenta.(Klassen,
2002)
O evaluare completa trebuie sa fie facuta de catre specialist in domeniu si presupune urmatoarele :
In Marea Britanie, marea majoritate a profesorilor nu au capacitatile necesare pentru a identifica dislexia la elevii lor ,sau alte dificultati de
invatare ,dar Codul de bune practice (1994) spune ca profesorii trebuie sa identifice orice nivel al dislexiei precum si alte dificultati de invatare
sis a puna imediat in practica un plan de interventie personalizat . Elaborarea unor Teste precum DEST si CoPS au venit ca un raspuns la aceasta
problema deaorece acestea au fost create pentru a putea fi folosite la scara larga de personal nespecializat in testarea psihometrica .Aceste
instrumente de screening au fost traduse in mai multe limbi ,si sunt din ce in ce mai utilizate in tarile vrobitoare de limba engleza , si odata cu
introducerea RTI in Legea privind Educarea Indivizilor cu Dizabilitati in SUA , teste ca acesta sau alte teste similare vor fi necesare .
Testul timpuriu de screening al dislexiei (DEST)
Acest test a fost elaborate pentru a putea fi pus in practica de catre profesori in primul semestru de scoala si dureaza aproximativ 30 de minute pt
fiecare elev in parte . DEST nu intentioneaza sa inlocuiasca procesul traditional de diagnosticare ,ci mai de graba sa identifice copii cu risc de
esec din varii motive ,si sa stabileasca necesitatea unor evaluarii viitoare . DEST testeaza o gama larga de abilitati precum cele motorii, de
viteza , teste de memorie sau teste fonologice .
AN
DESCRIERE
1982 Elaborat pentru a putea fi utilizat de profesorii de la
TEORIE
Magnoceluara
CERCETARE
Sutherland si Smith considera ca tesul este
(Newton
&Thompson ,
1982)
Bangor
Cerebrala
validarea Indexului .
Itemii ce alcatuiesc testul au fost elaborati din
Dyslexia Test
Fonologica
(Miles, 1997)
intermdiu a 10 teste .
Childrens test
Cerebrala
of Non-word
repetition
(Gathercote&
Baddeley1996
)
1996 Aceste teste sunt elaborate pt a putea fi administrate de
Fonologic
Testul de
Cerebral
Magnocelular
screening al
dislexiei
(DST) Testul
timpuriu de
screening al
dislexiei
diagnisticheze dislexia.
(DEST)
Sistemul de
Fonologic
profilare
Cerebral
cognitiva
Magnocelular
(Cops)
(Singleton et.
Al 1996)
Testul
Fonologica
de alfabetizare .
Rezultatele standardizate ale acestui test provin
abilitatilor
fonologice
(Muter et. Al
1997)
Bateria de
Fonologica
evaluare
fonologica
(Frederickson
et.al 1997)
interventie .
Profilul de
NA
auto-perceptie
pentru elevii
cu dizablitati
de invatare
(Renick
&Harter 1997)
Testul de
Fonologic
inteligenta
Cerebral
Wechsler
pentru copii
(WISC)
(Wechsler,
1992 )
Woodcock
Fonologic
Johnson III
Magnocelular
()WJIII)
Tranzactional
( Woodcok et
al 2001)
Fonologic
interventie
Magnocelular
(RTI)
Tranzactional
(Fuchs
&Fuchs 2001)
interventiilor .
Indicatori
Fonologic
dinamici
pentru
competentele
de baza ale
alfabetizarii
timpurii
(DIBELS)
DEST a fost normat utilizind 1000 de copii .Aceste norme au fost calculate pentru copii cu virste cuprinse intre 4.5 si 6.5ani .Initial au fost
testate si 50 de subteste care ulterior au fost reduse la 10 tinind cont de usurinta administrarii ,resursele necesare,feedback-ul obtinut de la elevi
si profesori precum si in functie de cit de utile sunt in procesul de depistare a dislexiei .Implica 11 subteste cu o durata de 2 minute ,oferind un
profil al abilitatilor precum si aptitudinile cheie ,si un idex de risc general care sa stabileasca necesitatea unor interventii specializate .Este
alaborat pentru a identifica toate posibilele dizabilitati de de invatare,nu doar dislexia.Subtestele evalueaza cunostintele legate de cunoasterea
literelor si a cifrelor ,viteza de recunoastere a acestora,capacitatile fonologice ,memoria, capacitatile motorii,echilibrul,procesarea temporala,si
capcitatea de redare a formelor .Rezultatele ofera o imagine de ansamblu asupra abilitatilor copilului si reprezinta punctul de pornire pentru
elaborarea strategiilor de interventie ulterioare ,sau pot fi utilizate ca si referinte pentru efectuarea unei evaluari de catre un psiholog specializat .
