Statele Unite Ale Austriei PDF

Al
ot
AUREL C. POPOVICI
STAT SI NATIUNE
STATELE-UNITE
ALE
AUSTRIEI-MARI
Traducere din limbs germane
cu o prelatE de PETRE PANDREA
F U N DATI /CPwww.dacoromanica.ro
EN,TRU1.1.17,ERATURAA R T A // R E G .E. L E .0 A R. 0 L. II -I!,
.S,
STAT SI NATIUNE
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATA, D OUAZECI
131 $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN

COMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 2B
www.dacoromanica.ro
LI
Aurel C. Popovici
www.dacoromanica.ro
AUREL C. POPOVICI
STAT $1 NATIUNE
STATELE-UNITE ALE AUSTRIEI-MARI
STUD!! POLITICE IN VEDEREA REZOLVARII
PROBLEMEI NATIONALE $1 A CR1ZELOR

CONSTITUTIONALE DIN AUSTRO-UNGARIA
Traducere din limbs germane

cu o prefaA de PETRE PANDREA
Cu 4 plane afarii din text
BUCURE$T1
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTA g REGELE CAROL IT
39, Bulevardul Lascat Catargl, 9g
1
3 9
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
Aurel C. - Popovici este un scriitor politic care s'a realizat in
lupta acerbd cu timpul sdu, in lupta cu geografia politicd pe care
o dorea rectificatd, in lupta cu istoria pe care o cezariza cu pana fi
cuveintul.
Aurel C. Popovici face parte din falanga de luptdtori ardeleni cari

au pregdtit unirea sufleteascd a poporului roman. Rolul jucat de acest
cdrturar nu se poate asemdna deceit cu rolul lui Simeon Bdrnutiu.
Acefti doi ganditori au dat expresie ndzuintelor nationale in lupta
contra asupririlor maghiare.
Biografia lui Aurel C. Popovici este biografia vijelioasd a unui
luptdtor politic. Cea mai mare parte a vietii sale fi-a petrecut-o in exil,
departe de actiunea politicd pe care o urmdrea ii pe care o influenta
cu scrisul, cu sfatul # cu prestigiul sdu.
S'a ndscut la 4 Octomvrie 1863 in Lugoj fi a murit in Elvetia,

la Geneva, in ziva de .ro Februarie 1917, in varsto de aproape 54 ani,
indurerat cd idealul de unificare al tuturor Romiinilor sub sceptrul

aceluiafi monarh, nu se putea intrezdri la acea datd.
Familia lui Aurel C. Popovici fdcea parte din clasa meserialilor
branca cojocarilor
1i a negustorilor. Aptitudinile intelectuale au
fost de timpuriu remarcate. La varsta de 12 ani invdta singur, cu dictionare fi gramatici, limbi strdine, altele deceit cele care se predau la
liceul local. Mama lui it certa cd-si stria ochii in clasa I liceald invd(and, noaptea, peste program limba francezd, la lumina opaitului.
Pentru a invdta sd vorbeascd # sd scrie corect si literar ronuinefte a
plecat in clasa III liceald la gimnaziul romiinesc dela Brasov, aceastd
Mecd nationald fi culturald a tinerelor vldstare ardelenecti. A luat
bacala ureatul la Beiuf
in anul .r885 s'a inscris la Facultatea
de medicind din Viena.
www.dacoromanica.ro
VI
STAT SI NATIUNE
In Capita la impdrdtiei habsburgice, adolescentul bdndtean s'a addpat

la izvoarele cele mai curate Fi mai bogate ale culturii universale. Noptile
Fi zilele cu variate lecturi, memoria prodigioasd, talentul limbilor

Popovici e un savant poliglot ca D. Cantemir, Mircea Eliade fl N.
Iorga, cetind in zece limbi au pus repede pe tandrul bdndtean pe
primul plan al stintei colegilor sdi. In discutiile tineregi ieFea in evidentd,
pe langd eruditia uimitoare, un temperament vulcanic Fi o iubire _lard
margini pentru natiunea sa de iobagi fi asupriti.

Studentimea maghiara serba pe acea vreme Mileniul, adicd implinirea a o mie de ani, de card Ungurii socoteau ca au drept de cetate
in sanul natiunilor europene organizate. Mileniul era sdrbdtorit cu
surle Fi fanfare, cu un sgomot propagandistic asurzitor Fi cu orgoliu,
aFa cum Europa a mai ascultat de prea multe ori, din centrul de emisiune
budapestand. Orgoliul unei natiuni este un lucru admirabil. Transformarea pans la dinamitd a conFtiintei de sine deskintue energii latente
care zac in subconFtient. Dar orgoliul national care jicne,ste mandria
altar popoare provoactl replici inevitabile.
Studentul din ultimele semestre ale Facultdtii de medicind, Aurel
C. Popovici, bdndtean Fi cetdtean habsburgic, a socotit ca sdrbdtorirea
mileniului maghiar jicneFte cu neadevdruri istorice Fi politice demnitatea
poporului roman.
A rdspun,s printr'o Replica, o brolurd admirabil documentatd cu
argumente de istorie, filologie fi etnografie, ardtand vechimea aproape
bimilenard a Romanilor pe aceleari meleaguri fi drepturile for imprescriptibile.
BroFura a lost traduscl ri tipa'ritd (1892) in mai multe limbi strdine

ca o Replica la un pamflet al studentimii maghiare.
Politia fi justitia ungureascd au socotit pledoaria tandrului Aurel
C. Popovici pentru demnitatea poporului sdu ca un act subversiv.

Prin procesul dela Cluj a fost condamnat la patru ani inchisoare. Rechizitoriul a fost tinut de procurorul Jeszenszki, care a obtinut condamnarea
doctorandului Aurel C. Popovici. Acest procuror a fost ulterior decorat
de guvernul roman, fie printr'o inadvertentd, fie din ironie, fie dint?' o
rdu inteleasd tolerantd Fi uitare.

Aurel C. Popovici s'a refugiat in lard. A functionat ca profesor de
limba germana la liceele din Capitals, a colaborat la Semanatonil,

Epoca, Tribuna, Romanul # la o serie impozantd de ziare strdine
germane ri engleze.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
VII
Aldturi de Mihail Eminescu fi Nicolae Iorga, Aurel C. Popovici

este un strdlucit ziarist, un ziarist cu idei, un tipic a articlier cum
se spune in limbaj profesional, ziaristul care scrie articolul-de-fond,
coloana vertebrald, determinand cotidian atitudinea ideologicd fi politicd
a gazetei. N'a fost problemd la ordinea zilei sau din temele pricipale
ale gandirii europene asupra cdrora sd nu-fi fi spus autorizat fl documentat cuvantul sdu din punctul de vedere al pozitiei originare: un
conservatorism eleat fi monarhic, conservatorism cu preocupdri religioase,
refuzcind ireductibil progresismul social fl filosofia luminilor demo-
liberald pe care le dispretuia canc. Pornind dela biologie
reflex
al studiilor medicale? in politico, Aurel C. Popovici este un tipic

doctrinar conservator, de esentd organicistd, un eleat modern, antiliberal,
teologal, respingand transformismul, negand pozitivismul fi scientismul,
reintors la dogme biblice, credincios al permanentelor in biologie, in
morald fi in metafizicd.
Opera sa fundamentals este aceastd lucrare intitulatd a Die Ver-
einigten Staaten von Gross-osterreich o (Leipzig, 1906), pe care o

traducem sub titlul mai adecvat de o Stat fi Natiune
Aurel C. Popovici a murit pribeag, in Elvetia, intristat de soarta
poporului sdu care se masacra in 1917 pe cloud fronturi adverse, in
contradictie cu dogma unitdtii nationale fi etnice urmdrite. Ultimul sdu
tovardf de ganduri fi sfat politic a fost d-1 Vaida-Voevod, care a avut
fericirea sd-fi vadd realizarea idealurilor din tinerete. Popoarele au

cdteodatd fericite destine pe care capete luminate le descifreazd cu
cu mai multd greutate.
Opera principals a lui Popovici Statele- Unite ale AustrieiMari nu se mai afld deceit in putine exemplare fl cei mai tineri n'au
avut ocazia sd cunoascd forta dialecticd a acestui gariclitor. Cartea
apdrutd in 1906 la Lipsca a provocat nenumdrate polemici in publicistica monarhiei habsburgice. A fost pe larg discutatd in Franta fi
Anglia, iar in publicistica germand a timpului, Aurel C. Popovici
este o figurd familiard, temutd uneori fi de cele mai multe on

respectatd.
In istoria doctrinelor poultice din Romania, Aurel C. Popovici este
marele ganditor care a reufit sd-fi sistematizeze pozitia ideologicd

specified int?" o opera de dimensiuni fi adancime. Opera prezentatd
aici n'are actualitate politic& Rdmane, insd, ca o pledoarie de avocaturd
politics de impresionantd argumentare fi bogatd documentare.
www.dacoromanica.ro
VIII
STAT $1 AVATIUNE
Dela Simeon Bdrnutiu avem fragmentul liric-oratoric de o fortd

magicd, ajuns aproape un mit, al discursului de pe Ccimpia Libertdtii
Blajului. Dela Mihail Kogdlniceanu s'a pdstrat Discursul de receptie
la Academie # Introducerea la culegerea Cronicilor. Titu Maiorescu
# Petre Carp pot fi studiati in gandirea for politicd numai in
discursuri.
Majoritatea ganditorilor # oamenilor noftri de Stat sunt reconstituiti de cdtre cercetdtori indeobge din cuvantitri ocazionale # mai rar
din lucrdri sistematice proprii care lipsesc.
De sigur cd # opera politicd a lui Popovici face parte tot din seria
lucrdrilor ocazionale. Nu este o carte de teorie purl # sistematicd, aca
cum runt Il Principe al lui Macchiavel, Politica lui Aristot, tratatele

lui Ranke, Carl Schmitt, etc. Se poate aplica lucrdrii lui Popovici
eticheta de carte ocazional d>> (Gelegenheitsbuch ), in sensul lui
Goethe, care recunoacte rodnicia spirituald tocmai in contopirea vremelniciei temei de inspiratie cu nemurirea talentului.
In Statele- Unite ale Austriei-Mari se pledeazd o anumitd tezd.
Nu ne mai intereseazd astdzi teza, ci arabescul ideilor, inldntuirea for
# furtuna pasionald inteo splendidd avocaturd de idei.
Unificarea poporului roman era telul indepdrtat.
Cdile fi potecile variazd pentru atingerea telului.
Poteca aleasd de Aurel C. Popovici se numea interesul Coroanei

habsburgice # prietenia ardtatd de arhiducele moFtenitor Franz-Ferdinand poporului roman asuprit in Transilvania de cdtre Unguri. Planul
de reforms al monarhiei habsburgice era urmdtorul: abolirea dominatiei
maghiare ii. transformarea dualismului inteun Stat federal sub sceptru
monarhic, prin respectarea drepturilor firecti la viatd ale minoritdtilor
etnice fi delimitarea teritoriald a natiunilor.
Arhiducele acceptase solutia propusd. Dacd nu se intampla atentatul
dela Serajewo # nu izbucnea rdzboiul mondial, poate cd bdndteanul
Popovici juca un rol de seams in acest cadru. In once caz, cercurile

din jurul arhiducelui Franz-Ferdinand it pretuiau mult. Din arhiva
si corespondenta ldsatd de Popovici (aflatd astdzi in proprietatea
M. S. Regelui Carol II) se poate vedea cd impreund cu Pater Augustin
Gallen, confesorul familiei arhiducale, puneau la tale lucrdrile constitutionale preparatorii pentru cazul suirii pe tron. Se lucra cu oscirdie
din mai multe pdrti la un proiect de Constitutie care trebuia octroiatd
poporului de cdtre Franz-Ferdinand in momentul preludrii puterii.
www.dacoromanica.ro
IX
PREFATA
Din anul 1912, Aurel C. Popovici se mutase la Viena pentru realizarea planurilor sale politice. Cartea tipdritd in 1906 isi fdcuse efectul.
Bcindteanul juca un rol de seams la curtea din Bellvedere, in cercurile
aulice fl in cercurile jurnalistice. In rasa sotiei sale tinea un soiu de

salon politic, unde se intdlneau deputatii nationalitdtilor din monarhie,
pundnd la tale reformele cele maxi, luptiz'nd fl realizand pe cele mici.
La izbucnirea rdzboiului mondial fl odatd cu intrarea trupelor romdne
in Ardeal, Aurel C. Popovici a plecat in Elvetia pentru a aftepta desft# urarea evenimentelor. A publicat acolo o carte despre Chestiunea
romaneasca in limba francezd, cu variat material informativ pentru

apdrarea drepturilor noastre in fata forurilor internationale.
Moartea I-a surprins in plind vigoare intelectuald. Se afld ingropat
in pdmdnt strain, in cimitirul din Geneva, afa cum la Palermo, se afld
rdmais'itele lui Bdlcescu, alt vizionar politic fi alt patriot infldcdrat.
Cercetand destinele acestui tip de scriitori politici se ridicd intrebarea
dacd, lipsa de realizare fi de succes in lumea realitdtilor cotidiane,

nu surpd insusi pilonii de sustinere ai operei? Ipoteza creatorului spiritual in disciplinele politice fi amstitutionale nu trebue verificatd prin
realizare?
Aurel C. Popovici a fost desmintit de evenimente, iar ultimii ani
ai vietii sale au cunoscut amdrdciunea cumplitd a unei prcibufiri de
proiecte politice vecine cu dezastrul.
Anii 1914, 1915 fi 1916, contdnd pe intrarea Romdniei libere

aldturi de Puterile Centrale, sau cel putin ndddjduind in neutralitatea ei
usque ad finem, au fost ani de actiune febrild. A plecat impreund cu
d-1 Dr. Alexandru Vaida-Voevod la Berlin, unde au avut nunzeroase
intrevederi # conferinte cupersonagii oficiale
# oficioase dela Auswartiges
Amt, pledand neintrerupt pentru ideia din aceastd carte, cucerind aliati
# prieteni pentru ideea ajunsd obsesie fi pentru semintia sa, a cdrei
salvare o vedea prin idee.
Dogmatismul funciar al lui Aurel C. Popovici iese elocvent la
iveald in anii de luptd tragicd 1914-1917. Pentru o idee sacrificd

realitdtile sau le neagd cu obstinatie.
Succesul pentru un ganditor politic este un subsidiar (cum se spune
in terminologia juridicd), un subsidiar, care se aduce in fata instanfelon istorice, dar nu se pledeazci pe subsidiar, ci pe principal.
Mdsurat cu etalonul omului politic, Aurel C. Popovici este o figurd
minord. Aurel C. Popovici a fost dupd Simeon Bdrnutiu al
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
doilea avocat de mare anvergurd al intereselor romdnismului ardelenesc

in drama europeand a ultimelor doud veacuri.
Primul mai mult filosof al Dreptului.
deFi de formatie medicaid fl biolog emerit,
ajunge
Al doilea
cel mai de seamd constitutionalist al Rom'anilor, din primele doud decade
ale veacului actual, pe liingd care consiitutionaliftii oficiali sunt, cu

exceptia lui Constantin Stere, palide figuri. Putem afirma cu hotdrire
ca" singurul Roman care a inteles problematica modernd a Statului,
pang astdzi, este numai Aurel C. Popovici. Meritele sale de filosof al
Statului rdman definitiv inscrise intr'o istorie a doctrinelor.
Sociologia lui Aurel C. Popovici este iarcl,s'i un interesant capitol.
Influentat de Gobineau fi Houston Stewart Chamberlain, face aplicatiuni uimitoare fi de o perfect(' justete, din punctul de vedere dela care
pleacd, in cadrul Sud-Estului european, combdtand cu argumente inedite
politica maghiarond de hibriditate etnicd pe plaiurile Transilvaniei,
aril-Mind inconvenientele t(metisajului* fi iremediabila incapacitate
creatoare.
S'ar putea spune al anticipeazd problematica rasselor (care
se
deosebefte de antisemitism) din Romania. Impreund cu Sanielevici
sunt cei doi golari la not ai ginerelui lui Wagner, englezul prusianizat, cu sejour predilect la Viena, a cdrui opera Die Grundlagen
a fdcut ateita vdlvd fi este mereu actuald
des XIX Jahrhunderts.
prin erorile sale ftiintifice (Guyau at spune erori fecunde).
Tezele lui Popovici nu pot fi impdrta,s' ite de oamenii de ftiintd
(fl nici de traducdtorul acestei lucrtiri). Ele ra"mdn ca testimonii spirituale ale franaintdrii unei ming superioare la inceputul acestui veac.
Filosof al Statului fi sociolog, tactician politic de facturd machiavelicd, profet politic nerealizat, Aurel C. Popovici rdmdne una dintre
c.ele mai strand, mai complexe fi mai mdrete figuri din istoria culturii
noastre moderne.
Dr. PETRE PANDREA
www.dacoromanica.ro
Catre prietenul cetitor,

In timpul multiplelor fi grelelor crize, care saps la temelia marelui
nostru imperiu
a acestui imperiu chemat la o inaltd misiune
rareori
s' a auzit glasul unui nemaghiar, venit din Ungaria sau Transilvania.
Sunt Roman ndscut in Ungaria, unde am activat in calitate de

membru al Comitetului national memorandist >, comitet mult persecutat de autoritcitile ungurefti.
Pentrucii pela 1890
am scris o lucrare objective" despre asuprirea poporului meu, juratii maghiari din Cluj m' au condamnat la
nu mai putin deceit patru ani inchisoare. Din exilul, in care sunt silit sd
trdiesc, socotesc, deci, cd pot sd-mi spun modesta mea pdrere asupra
stdrilor din imperiul nostru. Cu atdt mai mult o pot face, cu cdt am
fost, in mod permanent, fi, am rdmas fi astdzi, un convins partizan

al ideii unei Austrii-mari fi unitare. Celor scrise le-am dat forma
unei opinion documentee, cum spun Francezii.
Prietene cetitor, sunt incredintat cci voiu gdsi atilt aprobarea ta,
cdt fl a tuturor celor earl, in chip serios fi sincer, sunt preocupati

de starea actual(' fi de viitorul imperiului habsburgic.
Leipzig, Ianuarie 1906.
AUREL C. POPOVICI
www.dacoromanica.ro
PARTEA I.
SITUATIA DUPA ANUL 1867
1'
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
TEZA UNEI AUSTRII-MARI
Toata lumea, prieteni si adversari, se ocupa cu multa ardoare

de soarta noastra. Ba chiar cu prea multa inflacarare. 0 parte din
presa strains jubileazk sustinand ca batranul nostru imperiu habsburgic aluneca precipitat si irezistibil spre ruins. Dar nu numai
acea parte din presa, care nu ne este favorabilk ci si ziare care ne sunt
cu totul binevoitoare manifests in aceasta privinta o ingrijorare

serioasa. Este ea oare intemeiata ? Cine s'ar putea indoi ? Caci, din
pacate, evolutia vietii noastre politice ne inspira de un timp incoace,
pans si noua teama pentru destinele acestui imperiu.
Iar in fata acestei prabusiri, care treptat se generalizeaza, majo-
ritatea populatiei tarii starue intr'o stare de apatie, ca si cand nu

s'ar afla in joc destinele monarhiei noastre. Ba chiar pe multi ii impre-
sioneaza neplacut cand li se vorbeste despre Monarhia noastrd. De

sigur, aceasta instrainare fats de imperiu a masselor largi ale populatiei se datoreste in primul rand absurdei politici oficiale a nationalita'tilor si a ciopdrtirii imperiului, care a avut loc in 1867.
Toate acestea erau de prevazut. Rareori cate unul dintre oamenii
de Stat, cu veche practica in viata politica a Austriei, s'a putut

ridica deasupra nivelurui cotidianului politic. Mai toti s'au cramponat de searbada si de-a-dreptul desgustatoarea problems a limbilor ;
multi se ocupa si astazi, cu deosebita preferinta de asa ceva. Ca si
cum le-ar face placere sa scormoneasca rime, ei se indeletnicesc
cu decrete pentru limbi, conferinte de impdciuire i apoi iarasi cu conciliabule dupa metoda poloneza si cu tot felul de incercari neizbutite
de a solutiona problema nationalitatilor.