Validarea testului DEST s-a facut prin intermediul unui studiu predictiv longitudinal care a urmarit evolutia a 97 copii de la virsta de 5 ani pana
cind acestia au implinit 7 ani ,si a vrut sa stabileasca daca subiectii identificati initial cu risc de dislexie au fost in cele din urma diagnosticati cu
aceasta dizabilitate sau nu .O rata fals pozitiva de 12 % si una fals negativa de 2% au fost obtinute in urma testului .
In aceasta faza testul DEST pare a fi unul efficient din punct de vedere al costurilor pentru identificarea copiilor cu risc .Ofera avantajul de a
putea fi administrat si evaluat de catre profesor ,dureaza 30 de minute ,implica resurse minimale si poate fi folosit pentru dezvolta ulterior
strategii de interventie specializate ,Cu toate acestea ,validari ale altor cercetatori de abia incep sa apara in literatura de specialitate ,astfel ca
utilizarile sale la scara larga inca nu au fost determinate .
Sistemul Cognitiv de profilare (CoPS)
CoPS reprezinta o evaluarea asistata de calculator ce poate fi folosita pt copii cu virste cuprinse intre 4 si 9 ani .Ca si DEST ,CoPS nu se vrea sa
inclouiasca metodele traditionale de diagnosticare ,ci isi propune sa identifice la nivel cognitiv punctele tari si cele slabe ale copilului care pot fi
considerate indici in procesul de diagnosticare al dislexiei sau al altor dizabilitati de invatare .Cu toate acestea, informatiile oferite de CoPS sunt
utile in stabilirea de catre profesor a stilului de invatare pentru fiecare elev in parte .CoPS este usor de administrat si creat pt a putea fi utilizat de
catre profesori si psihologi ,insa interpretarea rezultatelor oferite de calculator necesita experienta si expertiza in domeniiul educatiei sau
psihologiei .
Cercetarile care au dus la CoPS ,aveau drept scop identificarea profesorilor care pot recunoaste cu usurinta dislexia la copii .S-a hotarit ca un
calculator sa administreze testul pt ca :
-este precis, obiectiv si flexibil
-testarile asistate de calculator necesita cunostinte minime din partea celui care opereaza calculatorul
-este atractiv iar copii nu sunt speriati de acesta
Din 1990 pina 1996 s-a desfasurat un studiu longitudinal pe aproximativ 400 de copii din 24 de scoli .La inceputul studiului copii aveau 5 ani
.Initial au fost create 27 de teste pentru a evalua o gama larga de abilitati cognitive ,care sunt importante in mod special in etapele de inceput ale
procesului de alfabetizare ,acestea considerate a fi indici puternici ai dislexiei .Toate testele au fost administrate tuturor copiilor iar in urmatorii
patru ani au fost urmarite procesele de dezvoltare intelectuala si alfabetizare ,prin intermediul unor instrumente de masura psihologice .Datele
rezultate au fost utilizate pentru a determina daca testele au fost eficiente sau nu in prezicerea dislexiei sau a altor dizabilitati de invatare .Au fost
alese 8 teste care au oferit rezultatele cele mai satisfacatoare ,acestea implicind memoria,constientizarea fonologica si discriminarea auditiva .
Testul a fost standardizat pt 800 de copii .Gradul de prezicere a CoPS a fost de 96%cu o rate fals negativa de 16.7% si una fals pozitiva de 2,3%
.
CoPS este un instrument de diagnoza si evaluare care poate fi folosit de catre profesori care lucreaza atit cu copii normali cit si cu cei cu dislexie
sau alte dizabilitati de invatare .Ofera avantajul ca este usor de administrat in 45 de minute si identifica cu success punctele tari si cele slabe ale
elevului .Desi administrarea testului necesita o pregatire minimal a administratorului de test ,interpretarea rezultatelor necesita expertiza si
experienta in domeniul educatiei sau psihologiei ,fapt ce determina o crestere a costurilor si in functie de volumul de munca rezultatul ar putea fi
intirziat si acest lucru incetineste elaborarea strategiilor de interventie .
si Italia .Pentru fiecare traducere in parte s-au stabilit norme separate .Au fost revizuite versiuni ale WISC ,si fiecare noua versiune a renormat
testul ,a regandit si reformulat intrebarile si a actualizat materialele pentru a fi mai facile si accesibile pentru administratorul de test .