Toate acestea, pentruck clack se cunoaste problema Boemiei si aceea a universitatii italiene >, aceea a claselor paralele din
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
Silezia , precum si a heghemoniei maghiare, in schimb ignoram problema propriu zisa a nationalitatilor, adevarata problema a
trdiniciei sau pieirii acestui imperiu. In aceasta privinta, si la noi numanil acelor politicieni si oameni de Stat, pe can Taine i-a numit oameni
a demi-renseignements i a quarts d'idees, este foarte numeros. Daca
rasfoesti literatura noastra politica de specialitate, to surprinde

saracia si lipsa ei de continut. Francezii, de pilda, au studiat problemele noastre legate de chestiunea nationalitatilor, precum si cele
austriace si ungare, mult mai aprofundat decat noi insine. 0 privire
asupra literaturii for in aceasta chestiune este, la prima vedere, edificatoare. Si, deoarece, dela inceput, politica noastra a nationalitatilor
a fost lipsita de scopuri dare si precise, ea a trebuit s traiasca de azi
pe maine, multumindu-se cu paliative, reusind prin jumatati de

masuri sa reduca la tacere pe unele dintre nationalitatile din cuprinsur
imperiului si sa indarjeasca pe altele.
Daca vom mai ra'sfoi si acele ziare pretinse austriace , despre
care un francez, prieten al Austriei, a spus atat de bine el de reprezinta une presse mensongerement qualifide de liberale, nu ne vom mai
mira pentru ce astazi acest imperiu are atat de putini oameni cari
sa gandeasca si sa simta ca austriaci. Caci zilnic se poate ceti in aceste
foi ca recladirea unitatii imperiului ar fi o ideie reactionara ( ! ).
Aceste organe austriace (1)1upta zi cu zi, ba pe fata, ba in mod ascuns,
pentru ideea de Stat maghiard, pentru maghiarizarea dualismului,

iar in ultimul timp chiar pentru triumful kossuthismului. In general,
aceste ziare se ocupa mai mult si cu deosebita preferinta de treburile
maghiare, decat de cele austriace. Die Grenzboten a spus de cur and
(21 Dec. 1905) foarte bine ca activitatea comuna, dar cu roluri impar-
site, a ziarelor din Viena si l3udapesta a dus la acel rezultat, ca germanii austriaci privesc cu indiferenta pans si problema armatei.
Daca liberalii n'ar fi facut din Austria o mina, multe dintre aceste
organe camuflate, maghiarizate, care au indrasneala sa apara in

Austria, ar fi trebuit sa fie de mult suspendate.
Constitutia din Decemvrie a ajuns la un punct mort si a trebuit
sa ajunga aici si pentruca aceste ziare se tern ca nu cumva schimbarile constitutionale, care au devenit necesare, sa fie realizate printr'un act de octroyare reactionara . Aceste ziare vorbesc cu bucurie
rautacioasa despre Austria ca despre o rotita moarta in mecanismul
politic al Europei si lasa sa se inteleaga, in chip discret, ca acest
www.dacoromanica.ro
TEZA UNEI AUSTRII-MARL
stat nici nu-i mai gasete in general vreo justificare pentru odstanta
sa. Aceasta, firete, cu atilt mai mult, cu cat interesele evreilor par
primejduite, din ce in ce mai tare, in cuprinsul sail.

Aceste man cotidiane care, din nenorocire, au Inca o puternica
influents asupra opiniei publice din Austria, publics zi cu zi i ceas
cu ceas, in nesfarite telegrame, toate tirile, parerile i interviewurile favorabile maghiarilor. Ele redau parerile ziarelor maghiare,
ba chiar publics i nenumarate articole ale o conducatorilor * maghiari,
pentru a-i prelucra astfel pe austriaci, incat sa le slabeasca rezistenta
si sa le innabue glasul.
Zi cu zi putem ceti in aceste organe, cum toti aceti Kossuth-ii,

Andrassy-i, Apponyi-ii ii ridica glasul i darima totul in jurul lor,
aa cum ar don ei sa darime Austria 4 in numele natiunii *, pentru
a ridica apoi, ca prin farmec, un imperiu de bastarzi i corcituri

maghiarizate.
In numarul din a Noemvrie 1905 al lui Miinchener Allgemeine

Zeitung >, Dr. Alexander von Pecz, in cel de al io-lea studiu al d-sale
Despre sarcinile germanilor in Austria *, scrie urmatoarele fraze:
o In timp ce germanii se cearta Intre ei, maghiarii au reuit, prin-
tr'un sistem rafinat de indimidare si de prefacuta lealitate, sa-i

impuna vointa for Coroanei intr'un aa grad, incat ci sunt cei dintai
cari se mira.
o 0 insemnata parte a succesului for se datorete i presei zilnice.
Semintia evreiasca, care conduce cele mai rasp indite ziare ale monarhiei, ii vede in Ungaria idealurile sale realizate. In realitate Sionul
se afla nu pe Iordan, ci pe Dunarea de mijloc.

o Pana si pe unii liberali Incepe sa-i scandalizeze agitatia presei
iudaice din Viena. Mai ales pe liberalii din provincie. Deputatul Dr.
Menger a publicat de curand, in o Ostrauer Zeitung *, un articol

destul de democratic asupra problemei reformei electorale, articol
pe care presa iudaica din Viena 1-a trecut sub o tacere mormantala.
Organul din Ostrau al D-rului Menger a fost firete foarte suparat
pentru acest lucru i a scris, plin de o sfanta manie, in unul din
ultimele sale numere, urmatoarele: o De sigur, presa vieneza, asa
zisa presa germano-liberals, nu s'a ocupat de remarcabilele propuneri ale D-rului Menger. Aceasta presa vieneza infama, care-i dovedefte coruptia fi putreziciunea p Ma la cel mai mic i mai neinsemnat
inserat, are de sigur de indeplinit sarcini mult mai importante. Si-a
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
luat, de pilda, obligatia sa susting si sa meriting in vieatg, in mod

artificial, coalitia ungard care dela Inceput s'a compromis, si aceasta
datorita sumelor care-i sunt puse la dispozitie. Mai departe sa infatiseze publicului cetitor din Austria tendintele necurate ale acestei
coalitii drept luptg laudabila pentru un stop legitim 1).
D-1 Trocase, care a publicat o carte despre Austria, este de pgrere
ca evreii au adus monarhia habsburgicg in situatia de astazi:

o C'est surtout aux Semites, astucieux et envahisseurs, qu'est dil
l'etat de decomposition sociale ois se Mat aujourd'hui l'Autriche. C'est
a leur action, d'autant plus dangereuse qteelle a die souterraine, qu'il
faut reporter l'origine de l'anarchie au milieu de laquelle sombre la

vieille monarchie six fois seculaire2).
La fel si Tagespost din Graz, organul liberal din Stiria, nu vrea

sa auda de o Austrie-Mare, caci, spune ziarul, aceasta Mare Austrie
nu se poate mentine decat numai in vremurile celei mai negre reactiuni , ca s se prabuseasca apoi in chip jalnic. Tagespost * crede
de asemenea la fel cu toate celelalte ziare iudaice, ca dualismul o contine o ideie sanatoasa ( ! ), dar ceea ce este mai putin sangtos in struc-
tura lui, este tocmai faptul ca mai sunt Inca prea multe lucruri comune ... 3) .
Aceste ziare urgsc Austria mai mult cleat orice stat din lume.
Ele sunt cuprinse de adevarate accese isterice, cand sunt convinse
ca Austria ar mai putea deveni o Mare Austrie. Acesta este motivul
pentru care ele au devenit complicele politicei maghiare de Inversunata ostilitate fats de Austria si fate de nationalitatile din cuprinsul ei.
Deoarece parlamentul austriac suferg de o adevarata slgbire a
osaturii sale, aceste ziare ar dori foarte mult sa se inceapa anumite
conciliabule dela parlament la parlament , caci in acest caz izb arida
kossuthistilor ar fi ca si asigurata. Iar mii si mii de cetitori, buni

austriaci, nebanuind nimic, se lass indusi in eroare si inselati de
aceste ziare mondiale-maghiare. Asa se int ampla unei tari, and ea
permite ca cea mai mare parte a presei sale, care dirijeazg opinia
publicg, sa ajunga in mainile dusmanilor ei.
1) Vezi 6 Deutsche Zeitung >. Viena, 7 Noemvrie 2905.
2) Vezi F. Trocase: L'Autriche .7uive. Paris, Depont 227.
3) Vezi 6 Tagespost o. Graz, 9 Noemvrie 2905.
www.dacoromanica.ro
In ceea ce priveste insasi nationalitatile, ele nu cunosc decat

numai programele for particulare. Fiecare nationalitate doreste una
sau alta, dar tuturora prea putin be pass sau chiar nu le pass de loc
de felul in care acest imperiu poate fi mentinut. Dar nimeni nu poate
tagadui ca ele, toate, au nevoie de acest imperiu. De fapt, aproape
niciuna dintre nationalitati si niciunul dintre particle n'au un program de guvernare al imperiului, care sa contina o solutionare concreta a tuturor problemelor relative la situatia nationalitatilor.
E drept ea din and in cand ii auzim pe cehi punand accentul

pe federalism , fara s dea insa acestui cuvant o semnificatie precisa. De obiceiu urmeaza imediat o fraza banall germano-centralists
si cehii se retrag bombanind in camera plina de antichitati a drep-
tului for istoric-constitutional din Boemia. Nemtii, in schimb, se

refers la faimosul for drept nascut din posesiunea nationald. Si acestea
sunt, sa se observe bine, punctele de vedere superioare * din care
este privita chestiunea. Peste celelalte putem deci trece cu usurinta.
Aceasta este insa numai una dintre multiplele probleme ale nationalitatilor din cuprinsul imperiului. Cum ar fi cu putinta o impacare
intre diferitele nationalitati, and se plena dela un punt de vedere

national atat de egoist ? Fireste, germanii au dreptate and nu vor
sa auda de federalismul planuit de cehi. Ei isi dau prea bine seama
ca un asemenea federalism le-ar crea lor, germanilor din Boemia,
o situatie asernanatoare si echivalenta cu aceea pe care o au germanii din Ungaria.
Dimpotriva, temerile germanilor cu privire la un sistem federalist, care s'ar realiza dupa o delimitare nationala, sunt, in intregime,
dupa cum vom vedea, lipsite de temeiu. Dar oricat ar avea de

suferit imperiul de pe urma luptelor nationale, alcdtuirea sa dualistd,
lipsitd de legdturd, necontenit pe punctul de a fi denuntatd, iar acum
in timpul din urma cu totul sldbitd, it sdruncind fi-i primejduefte situatia cu mult mai mult. *i tocmai din pricina acestei divizari constitutionale nenorocite, problema nationalitatilor nu-si poate gasi nici in
Austria, nici in Ungaria o solutie nationala care sa ofere o garantie
de stabilitate si de corespunzatoare liniste. Situatia actuala, care a
fost rodul unui compromis, nascut din aplicarea unei teorii a celor
doua suflete dupa expresia nimerita a lui Tezner, a devenit astfel
cu drept cuvant mater discordiarum, caci situatia cu totul exceptionail creata maghiarilor, a fost si nu putea sa nu fie ad anc jignitoare
www.dacoromanica.ro
io
STAT $1 NATIUNE
pentru toate celelalte nationalitati. Preferinta cu totul disporportionata de care se bucura maghiarii, constitue o atatare pentru toate
celelalte nationalitati st alimenteazd incontinuu radicalismul constitutional, care se indreapta tot mai mult, in ce priveste solutionarea
problemei nationalitatilor, catre principiul confederal, in opozitie cu
cel federal.
Pe langa toate acestea, celelalte nationalitati din cuprinsul impe-
riului sunt cu drept cuvant adanc nemultumite din cauza exploatarii la care sunt expuse, spre unicul folos al maghiarilor. Caci de
fapt, toate fortele intregului imperiu sunt puse in slujba maghiarizarii Ungariei.
Intre timp, miscarile separatiste maghiare devin, an cu an, mai
violente. Conte le Appony a devenit, in sfarsit, kossuthist. Ba, cu

ocazia trecerii lui in partidul kossuthist, prietenii sai politici, contii
Stephan Karolyi si Eugen Zichy, au declarat ca ei, in addncul inimii
lor, au fost intotdeauna kossuthi.,sti. Asa sunt toti maghiarii. Ceva
mai mult: ei iau bucuros si atitudini antidinastice st aceasta oridecateori imparatul dispune sa se puns frau politicei for rationale . Intreaga for istorie demonstreaza ca lealitatea for n'a fost
decat o fraza. Ea a durat intotdeauna numai atat cat aveau de-a-face
cu constitutional Kings of the most do-nothing type. Nici nu-si dau
seama ca in momentul de fata, ei ofera o rara pilda de ingratitudine
fata de insusi creatorul situatiei for privilegiate.
Cand to gandesti la aceste lucruri st vezi cum obstructia st iesirea
din legalitate mineaza ultimele ramasite ale comunita'tii austriace,
iar pe de alts parte cand '10 dai seama cum consiliul imperial austriac
este periodic paralizat din cauza luptelor nationale ai impresia
ca dusmanii imperiului, can prorocesc de mult pieirea lui, au
dreptate.
Ceea ce mai poate fi pus la indoiala este ca Intreaga noastrd alcdtuire de stat dualistd s'a descompus cu desdvdrfire. Aceasta forma este
fara doar st poate sortita pieirii. Dualismul a fost conceput tocmai

ca un fel de cetatue. In ziva de astazi insa problema nationalitatilor
nu mai poate fi solutionata in acest fel. Au trecut vremurile cand
ducele Schwarzenberg a putut spune popoarelor ca ele n'au altceva
de fa'cut decat sa asculte, sa plateasca impozite, oferindu-le ca piacere suplimentara, sa mearga la biserica. Acele vremuri au invatat
popoarele si le-au facut apte sa-si aleaga ele insasi formele de stat
www.dacoromanica.ro
1i
cele mai potrivite. Steam has enabled men to choose what law they
will live under spune Intr'un loc Emerson.
Nici constitutia austriack nici cea maghiara si cu atat mai putin
impartirea dualists a puterii, nu corespund nevoilor si nazuintelor
natiunilor conlocuitoare de pe teritoriul imperiului habsburgic. Nici
una dintre constitutiile care sunt in vigoare, in monarhia noastrk

nu permite nationalitatilor o desvoltare liberk in sensul unei egalitati de drepturi, care cu drept cuvant a fost atat de des si atat
de apasat accentuate. Pe de alts parte, nici germanii nu pot scapa
de primejdia slavizarii si a maghiarizarii, in cazul in care se pastreaza
aceasta alcatuire constitutionals.
Uniunea reala austro-maghiark dupa cum a fost caracterizat

dualismul, este o noua si izbitoare confirmare a parerii tuturor profesorilor de drept public, cum ca nicio confederatie iar uniunea
reala este doar o varietate a acesteia din urma nu poate fi de lungd
duratd ; mai de vreme sau mai tarziu, ea duce inexorabil la despartire.
Am ajuns si not
si Inca de mult la acest punct mort. Poftele
maghiare de multa vreme nu mai cunosc nicio limits. Cu Coate ace-
stea, an cu an li se aduc mereu cele mai grele jertfe in dauna

unitatii si comunitatii imperiului. Iar drept raspuns, maghiarii au
spart uniunea vamalk au maghiarizat partea armatei comune, pentru
a putea apoi, invocand o necesitate cu totul fireasck sa desparta

Ungaria de imperiu, pastr and Uniunea personalk dar prefer and de
sigur s o abandoneze si pe aceasta.
Germanii din Austria sau reprezentantii lor, cari se cred fruntasi,
isi Inchipuesc ca au mult simt politic atunci and incurajeaza miscarea, care tinde la despartirea de Ungaria. Fireste. De 38 de ani
monarhia este despartita in doua state: fiecare traeste exclusiv pentru el; in umbra slabs a unitatii * politice care a mai putut fi mentinuta cu chiu cu vai, nu se poate deftepta sentimentul comunitdtii
de interese. Dimpotriva. Sub presiunea unor raporturi artificial desvoltate, instrainarea mutuala a trebuit sa sporeasca si prapastia sa
se largeasca. Faptul Ca din zece in zece ani, in mod periodic, se procedeaza la o reparare a structurii imperiului, care se destrama din
ce in ce tot mai mult, a trebuit sa intareasca in mintea tuturor celor
ce gandesc si judeca, convingerea despre subrezenia dualismului. Si,
inteadevar, ne gasim astazi in fata unor puternice curente separatiste.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
12
Dar nu numai problema austriaca a nationalitatilor si dualismul

slabesc suveranitatea imperiului; politica maghiara a nationalitatilor ascunde si ea cele mai grave primejdii pentru destinele imperiului nostru.
De aceea nici nu-i de mirare ca nu mai iesim din tot felul decrize ministeriale, parlamentare, crize de conciliere, din incurcaturi
serioase si descurcaturi ridicole si in general din toate aceste
crize constitutionale permanente.
0 parte din opinia publics s'a si obisnuit oarecum cu crizele

noastre; the world has been inured to parliamentary crises in Austria
and Hungary, a spus de curand o cunoscuta revista saptamanala

engleza 1), ceea ce fara indoiala nu consolideaza pozitia noastra de
mare putere.
Astfel, on incotro ne intoarcem privirea, vedem nurnai fenomeneinstristatoare. De aceea, sfortarile care tind s obtina modificarea
ordinei constitutionale a imperiului nostru sunt impartasite de toti
si apar firesti.
Singurul popor ale carui tendinte trebue s le numim nefiresti,
este maghiarimea. Cad politica de va banque pe care o duce,
va atrage, fara indoiala, dupa dansa, in ultima etapa, nu numai decaderea imperiului, nu numai ruina Ungariei, ci si mai ales nimicirea
insasi a nationalitatii maghiare I
Cehii, la randul lor, nu pot privi spre Ungaria, fara sa fie intariti
in credinta lor, ca la urma urmei si constitutia lor 4 istorica ar
trebui s se bucure de aceeasi indreptatire, care da putinta maghiarilor sa incatuseze si sa exploateze atatea nationalitati.
In asemenea conditiuni, este Para indoiala logic, data croatii,
cari de altfel sunt cuminti si ponderati, isi desgroapa si ei constitutia lor istorica si viseaza bucuros la ceva care sa se asemene
c u o uniune personals 2).
In lipsa unei constitutii istorice pentru Galitia, polonezii se multumesc deocamdata cu hegemonia in cadrul individualitatii lor
istorico-politice
cauza principals a tuturor luptelor nationale
din cuprinsul imperiului nostru.

1) a The Saturday Review # din 7 Ianuarie 2905, p. 3.
2) Ca pozitia exceptionala creatA maghiarilor va avea aceste urmAri, au
vazut-o pana i strainii; numai oamenii nogri politici, nu. Vezi articolul d-lui
Saint-Rene Taillandier: L'Autriche et la Boheme in ((Revue des Deux Mondes ),
2869.
www.dacoromanica.ro
TEZA UNEi AUSTRII-MARI
53
Rutenii, cari sunt ingenunchiati in aceasta temnita istoricopolitica a dusmanilor lor, probabil ca nu prea sunt insufletiti de
aceleasi sentimente de satisfactie.
Maghiarii, in schimb, se joaca de-a revolutia in statul national
unitar-maghiar care li-a fost daruit de imparat pentru ca sa aiba

liniste din partea lor. Cum slam cu aceasta liniste, se stie. Intnicat
insa maghiarilor li s'a dat tot/d, era firesc ca tocmai asa zisilor supusi
credinciosi ai imparatului w,
Slavilor, Germanilor si Romanilor
din Ungaria sa nu be mai fi ramas nimic altceva decat generozitatea maghiara. Cum le merge acestor nationalitati, este cunoscut.
Si astfel, pretutindeni, vedem numai lupte inversunate si o ura

turbata de rasa, in timp ce aceasta atmosfera a patimilor deslantuite
este strabatuta de fulgere eau prevestitoare. Germanii ii acuza pe
Slavi de panslavism; la Innsbruck si Triest se dau sangeroase lupte
de strada cu caracter national, intocmai ca la Cracovia, la Praga

si la Brno. Romanii din Ungaria si Transilvania acuza maghiarimea
in memorande si replici ; Slovacii, S arbii si Rutenii asteapta
in liniste s se produca anumite complicatiuni in afara hotarelor

noastre, caci inlauntrul hotarelor mult slavitei Ungarii libertare ,
ele n'au voie sa faca vreo miscare, ca si cum ar trai intr'unul dintre
cele mai absolutiste state din lume.
Dupa cum se stie, in strainatate adeseori se desbat multe chestiuni in legatura cu nationalitatile noastre. Asa, de pilda, de nenuingrate ori, s'au organizat demonstratii in universitatile din Italia
in favoarea Italienilor dela noi, in cele germane (chiar acum de
curand la Hanovra) in favoarea Germanilor, in Romania in favoarea Romanilor nostri, etc.
Nimeni nu este multumit in acest vast imperiu. Toate nationalifacile sunt invrajbite si arunca asupra cercurilor vieneze raspunderea
pentru aceasta nemultumire generala. Cei mai nemultumiti sunt

totusi maghiarii, adica tocmai acei can timp de aproape 40 de ani
au fost alintati, carora li s'a ingaduit tot ce li se putea ingadui,
de dragul carora si numai al lor
a fost provocata intreaga situatie
actuall, acest bellum omnium contra omnes,
acei maghiari can au
fost hraniti si indopati cu toate concesiunile posibile. In fata acestei
situatii, parafrazand cunoscutele cuvinte, am putea spune : cine
cunoaste macar din auzite istoria anului 1848 si vede cum maghiarii
www.dacoromanica.ro
14
STAT $1 NATIUNE
sunt astazi privilegiati, pe cand toate celelalte natiuni sunt tratate

en canaille, este indemnat sa creada, fara putinta de indoiala, ca
aceste natiuni s'au rasculat atunci impotriva dinastiei si ca regimentele maghiare au fost acelea care le-au silit s ball in retragere. In
aceasta situatie, cum poti s mai convingi pe cineva ca stabilitatea
imperiului habsburgic este asigurata ?
Oamenii de stat din Austria au degenerat, devenind niste neputinciosi politici si de aceea ei au fost foarte bucurosi cand galagiosii
maghiari n'au mai vrut in general s stea de vorba cu Austria in

privinta reinnoirii vechei intelegeri. Oamenii politici din Austria
au cedat pas cu pas, inaintea taraboiului infernal al maghiarilor
si ei se poarta astazi fall de Ungaria ca fat5 de o mare putere
suverana.
Acesta este blestemul pentru fapta rea a contelui Beust 1

Dar in sfarsit, la un moment dat, cand s'a dat ordinul de zi dela
Chlopy, s'a putut crede o clips intr'o reinviere a energiei cercurilor
conducatoare dela Viena. S'au nascut imediat sperante. S'a crezut
ca Viena va avea curajul sa declare maghiarilor ca dualismul trebueste revizuit cel putin in sensul unei stabilitdti fi a unei unitdti mai
strdnse. Dar n'a fost cleat o scurta amagire Dupa Chlopy li s'au
I
dat noui concesiuni 1 Concesiile asa numitului comitet de noul

al partidului liberal. Iar, drept recunostinta, maghiarii au trimis in
Parlament aproape o majoritate de kossuthisti, cari au venit cu alte
revendicari nationale , a caror satisfacere, fireste, c n'ar folosi la
nimic, caci si aceasta n'ar fi socotita decat doar ca un aconto. Este
stiut doar ca revendicarile si aspiratiile maghiare cresc din nou
asemenea capetelor hidrei din Lerna.
Nu poate fi nicio indoiala ca obstructia austriaca, in special, se
datoreste dualismului. Caci contele Badeni a dat faimoasele decrete
privitoare la intrebuintarea limbilor nationalitatilor, numai pentru
a putea trece in consiliul imperial austriac acel nedrept compromis ,
pe seama tuturor celorlalte natiuni ale imperiului, constrangand

astfel toate partidele germane s deslantuie cele mai inversunate
lupte. Bine spunea Rudolf Springer: Opt ani de zile acest cornpromis absurd si de neinteles a stat in gatul acestui parlament;
Badeni i-a dat fiinta, Thun, Clary, Koerber, Gautsch 1-au continuat,
casa domnitoare nu si-a putut stabiliza o situatie si nicio natiune,
nicio class nu-si pot fixa o atitudine fats de cele hotarite: vremurile
www.dacoromanica.ro
TEXA UNEI AUSTRII-MARI
IS
din 67 s'au dus, acest compromis nu este cleat un monument trist

al zilelor disparute 1).
Totusi, lipsa de pricepere a situatiei din partea partidelor germane, a dus la rezultatul el ele nu mai au curajul sa cerceteze cauzele marilor si micilor crize nesfarite, acolo unde aceste cauze se
gasesc de fapt: in corsetul de fier dualist al imperiului. .
Pericolul slavizarii, care este atat de apropiat de granitele semintiilor germane i dreptul constitutional al Boemilor ca o sabie a
lui Damocles fac, poate, ca viitorul Austriei sa fie privit cu indiferenta de multi Germani. Altii, dimpotriva, socotesc ca o probabilitate, iar multi chiar doresc ca imperiul german sa puna ()data
capat acestei harababuri, anexand pur i simplu Austria germana.
Aceasta conceptie simplista este foarte comoda, se pare insa ca Germania nu se grabete sa realizeze aceasta politica pangermana, caci
ea ar fi incompatibila cu marele i vitalele interese ale germanilor.
De sigur, nu se poate tagadui ca exists un pericol de slavizare
pentru Germanii din Austria si ca lupta for este legitima, atunci
cand fac toate sfortarile ca s se apere in fata acestui pericol. Cu
toate ca, in fond, un pericol real de slavizare ameninta in momentul
de fats numai mase de Germani putin numeroase. In acest time

in Ungaria, milioane de suflete de neam german sunt expuse celor
mai rusinoase incercari de exterminare. De ce oare centralitii germani, liberalii, pan-germanii, etc. nu i-au dat niciodata osteneala
mai bine sa salveze i pe aceti tovarasi de neam, sau cel putin sa
puna chestiunea salvarii for din ghiarele maghiarizarii caci ei sunt
fara indoiala mult mai numero0 i insemnati ? Mai ales, de ce nu
intervin pentru $vabii din Ungaria, atat de masiv i strans legati
de Germanii din Austria ? Iau aceasta atitudine negativa numai din
respect pentru doctrinarismul constitutional ? Germanii din Austria
nu au astazi, in general, un program constitutional sau nationalpolitic pozitiv, potrivit nouilor imprejurari actuale si de aceea dau,
de fapt, impresia ca ci cum nici ei singuri nu ar ti prea bine ce vor.
*i aceasta este situatia. D-1 Steinwender o confirms, spunand :
<4 Germanii din Austria nu mai vor nimic, nu mai spera nimic, nu
se mai tem de nimic . i mai departe caracterizeaza astfel momentul
1) Vezi merituoasa serie de articole a lui Rudolf Springer, asupra crizei in
4 Hilfe * a lui Naumann, Nr. 35-36, anul agog.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
16
de fata: O influentare a treburilor statului fara niciun echivalent,

alianta pragmatics si uniunea vamala cu imperiul german, asigurarea
limbii germane de stat, garantarea posesiunilor germane, intelegerea
cu Cehii, lupta impotriva Polonezilor si a Ungurilor, opozitia darza
fats de orice guvern si apoi iarasi o totals indiferenta fats de guvernul
care i-ar urma la carma, din toata aceasta invalmaseall nu se poate
desprinde niciun singur gdnd calluzitor 1).
In ceea ce priveste pe oamenii nostri politici oficiali, celor mai

ce Englezii numesc constructive states-
multi le lipseste aceea

manship.
E adevarat, ca rezolvarea diverselor probleme relative la nationalita'ti s'a incercat in Austria pe cele mai diferite CAL Insa toate
aceste sfortari au esuat si au trebuit s esueze, caci nu s'a tinut seama
de esenta adevarata a luptelor duse. Nici guvernarea liberalilor germani, nici federalismul lui Hohenwart, al asa ziselor individualitati
istorico-politice 0, nici lipsa de sistem a lui Taaffe n'au fost de natura
sa solutioneze aceste chestiuni. Insa, cauza principala a acestei enorme
confuzii generale rezida in asa zisul drept istoric . Caci data ce
a fost restabilit pentru maghiari, pe temeiul Diplomei din Octomvrie, dreptul for istoric acest drept, nu li se poate contesta prin
niciun fel de sofisme nici Cehilor, atdta timp cdt dualismul subsistei.
Dar un federalism intemeiat pe aceste pergamente Ingalbenite, echivaleaza cu o necrutatoare abandonare a mai multor milioane de germani si a altor nationalitati la discretia unor regate medievale, care
ar urma sa fie stabilite in hotarele for etnografice, cu totul arbitrare.
Aceasta ar Insemna insa ascutirea extrema a luptei nationalitatilor.
Deci, atata vreme cat germanii nu se vor fi ridicat la o conceptie
superioara asupra menirii firesti a acestui mare imperiu, atata vreme
cat vor privi dualismul cu nepasare, ba chiar vor pleda pentru uniu-
nea personals, atata vreme ei vor fi in primejdie s vada Inviind

regatul Boemiei si s se trezeasea Intr'o situatie cu totul asernanatoare cu aceea pe care o au cele doul milioane de germani in Ungaria. Oameni ca d-rul Lippert 2), d-rul Pfersche 3) si altii au si cazut
de acord in ce priveste dreptul constitutional al Boemiei.
1) Dr. Otto Steinwender: Parlamentsdammerung, 2900. Viena, e Deutscher
Verein *, pp. 5 si 9.
2) Vezi e Neue Freie Presse )) din 25 Martie 1896.
3) Vezi e Die Zeit n (rev. tarot.) din 29 Februarie 1896.
www.dacoromanica.ro
try
E o desarta iluzie s crezi, cum cred atatia, ca solutionarea crizei

noastre generale depinde numai de eventuala inlaturare a problemei
germano-cehe. Se stie el aceasta problema nu este decat una din

multele probleme nationale ale imperiului nostru polietnic. Iar nesfarsitul lant al intelegerilor unilaterale este pur si simplu numai
dovada ca pe aceasta cale nu se poate ajunge la o impacare. Trebue
sa fie odata pentru totdeauna inteles, ca problema germano-ceha
nu poate fi solutionata deck, numai atunci, and ne decidem sd solutiondm intregul complex al problemelor care privesc nationalitdtile din
monarhia noastrd. i aici trebue pornit dela o conceptie unitara si
fireasca, pentru a se putea ajunge la o concluzie unitara si cu sane

de succes.
Nu se va putea gasi o iesire din actualele crize politice, nationale
si constitutionale, atat timp cat, preocupati de anumite chestiuni

izolate, vor fi pierdute din vedere liniile maxi hotaritoare ale situatiunii noastre generale.
In fata atator probleme nationale si constitutionale, totdeauna

s'a trecut cu vederea problema nationalitatilor, care este in directs
legatura cu elementele fundamentale care chezasuesc existents imperiului. Mereu se lanseaza lozinci, dar nu si idei; mereu se vorbeste
despre 4 constitutiile regatelor si ale tinuturilor *, ca si cum n'ar fi

vorba despre popoare ce traiesc, ci de cronici aflate in rafturi de
anticar; se crede ca ideea federalismului este distrusa atunci cand,
parte din nechibzuinta, parte din partinire, este prezentata.' ca o
destramare * a imperiului; se cere o delimitare nationale in Boemia; opinia publics se indigneaza insa cand Slovenii, Italienii,
Rutenii, etc., vorbesc si ei despre o delimitare nationale. Intregul
imperiu se clatina din pricina temeliei gaunoase a dualismului, sperandu-se intr'o salvare a sa prin diletante provizorate , 4 revizuiri *
sau chiar printr'o politica care sa tinda la o despartire de Ungaria;

insa prea putini se gandesc la crearea unui definitivat politic serios.
Totusi, numai tinand seama de situatia generals a intregului
imperiu, ne vom putea orienta in acest talmes-balmes ametitor, vom
ajunge la un gand constructiv si s speram, va fi cu putinta, ca impe-
riul sa iasa totusi la liman, din acest ocean de greseli.

Deci, din acest punct de vedere, nu este vorba de decdderea Austriei,
ci din contra, de reorganizarea fl renacterea ei, cu conditia numai ca

toti acei cari sunt cinstit devotati imperiului sa-si dea seama, in
2
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
18
agitatia for confuza, de drumul adevarat. Caci inainte de toate nu este
exact ca numai statele nationale independente pot sa-si legitimeze

existenta. Elvetia un exemplu cu drept cuvant citat adeseori
este tipul unui stat eterogen din punct de vedere national si nimeni
cu mintea sanatoasa nu-i va tagadui dreptul la existenta.
E drept ca, toate framantarile procesului istoric din imperiul
nostru urmaresc cautarea unei forme moderne a legaturilor nationalconstitutionale, corespunzatoare cu nouile cerinte ale Statului. In
mod just se exprima un sociolog, atunci cand afirma: putem fi
siguri ca intru cat istoria creiaza numai stari rationale, aceasta forma
superioara de Stat isi va face drum, si va ajunge la realizare, prin
fagasul tuturor luptelor nationale interne, duse in sanul statelor
polinationale 1).
Viitorul imperiului habsburgic poate fi incd mare fi straucit, daca

el voieste sa-si indeplineasca menirea si dna concepe aceasta menire
in mod just. Pentru o asemenea atitudine, timpul a sosit de mult.

Caci imperiul se aseamana, ca sa ne servim de expresia lui Bismarck,
cu o marina incarcata pana la exploadare, cand ajunge o scanteie sau
o singura miscare gresita, pentru ca sa arunce in aer supapa de siguranta.
Mai ales acesta este cazul Ungariei. De mult Ungaria a degene-
rat intr'un gen hibrid de stat anarhic si politist, in care nebunia

nationalists a partidului guvernamental si inalta tradare, laps manifestata a partidului care dicteaza, sarbatoresc adevarate orgii. Aceste
partide se intrec unul pe celalalt in folosirea abuziva a aparatului
represiv al statului impotriva majoritatii populatiei, pe care reusesc
s'o ling in frau numai cu ajutorul jandarmeriei si armatei. Aceasta
Ungarie nu numai el ea singura se va narui, prin absurda sa politica de violenta, dar va trage in prapastie si Austria.
In fata acestei situatii, orice atitudine politica cu paleative este
ridicola. Acei oameni cari isi inchipue ca, de pilda, fata de prabusirea ideii dualiste, not trebue s avem numai rabdare * si trebue
sa asteptam mantuirea dela intarirea intereselor comune intre
maghiari si alte nationalitati , dela trezirea spiritelor , dela inla-
turarea aversiunilor , ba chiar dela marile greutati ale vremurilor *
ar putea sa ne scuteasca de asemenea simple fraze sforaitoare,
1) Dr. Ludwig Gumplowicz: Grundriss der Soziologie. Viena, 1885, a Manz *,
p. z6o.
www.dacoromanica.ro
19
mincinose si sarace in idei, si ar face mai bine sa lase grija descurcarii din haosul acesta general unor oameni mai energici si mai
bine orientati.
Inainte de toate trebue sa terminam hotarit cu trecutul istoricopolitic sau, pentru a vorbi ca Hanotaux: it faut liquider le pass.
Avem deci nevoie de o noua conceptie, o conceptie a unui imperiu
al marei Austrii, pentru a ie# din aceastd mocirld # sd ridicdm pentru
noi toti, pe o temelie solidd, un nou edificiu constitutional acceptabil
pentru toate natiunile acestui imperiu. In acelasi timp acest imperiu
sa fie in stare sa trezeasca si simpatia micilor natiuni limitrofe din
rasarit. Principiul dinastic, destoinicie militard i, inainte de toate,
dreptate fatd de toate popoarele care dau un continut acestui imperiu,
lath' care trebue O. fie in viitor, asa dupa cum a fost si in cel mai inde-
partat trecut, stalpii pe care sa se sprijine edificiul lui.

Ideia imperiului Marei Austrii trebue mai cu seams s fixeze
formele concrete ale drepta'tii fats de popoarele imperiului si aici
trebue s fim condusi de urmatoarele consideratiuni. Traim;frueo
epoca in care momentul national doming toate actiunile, mai ales a
acelor popoare care sunt impiedicate sa-si exercite dreptul de autodeterminare. Astfel, esenta adevdratd a tuturor luptelor nationale
dela noi nu este de ordin constitutional, ci de unul national-constitutional.
Toate popoarele leale fatd de Austria despre care este aici vorba,
au fost intotdeauna si sunt in fundul inimii for si acum leale, caci
intre aceste toate popoare ramane o comunitate de interese intima
si superioara, care le da putinta sa vada in Austria, intr'o Austrie
Mare, asa cum este ea infatisata aici, un sprijin al deosebitei for
individualitati.
Dar imperiul nu trebue sa dea numai aparenta unui sprijin, ci

s si devina in realitate adevaratul, mai mult chiar, unicul reazam
pentru toate aceste popoare.
Aceasta va fi insa cu putinta numai atunci and conducatorii lui
vor fi satisfacut suum quique principiul simplu, dar hotaritor pentru
noi, de a abandona dualismul austro-maghiar si sa infdptuiascd imediat
o constitutie imperials federal pe baza delimitdrii nationaliteitilor.
0 Austrie-Mare, care ar face in acest fel dreptate tuturor popoarelor, ar avea de indeplinit o misiune deosebita in Sud-Estul departat
al Europei si, prin indeplinirea ei, ar avea un viitor asigurat.

2*
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
POLITICA AUSTRIACA A NATIONALI TATILOR

Se vor implini cur and sase decenii de cand s'a deslantuit lupta
nationalitatilor pe teritoriul imparatiei habsburgice. A bantuit sase
decenii, intrerupta de pauze mai mici sau mai maH. Niciunul din
statele europene cu minoritati n'a avut de indurat lupte nationale
atat de violente si de nesfarsite, asa cum a indurat monarhia noastra
pe intreg teritoriul ei, in urma aparitiei dupa 1848 a principiului national iesit din adancuri la lumina. Si, cu toate masurile
luate pentru rezolvarea acestor conflicte, situatia national-politica a
devenit pretutindeni in imparatie tot mai ameninta'toare.
Situatia se caracterizeaza astazi la fel cu o descriptie de acum
36 de ani:
Partidele nationale stau dusmanos fats in fats. Nu le desparte
numai o conceptie sau alts, un interes sau altul, ci insasi parerea
asupra esentelor. Once conflict de partid deslantue mania nationale,
fiecare lupta parlamentara ajunge usor un invalmasag disperat in
care cad sau inving popoare intregi. Prin centralizare, Statul
idea rost prilejurile unor intalniri pline de adversitate, ajungand arena pasiunilor nationale si ringul de box al popoarelor sale
indusmanite. ySi deoarece Statul habsburgic nu este zidit pe temelia
unitatii etnice, ci pe o temelie polietnica, sguduirea pacii nationale
are ca urmare sfarimarea sa, iar centralizarea, in loc sa fie mormantul
certurilor intestine, a devenit mormantul fiintei sale 0).