Administrarea si notarea WISC necesita un administrator de test competent care sa poate comunica cu copii de diferite virste si trebuie sa
cunoasca protocol si specificatiile testului .Testul dureaza intre 50 si 75 de minute este impartit in 2 sectiuni :
-Sectiunea Verbala evalueaza capacitatea de exprimare verbala a copiilor si cit de bine recepteaza mesajele care le sunt transmise . Include o
scara de masurare a informatiilor ,vocabularului ,intelegerii ,similitudinilor, matematicii si a diviziunii cifrelor .
-Partea Practica masoare doemniile non-verbale cum ar fi capacitatea de orientare in spatiu pt rezolvarea unor probleme ,capacitatea de
perceptive vizuala ,viteza si eficienta visual-motorie .Scala de notare se refera la aranjarea diverselor imagini, codare ,completarea imaginilor
,ansamblarea unor piese sau construirea cu ajutorul blocurilor de jucarie .
Pe linga exprimarea verbala si abilitatile practice mai pot fi evaluate intelegerea verbal, capacitatea de perceptive vizuala ,capacitatea de
concentrare .Acestea se vor adauga la imaginea de ansamblu a capacitatii de invatare a unui copil .
Rezultatul ACID al unui copil la subtestele de aritmetica, codificare ,informative si diviziune a cifrelor sunt comparate cu rezultatele obtinute la
celelalte teste .Daca rezultatele la toate cele patru subteste ACID sunt egale sau mai scazute decit ce la mai scazut scor la la celelalte subteste
,atunci elevul se considera ca ca are un profil ACID pozitiv.
Anumiti autori au sustinut ca profilul ACID este de folos in identificarea si diagnosticarea dislexiei (Virgo et all) ,dar studiile lor limiteaza de
asemenea la grupul SLD si la cel de control , astfel incit nu se incearca comparatii individuale .Astfel, intimp ce profilul ACID este considerat a
fi mai bogat in esantioane SLD decit in esantioane random ,iar aceste mici diferente nu sunt utile in procesul de evaluare individuala .Studii
similare efectuate de Prifitera si Dersch si Watkins care analizieaza incidenta profilului ACID in esantioanele normale si cele cu dizabilitati au
descoperit ca profilul ACID a fost mai des intilnit in esantionul SLD decit .Rata acestei incidente a fost doar de 4-5%. Astfel Watkins et all.au
concluzionat ca profilul ACID este un slab indicator al dislexiei si nu ar trebui utilizat in procesul de diagnosticare .
Parearea unanima este ca WISC este mai efficient in masurarea gradului de inteligenta si nu pentru a diagnostic dizabilitatile de invatare . Cu
toate acestea , WISC este folosit in continuare la scara larga de catre specialist dar pentru a fi mai eficient si pentru a reprezenta mai bine
interesele copilului este corelat cu date obtinute din alte surse .
Exista de asemenea si extensii ale testului WISC care evalueaza nivelul de educatie ,numite Testele de dimensiune Wechsler ,acestea
concentrindu-se pe anumite dimensiuni ale educatiei .Acestea includ :
-Testul Wechlser de evaluare a dimensiunii citirii obiective (WORD )-testeaza citirea ,ortografia si scrierea de mana .
-TheWechsler Objective Language Dimension ?(WOLD)-testeaza capacitatea de intelegere a unui text audiat , exprimarea scrisa si cea orala
-The Wechsler Objective Numeric Dimension (WOND)-testeaza rationamentele matematice si calculele numerice
Rezultatele finale sunt combinate pentru a obtine Testul Wechsler de reusita individuala (WIAT)
dizabilitati .Aceasta lege introduce metoda RTI ca si allternativa pt metodele dj existente .Legea perrmite utilizarea pina 15% din fondurile
IDEA pt a oferii servicii elevilor inainte ca acestia sa fie diagnisticati cu diverse dizabilitati .