Inteadevar, experiente felurite demonstreaza la noi, ca si aiurea
in State cu structure mai mult sau mai putin analoga, Ca, astazi,
1) Fischhof: Osterreich and die Biirgschaften seines Bestandes. Politische Studie,
Wien, 1869, Wallishauser, p. 103.
www.dacoromanica.ro
POLITICA AUSTRIACA A NATIONALITATILOR
21
un Stat cu o mostenire polietnica din vremuri necolorate cu problematica nationals nu se poate mentine decat pe doua cai. Sau
printr'o forma bine organizata de absolutism indiferent Baca este
exercitata de monarh sau de o natiune dominants, cu conditia unei
perspective de asimilare etnica a minoritatilor de catre factorul privilegiat. Sau prin aplicarea principiilor federaliste in Constitutia
Statului. Esenta tuturor luptelor nationale este de nature constitutionale: acest lucru nu mai scapa niciunui observator impartial al
grelelor si Indelungatelor lupte in Austro-Ungaria. In fapt, dela aparitia ideii nationale, sistemele politice aplicate sau numai preconizate se m4ca inlauntrul acestor granite constitutionale. Lupta nationalitatilor are trei tendinte1) pe care le gasim Inca din anul furtunos
al revolutiei dela 1848: t) curentul german-centralist ; z) tendinta

istoric-politicd (avand ca sustinere k centralisme dddouble germanomaghiar) i 3) curentul etnic-national.
Pe aceasta linie se m4ca integral toate dorintele, cererile si tendintele natiunilor respective.
Dupe potolirea rascoalelor dela 1848, s'a weptat rezolvarea ace-
stor probleme in epoca Ministrului Bach, prin intr oducerea unei

bune birocratii cu alure germanizatoare. In ceea ce privete
aceasta germanizare, istoricul roman Alex. Papiu-Ilarian a caracteri-
zat-o just, spunand ca Bach a tradus in nemtwe programul de

maghiarizare al lui Kossuth 2). Aceasta opinie este inteleasa mai
lesne, dace ne amintim de atitudinea cercurilor diriguitoare de atunci.
La Viena s'au uitat repede frumoasele fagadueli facute natiunilor
imparatiei inainte i dupa revolutie.
Nu s'a realizat ideia Imparatului dela 1848, nici programul dela

Kremsier, nici proiectul dela 1849, ci principiul imperial romanocatolic al infailibilitatii absolutist-birocratice i ideia imperiall germana au condus in fericita alternative regimul lui Bach3).
Ideea fantezista a lui Schmerling despre o Imparatie de natiune
germane cu 70.000.000 locuitori nu rasa spatiul necesar pentru o
rezolvare rationale a problemei minoritatilor, cu toata aparenta unor
1) Dr. Rudolf Hermann von Herrnritt: Nationalitat und Recht, dargestellt
nach der osterreichischen und ausldndischen Gesetzgebung, Wien, 1899, Man; p. 43.
2) Alexandru Papiu-Ilarian: Independentia constitutionale a Transilvaniei, 1861,
I, p. 36.
3) Rudolf Springer in revista Hilfe a lui Naumann, Nr. 61, 1903.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
22
forme mai mult sau mai putin constitutionale i a unor concesiuni

fa'cute de guvernul sau.
Dupa acest provizorat, a sosit Beust care a taiat nodul gordian
austriac, printr'o indrasneata lovitura ce a divizat in doua state,
imparatia.
Ideea
in sine era bung. Tottqi s'a trecut cu vederea ca,

daca Maghiarii pretindeau sgomotos reinvierea vechii Constitutii,
identificandu-se cu notiunile Ungaria i Transilvania celelalte
popoare nu voiau sa recunoasca noua Constitutie, cer and, in teritoriile lor, constitutii nationale, in cadrul unui Stat federal austriac.
Inainte de promulgarea diplomei din Octombrie a invins traditia istorica Si viata etnica a trebuit sa se acomodeze unei configuratiuni teritoriale care a fost comparata, nu fara dreptate, cu o
gradina zoologica, in care lupii i mieii sunt pui impreuna. Dupa
acest sistem, o natiune nu mai formeaza o unitate : granitele provinciale sdrobesc natiunile O. nu e de mirare ca natiunile vor sa sdrobeasca provinciile 1).
Actualele privilegii nationale, acordate Ungurilor sub pretextul

drepturilor istorice, nu pot contribui in niciun caz la solutionarea
problemei nationalitatilor.
Prin introducerea dualismului, s'a obtinut un singur rezultat:

in locul unui singur Stat polietnic s'au creat doud in cuprinsul Imparatiei, accentuindu-se confuzia si pericolele chestiei nationale.
,5
In ceea ce prive.te, in special, incercarea lui Hohenwart sa federalizeze numai Austria pe temeiul drepturilor constitutionale istorice,
este neindoelnic ca, chiar daca ar fi reusit sa introduca acest soiu de
federalism de principii istorico-juridice, chestia nationalitatilor nu ar
fi astazi tranata, dupa cum nu s'a tranat nici dupa sistemele

ulterioare lui Hohenwart sau dupa incercarile de impaciuire lipsite
de sistem. Granitele istorice ale imparatiilor si ale tarilor nu coincid cu granitele nationale si etnografice. Aceasta circumstanta n'a fost
luata niciodata in consideratiune. Din aceasta cauza, acest soiu de

federalism ar fi construct mai multe state nationale in sanul monarhiei, dar in acela0 timp luptele nationale s'ar fi desf4urat in
permanents.
1) Rudolf Springer: Der Kampf der asterreichischen Nationen um den Staat,
Leipzig and Wien, Deuticke, 19o2, p. 33.
www.dacoromanica.ro
23
Epoca Auersperg de dominatie a partidului german-liberal n'a

fost insuflecita nici de voinca si nici n'a avut incelegerea necesara
pentru a rezolva in mod serios aceasta problems. Lozincile favorite
despre indreptacita dominatie a Germanilor, despre caracterul german al imparaciei, despre necesitatea stringenta a centralizarii si alts
frazeologie doctrinara de acelas fel, au demonstrat numai ca liberalii
germani n'au fost capabili s priceapa aceste importante probleme
in specificul for si s le rezolve cum trebue.
Lipsa de sistem a guvernarii Taaffe, cu permanentele oscilaciuni
si cu faimoasele transaccii si oportunitaci, nu putea sa ajunga la o
solucie.
Prin ce s'a caracterizat politica lui Taaffe ? A acordat concesiuni

Cehilor, chiar in detrimentul minoritacilor germane din regiuni
compacte. Dar aceste concesiuni sunt prea mici pentru a trai si prea
maxi pentru a muri, refuzandu-se in acelasi timp celorlalte nacionalitati. Germanilor li s'au permis oarecum granite nacionale. Dar nu
s'a dat nimic Rutenilor din Galicia, Slovacilor in Stiria si Carintia,
Italienilor in Trentino, lasandu-se Rutenii sub hegemonia Polonezilor, Slovacii sub hegemonia Italienilor si a Germanilor, iar Croacii
de pe litoralul Marii Adriatice au fost pusi sub epitropia Italienilor
din orasele respective. Concomitent se cultivau tot soiul de enclave
si insule nacionale.
Telul principal al contelui Taaffe nu era federalismul, asa cum

se credea, ci potolirea nationalitatilor de azi pe maine. Bunavoinca sa
fats de nacionalitaci face impresia politicii unioniste a Irlandei:

killing Home Rule by kindness.
S'ar face o nedreptate contelui Taaffe, data ar fi singur invinovatit de toate aceste greseli. N'a vrut sau n'a putut s aduca vreo
schimbare legilor constitucionale, deci a fost obligat sa respecte pe
cele existente.
Articolul XIX al legilor fundamentale constitucionale spune:
o Toate nacionalitacile Statului sunt egal indreptacite si fiecare
are dreptul inviolabil de a-si pastra si cultiva nacionalitatea si
limba .
Din nefericire, nacionalitacile din Austria nu sunt cu granicele

fixate. Articolul XIX nu numeste precis nacionalitacile si provinciile
respective. Interpretarile variate ingaduesc minoritacii cehe si slovace
sa pretinda drepturi nacionale in teritorii cu majoritaci germane, si
www.dacoromanica.ro
24
STAT $1 NATIUNE
sa acorde drepturi nationale exclusive minoritatii germane in teritorii romanesti, cum este, de pilda, Bucovina. Asa se explica pretentia
de infiintare a unor scoli cehe in Viena si chiar in Austria-de-Jos.

Candidatii cehi fac agitatie electorall pentru aspiratiile for nationale
in Viena. S'au deschis scoli slovace si s'au acordat drepturi nationale in Klagenfurt si in orasul Graz, adica in regiuni germane. Asa
s'a ajuns la o universitate italieneasca in Innsbruck. Asa patrunde o
nationalitate in domeniul de compacts nationalitate diferita, provoand haos si lupta permanents.
Cehii cari traiesc in Viena si-au intemeiat in anul 1895 cerintele
for nationale in modul urmator :
Ne-am adunat intr'o falanga independents cei cari traim in

Viena, pentru a lupta ca in Viena si in Austria-de-Jos sa fie liniste
si pentru ca un popor s nu asupreasca pe altele ( !) Pana acum, noi
Cehii bastinasi si alti Slavi ne-am plans si ne plangem ca egalitatea
nationall n'a fost realizata. Deoarece nu asteptam o imbunatatire,
in aceasta privinta, dela partidele germane si dela deputatii germani,
nu vom duce lupta decat prin propriile noastre puteri si mijloace.
In special, tindem sa se acorde scoli cehe numeroasei populatii cehe
din Viena, iar limba cella sa fie intrebuintata in biserica si in administratie, in conformitate cu articolul XIX din pactul fundamental.
Partidele germane nu vor sa ne acorde aceste drepturi. De aceea,
fiecare vot pe care un Ceh it acorde unui candidat german este o
paguba adusa sfintei noastre cauze nationale. Compatrioti I Fiti constienti de faptul ca noi suntem bastinasi in aceasta regiune si ca
suntem atat de multi incat niciun candidat german nu se poate alege
fare voia Cehilor, incat once partid va fi silit sa ceara ajutorul vostru 1).
La 19 Octomvrie 1905, au aparut primii Cehi in Camera de Comert din Reichenberg. Au fost Bohumir Matuschek si Franz Pita,
alesi in locul decedatilor germani Gebhardt si Gartner. Chiar din
prima sedinta, inlocuitorii au inceput sa tins discursuri in limba
Acest eveniment s'a petrecut in Reichenberg, care este o regiune
eminamente germana.
Evident, asemenea miscare politica este provocatoare pentru Germanii din Viena si Austria germana si, cu timpul, ar putea deveni
periculoasa. Sentinta justitiei la plangerea Cehilor el li s'a interzis
1) Manifestul alegatorilor cehi din Viena in Deutsche Zeitung, 25 Septembrie 1895.
www.dacoromanica.ro
f.
aft
rf
ft
;11
ro
'
0 :4
ar;
12
,.-,e2
(42
.10/
1.1.1
91'
tMS
.7)
/1 4.:"
-4
,:
441
rpr .
rre
Franz-Joseph, la masa de lucru
www.dacoromanica.ro
25
deschiderea unor scoli publice in Viena a fost negative. 1) Insa si

Cehii au dreptate, deoarece la o populatie germane de 44.000 din
Praga sunt 5o scoli primare, in timp ce pentru 63.000 Cehi din

Viena nu exists niciun drept, nicio lege, nici macar legea pentru
invatamantul primar .
Adevarul este ca aceste plangeri nu s'ar face dacA nationalitatile
si insulele etnice n'ar fi tratate, cand pe picior de egalitate, cand
nedreptatite. Die Deutsche Zeitung (II Octomvrie 1895) are dreptate
and spune: astazi, nicio garantie legala si niciun rescript imperial
nu pazeste suficient nicio grupa etnica de violentarea nationalitatii
sale. Altminteri n'ar fi posibile scoli poloneze, cehe si slovace in
orase germane . Asa este. Dar nici scolile germane n'au justificare
in mijlocul unei populatii compacte slave sau romane, clack' vrem sa
creiam pacea in mod serios.
Asa izvorasc confuzele probleme de limbs in mare parte din
paragraful XIX al pactului fundamental. Plangerile reciproce de
slavizare si de germanizare sunt perfect indreptatite. Din nefericire,
fiecare guvern austriac este nevoit, prin obligatia pactului, sa desavarseasca babilonia acestei panmixturi linguistice.
Ar fi o grosolana iluzie credinta ca o stilizare mai precise a acestui
paragraf si o impartire teritoriala a popoarelor ar putea rezolva

problema. Probabil, ca se va ajunge, cu asemenea masuri, in special
cu impartirea teritoriala, la o pastrare a patrimoniului national
pentru Germani. Insa, pentru o solutionare definitive, este nevoie de
alte masuri.
De asemenea, este o dovada de lipsa de comprehensiune a pro-
blemei nationalitatilor, cand se crede ca e vorba numai de o problema a limbii nationale. De sigur, aceasta chestiune se afla frecvent
pe primul plan al discutiunilor politice, dar nu este unicul si nici
cel mai important inel din lantul doleantelor nationalitatilor.
Cehii pretind azi, ca totdeauna, intemeierea unui Stat al Boemiei.
Cu toate drepturile primite, cu toate dispozitiile ministeriale in privinta utilizarii limbii cehe, sunt astazi mai nemultumiti decat
oricand si mai iritati din punct de vedere national, aratandu-si ostentativ simpatiile rusesti, pentru a vari spaima in elementele germane.
1) Neue Freie Presse, 24 Octomvrie 1904.
2) Cuvfintarea deputatului ceh Horitza in sedin/a Camerei austriace din zz
Noemvrie 1899.
www.dacoromanica.ro
z6
STAT SI NATIUNE
Germanii sunt scosi din multe pozicii si asa se pretinde

sunt amenincaci de valul slay din toate parcile. Totusi cer mereu
situacia unei natiuni dominante si se opun unui federalism zis stanjenitor. Parasesc domenii populate compact cu elemente germane,
aproape de granica austriaca, lasandu-le libere maghiarizarii desi se

afla sute de mii de Germani
rasturnand in schimb guverne pentru
chestiuni neinsemnate, din punctul de vedere national german.
Slovacii cer mereu autonomia si desparcirea teritorial ,
plangandu-se amar ca guvernul austriac le refuza drepturile
nationale.
Croatii din Istria si Dalmatia se afla in razboiu declarat cu Italienii din orase si pretind neincetat sa fie inglobaci in Croatia si Slovenia in baza dreptului constitutional croat .
Miscarea moderata ruteana, artificial creata de Polonezi, prin

intermediul lui lulian Lawrowskij, a dat faliment in timpul initiatorului ei. Rutenii din Galicia cer granitele for geografice pentru a
forma o individualitate autonoma si pentru a scapa de jugul Polonezilor, carora nu le-au putut smulge pans acum decat un gimnaziu
rutean si cateva locuri in diets.
Posibilitatea acordata Croatilor austriaci de a fi angajati ca functionari in Austria daca poseda diplome dela Universitatea din Agram
a fost prezentata cu trambice si surle ca o mare concesiune si ca
o grava defavorizare a germanilor. Croatii din Austria si Croatii din
Ungaria, cari doresc fierbinte sa formeze o individualitate politica
unitard, privesc aceasta concesiune ca un inceput timid de recunoastere a individualitatii lor.
Italienii cer si ci autonomie pentru Tirol. Nimeni nu vrea

sa auda de asa ceva, pentru a nu atinge unitatea si indivizibilitatea individualitatii istoric-politice a Tirolului. In schimb, se
infiinceaza o facultate juridica italieneasca la Innsbruck, in capitala
Tirolului, provocand lupte de strada intre Italieni si Germani, clevastandu-se localul facultatii. Pentru mencinerea ordinei, s'a apelat la
armata, s'a ajuns la atac de baionete, a curs sange, au cazut ranici
si chiar morci.
De sigur, noul proiect al unei facultaci la Innsbruck dovedeste
intentii bune , spune Villari, si ar putea fi primul pas pe drumul
unei rezolvari definitive a infiintarii unei universitaci la Triest. Din
nefericire, aceasta facultate nu pare a multumi pe nimeni. Studencii
www.dacoromanica.ro
27
italieni si studentii germani cad de acord asupra unui singur lucru:

sa nu accepte aceasta facultate. Daca asa stau faptele, vor mai fi
dezordini, Italienii avand Impotriva for pe studentii germani si
majoritatea populatiei din Innsbruck. Presa noastra va protesta si
va invenina ranile trecutului. Studentii italieni vor organiza demonstratiuni inamicale. Presa austriaca va ataca violent Italia si va spune ca
este total iredentista si foloseste orice prilej pentru a conspira si a

arata dusmanie monarhiei habsburgice si Germaniei, cu care se
afla in alianta. Din nou studentii din Tirol, Triest si Istria vor emigra in Italia, transmitand altora iritatia si nemultumirea lor. Cui
foloseste aceasta stare de lucruri ? Nimanui. Din nefericire, lumea
nu este condusa de logica >>. (Pasquale Villari, in polemica sa cu
Triester Zeitung asupra situatiei Italienilor austriaci, Neue Freie
Presse, 2 Noemvrie 1904).
sa ne mai miram de <c nefericita harts a nationalitatilor si de
profundele rataciri ale ratiunii de Stat ?

Sunt multumiti numai Polonezii, cari, alaturi de Maghiari, formeaza de multa vreme natiunea cea mai privilegiata. Toate concesiunile acordate Polonezilor le-au primit cu deosebita placere, dar
Inca din anul 1863 au Incercat sa extinda revolutia for nationals anti-
rusa si impotriva Austriei. In acest timp, linia de conduits a Rutenilor, abandonati pe mana Polonezilor, a ramas in permanents fidela
si leala monarhiei, sinceri devotati imparatiei si contribuind din rasputeri la unitatea monarhiei 1).
Deputatul Schmerling a caracterizat excelent aceasta situatie

intr'un discurs la Camera:
Avem un nefericit talent
trebue s'o marturisim cu umilinta
sa ne adresam sau sa captain favoarea acelor cari nu sunt prietenii
nostri. In Galicia am facut tot binele Polonezilor, deli Rutenii s'au
aratat mereu buni Austriaci, deli taranimea galitiana era fidela in
cel mai inalt grad monarhiei si nu vrea sa aiba nici in din, nici in
maneca, si niciun fel de raport cu guvernul local polonez. S'au facut
concesiuni inamicilor imparatiei si au fost jigniti cei cari erau credinciosi ei )). (Schmerling, in sedinta Camerei dela 21 Martie 1872).
S'a concesionat Polonezilor intreaga Galitie, inclusiv cei 31/9 milioane de Ruteni, ca un domeniu pur national, cu o pretioasa autonomie.
1) Gregor Kupczanko, Die Schicksale der Ruthenen, Leipzig, Wilhelm Friedrich, 1887, p. 104.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
28
De sigur, este destul de pla'cut mai ales cand delegatia poloneza )) da tonul in Adunarea dela Viena i cand Polonezii ajung in
cele mai inalte slujbe financiare si onorifice de Stat lark' nicio greutate. In orice caz, avem de-aface cu un provizorat acceptabil pang la
reinvierea imparatiei istoric-politice 1
L'appetit vient en mangeant: Polonezii nu indrasnit s ceara intro-
ducerea limbii for in gimnaziile din Bucovina, unde nu se gaswe

populatie poloneza, fiindca putinele mii de functionari polonezi,
cari au invadat aceasta provincie a Coroanei de origine etnica romano-
ruteana, nu formeaza o nationalitate compacts. In genere, Bucovina

se afla in mainile acestei birocratii i a evreimii: cei doi stegari ai
culturii 1 SA ne mai miram ca germanismul a pierdut pretutindeni
S'a infiintat la Cernauti o universitate germana, in locul

uneia romano-rutene, incat un strain nu poate ghici ce cauta aici.
teren ?
On se demande ce qu'une Universite allemande a a faire en Bucovine?1)
Aceasta politica nesistematizata este responsabila ca s'au recunoscut drepturi nationale cehe in regiuni pur germane, drepturi
germane in regiuni pur cehe, drepturi italiene in Dialmatia, germane
in regiunea Craina, poloneze in regiuni rutene si maghiare in Buco-
vina. In loc sa se elimine sau s se micsoreze zonele cu conflicte,

s'a pus consecventa in multiplicarea si largirea lor, creiandu-se ridicole forme bastarde. Are poate Statul un interes rational sa transforme
nationalitatile in bastarzi degenerati ? Aceasta politica lipsita de orice
conceptie nu poate sa duca decat la disolutia tuturor nationalitatilor.
In loc sa fim un adevarat imperium sa ajungem o cloaca gentium?
In fond, Constitutia din Decemvrie este de multa vreme suspen-
data. S'a weptat zadarnic o destindere in chestia luptelor nationale

prin introducerea celei de a cincea curii. Marele ziar vienez liberal
Neue Freie Presse (i Ianuarie 1898) a scris atunci :
Deputatii celei de a cincea curii au intrat in dicta si s'a nascut

speranta ca in fata problemelor sociale si economice pe care le vor
aduce nouile straturi in Parlament, problemele nationale vor pierde
din intensitate i vor trece pe al doilea plan. S'a intamplat exact

contrariul. Niciodata arena politica n'a fost dominata ca astazi de
lupta nationalitatilor, de batalia dintre slavism si germanism. Nicio1) Louis Leger: Histoire de l'Autriche-Hongrie depuis les origins jusqu'a Fan-
nie 1889. Ed. III, Paris, Hachette, 1899, p. 62o.
www.dacoromanica.ro
29
data nu s'a ajuns la asemenea excese. A sdruncinat totul: Parlamentul,

Constitutia din Decemvrie, dualismul .
Asa dar, Inca odata: nu sunt vinovate ultimele guverne austriace,
daca patrimoniul national al Germanilor din Austria este mereu

micsorat, ci insasi asezarea constitutionala. Si pentru asemenea Constitutie lupta Germanii ?
Multi dintre ei cred ca sistemul centralist ar fi o garantie pentru
patrimoniul for national, fax% sa-si dea seams ca tocmai centralismul
aparat din eroare cu atata darzenie de Germani a dus la starea actuala
echivoc
Sa fim limpezi: nici nationalitatile, ci absoluta inutilitate a Constitutiei din Decembrie si a dualismului au provocat actuala situatie
catastrofala.
Cand Germanii din Austria se entuziasmeaza pentru cultul lui

Bismarck si pentru imnul Wacht am Rhein sunt, orisicum,
simptome nelinistitoare. Mai nelinistitoare ar trebui sa ne pars s'arbatorirea oaspetilor rusi si francezi in Praga.
In anul 18930 Dr. Ed. Gregr a spus la Camera ca ar trebui desfiintata actuala Constitutie si introdusa una noua. A adaogat apoi:
dupa parerea deputatului Max Menger, aceasta ar fi inalta tra-dare . (Dr. Ed. Gregr in discursul sau dela 24 Februarie 1893 din
Camera austriaca). La randul sau d-1 Menger s'a plans ca orice
actiune opozitionista a Germanilor este socotita ca inalta tradare,
ciuma. prusaca, etc. 1).
Dupa aproape Base decenii de lupte, am ajuns atat de departe in
solutionarea problemelor nationale, incat Dr. Ulbrich, profesor de
drept constitutional in Praga si consilier aulic, Intr'o conferinta
asupra Boemiei, a incheiat cu concluzia disperata: sa lasam istoriei
ca sa solutioneze problema limbilor nationale ! ! . (Profesor Ulbrich
despre Chestia Boemiei in Neue Freie Presse, 6 Februarie 1904).