Scopul RTI este de a oferi o instructiuni de alfabetizare de calitate in mediul educational ,reducind astfel numarul elevilor diagnosticati gresit si
plasati in scoli pt educatie speciala .Desi nu exista la ora actual un model standard RTI universal acceptat ,exista mai multe variante posibile :
-Screening in prima luna a anului scolar toti elevii sunt testate pentru ai identifica pe cei cu risc de esec scolar . La momentul actual nu exista
instrumente de screening specific pt a identifica potentialii elevi cu risc de esec ,dar specialistii considera ca cele mai bune metode include
(1)evaluarea individuala a fiecarui elev pentru a stabili competentele de lectura si cele matematice (2)separarea elevilor a caror randament in
anul curent este cu 25% mai slab decat cel din anul precedent si testarea lor individuala cu metode specifice.
-Implementarea instructiunilor la clasa (Nivelul 1)-elevii primesc din partea profesorului instructiuni temenice si sprijin comportamental la
nivelul educatiei generale .Acurateatea implementarii este atent documentata .
-Monitorizarea reactiei clasei la interventie (Nivelul 1)-Elevii identificati ca fiind cu risc sunt monitorizati timp de 8 saptamani pentru a-i
identifica pe cei care nu raspuns pozitiv la procesul educational general .Cele mai bune metode implica evaluarea acestor elevi in fiecare
saptamina timp de 8 saptamini cu ajoutorul unor instrumente specifice in doemniile in care acestia intimpina dificultati . Raspunsul adecvat la
Faza 1este operationalizat cu ajotorul normelor locale sau chiar nationale sau chiar cu ajutorul normelor/criteriilor clasei stabilite pt evoluatia
saptaminala .
-Implementarea unor instrumente suplimentare de diagnoza (Nivelul 2)-Rapsunzul negative la Faza 1 este suplimentat cu un nou interval de timp
cuprins intre 8 si 12 saptamini pentru introducerea unor instructiuni suplimentare .Profesori/Educatorii din domeniul educatiei speciale
colaboreaza pentru a elabora o interventie personalizata pt fiecare elev .Aceste interventii urmeaza sa fie puse in practica de catre profesori pe
elevii care nu au avut un raspuns pozitiv in Faza 1 ,aceastia urmind sa fie grupati in grupuri nu mai mari de 3 persoane .Elevii din fiecare grup
trebuie sa aiba aproximativ acelasi nivel , aceleasi pucnte tari si puncte slabe .Aceste grupuri au ore de 30 de minute de cel putin 3 ori pe
saptamina cu informatii din domeniul educatiei generale .
-Monitorizarea reactiei la interventia suplimentara (Faza 2).Aceasta etapa se va desfasura ca si prima etapa de monitorizare din Faza 1.Se ofera
de asemenea si feedback-ul parintilor .Monitorizarea continua determina eficienta interventiei si daca mai sunt necesare modificari .
-Desemnarea LD-ului si plasarea in unitati de educatie speciala (Faza 3)-elevii cu raspuns negativ la Faza2 primesc cu acordul parintilor o
evaluare individuala detaliata care sa stabileasca daca sunt eligibili ,evaluare ce exclude capacitatile mintale sau comportamentale .
Daca acest process este implementat cu suces ,el ofera o serie de avantaje in privinta altor metode :
-Copii nu trebuie sa esueze sau sa ramina in urma colegilor lor unainte de a fi considerate eligibili pentru a primi sprijinul necesar
-Reprezinta o metoda valida pt identificarea LD ,doarece o interventie timpurie reduce numarul de cazuri fals pozitive, sau elevi diagnosticati
gresit .
-Evita problemele de deficit si discrepantele
-Este intemeiata instructional
Cu toate acestea, in prezent modeul RTI este doar in mod ipotetic capabil sa identifice elevii cu deficiente de lectura sis a previna esecul
scolar .Din putinele cercetari facute pe acest model RTI rezulta faptul ca acesta se caracterizeaza prin 2 focare :1 .studiile de interventiie ce
evalueaza eficienta metodelor de remediere ;2.studii in domeniu ce analizeaza testul RTI propriu-zis .Ambele domenii de cercetare RTI au aratat
rezultate promitatoare ,insa o parte din aspectele practice nu au fost inca determinate ,lasind multe intrebari ce necesita raspuns inaintea punerii
in practica metodei .Spre exemplu ,dezvoltarea unor metode educationale practice si stiintifice ,o evaluarea exacta pt toate grupele de varsta
,rata de success la fiecare nivel ,instruirea profesorilor si monitorizarea si evaluarea permanenta a acestora .Lipsa dovezilor stiintifice in toate
ariile de actiune ale modelului RTI face specialistii in domeniu sa fie rezervati in pronuntarea asupra eficientei acestei metode .