Iata deci rezultatele politicii austriace a nationalitatilor !
Din nefericire, este valabil pentru Germanii austriaci, ceea ce
Karl Peters spune despre Nemti, in general: la not fiecare sta nemiscat si hotarit la brat cu micul sau program, injur and tot ceea ce
iese din raza sa vizuala 2).
1) Dr. Max Menger, Der bohmische Ausgleich, Stuttgart 1891, p. 46.
S) Dr. Karl Peters: England and die Englander. Ed. II, Berlin, Schetschke,
1905, Q. IIO.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
3o
Probabil ca Patzelt are dreptate cand striga: Germanii din Austria

nu contribuiesc de zo ani incoace decat cu sgomotoasa for neputinta.
Dar chiar si chestia maghiara n'a fost si nu este astazi, in fond,
deck o chestie nationals. Se stie cum s'a rezolvat. Ce valoare are

aceasta solutie, se vede zilnic.
Contributia fiecarei parti se hotaraste prin decrete-legi si tot prin
decrete se mentine uniunea vamala si uniunea monetara.
Ministrul de razboiu al imparatiei, Cavalerul de Pitreich, a atras

atentia de nenumarate ori, in comisiuni, ca am ramas inapoiati din
punct de vedere militar, din cauza falimentului dualismului, in special din cauza recrutarii defectuoase a contingentelor. Desi lucrarile
pregatitoare pentru reforma legilor armatei sunt gata de multa vreme
si au fost inmanate celor cloud guverne, totusi nouile legi ale armatei
au ramas pia desideria.
Ministrul de razboiu arata cu sinceritate cauzele acestei intarzieri :
Luandu-se prea mult in consideratiune dificultatile celor doul

guverne in privinta armonizarii diferendelor economice, s'au impiedecat tratativele si s'a amanat sporirea contingentului de recruti
pans la aducerea nouilor legi militare . (Expozeul ministrului de
razboiu Cavaler de Pitreich, in delegatia austriaca dela 1 2 Ianuarie
i904.).
De ce aceasta amanare ? Pentruca Ungaria isi sporeste mereu

pretentiunile, pentruca vrea sa se desparta cu once pret de Austria,
pentruca a devenit mai sovinista decat oricand.
In acest timp, miscarea separarii de Ungaria a Au striei-Mici se
accentuiaza mereu.
Un german (R. Springer in revista Hilfe a lui Naumann, caietul

3o, 1905) spune :
La prima vedere, ramai uimit ca ultra-patriotii nostri, cari

si-au luat misiunea sa vegheze asupra intereselor germanismului in
provinciile sudice, au dat Maghiarilor nu numai doug milioane de
nemti, au renuntat fail conditiuni nu numai la corpul ofiteresc si la
limba oficiala in armata, ci vor sa daruiasca acestui popor de invidiat
doul regate si un ducat, Dalmatia, Galicia si Bucovina cu universitatea germana din Cernauti. Dupd cum se vede, Georg Schonerer,
1) Julius Patzelt: Osterreichisches Jahrbuch, 1898, Wien, 1899, Szelinski,
P. 177.
www.dacoromanica.ro
31
paznicul virtutilor nationale, este gata sa-i ofere si camasa Ungurilor,
in timp ce suita sa cants cu entuziasm:

Vrem ca patria sa ni se micsoreze ! .
Vina acestui faliment generalizat n'o poarta atat chestia nationale, cat politica slabanoaga, lipsita de vointa si feminine a Vienei,
aflata prizoniera a iluziei nebune ca acordul maghiar si corolarul
sat', Constitutia din Decembrie, sunt singurele mijloace pentru
curmarea acestor patimase lupte ale popoarelor.

Se va raspunde ca ne aflam in preajma introducerii votului universal si a asa numitei autonomii nationale a. Socotesc ca aceste
innoiri vor agrava situatia mai mult decat se crede. De sigur, votul
universal trebuia acordat, dar in acelasi timp ar trebui octroyata
o reforms constitutionals ad and. a imparatiei. Spun intentionat

octroyata si revin asupra acestei idei intr'un capitol separat. In
ceea ce priveste autonomia nationale , voiu face abstractie de corn-
plexitatea si de mecanismul ei greoiu si voiu atrage atentia numai

asupra faptului Ca introducerea ei va ridica la rangul de sistem durabil nefericita babilonie politica a enclavelor. Amestecul etnic va crea
situatii anarhice pe care nimeni nu le va mai putea ordona si

stap ani.
Macaulay a spus odata in Camera Comunelor, la discutia asupra

legii din 28 Februarie 1832, ca una din cauzele principale de desordine interioara a statelor s'a aflat in toate timpurile, in faptul ca n'a
corespuns o haina legala impartirii naturale a puterii, sau cu propriile
sale cuvinte:
In all ages a chief cause of the intestine disorders of states has been
that the natural distribution of power and the legal distribution of power
have not corresponded with each other >> 1).
Cuvintele lui Macaulay sunt valabile si pentru noi.
1) The miscellanous and speeches of Lord Macaulay, London, Longmans,

Green, Reader & Dyer, 18S2, p. 533. Un contemporan englez, Sir Rowland
Blennerhasset, ne clA sfatul binevoitor si desfiinOm complet Parlamentul, deoarece nu foloseste la nimic (in numArul pe Aprilie al revistei Fortnightly
Review, 1905).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
REZULTATELE POLITICII MAGHIARE A

NATI ONALITATI LOR
De cand s'a statornicit dualismul, adica timp de 38 de ani, conceptia fi practica maghiard cu privire la politica nationalitatilor trecea
pentru Germanii liberali din Austria si pentru apendicele for evreesc,

drept cea mai rezonabila solutionare a acestei prob!eme, de o .atat
de capitals importanta.
Aducand in discutie confuzia nascuta tocmai din raporturile

existente intre nationalitatile din Austria, presa germano-liberals n'a
uitat niciodata sa atraga din cand in cand atentia cetitorilor sai asupra
solutionarii intelepte, din punct de vedere politic, a problemei nationalitatilor din Ungaria.
0 solutie asemanatoare parea sa fie idealul oricarui german liberal.
Liberalii isi aduc aminte, cu melancolie, de epoca de guvernare
a lui Auersperg, care a avut atatea puncte de asemuire, in problema
nationalitatilor cu conceptia maghiara.
Intreaga presa iudaica din Cara i din strainatate a fost multi

ani in serviciul politicii de maghiarizare. Din toate partile i in toate
chipurile li s'au cantat maghiarilor imnuri de lauds pentruca au

stiut sa infranga definitiv nationalitatile o dusmane Statului . Romanii au fost infierati, in mod consecvent, ca o iredentisti, Sarbii
si Slovacii ca planslavisti si omladinisti usurandu-se astfel Maghiarilor o absorbirea rationala a acestor popoare, care in fond
au ramas intotdeauna credincioase imperiului. Orice miscare politica
a acestor nationalitati nemaghiare a fost sistematic trecutd sub tdcere
de catre aceasta presa vieneza, pentru ca nu cumva sa se iveasca

vreo indoiala, in privinta posibilitatii de reusita a politicii de maghiarizare.
www.dacoromanica.ro
REZULTATELE POLITICII MAGHIARE A NATIONALITATILOR
33
Aceasta virtuozitate in musamalizare, falsificare si calomniere,

parea, la un moment dat, sa aiba. oarecare succes, intrucat foarte
multe cercuri incepusera s creada inteadevar, ca nationalitatile din
Ungaria nu opun utopiei maghiarizarii nicio rezistenta demna de
semnalat. Atunci a aparut la Viena o numeroasa delegatie roman/.
Aceasta avu efectul unei bombe si nimici, dintr'o lovitura, toata
tesatura de minciuni a presei iudaice. Din clipa aparitiei acestei
delegatii, cu memorandul ei devenit celebru, si in urma multiplelor
evenimente care s'au succedat, existenta problemei nationalitatilor
in Ungaria n'a mai putut fi tagaduita.
Nationalitatile din Ungaria cer necontenit Inca din anul 1848,
sub diferite forme, ins*/ in fond acelasi lucru : autonomie in tinuturile
care le apartin si apararea ideii imperiale. Romanii, de pilda, au
avut Intre anii 186o-188o un ziar Federatiunea, persecutat in mod
permanent de catre maghiari, foarte respectat ins/ de Romani,

care aparea la Budapesta si a luptat pentru o alcatuire federal/ a
imperiului.
Impotriva acestor curente, politica maghiarilor a fost foarte

simpla: maghiarizarea nationalitatilor. Maghiarii au pornit dela
punctul for de vedere, pe care mereu it repeta : Ungaria on trebue
maghiarizata, on trebue sa piara. Domnii au invocat, fireste, si motive juridice , caci stiut este ca les docteurs en jacobinisme debiteaza
cu mare placere palavre juridice. Ei nu s'au putut lipsi de argumentele
juridico-istorice fie si numai pentru ca sa salveze cel putin aparenta de libertate si bung cuviinta. Il y aura toujours des barbares
et des fourbes qui fomenteront l'intoMrance ; mail ils ne l'avoueront
pas, spunea Voltaire 1). Bi toate acestea nu de dragul unor conside-
ratiuni morale. Presa iudaica i-a familiarizat Inca de multa vreme

cu fraza ca, in politica, scrupulele morale sunt ridicole. Maghiarii
au fost nevoiti sa faca o oarecare parada cu principiile libertare, numai
pentru simplu motiv ca popoare Intregi nu pot fi desnationalizate,

daca acest lucru li se spune, far/ Inconjur, pe fat /.
Astfel, in 1868 maghiarii au adus in discutia unui parlament
compus aproape exclusiv din maghiari, asa zisi 4 lege asupra egalitdtii
de drepturi ( ! ) a nationalitatilor . 0 asemenea ipocrizie politica este
obisnuita in zilele noastre. Les gouvernements modernes, spune No1) Voltaire: Tolerance. Section IV.
3
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
34
view, memes les plus oppressifs, gardent un petit reste de pudeur qui
les pousse a Phypocrisie. Its tdchent d'eviter les Brands &lats. Its tdchent
de ne pas s'attirer l'odieux d'une legislation brutale et injuste 1).

Teoreticienii politicii de rusificare in Polonia au simtit si ei nevoia
sa-si invalue faptele in fraze care suns mai putin brutal. Asa, de pilda,
generalul Fadejew panslav, mai exact panrus- spune : Necesitatea
rusificarii Poloniei s'a dovedit in chip cat se poate de clar. Pentru

aceasta va fi nevoie de mai multe milioane de ruble. Trebue depusa
o munca perseverenta, ford constrangere ( ! ) si o sfortare sincera de
a duce la bun sfarsit aceasta sarcina, care va necesita trei, patru ani (!)
de zile. Fiecare milion, care nu va fi intrebuintat la timp si cu folos
pentru rusificarea populatiei de dincolo de Dniepru, va trebui chel-
tuft mai mult decat inzecit in primul razboiu apropiat. Iar 'Jana
atunci not ne vom gasi incontinuu intr'o situatie precara. Aceste
sacrificii facute pentru tinuturile apusene ale tarii nu sunt cheltueli
pentru scopuri padifice, ci adevarate cheltueli pentru razboiu si prin
urmare pot fi trecute in sarcina bugetului militar actual 2).
Deci numai asemenea consideratiuni au dictat legea aceasta,

menita sa mascheze hegemonia maghiarilor si de aceea a fost denumita legea < egalitatii de drepturi pentru toate nationalitatile.
Fireste, chiar drepturile minimale acordate nationalitatilor, prin
aceasta lege, n'au fost niciodata respectate, ca'ci este dela sine inteles
ca politica de asimilare e incompatibila cu drepturile nationalitatilor.
Toate manifestarile nationale ale nationalitatilor nemaghiare au
fost deci paralizate in mod sistematic, Statului i s'a imprimat un

exclusiv caracter maghiar, fiind declarat, fara multa vorba, un <c stat
national-maghiar a). Daca am voi s specificam aici lipsa de drep-
turi nationale pentru popoarele nemaghiare, am depasi cu mult

cadrul acestei lucrari 4).
1) J. Novicow: Les luttes entre soda& humaines et leurs phases succesives.
Paris, Akan, 1893, p. 135.
2) Des russischen General Rotislav Fadejeco neueste Schriften, etc. Leipzig,
Wien, Teschen, Prohaska, 1872, P. 43.

3) Dr. L. Gumplowicz: Das Recht der Nationalitaten und Sprachen in Osterreich-Ungarn. Innsbruck, Wagner, 1879, p. 226 sqq.
4) Exista azi o intreagA literaturA asupra acestui subiect. Vezi de ex. Rumiinische Frage de B. Brote. Berlin, Puttkammer und Miihlbrecht, 1895, precum si
4 Replica tinerimei academice romfine din Ungaria i Ardeal, etc. s. Institutul
Tipografic, Sibiu, 3892.
www.dacoromanica.ro
REZULTAtELE POLITICH MAGHIARE A NATIONALITATILOR
35
Nationalitatilor nu li s'au facut nicio o concesiune iar poftele

for n'au fost, intru nimic, alimentate; guvernele maghiare n'au manifestat catusi de putin o toleranta in genul lui Taaffe. Dimpotriva,
in decurs de peste treizeci de ani, reprezentantii nationalitatilor n'au
avut dreptul sa intre in parlamentul maghiar. Cauza este cunoscuta.
Asa dupa cum in Ungaria orice presedinte de consiliu are, a la Robert Walpole, un tarif al constiintei deputatilor, tot asa are la indeman." si un tarif al diferitelor alegeri. Acolo unde nu merge cu bani,
intervine jandarmeria si, din pacate, si armata imperials, alegandu-se
pur si simplu candidatii guvernului, prin impiedicarea alegatorilor
nemaghiari sa se prezinte la localul de vot, etc.
Dr. Kostelzky, care a publicat in Ungaria o brosura, cu mare
rasunet pe acea vreme, asupra maghiarizarii spune intr'un loc pe
fats: Atata vreme cat functionarul public poate sa mearga din comuna in comuna si sa atragd aten ia (!) alegatorilor asupra pericolului pe care-I reprezinta ideile rasp andite de agitatori, tradatori de
tars, atata vreme cat poate sa i orienteze (!), sa indrepte ( !) erorile
for si sa.risipeascd (!) ideile for preconcepute: atdta vreme n'avem
sa ne temem ca conducatorii nationalitatilor vor putea ajunge in
parlament... Dar imediat ce aceastd influentd ar inceta, numeroase
circumscriptii electorale slave vor alege candidati nationalifti1).
S'a incercat inabusirea presei nationalitatilor printr'o prigoana

nemai auzita, condamnandu-se redactorii si editorii ei la ani de zile
de temnita, con fiscandu-se cautiunile, aplicandu-se amenzi enorme,
ba chiar prin suspendarea fara multa vorba a gazetelor; intr'un cuvant,
s'au intrebuintat toate mijloacele de constrangere pentru a distruge
aceasta press suparatoare. Toate acestea au fost facute pentru ca
sa se produca impresia ca in Ungaria nu mai exists o problema a
nationalitatilor si ca statul national maghiar ar fi, daca nu definitiv
infaptuit, totusi pe cale de a fi cat mai curand realizat. Ba, ministrii
maghiari au declarat chiar de nenumarate ori, cu toata seriozitatea,
1) Dr. Kostelszky Geza: Nemzeti Politika a Feloideken. Budapesta, Singer qi
Wolfner, 1893, p. 55. Addig, mig a tisztviselo elmehet a kozsegekbe, figyelmeztetheti a valasztakat a hazafiatlan izgatak tanainak veszelyes voltitra, Lajekortathatja 6ket, helyreigazithatja tevedeseiket, szetoszlathatja eloiteleteiket:
addig nem kell attd1 tartanunk, hogy a nemzetisegi vezerek bejutnak a parlamentbe. De mihelyt ez a betolyas megsziinnek, a Felvidek szamos kerilleteben
nemzetisegi jelolteket valasztananak meg.
3*
www.dacoromanica.ro
36
STAT $1 NATIUNE
ca ei n'au auzit si nu cunosc in Ungaria o problema a nationalitatilor !
Dupa ce insa, de dragul viitorului imperiu maghiar (birodalom

le zice acestor gargauni pe ungureste), s'au facut cele mai felurite
experimente de vivisectiune pe trupul nationalitatilor din Ungaria,
sa vedem ce rezultate a dat aceasta politica, asa cum a fost aplicata,
in adevaratul ei spirit moscovito-absolutist. A disparut oare, macar
pentru un moment dela ordinea zilei problema nationalitatilor in
Ungaria ? Incetat-au oare nationalitatile s existe, s astepte, sa spere ?
Fost-au de oare, dupa o nobill expresie, absorbite o de maghiari ?

Sau li s'au scos cumva din cap ideile dizolvante , distrugatoare *
si tradatoare de tars ? Au putut fi cel putin convertite pentru

ideea unui stat maghiar ? Sau poate are dreptate Pester Lloyd, deli
mare maestru in musamalizare si denaturare, atunci cand totusi
este silit sa marturiseasca urmatoarele: problema nationalitatilor nu
dispare de fapt niciodata dela ordinea zilei. Sub o forma sau alta,
ea este intotdeauna prezentd 'si devine de actualitate tocmai atunci
and Statul este ocupat cu probleme urgente, iar atentia opiniei publice este indreptata spre alte interese. Se intelege, ca niciun guvern
ungar n'o pierde din vedere 1).
Asta o credem. Mai mult: este un fapt cunosc ut, desi trecut
sub tacere, Ca intreaga atitudine a tuturor guvernelor maghiare este
permanent dictatd de Erica chinuitoare pe care i-o inspird nationalitdtile incdtufate. Iar in ceea ce priveste obiectivul principal al acestei
politici, maghiarizarea, ea a dat de fapt mai de mult faliment, dupa
cum voi demonstra mai depute intr'un capitol special.
Contele Albert Apponyi, in primul sau discurs tinut la clubul
Kossuthist din 3 lanuarie 1905, cu ocazia intrarii sale in acest partid,
a facut intre altele, urmatogrea constatare: Noi am sperat ca folosirea libertatii ( I ) garantata tuturor cetatenilor acestui stat ( ! ) si forta
morals a unei Ungarii infloritoare, vor castiga pentru maghiarime
pe concetatenii de alta limbs. Ne-am inselat si in aceasta speranta .
Presedintele de consiliu, contele Tisza, la randul sau, a trebuit
s admits, cu ocazia marelui discurs tinut de d-sa la 15 Ianuarie

1905, relativ la problema nationalitatilor, ca legea scolilor primare
din 1879, prin care s'a introdus predarea obligatorie a limbii
1) o Pester Lloyd n din 5 Iulie 5904.
www.dacoromanica.ro
37
maghiare in toate colile primare ale celorlalte nationalitati, n'a

dat niciun rezultat 1).
Cu ocazia anchetei intreprinse de ministrul Berzeviczy in scolile
primare, batranul kossuthist Ludwig Mocsdry demonstreaza in
Egyetertes, intr'un mare articol de fond ca dupa treizeci de ani
de legislatie maghiarizanta, maghiarizarea nationalitatilor este o imposibilitate, o halucinatie, care nu face decat sa alimenteze si s
atate mereu adanca nemultumire a nationalitatilor nemaghiare * 2).
Intr'un alt articol, el se intoarce la acelasi subiect si spune compatriotilor sai o sa recunoastem, fatal de not insine, ca maghiarizarea
maselor largi ale nationalitatilor conlocuitoare n'a inaintat cu niciun
pas* 3).
D-1 Gustav Beksits, care toata vieata s'a ostenit numai in serviciul maghiarizarii, recunoaste singur in sfarsit ca straturile culte
ale nationalitatilor, care au fost silite sa Inv* limba maghiara a
statului , e drept ca au invatat-o, dar nu se lasd maghiarizate. Deceptionat, el se plange in Budapesti Hirlap ... o stapanirea limbii
nu face pe nimeni maghiar, cand acesta nu simte in acelasi timp
o dragoste adevarata pentru patria maghiara. Tocmai agitatorii dacoromani si panslavistii (Slovacii) cunosc cat se poate de bine limba
maghiara. Clasele culte ale slovacilor si valahilor (olah) vorbesc, in
general, limba noastra. Cu toate acestea ele nu s'au alaturat, din
pkate, cauzei national-maghiare. Cine ar putea sa creada ca in Budapesta locuesc 62.000 de oameni cari nu stiu limba maghiara ? La
Pressburg sunt 28.000, la Oedenburg 11.000, la Arad vreo 10.000,
la Timisoara peste 15.00o, etc. Si cat de mici sunt aceste cifre fats
de masele imense din comitatele locuite de nationalitati, care nu
stiu limba maghiara ! 4).
1) $ Pester Lloyd > din 16 Ianuarie 1905. Discursul lui Tisza relativ la
problema nationalitAtilor.
2) Vezi Egyetertes * din 8 Iunie 5904.
3) Vezi a Egyetertes a din iz Iunie 1904: Bevalljak magunk, hogy a magyarositds a nemzetisegi nagy tembc7k kort nem haladt eleire egyetlen lepessel sem.
4) Vezi articolul lui Beksits in a Budapesti Hirlap a din 18 Mai 1904. Acolo
scrie in limba maghiara: ...a a gramatika nem test senkit sem magyarrd, ha egyszersmind sziveben nem erez igaz maghiar hazaszeretetet. Epp a ddkoromdn s
pdnsldv izgatdk igen jdl tudnak magyarul. A tOth es oldh intelligenczia egydltald
beszeli nyelviinket, mind a mellett, fajdalom, nem csatlakozott a magyar nemzeti
ugyhoz.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
38
$i, deoarece maghiarizarea este imposibila, domnii yin cu niste
idei de-a-dreptul patologice. Asa, de pilda, dr. Kostenszky, de

care am mai pomenit, exclama: on noi vom fi nimiciti, on
nationalitatile trebue sa se contopeasca cu noi
tertium non
datur 1).
$i din lucrarea lui Tibad se desprinde desnadejdea din cauza

imposibilitatii maghiarizarii. Astfel el spune: nu cred sa gresesc
cand afirm, ca in fata tuturor acestor maxi neajunsuri, noi putem
triumfa numai dace vom indrepta fare intarziere toatd puterea Statului fi toate fortele societtitii maghiare la lupta Impotriva for (a nationalitatilor) . El cere o reforms administrative imediata, in sensul ca
administratia sa fie cu totul in masura s cunoasca si s inlature
pericolele ce se ascund in miscarile nationalitatilor. Aceasta administratie va trebui apoi, printr'o politica culturala si administrative
constienta, legata cu mii de interese mai mari si mai mici, sa incorporeze Statului maghiar nationalitatile pe care le-am eliminat, atat
pe taram cultural, precum si pe cel economic, din vieata noastra

obsteasca* 2).
Contele Iulius Andrassy junior mentioneaza si el rezultatele

stralugite ale politicii maghiare fata de nationalitati, dar o face cu cea
mai mare pnidenta, trecand foarte usor pe langa acele elemente

astdzi Ina incdtufate (!) .. cari, inlauntrul hotarelor noastre
Ki hinne, hogy Budapesten meg mindig 62.000 ember lakik, a ki nem tud magyarul? Pozsonyban 28.00o, Sopronban 11.000, Aradon keizel 10.000, Temesvdron
tabb mint 15.000, stb. De mily ezekely ezek a nemzetisegi vdrmegyek magyarul nem
tulle dridsi tomegehez West .
1) Dr. Kosztenszay:
Nemzeti Politika , p. 25. Textual: Vagy mi semmiWank meg, vagy a nemzetisigeknek kell belenk olvadinok: a tertium non datur a.
2) Tibad Antal: A Romdn kerdes es a nemzetisige politika. Budapesta, Grill,
2894, p. zoo: Nem hiszem, bogy tevednek, midon azt allitom, hogy a bajok ezen
mereteivel szemben csak ugy allhatunk meg diadalmasan, ha az Allan egesz hatalmat es magyar tarsadalom osszes eriiit minden tovabbi kesedelem nelkill harczba
visszilk ellenok. Tovabbi feladata az allamnak, hogy mentol elobb oly szervezetet
adjon a kiizigazgatisnak, meylben ez egeszen alkalmassa valik a nemzetisegi

mozgalmakban rejlo veszelyek alapos es biztos felismeresere as legyOzesere, s
a mely egy czeliranyos kultur- es kozgazdasagi politikaval kombinalva ism&
az erdekeknek ezerfele nagyobb as apt-1Mb szalaival csatolhassa vissza hozzank
a nemzetisegeket, kiket az utabbi idoben elkovetett bungs mulasztasainkkal a

magyar Miami elet kozossegebol ugy kulturailag, mint gazdasagilag kivalni
engedttink.
www.dacoromanica.ro
39
(ungare), in urma afinitatii elective firesti, pot ajunge usor in slujba

unor forte vitale opuse noun (maghiarilor) 1).
Maghiarii au fost fireste nevoiti s ajunga la asemenea conceptii,
parte absurde, parte ingrijoratoare caci toate nationalitatile se
afla in aceleasi tinuturi unde s'au aflat si in 1848, cu diferenta numai
ca ele, in mod incontinuu au facut insemnate progrese culturale,

cu toate piedicile puse in calea desvoltarii lor.
Dar in ciuda politicii maghiare de ignorare, in ciuda nesfarsitei
prigoane judiciare si a intemnitarii purtatorilor de cuvant germani,
slavi si romani, in ciuda procesului memorandului si a disolvarii de
catre guvernele maghiare a partidelor nationalitatilor si chiar in
ciuda repetatei suspendari judiciare a gazetelor nationalitatilor, astazi
ca si inainte, nationalitatile cer delimitarea si conexarea tinuturilor
locuite de ele pentru ca sa formeze, in cadrul lor, individualitdti

national-politice autonome.
In anul introducerii dualismului, in 15 Mai 1867, nationalitatile

din Ungaria au tinut un congres la Budapesta pentru ca sa precizeze revendicarile lor national-constitutionale si pentru a protesta
impotriva dualismului 2). In ciuda politicii nationale maghiare
care i-a urmat si care a tinut cateva decenii, deci in ciuda tuturor
persecutiilor imaginabile, aceste nationalitati au tinut iarasi, la Do
August 1895, un congres si iarasi in Budapesta.
Ceea ce, deci n'a putut indeplini concesiunile acordate nationalitatilor in Austria, s'a realizat, in chip natural si dela sine, in Ungaria, sub uriasa presiune a politicii de maghiarizare : un congres
al nationalitatilor, care a hotdrit infiintarea unei ligi cu un program
comun de luptii.
Programul ligii nationalitatilor, intemeiata atunci, a spus deschis,

chiar in introducere, ca nationalitatile vor sa traga toate consecintele
firesti pe care le cred necesare din situatia etnografica a Ungariei;
de resping legea nationalitatilor ca fiind cu totul neindestulatoare,
chiar dace dispozitiile ei ar fi fost realizate. Ele revendick intr'un

cuvant, delimitarea nationala si o constitutie federativA.
') Graf Iulius Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich vom Jahre 1867.
Leipzig, Duncker ai Humblot, 1877, p. zo.
2) Walter Rogge: Osterreich von Vildgos bis zur Gegenwart. Leipzig and
Wien, Brockhaus, 1873, vol. III, p. 143
3) ((Pester Lloyd 8 din io August 1895.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
40
Este semnificativ felul cum apreciaza aceasta manifestare a nationalitatilor din Ungaria principalele organe o liberale * ale monarhiei. SA dam intai cuvantul lui o Neue.Freie Presse 1):
o Programul ... tinde spre o reforms constitutionals pe o cale

ocolita. Romanii, Sarbii si Slovacii, cari s'au intalnit la congresul
dela Budapesta, cer descompunerea Ungariei in tinuturi administrative, dupa felul limbii vorbite. Aceasta revendicare este echivalenta,
in consecintele sale ultime, cu cererea desfiintarii uniunii dintre
Ardeal si Ungaria, refacerii Wojwodinei sarbesti si formarii unei
Slovacii,
situatie urmarita Inca de Hurban, acum 3o de ani. Deci,
negarea existentei natiunii politice unitare ( ! ) din Ungaria fl sfdrdmarea Statului organizat unitar fi centralist ( ! ) in individualiati
nationale, care vor gravita una peste hotare, in spre Romania ( 1),
alta spre Croatia ( !), a treia spre asa zise tari ale Coroanei din Bohemia ( !). i un asemenea program de actiune se numeste patriotic ?
Cared se pleaca dela un asemenea program, este oare de asteptat

ca oamenii politici din Ungaria sa-I accepte ca baza de discutie ?
Dar chiar insisi oamenii politici din Austria, cari nu sunt Inca incapabili sa judece ( 1), pentruca ar fi orbiti de ura Impotriva Ungariei,
trebue sa respinga ( ! ) un asemenea program care, prin invrajbirile
interne, cu caracter national, descompun si paralizeaza Ungaria,
tocmai atunci cdnd interesele monarhiei cer o Ungarie puternicd fi
bine inchegatd (?) .
Iar la sfarsitul aceluiasi articol sta scris: o Ceea ce s'ar realiza

daca s'ar aplica programul acestui congres al nationalitatilor, ar mai
fi poate ( !) un stat, insa acesta n'ar mai fi statul ungar (!) (mai bine
zis maghiar).
Dupa atatea decenii de politica asupritoare, nationalitatile nu au
la urma urmei, de ce sa se preocupe asa de mult, daca cumva Statul
respectiv, care le asigura tuturor existenta, va fi maghiar sau nu.

Ele sunt obisnuite sa nu le pese, nici macar de dracu, cand e vorba
de salvarea lor, din ghiarele unei politici jandarmeresti.
Agitatia isterica a presei maghiare din pricina acestui congres este si
mai caracteristica. Asa, de pilda, Pester Lloyd a scris la repezeala:
Adunarea nationalitatilor a avut loc. Mortii se grabesc 1 La'u-
dabila adunare, ale carei diferite grupari nu se inteleg Intre de nici

1)
Neue Freie Presse D din 14 August 1895.
www.dacoromanica.ro
REZULTATELE POLITIC11 MAGHIARE A NATIONALITATILOR
41
in trei limbi, a rasturnat Statul ungar cat ai clipi din ochi, a ciopartit
natiunea ungara, a desfa'cut tam in parcele, a dat la o parte uniunea
cu Ardealul, a daramat raportul constitutional cu Croatia, a rasturnat
or anduirea dualists a monarhiei, a abrogat, asa intr'o doara si tot
in numele lib ertatii, legile politico-bisericesti ( ! ) si, dupa ce au mai
ingramadit minciuni peste minciuni ( !) si calomnii peste calomnii ( !),
au cladit de indata turnul Babilonic al unui imperiu federativ. Intr'adevar, nici fantezia cea mai absurda nu se poate ridica la o atat de
nemarginita nebunie. i este un noroc pentru organizatorii acestui
sabat, ca agitatia for este privita numai ca o plasmuire a nebuniei ( 1) politice si nationale. Caci daca am voi sa -i recunoastem responsabili, ar trebui sa-i ardem pe frunte cu stigmatul inaltei tradari
si sa-i deferim justitiei. N'are niciun rost sa acoperim faptul ( 1):

programul de actiune unificat al ligii Romanilor, Slovacilor si Sarbilor, este de fapt al bandei de instigatori nemernici si constitue o
provocare insolita ne mai pomenita pentru orice sentiment patriotic
si cinstit ( 1 ), o indrdzneald de-a-dreptul revolutionard, care se leapada de tot ce este scump fi sfdnt natiunii (!) ungare, care declard
rdzboi constitutiei ( ! ) ungare, dreptului public ( !) ungar, evolutiei ( 1)
si organizarii istorice a Ungariei. i aceasta indrazneall este demn

incununata cu hotarirea nerusinata de a plictisi cu un memorandum
pe purtatorul constitutional al coroanei Sfantului yStefan.
Homerule-ul irlandez este ca o limonada slide puss alaturi
de apa tare, in comparatie cu Autonomia pe care o cere pentru dife-
ritele noastre nationalitati actualul program; Ungaria ar fi atunci

literalmente sfasiata in bucati, devenind o prada moarta si lard Iradejde, in bataia tuturor vanturilor si furtuniIor.
Ceea ce voieste majoritatea domnilor Romdni cari au fost aici
prezenti se ftie doar cd intreaga migare este a Romdnilor, cad
numai ei au un tel, un plan, un program bine definit, domnii slovaci
si sarbi fiind doar niste moluste ( !)
nu se va indeplini(?), cad
acestui lucru i se opune orice ungur ( ! ) adevarat si cu judecata sand-
aici not vorbim nu numai ( ! ) despre ungurii de basting,

ci ( 1) despre orice cetatean al patriei, fall deosebire de limbs si de
rasa, care poarta in sufletul lui o credinta sincera si un devotament
nefalsificat pentru Statul ungar.
Aceasta scoala politica (a Romanilor) considers dualismul drept
toasa.
cea mai mare nenorocire pentru nationalitati si urmareste sa-1 prabu-
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
42
seasca. Teza acestei scoli suns: organizarea monarhiei unice cu

autonomia provinciala ( !) pe baza nationalitatilor. Ungaria ar trebui
sa devina provincie ( 1 ) asemenea 'Ardealului, deoarece interesele
nationalitatilor isi pot gasi o satisfactie permanents si definitiva
numai ( ! ) intr'o organizare provinciala si nu ( ! ) de Stat.

Dupa invataturile celor cari se inching acestei scoale, adeptii ei
datoreaza credinta." nu regelui Ungariei, ci impdratului Austriei. Dna
dualismul actual, favorabil numai ungurilor, care sta.' in contrazicere
diametrala cu interesele vitale ale majoritatii popoarelor conlocuitoare, dureaza prea mult, iar Viena nu sare in ajutor, atunci a venit
timpul credinciosilor romani s se arunce in bratele iredentei 1).
Acesta este punctul de vedere, aceasta este credinta politica si con-
vingerea politica a majoritatii conducatorilor romani ai congresului ... 2).
Fireste, niciodata n'au lipsit incercari de a se gasi reprezentanti moderati ai nationalitatilor, pentru a-i pune in slujba politicii
de maghiarizare. Insa intotdeauna fara niciun rezultat. Astfel, Pester Lloyd a adresat acestor elemente un apel desnadajduit, spu-
nand in concluzie:
Orientarea care duce spre daramarea organismului politic al
Ungariei a iesit intr'un mod atat de sfidator la iveala, in adunarea
nationalitatilor, incat ne simtim datori sd mai revenim odatd ( ! )
asuprd programului publicat.
Dupa toate cele intamplate, adresam un scurt apel acelei parti

a publicului romanesc, slovac si sarb, de alts limba decat cea ungara ( !), care este devotata patriei ungare si organismului sau de
Stat, asa cum sunt ele astazi ( ! ) sanctionate prin lege si intrebam:
oare nu socotesc ( 1) ca este timpul sa protesteze impotriva acelor
oameni cari se dau aici drept interpretii nechemati ( 1) ai opiniei
publice a nationalitatilor for ? Oare nu cred ca a venit momentul
sa se constitue intr'un grup aparte, impotriva organizatiei dacoromane, panslavisto-slovace si sarbe, adunate in aceeasi tabara si
care cer ciopartirea patriei, ascunzandu-se prudent sub pretextul ca
organizarea teritoriilor dupa limba vorbita si o autonomie nationala ?
Nu cred ca trebue sa organizeze un partid al romanilor, slovacilor

1) Vom reveni intr'un capitol special asupra acestei calomnii impotriva romanilor, care are muld trecere la maghiari.
2) Pester Lloyd * din to August 1895.
www.dacoromanica.ro
43
si sarbilor patriotici ( ! ), pentru ca tot asa ( ! ) dupa cum exists un

partid daco-roman si panslavist slovaco-sarb, sa existe si ( ! ) un
partid al romanilor patrioti ( I ) al slovacilor-unguri ( ! ) si al sarbilor
adevarati ( ! ? ) Nu ne indoim ca o contra-miscare va fi salutata cu
simpatie ( ! ) de toti factorii competenti ai acestei tari 1).
S'au scurs io ani dela acest apel si dela aceasta amenintare. Nu s'au
gasit romani, sarbi si slovaci patrioti in sensul dorit de maghiari.
In schimb, natiunea * maghiara a reluat, necrutator, lupta impotriva
radatorilor de tall , punand in aplicare toate mijloacelede represiune.
Si rezultatul ? Tocmai cu Do ani mai tarziu, deci in 1905, Romanii,
S Arbil si Slovacii s'au decis sa is parte, ca o incercare, in alegerile

parlamentare. Cu aceasta ocazie, marea adunare a romanilor, care
a avut loc la 10 Ianuarie 1905 la Sibiu, fixeaza un program national,
care cere intre altele :
4 Recunoafterea poporului romdn drept o nationalitate politicel con-
stituitd in Stat.
Limbs unica de comanda in armata, dar si respectarea efectiva a
diferitelor limbi pe regiment si respingerea tendintelor de maghiarizare in armatd.
Problema dualismului este considerate ca o problems deschisci.
Aceasta atitudine a romanilor, in fata dualismului, a fost luata

din programul lor din anul 1881.
Celelalte nationalitati au prezentat programe mai mult sau mai
putin identice.
Si astfel vedem ca, in ciuda negarii tuturor drepturilor nationalita'tilor si in ciuda tuturor silniciilor politice de Stat maghiare, aceste
nationalitati n'au renuntat pana astazi la niciunul dintre drepturile
lor, la nicio revendicare de a lor.
Intre timp insa, opozitia intre maghiari si nationalitati a luat

un caracter atat de amenintator, incat ar fi o nebunie sa subestimezi
pericolele inerente acestor pasiuni nationale, caci politica incendiary
a maghiarilor relative la nationalitati ameninta astazi cele mai vitale
interese ale monarhiei.
Astfel, procurorul a exclamat patetic in asa numitul proces al

Replicei : 2).
1) Pester Lloyd din 13 August 1895.
2) Tineretul academic roman a scos in anul 2892 o mare brosura (Replica),
in care dovedea cu acte toate siluirile la care au fost supuqii roman/ qi cele-
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NAT1UNE
44
Rebelii urzesc comploturi impotriva integritatii Sfiintei Coroane
ungare; acuzatii, in slujba rebelilor, au pornit sa turbure armonia

dintre cetatenii acestei patrii, sa sdruncine credinta fats de Stat, sa
raspandeasca intre fiii patriei samanta dumaniei, sfadei, urei i, in
acest chip (!) au participat la complot.
Veghiati, pentru ca patria sa nu fie primejduita 1
Pentru binele tarii, v rog in numele legii : trimiteti pe acwi
acuzati in fata justitiei 1).
Se vede deci el celebrul proces sumar pe care maghiarii atat
de copti politiceste o 1-au facut impotriva nationalita'tilor, se ter-
mina lamentabil. Daca lucrurile au ajuns pans la comploturi ,

pans la inalta tradare , aceasta inseamna ca problema nationalitatilor sty foarte prost, caci se stie ca popoarele lin4tite, multumite
cu soarta lor, nu au o deosebita pofta sa urzeasca comploturi. Asemenea legaturi periculoase nu prea se ivesc intr'o taxa civilizata,
constitutionals si libera. Le vaincu, qand it ne peut faire une opposition franche et loyale, recourt aux complots et aux societe secretes 2).
Dar s'a spus ca si in Austria exists, dupa expresia puss in circulatie de Menger, partide tradatoare . Si aceasta, chiar in consiliul
imperial. Deci tradatori de tars gi vinovati de inalta tradare,
dincoace i dincolo de Leitha. Deci o situatie asemanatoare, plina
cele mai fericite perspective 1
Este insa un foarte trist semn al vremii, daca partide intregi,

popoare intregi, ba chiar majoritatea covitrfitoare a populatiei din
Austro-Ungaria se compune din trddeitori!
Anumite ziare, au cautat s explice conditiunile exceptionale din
Boemia, intre anii 189o-190o, precum si proclamarea legii martiale la Praga dupa caderea lui Badeni, infatiandu-le ca firwi
urmari ale concesiunilor facute de catre Taaffe slavilor.
lalte nationalitati nemaghiare. Aceasta lucrare era un raspuns la o lucrare mai
mica a tinerettilui academic maghiar. Pe scurt, era vorba de o lupta politica
literary intre studenti. Replica romfineasca a aparut in limbile romans, germana,
franceza, engleza si italiana in z6.000 exemplare si a starnit un mare interes.
Tonul era cat se poate de patriotic. Pentru politicienii maghiarizarii, asta a insemnat
fireste inalta tradare. De aci, procesul intentat raspanditorilor a Replicei. Unul

dintre acuzati, autorul acestei cacti, a fost condamnat la 4 ani, celalalt la un an
inchisoare.
1) Vezi 4 Pester Lloyd n din 3o August 1893, (Discursul lui Jeszensky).