Capacitatea de a prezice care copil va intimpina cele mai mari dificultati in citire este departe de a se apropia de un final ,avind multe rezultate
fals pozitive sua fals negative in toate testele si procedurile .Acuratetea prezicerii creste pe masura ce copiilul petrece mai mult timp la scoala ,
iar testele administrate pt identificarea diabilitatilor de lectura se dovedesc a fi mai eficiente daca sunt administrate in primul an de scoala decit
cele effectuate in perioada presocalara .Astfel ,pentru a maximiza sansele de a identifica elevii cu risc este necesara o interventie cit mai
timpurie si aceasta trebuind a fi aplicata pe un numar cit mai mare de elevi .
Trebuie subliniat faptul ca testele de screening nu evalueaza capacitatea de aciti a e levului in ansamblul ei .Scopul acestor teste este de a
cunatifica abilitatile pe care un copil le are in diferite domenii esentiale pt dezvoltarea eficcienta a lecturii ,cum ar fi fluent sau constientizarea
fonologica .Deoarece toate aceste teste de screening scot cuvintele din context, ele nu pot fi autentificate drept metode autentice care sa sigure
succescul lecturii ,insa aofera o imagine asupra ariilor deficitare ale unui copil care ar are dificultati de citire .si bazat pre rezultatele acestor teste
se poate stabili daca un copil este legibil sau nu pentru o scoala speciala .In acelasi timp se poate stabili si un plan de interventie personalizat
care sa poate fi implementat si monitorizat .Cu toate acestea ,pentru a obtine o imagine completa a abilitatilor de lectura ale unui copil este
nevoie sa se urmareasca felul in care el asimileaza informatii legate de cuvinte din text ,iar acest lucru nu poate fi estimat decit prin observarea
atenta a copiilor atunci cind citesc pasaje conectate intre ele .
Bibliografie
Aaron, P. G. (1997). The Impending Demise of the Discrepancy Formula. Review of Educational Research, 67, 461-502.
Abu-Rabia, S.; Share, D.; Mansour, M. S. (2003). Word Recognition and Basic Cognitive processes Among Reading-Disables and Normal
Readers in Arabic. Reading and Writing: An Interdisciplinary Journal, 16, 423-442.
Agnew, J. A.; Dorn, C.; Eden, G. F. (2004). Effect of Intensive Training on Auditory Processing and Reading Skills. Brain and Language, 88,
21-25.
Alexander, A. W.; Slinger-Constant, A-M. (2004). Current Status of Treatments for Dyslexia: Critical Review. Journal of Child Neurology, 19,
744-758.
Alm, J.; Anderson, J. (1997). A Study of Literacy in Prisons in Uppsala. Dyslexia, 3, 245-246.
Anderson, M. L. (2003). Embodied Cognition: A Field Guide. Artificial Intelligence, 149, 91-130.
Ansara, A.; Geschwind, N.; Galaburda, A. M.; Albert, M.; Gartrell, M. (1981). Sex Differences in Dyslexia. Towson, MD: Orton Dyslexia
Society.
Blomert, L.; Mitterer, H.; Paffen, C. (2004). In Search of the Auditory, Phonetic, and/or Phonological Problems in Dyslexia: Context Effects in
Speech Perception. Journal of Speech, Language, and Hearing Research, 47, 1030-1047.
Boetsch, E. A.; Green, P. A.; Pennington, B. F. (1996). Psychosocial Correlates of Dyslexia across the Lifespan. Development and
Psychopathology, 8, 539-562.
Borstrom, I.; Elbro, C. (1997). Prevention of Dyslexia in Kindergarten: Effects of Phoneme Awareness Training with Children of Dyslexic
Parents. In Hulme, C.; Snowling, M. Dyslexia: Biology, Cognition and Intervention. London: Whurr.
Bright Solutions for Dyslexia. (date unknown). Symptoms of Dyslexia, http://www.dys-add.com/symptoms.html
British Columbia Health Guide. (date unknown). http://www.bchealthguide.org /kbase/topic/special /te7211/sec1.htm
British Dyslexia Association. (2005). Practical Solutions to Identifying Dyslexia in Juvenile Offenders.
British Psychological Society. (1999). Dyslexia, Literacy and Psychological Assessment.