1) Vezi J. Novicow, La Politigue Internationale. Paris, Alcan, 1886, p. 319.
www.dacoromanica.ro
45
Dar iata ca in Ungaria, nationalitatile sunt tratate, neintrerupt

dela 1867 incoace, ca iloti; chiar i cele mai mici concesiuni obtinute
de ele intre anii 1860-1867 din partea guvernelor austriace, le-au

fost retrase; Statul maghiar exercita o adevarata tiranie fata de
nationalitati. Ce coincidenta remarcabila in rezultatele politicei maghiare i a celei austriace, in chestia nationalitatilor !
Batranul Tisza Kalman s'a laudat ca va o strivi nationalitatile.
Preedintele consiliului Weckerle a declarat mai tarziu de doua ori,
consecutiv, in Parlamentul maghiar, ea el crede necesara luarea Unor
masuri exceptionale pentru combaterea agitatiei nationalitatilor. Si
inteadevar, nationalitatile din Ungaria traiesc sub presiunea masurilor exceptionale ! 1).
Un an mai tarziu, cand procesul memorandului a ridicat o puternica furtuna, deputatul Pazmandy Denes a vorbit despre acest pro-
ces in Camera maghiara i a cerut in special strivirea implacabila

a m4carii romanqti. El a ajuns, in lungul sau discurs, la o asemenea
concluzie
a Trebue veghiat incontinuu asupra sigurantei Ardealului i de
aceea e nevoie nu numai de sporirea numarului jandarmilor, ci si
de introducerea politiei de Stat. (Aprobare la extrema stanga). Ase-
manatoare masuri exceptionale au fost luate' si pentru Pozen, pentru
Alsacia-Lorena, pentru Irlanda i pentru alte tari. Daca guvernul

va face acest lucru, el va reui sa taie firele care leaga iredentismul
cu strainatatea i sa zagazuiasca miscarea nationalitatilor. Daca legile
in vigoare nu deed guvernului mijlocul unei interventii efective sa

prezinte noui proiecte de legi. Noi le vom vota cu placere . (Asa e) 2).
Oratorul a stat de vorba cu cei mai multi dintre acuzati. o Ei

vorbiau at at de bine limba maghiara, incat ar fi putut fi membri
corespondenti ai Academiei maghiare de stiinta. (Ilaritate). Insa in
fata instantei, au spus ca nu tiu limba maghiara si astfel Curtea
a fost nevoita, timp de trei saptamani, sa martirizeze publicul, pe
jurati i pe ea insasi. La desbaterea dela Cluj au fost invitati reprezentantii intregei prese. A fost organizata o Agence de presse . Si
deoarece nici armata, nici jandarmeria n'au vrut sa acorde ajutorul
1) Discursul Preedintelui de consiliu Dr. Alex. Weckerle din 1 Ianuarie
5893. Discursul acelui* din 6 Martie 1893 in Camera maghiarA.
2) Darea de seams asupra edintelor Camerei maghiare din 24 Noemvrie 1894
www.dacoromanica.ro
46
STAT SI NATIUNE
lor, caci invitatia trebuia sa porneasca dela garnizoana orasului, nu se

gasea in fata miilor de romani decat o politic compusa numai din 84
de oameni, dintre can 20 au fugit imediat (!). Astfel romanii au reusit
sa tina orasul Cluj, pentru cateva ore, sub o adevarata stare de asediu.
Guvernul trebue sa procedeze cu implacabill severitate (aprobare

furtunoasa pe bancile dreptei si extremei stangi), fara sa is in consideratie ce va spune presa romaneasca sau o parte a opiniei publice
din Europa (!) .
Trebuia sa aiba loc din nou la Sibiu o sedinfa a Asociatiei rationale ( ! ). Oratorul roaga pe ministru sa inchida Idea multa vorba
pe oamenii can vin acolo si sa le faca un proces de inalta tradare. (Aprobare pe bancile extremei stangi). In Ardeal se aduna bani
pentru ridicarea unui monument inchinat lui Iancu. Mtntstrul trebue
sa impiedice si acest lucru. Din Romania se imports enorm de multe
calendare ( ! ), care raspandesc cele mai primejdioase tendinte. A
ordonat oare d-1 Ministru confiscarea acestor tiparituri si a dispus
oare pedepsirea celor ce le rasp andesc ? (Aprobare) n 1).
ySi Contele *tefan Tisza, presedintele consiliului Ungariei, demisionat decurand, a ridicat anul trecut in parlament chestiunea necesitatii revizuirii acelei parti din codul penal, care se refers la agitatia
nationalitatilor, pentru a face astfel fata agitatiunilor celor laid' de patrie n. Caci pe taramul politicii guvernului, spunea contele Tisza,
ochiul ascutit si mana care pedepseste si apara Statul maghiar, trebue
s intervina cu autoritate. Noi am tratat p Ana acum aceasta problems
prea cavalereste ( ! ) (Rumoare). Statul maghiar a inchis ochii ( ! ) in
ce priveste aceste agitatiuni josnice si cred ea, dintre toate administratiile publice europene, administratia maghiara este cea mai
putin inarmata pentru descoperirea si pedepsirea acestor uneltiri.
Aceasta situatie trebue indreptata (rumoare pe bancile stangei).
Statul maghiar trebue sa desfasoare o activitate ( ! ) mult mai intensa
pe taramul politiei de Stat si a sarcinilor ce-i incumba (aprobare

vie pe bancile dreptei 2).
Dar si cabinetul lui Fejervary a trebuit de curand sa doboare
cu forts militara o miscare romaneasca. Dau mai jos textul decretelor draconice ale guvernului lui Fejervary.
1) Darea de seams asupra aedintei Camerei maghiare din 24 Noemvrie 1894.
2) Desbaterile camerei maghiare din 3o Iunie 1904.
www.dacoromanica.ro
47
In expunerea de motive se spune : Intru cat in ultimele zile au

sosit rapoarte din partea autoritatilor si a unor persoane de incredere, din care se vede ca au aparut simptome reale ale unei miscari
in unele tinuturi locuite de romani, miscari indreptate impotriva
ordinei publice si a sigurantei Statului, si care au tulburat linitea #
sentimentul de sigurantd al locuitorilor de acolo, si Intru cat pe de o
parte stirile din ziarele care apar in numar mare, provoacd zi cu zi
o adevdratd panicd, iar pe de aka parte agitatorii fa'rd scrupule fac
necesare unele masuri si mai drastice, Ministerul de Interne a dat,
pentru apararea sigurantei si ordinei interne, pentru impiedicarea
unor eventuale violente, precum si pentru pacificarea spiritelor
urmatoarele dispozitiuni:
I. Autoritatile administrative au primit ordinul sa se convinga
de autenticitatea svonurilor, sa ia fara intarziere masurile preventive necesare, sa se puns, pretutindeni, in contact direct cu comandamentele teritoriale ale jandarmeriei si sd recurgd la intrebuintarea
fortei militare, acolo unde jandarmeria nu poate face fata.
2. Dispozitii asemanatoare au fost date comandamentelor teritoriale
de jandarmi, pentru ca acestea, la randul lor, sa ia toate masurile in

interesul sigurantei si sa puns la dispozitia autoritatilor administra-
tive forta armatd necesard ; iar, in cazul and situatia for nu le-ar
permite s faca fata, sd ceard intdriri celorlalte comandamente
mai putin incarcate. Pdnd in momentul de fats s'au # trimis
jandarmi fl armatd in numdr mai mare, in mai multe puncte aflate
in pericol.
3. Intru cat jandarmeria fiind putin numeroasa, nu dispune de

forte suficiente, Ministerul de Interne a avut grija sd intdreascd cu
formatiuni militare patrulele de jandarmi.
4. Ministerul de Interne a adresat Ministerului de Justitie o

cerere, rugandu-I sa insarcineze parchetul regal, ca si acest organ
sa urmareasca aceste miscari cu cea mai mare atentie si, in cazul
unor fapte penale, mai ales in cazuri de instigatie si razvratire, sa deschida fdrd intdrziere, actiunea pentru pedepsirea celor
vinovati.
5. Intru cat instigatiile sunt de cele mai multe on urmdrile unor

discursuri, care se in in adundri publice, convocate sub fel de fel
de pretexte, Ministerul de Interne a imputernicit autoritatile politienesti din I I municipii ca, in interesul ordinei, sigurantei si linistei
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
48
Statului, sa nu mai dea autorizatii deocamdatd pentru adunciri publice *1).
Cu alte cuvinte, de treizeci de ani, diferitele guverne maghiare

nu reuesc sa aplice masuri destul de aspre contra nationalitatilor
nemaghiare !
Dar aici trebue sa ne intrebam: cum se face ca, desi in Austria

politica nationalitatilor a luat cu totul alta directie decat cea urmata
in Ungaria, rezultatele ei si aici sunt asta'zi in fond, acele*?
Caci este evident ca politica nationalitatilor urmata de Taaffe
timp de Is ani a fost cu totul diferita de cea maghiara.
totui au
ajuns, Taaffe i Tisza Kalman-Weckerle-Banffy-Tisza Istvan de alta
parte, la aceleafi rezultate: la convingerea ca startle exceptionale sunt
necesare politiei de Stat ! Nationalitatile din Austria au fost doar
rasfatate ; acest lucru, nu va putea fi reproat politicei maghiare a
nationalitdtilor, si totu0 partidele i tendintele tradtoare miuna in
Austria ca i in Ungaria!
Care sa fie atunci cauza, pentru ce aceste orientari cu totul diferite
in politica nationalitatilor, din Austria i din Ungaria, au dus totu0
la aceleai rezultate funeste ?
Cauza este i nu poate fi alta, decat lipsa totals de intelegere pentru adevdratele impulsuri care nand luptele nationale si cal, in mod
permanent, nu se tine seams de soarta imperiului, nici de conditiile sale de existenta, nici de menirea sa fireasca. S'a mentinut
in schimb stapanirea neinfranata a unora dintre nationalitati,
tocmai in acest imperiu polietnic par excellence i plin de enclave.
Prin urmare, este o neintemeiata iluzie sa-ti inchipui ca concesiunile lui Taaffe sau Badeni fats de Slavi, au alimentat poftele
nationalitatilor. Dimpotriva, orice om care judeca calm trebue sa-si
spuna ca, daca Slavilor din Austria nu li s'ar fi facut nicio alta concesiune, afara de cele pe care le-au avut pe vremea lui Auersberg,
opozitia for ar fi astdzi mult mai primejdioasd, ea ar fi devenit de-adreptul revolutionard.
Cea mai buns dovada, in sprijinul acestei afirmatii, o avem in

puternica desf4urare de forte a miscarii slave i romanqti din Ungaria, unde n'a fost nici Taaffe, .nici Badeni, nici clubul Hohenwart
1) Vezi ziarele maghiare din 15 Decemvrie 19o5.
www.dacoromanica.ro
49
si unde, totusi, in ciuda tuturor silniciilor maghiare, constiinta nationall a acestor popoare n'a putut fi inabusita. Daca nationalitatile
din Ungaria au fost impinse pe cai, care pot primejdui in mod gray
prestigiul si statornicia imperiului, aceasta se datoreste absolutismului maghiar, exercitat in numele rasei for !
Lupta extraparlamentard a Romanilor si a Slavilor se duce de ani
de zile, dupa cum se stie, in strada, iar in strdindtate sub forma
de manifeste i pronunciamente, memorande, replici i delegatii de masse,
in conferintele interparlamentare pentru pace, in parlamente strdine, etc.
Rezultatele politicii maghiare fats de nationalitati pot lua insa

in once clips, o intorsatura fatal, pentru maghiari. Astfel, Budapesti
Hirlap * a alarmat pe cetitorii sai intr'un articol intitulat : Panslavismul in comitatul Pressburg cu stirea ca rugaciunea zilnica a Slovacilor s'a transformat intr'un zilnic blestem al maghiarilor > 1).
Dr. Kostelszky, cunoscator al Slovacilor, spune : Raul principal
insa it constitue faptul ca agitatia (slovaco-nationals) se intinde in

mijlocul poporului. Agitatorii s'au priceput sa transforme nemultumirile provocate de proasta situatie materials, de justitia costisitoare si inceata, de administratia mizerabila, de impozitele mari,
intr'un cuvant, toate nemultumirile cauzate de toate mizeriile existentei pamantesti intr'o ura aprinsa contra maghiarilor. Cealalta
latura a acestei uri evolueaza tot mai mutt in directia formarii unui
organism politic special pentru nationalitatea slovaca )> 2). *i mai departe, in alt loc : Nimeni nu va putea afirma ca este o exagerare,
daca afirmam ca panslavismul a prins radacini foarte adanci in ultimii zece ani si ca cea mai mare parte a Slovacilor este cu totul pregatita sa se stranga cu hotadre sub steagul lui a 3).
1) a Budapesti Hirlap u, 1893, 19 Februarie: u A Panszlavismus Pozsony
megyeben s... t a tot lakossignak mindennapi imaja a magyarok elleni atkozodasa *.
2) Dr. Kostelszky, s Nemzeti Politika a, p. 7: r De a legfObb baj az, hogy a
mutely elterjedt a koznep koreben, hogy az izgat6k a mostoha anyagi helyzet,

a draga es lassii igazsagszolgaltatas, a rossz kOzigazgatis, a nagy korterhek, e
fOldi leett minden nyomora miatt val6 elegedetlenseget a magyarsag elleni laingol6
gytilolete tudtak atvaltortatni, melynek pozitiv oldala is a toth nemzetiseg kulon

politikai szervezkedese iranti 6hajban mindinkabb kidomborodik.
3) Idem, p. 8: Senki sem allithatja tobb, hogy tulzas ha azt mondjuk, hogy
a panszlavismus az utols6 evtized alatt nagy hOdicasokat tett, hogy a tothsag
nagy resze teljesen do van keszitve, hogy hatirozotlan annak zaszlaja alt alljon.
4
www.dacoromanica.ro
50
STAT $1 NATIUNE
Brosura slovaca Nemesis aparuta in limba maghiara, confine

intre altele urmatoarele: zadarnice sunt toate lamentarile, experimentarile si protestele. Evenimentele din Austria nu se vor opri
la Leitha. Criza prin care trece Austria nu este numai dincoace de
Leitha, ci este o criza a monarhiei. Acest lucru it stiu prea bine domnii
dela Budapesta, de aceea sj ei sunt tot atat de speriati. Aceasta spaima
este insa cu totul intemeiata, caci domnii stiu prea bine, cd timp de
30 de ani ei n' au semdnat decdt vdnt fi de aceea acuma nu pot culege
decdt furtund 1).
In anul 1904 comitatul Neutra a trimis o comisiune, cu sarcina

sa examineze sj sa propuna masuri pentru stavilirea agitatiei intre
Slovaci. Contele Johann Esterhazy, membru al Camerei magnatilor, a elaborat un plan in numele comisiunii 2).
In sedinta Camerei maghiare din 25 Iunie 1904 s'a ivit, cu prilejul desbaterilor asupra bugetului, o noua discutie asupra pericolului slovac.
Dupa deputatul Szederkeny, a luat cuvantul deputatul Vitorics,

care se plangea de puternica crestere a agitatiei panslaviste in Ungaria de Sus. El a cerut guvernului sa intrebuinteze toate mijloacele
pentru stavilirea acestei agitatii. Atata vreme cat mosierii maghiari
erau considerati drept conducatorii firesti ai poporului slovac, acest
popor a trait in pace. Astazi insa, dupa ruina clasei mosieresti, clericii
si dascalii sunt cei cari au preluat conducerea si acestia isi exercita influenza intr'un chip din] ce in ce mai pagubitor pentru
Ungaria.
Dupd 184o, situatia s'a inrdutdtit in mod deosebit. Profesorul

slovac Kollar a emis atunci teoria nationalitatii slovace, ca o natiune
de sine statatoare. Legea nationalitatilor a dat aparenta unui titlu

de drept nazuintelor slovace. Astazi se gasesc in slujba miscarii panslaviste scoalele, institutiunile financiare, cooperativele si bisericile.
Ar trebui facut ceva pentru a sta'vili aceasta miscare.
az
1) t Nemesis 5, p. iz: Hiabaval6 itt minden rivankodas, kiserletezes,
osztrak esemenyek hatisa a Lajtanal nem fog megallani, az osztrak krizis nem
csak lajtamtali krizis, hanem a monarchia krizise. Tudjak ezt Budapesten is
nagyon jdl, azert vannak annyira megijedve. Az ijedtseg pedig teljesen indokolt,
mert az urak jd1 tudjak, hogy 3o even at csak szelet vetettek, e eppen azert tudjak
azt is, bogy vihart arathatnak.
2) Vezi a Filggetlen MagyarorszAg s din 5 Iunie 1904.
www.dacoromanica.ro
51
Libertatea cetdtenilor Statului este de sigur un lucru important ;

dar daca libertatea presei si dreptul de adunare sunt absolut necesare
in tinuturile maghiare (!), trebue sa ne gandim totusi ca in tinuturile
slovace aceste libertati devin un pericol pentru Stat si trebue sa ne
intrebarn daca este just ca aceste libertati sa fie acordate si dusmanilor Statului r.
Oratorul cere apoi largirea sferei de competinta a tribunalului.
Pedepsele pentru instigatiile impotriva maghiarimei trebuesc indsprite
si definitia instigarii largita, caci altfel Ungaria urmeaza sa fie transformata intr'un Stat federativ, ceea ce ar insemna sfdrfitul maghiarimei.
Apoi a vorbit deputatul Saghy, care isi incepu cuvantarea, aratand ea nu numai printre Slovaci, ci si printre Germanii din Ungaria
exists o miscare still Statului. Asociatia pangermana s'a laudat de
curand la Berlin, in adunarea sa generals, ca nicaeri nu-se face mai
mult pentru pastrarea germanismului, decat tocmai in Ungaria.

Se pune intrebarea daca acest lucru este compatibil cu relatiile de
alianca dintre not si Germania.
Sarbii din Ungaria de Jos au o constiinta national' mult mai
desvoltata si au o atitudine antimaghiara mai pronuntata chiar cleat
Slovacii. Ba, p ana si Rutenii din Ungaria de Sus, cari au stat rczervati atata vreme, au adoptat o atitudine antimaghiara si nationalruteank adick dupa expresia maghiark panslavista . Anul. trecut,
in comitatul de Maramure a avut loc procesul celor 19 tarani Ruteni
din Iza. Ei au fost acuzati de agitatie impotriva ideii maghiare
de Stat si de panslavism . Voiau sa treaca la biserica ortodoxk
din cauza maghiarizarii liturghiei lor. Idealul for este , spune
Fiiggetlen Magyarorszag , sa treaca sub obladuirea tarului si sa
devina supusii lui . Mai depute, ziarul pomenit spune urmatoarele:
Este surprinzator ca agitatia panslavista, care n'a putut prinde

pana acum radacini printre Ruteni, face acum si printre ei mari
progrese, si este revoltator sa vezi de cats urd fdtiisd impotriva maghiarilor dau dovada conducatorii acestei miscari 1).
') Vezi a Filggetlen Magyarorszag* din 8 Aprilie 1904. Megdobbento, hogy
a panslav agitacid, mely eddig a ruthenseg koreben nem tudott meggyokerezni,
immar ott is nagy aranyokat olt Es felheborito a magyargyhloletnek az a nyiltsaga, emirol a mozgalom emberei tanusagot tesznek.
4
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
52
0 mare gresala, care poate avea urmari fatale, a fost faptul ca

li s'a opus Slavilor hegemonia germano-maghiara. Acest lucru, i-a
indarjit dela inceput si i-a Impins in vieata de toate zilele spre panslavism. Kollar si Shafarik au fost numai niste ideologi inofensivi.
Adevaratul panslavism a fost provocat de absurditatea politicii austriace si, dupa cum vom vedea, mai mult Inca de a celei maghiare.
Totodata, tacerea popoarelor slave din Ungaria nu este catusi de
putin un semn linistitor. Ea este asernana'toare linistei despre care
Carlyle spune in cartea asupra Revolutiei franceze The frightfullest
Births of Time are never the loud-speaking ones, for these soon die ;
they are the silent ones . . . 1).
Dintre toate aceste nationalitati, Romanii sunt acei can i-au
combatut pe maghiari in mod sistematic dela 1848 Incoace. De

aceea d-1 dr. Jancs6 Benedek caracterizeaza problema romaneasca
ca pe o boala grea a Statului maghiar si spune : Primejdia care

ameninta din partea Romanilor natiunea maghiara si Statul maghiar
nu-i o himera, nu-i o nascocire 2).
Intelepciunea politicienilor si a oamenilor de Stat maghiari a
indarjit fara indoiala, la culme, Intreaga nationalitate romans Impotriva maghiarilor si a facut din ea dusmanul de moarte al politicei
maghiare. E vina acestor domni clack dupa cum se plange dr. Jancs6
Benedek 3), Liga Culturala romaneasca i-a calomniat pe maghiari in fata strainatatii, castigand presa franceza, belgiana, italiana, engleza si pe cea germana pentru cauza romans si Impotriva
noastra. Pe acest taram, Romanii au obtinut, asi putea spune, succese surprinzatoare 4), etc. Faptul ca problema romano-maghiard a
ajuns
si nu o singura data,
cu vreo doi ani in urma in
t) Thomas Carlyle: The French Revolution, vol. II, part. III, Book
VII, Ch. 6.
2) Dr. Jancs6 Benedek: A Dakoromanizmus es a magyar kulturpolitika. Budapesta 2893, Neumayer, p. 38: ... a veszedelem, mely a rumanismus reszer61
a magyar nemzetet es allamot fenyegeti, nem phantom, nem legb61 kapott valamit.
3) Idem, p. 36.
4) A Dakoromanizmus, etc., p. 36.
Hazinkat illebboen a liga nem elegszik meg cesupan azzal, hogy a magyarsagot elragalmazza a kiilfold elott hogy elleniink a rumanizmus iigyenek megnyerje a franczia, belga, olasz, angol es menet sajt6t, a mely teren, mondhatom,
bamuslatos sikereket ert el.
www.dacoromanica.ro
53
discutia Parlamentului roman, este de asemenea rezultatul politicii

maghiare.
Dr. Schwicker, un svab maghiarizat, spune despre felul cum

privesc Romanii aceasta politica, urmatoarele :
Acela care a nutrit candva vreo speranta asupra minoritatii

mai chibzuite ( ! ) din randurile oamenilor politici romani in ceea
ce priveste incheierea unei intelegeri acceptabile, a trebuit sa fie,

pans la urma, in orice caz, deceptionat.
Aceste fapte ne indreptatesc, ba ne silesc chiar, sa admitem ca
manifestarile actualei conferinte nationale romane si ale comitetului
sau mandatar trebuesc considerate si tratate drept crezul nationalpolitic al intregului popor roman 1).
In preajma alegerilor parlamentare din Ungaria in anul 1905,
Romanii, Sarbii si Slovacii din Ungaria au iesit, in adundrile lor,
dupa cum am, mai spus, din indelungata lor pasivitate, au decis sa
intre in actiune, punand din nou accentul pe programele lor. A doua
zi, toata presa maghiara era in fierbere. Ea a intrat in panics, in fata
acestor manifestatiuni. Ziarele maghiare au publicat lungi comentarii
istorice asupra miscarii nationalitatilor. Budapesti Hirlap a inceput
sa ceara zi cu zi sa se interzica nationalitatilor sa-si creieze partide natio-
nale si sa fie impiedecate * sa intre, in Parlament, etc. 2).
Acest puternic sentiment national al Romanilor se exprima,

fireste, fata de Maghiari intr'o anumita stare de spirit, in fa'urire
de planuri si manifestari, care nu pot fi amicale. Nationalismul este
de fapt o chestiune a inimii, de aceea orice popor sanatos se ridica
impotriva asupririi nationale. Nakedness, hunger, distress of all kinds,
death itself have been cheerfully suffered, when the heart was right.
It is the feeling of injustice that is insupportable to all men 3).

Caracteristica pentru politica de maghiarizare, este si atitudinea
echivoca a maghiarilor fata de Germani.
Astfel d-1 Guntram Schultheiss se plange :
o Maghiarii obisnuesc sa se faleasca cum ca marea masa a Germanilor din Ungaria accepts situatia existents. Dar acesti maghiari
pacatuiesc atunci cand isi inchipue ca pozitia pe care o ocupa in
1) Dr. J. H. Schwicker, Die nationalpolitischen Anspriiche der Rumiinen in
Ungarn a WestOstl, Rundschau * 1894, p. 25.
2) 4, Budapesti Hirlap u din 14 Ianuarie 19o5, A nemzetisigek aktioja.
3) Carlyle, Chartrism; Ch. V.: Rights and Mights.
www.dacoromanica.ro
54
STAT SI NATIUNE
momentul de fats se gaseste sub scutul dualismului si al aliantei

dintre Austro-Ungaria si imperiul german. Inteadevar, nici imparatul Austriei, nici politica imperiului german n'au pus pans acum
piedici politicii de maghiarizare. Germanofili in afara hotarelor,
germanofobi inlauntrul for acest lucru le-a mers foarte multa
vreme. De ce n'ar merge si de acuma inainte ? > 1).
Acest lucru nu-i impiedica insa pe Maghiari sa caute sa intre,
ocazional si in mod discret, in gratiile Francezilor. Mai ales atunci
card e vorba sa castige presa franceza, chiar numai spre a musamaliza neplacutele manifestari de rasvratire a nationalitatilor impotriva despotismului panmaghiar. Astfel, d-1 Charles Loiseau vorbeste raspicat de aceasta politica de musamalizare : . . .le Hongrois .
a inter& a ce qu'on ne donne aucun echo a tous les symptOmes de rebellion contre sa rude hegemonie (le Memorandum roumain et les recentes
elections croates, par exemple)... Il acclame l'Empereur d' Allemagne
a Budapest, mail it salt nous dire a nous et faire croire a des hommes
qui ne passent pas pour naffs, qu'au fond notre peuple et le sien cornmunient dans le meme ( ! ) ideal de liberte ( ! ) et de culture ( ! ), etc. 2).
Sentimentele Croatilor fats de hegemonia maghiara sunt cunoscute. In procesul steagurilor dela Agram (Noembrie 1895), 48 de
studenti croati au fost condamnati la pedepse variind intre 2-4
luni de inchisoare. Astfel s'a dat satisfactie onoarei nationale unguresti.
Dar fall indoiala ca si devotamentul Croatilor fats de Ungaria

a fost astfel incurajat, in mod deosebit.
Cu prilejul discutiei bugetului, in Camera maghiara, care a avut
loc in anul trecut, deputatul Bela Komjathy s'a ocupat de raporturile dintre Ungaria si Croatia. El s'a plans ca in Croatia dainueste
o mare ura impotriva Ungariei. Patura intelectuala din Croatia viseaza
o Mare Croatie, ceea ce nu poate fi nici acceptat, nici tolerat, caci

aceasta constitue o demonstratie deschisa impotriva unitatii de Stat
a tarilor coroanei maghiare. Oratorul s'a referit apoi la cuvintele
deputatului Kovacsevics, dupa care. intreaga generatie actuala a Croa-
tiei ar fi pierduta pentru ideea maghiara 2).

1) Dr. Fr. Guntram Schultheiss: Deutschtum und Magyarisierung in Ungarn
und Siebenbiirgen. Munchen, 1898, Lehmann, p. so.
2) Charles Loiseau: Le Balkan slave at la crise autrichienne. Paris, Perrin &
Co., 1898, p. 36z.
3) Desbaterile Camerei maghiare din 23 Iulie 1904.
www.dacoromanica.ro
55
Dar mai ales, nu trebue sa se uite "nicio clips, ea toate aceste

nationalitati au, de jur- Imprejurul Ungariei, rude apropiate, care
stiu prea bine despre ce este vorba si nu asteapta deck un prilej
favorabil, ca sa intervina.
Pe langa toate acestea, sa ne dam seama de greaua criza prin care
trece dualismul, criza pe care Rudolf Springer o rezuma in felul

urmator :
ambele state abia se mai cunosc intre ele. Evoluand pe cai cu

totul diferite, ele se intemeiaza daca am vrea sa reluam aceasta
terminologie pe idei cu totul diferite : pe de o parte o federatie
paritara compusa din opt natiuni egale intre ele, pe de aka parte o
domnie brutala a unei singure natiuni asupra altor sase ! Aici o for-matiune internationals de state de un gen nou; acolo un stat national aflat in permanents primejdie; unul Inca neconsolidat, celalalt
amenintat sa se prabuseasca. Austria sta in fata unei federatii internationale, care constitue cea mai grea dintre toate problemele de
Stat; Ungaria este incurcata, de soarta tragica a poponilui maghiar,
ale carui aspiratiuni depasesc cu mult posibilitatile sale si din care
cauza este silit sa risipeasca comorile adunate cu greu !
Este sigur, ca dualismul si ideea unui imperiu germano-maghiar,
este o idee moarta. Chiar daca Franz Iosif I ar reusi sa mai galvanizeze cadavrul pentru cativa ani, totusi de pe acuma se and la usI
pasii cioclului, care vine sa-1 scoata afara 1).
Foarte nimerit este si ceea ce Maximilian Harden a scris in revista
sa Die Zukunft, relativ la politica maghiara:
Starea de spirit, care in 1665, a fomentat marele complot al

magnatilor impotriva Habsburgilor, n'a murit Inca. Propunerea lui
Kossuth de a detrona dinastia ar fi imediat reluata, daca vreodata
regele nu s'ar arata ingaduitor fats de clica lipsita de scrupule a

magnatilor si a creditorilor for evrei. De multa vreme Ungaria este
grija de capetenie a monarhiei habsburgice, ale carei neamuri au avut
o pilda rea in egoismul neinfranat si nesatios al maghiarilor.
Ei, cari sunt doar minoritari in tarile coroanei ungare, au exploatat si calcat in picioare toate celelalte natiuni din cuprinsul imperiu-
lui Sfantului Stefan si isi apara puterea prin cea mai nenisinata
coruptie. Fraza gazetareasca, cum ca Ungaria este o tail libera,
1) Naumann: Hilfe, 1905, Nr. 34.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
56
este cea mai nerusinata inselaciune care a putut fi vreodata servita

cetitorilor naivi. In aceasta tarn libel* majoritatea popoarelor este
lipsita de drepturi, fiind redusa la starea de robie. Aici domneste
silnicia brutala, units cu o perfida viclenie si orice gest, care nu con-
vine clicei stapanitoare este reprimat cu o implacabila cruzime.

Acestei clici ii apartine si burghezia, ca si slugile ei din press. De
aceea europeanul liberal nu aude niciun protest impotriva mizerabilei legi electorale, impotriva voturilor cumparate, impotriva asupririi nerusinate a proletariatului, precum si a desmatatei si rusinoasei gospodarii a clicei stapanitoare. Ce imports, clack' muncitorii
grevisti sunt impuscati fall vina, sau daca incinta parlamentului este
populata cu creaturile cumparate de ministri, caH dispun astAzi de
sacul cu bani. Pot oare, aceste marunte lucruri, sa intunece maretia
si gloria unei tari unde marea nobilime stoarce venituri grase din
consiliile de administratie si unde barbati de cel mai pur sfinge cavaleresc, de felul lui Siegmund Lautenburg, se fandosesc in costumele
pompoase ale magnatilor, incinsi cu spade ca niste adevarati eroi ? *1).
De cand Harden a scris acest articol, galagioasa bands a obstruc-
tionistilor lui Kossuth s'a si apropiat de sferele guvernului, ameflint and din nou dinastia cu detronarea.
Se vede deci ca situatia de azi este la fel cu cea de dupa revolutia
din 1848, cu deosebirea ca in Austria nationalitatile se pot misca,
pe and in Ungaria once miscare a for libertar-nationals este impiedicata de politia Statului. Situatia din Ungaria nu numai ca n'a devenit mai putin primejdioasa, ci din contra este astazi mai amenintatoare ca oricand si aceasta fac din monarhia noastra o biata ulcica
de pamant, varita intre altele de tuciu.
Dar iubita noastra maghiarime ? Este ea satisfacuta ?
Batranul Pew Imre, unul dintre putinii maghiari anti-kossuthisti,
scoate in mod special in evidenta ca cei 38 de ani de compromis

n'aq fost cleat o lupta intre coroana si maghiari. Maghiarea a ajuns
acuma din nou la punctul vechei crize, and este silita din nou sa
aleaga intre Kossuth si Deak. Intre acestea nu poate exista impacare 2).
1) 4 Die Zukunft s din 2 Octomvrie 1897, p. 8.

2) dreg Por Imre : A magyar nemzet tortenetek ujalakuldsa. Budapesta
1905, P. 430.
www.dacoromanica.ro
57
Iata care sunt funestele rezultate ale politicei nationalitatilor,

politica pang acum dusa pe diferite cai, dar toate deopotriva de
nefiresti.
Din toate acestea reiese un limpede invatamant, ca problema

nationalitatilor nu poate fi scoasa in intreaga Austrie-Ungarie dela
ordinea zilei prin paleative sau printr'un modus vivendi provizoriu,
sau prin absolutiste veleitati de asimilare.
Ideile izvorite din legile naturii, care rascolesc in adanc sufletele
popoarelor, nu pot dispare dela ordinea zilei decat numai si numai
datorita unor firesti reforme politice interne, potrivite acestor popoare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
POLITICA DE ASIMILARE A MAGHIARILOR

Se poate spune orice despre regimul lui Iosif al II-lea si despre
politica lui Bach-Schmerling, insa tendintele for de germanizare
nu pot fi tagaduite. Daca a fost numai o germanizare aparenta, dupa
cum o numeste Rogge, aceasta nu schimba nimic din tendinta semnalata. Pentru orice cunoscator al sta'rilor din monarhia noastra este
limpede, ca aceasta politica este astazi si mai lipsita de perspective,
decat a fost in trecut. De fapt, niciun om politic serios nu mai crede
si Inca de multa vreme in posibilitatea realiza'rii acestei politici.
De aceea nici nu vreau sa mai vorbesc despre aceasta, caci din naufragiul politicei de maghiarizare, reiese clar si lipsa de perspective
a veleitatilor de germanizare.
Deosebirea care exista intre cultura germana si cea maghiara

nu contribue cu nimic la aceasta lipsa de perspective, asa cum se
crede de obiceiu. Popoarele, cu o adevarata constiinta nationals, nu se
lass absorbite si nimicite nici de o cultura inferioara, nici de una

superioara.
Daca Joseph Freiherr von Etitvos ar mai fi astazi in vieata, el

n'ar mai fi nevoit sa scrie o carte despre problema nationalitatilor
din Ungaria, caci compatriotii lui au rezolvat * mai de mult aceasta
problema. Pentru dansii nici nu mai exista in Ungaria o problema

nationalitatilor.
Oameni
Tisza,
Appony,
Kossuth, etc.,
vorbesc in toate ocaziile cu o mina serioasa despre Statul national
a
ca
maghiar unitar , ca despre o realitate.

Fara indoiala, pentru Casinoul National maghiar, pentru Camera
Deputatilor si pentru presa maghiara, nationalitatile au Incetat de a
mai exista. Ele par sa fi disparut cu desavarsire de pe teritoriul Ungariei. Cel putin aceasta impresie ar dori s'o provoace diferiti oameni
www.dacoromanica.ro
59
politici maghiari. De aceea ei pun in mod sistematic accentul pe

Statul national maghiar, deli Ungaria este, dupe cum stie toata
lumea, un stat tipic polinational.
Aceasta excrocherie politico-retorica este insa astazi in Ungaria
generals. Inteadevar, nu mai exists niciun maghiar care s admits
ca Ungaria ar fi un stat in cuprinsul caruia ar trai mai multe nationalitati. Atat de adanc s'au patruns acesti domni de o idee fixa !
Se va spun ca este un fenomen patologic. Asta tocmai o spuneam
si noi.
Naivi sunt Austriacii ! De ce n'au imitat pe maghiari ? Trebuiau
sa vorbeasca si ei mereu despre Austria ca despre un o Stat national
german si nationalitatile de dincoace de Leitha ar fi dispa'rut mai
de mult ... In general, imparatul trebuia sa aibe bunavointa sa lucredinteze guvernul numai Germanilor si sa le puna astfel la dispozitie
bani, jandarmi si regimente comune.
In fata acestei superioritati izbitoare a conceptiei maghiare, trebue sa credem,Tara prea multa vorba, in o talentul politic al maghia-
rilor, talent trambitat in lume de tot felul de caraghiosi !

Caci formula o Statului national >> maghiar a fost doar zamislita
in sanul unui colegiu de oameni politici cu mult spirit !
Si aici, ca si in atatea alte domenii, e vorba de o imitatie naive
a incercarilor de germanizare ale Austriei vechi sau a tendintelor
neoprusace. Aceasta imitare dateaza de mult.
De cateva decenii maghiarizarea este prezentata drept unicul mijloc
pentru ca maghiarimea sa devina mare si puternica. De cateva decenii
maghiarizarea formeaza temelia politicii de stat maghiare. Dela

batranul Kossuth pans la toti acesti Grunwald-Bela, Beksit, Banffy,
Tisza, intreaga autoritate publics si intreaga publicistica au fost puse
in slujba sfintei politii maghiare. Fraza maghiara, cum ca o Ungarie
consolidate din punct de vedere national este unica si sigura baza
a puterii * pentru casa domnitoare, este si ea o faze goals. Totusi
nu numai maghiarii se lash' bucuros imbatati de ea. Iar in ceea ce
priveste celalalt argument al maghiarilor si anume, ca ei nu au incotro gravita in afara granitelor monarhiei, vedem cat este de serios,
acum cand kossuthistii, iesiti invingatori, vor sa desfaca Ungaria de
Austria.
Diferiti Rolanzi furiosi ai viitorului imperiu maghiar si-au dat

din cand in cand osteneala sa justifice aceste tendinte, din punct de
www.dacoromanica.ro
6o
STAT $1 NATIUNE
vedere stiintific . Evident ca toate brosurile si articolele de gazete

scrise de niste neurastenici, care au fost tiparite pentru adancirea si
realizarea ideilor de maghiarizare, au un caracter fanatic. Este deci
firesc ca si politica maghiara de Stat sa poarte pecetea unei sari

bolnavicioase.
Inca in preajma anului 1848, toti maghiarii erau uniti in tendinta

de a maghiariza pe germani, pe slavii si pe romanii cari locuiau in
Ungaria. Dupa 1867, aceasta politica este dusa in mod sistematic
si la inalta tensiune. Maghiarii au stiut sau au ghicit, ca rill pot avea
prea mult timp pentru aceasta experienta. De aceea s'au grabit.

Totusi, dupa cum vom vedea, s'au grabit zadarnic.
Conceptia for era foarte simpla. Ei si-au Inchipuit ca natiunile
care traesc in Ungaria sunt Inca primitive si ca transformarea for
etnica nu poate int ampina prea mari dificulta'ti. De unde se vede ca
conducatorii politicei maghiare nu cunosc nationalitatile care traesc
in Ungaria. Pe de aka parte, aceasta maghiarizare a nationalitatilor
va fi asa gandeau si gandesc maghiarii o chestiune de viata
pentru trainicia constitutiei maghiare.
Din punctul for de vedere, ei au avut dreptate in ce priveste

ultimul punct, caci intocmai dupa cum Croatii resping permanent
constitutia maghiara, tot astfel nici ceilalti slavi si nici romanii nu
vor sa stie de dansa. Era de prevazut, si astazi aceasta este o certitudine, ca toate aceste popoare vor vota, la prima ocazie, cand s'ar
putea exprima liber, pentru desfiintarea constitutiei maghiare. De
aceea au si trebuit sa fie maghiarizate.
Numai ca Maghiarii s'au inselat amar, daca au ca'zut in iluzia ca
aceste nationalitati se gasesc inca pe o treapta de cultura cu totul
inferioard si nu sunt in stare sa opuna nicio rezistenta tendintelor
de asimilare . De sigur, Sarbii, Romanii, Slovacii si Rutenii din
Ungaria nu au un grad de cultura deosebit de Inalt. Insa aceste

popoare au, ca de altfel mai toate popoarele sudice, o constiinta
nationala foarte vie. Acest lucru are o valoare insa mult mai mare
in aceasta lupta, decat cateva procente mai multe sau mai putine de
stiutori de carte.
Este un lucru cunoscut, ca Maghiarii se mandresc cu progresele
pe care, incontestabil, le-au facut in multe domenii. Numai ca meritul
for este aci foarte problematic. Ei au fost stapani si le-a fost de sigur
usor sa-si insuseasca o parte mai mare din cultura generals a omenirii,
www.dacoromanica.ro
POLITICA DE ASIMILARE A MAGMARILOR
mai ales atata vreme cat altii au avut de suportat cheltuelile :
6r
on
prend l' argent des vaincus pour favoriser la culture intellectuelle des
vainqueurs 1).
Este un fapt cunoscut ca maghiarii se refers la consideratiuni

administrative oridecateori vor sa justifice incercarile de maghiarizare. Asa fac doar toti acei cari incearca sa niveleze starile de fapt.
Acest lucru it stia Inca Iosif II, cand a spus in rescriptul sau din r r
Mai 1704: (c Cate foloase n'ar rezulta
si aceasta spre binele tuturora
cloaca in toata monarhia nu s'ar intrebuinta decat o singura
limbs, prin mijlocirea careia sa fie rezolvate toate treburile tarii;
oricine poate usor vedea si ar putea sa se lase convins de exemplul Francezilor, Englezilor si Rusilor, ca, in acest chip toate partile
monarhiei vor fi mai strans legate intre ele, iar locuitorii uniti printr'o
legatura mai puternica a dragostei fratesti 2).
Dupa cum se stie, Maghiarii au dus o lupta disperata Impotriva
acestor tendinte de germanizare, care trebuiau aplicate tuturor chestiunilor si slujeau doar binele general. Aceasta adversitate insa nu
i-a impiedecat, catusi de putin sa urmeze aceeasi politica cu aceleasi
fraze fats de natiunile nemaghiare de astadata intr'o editie maghiara.
Si Incercarea for a dus insa tocmai la contrariul celor ce si-au

propus drept scop.
Diferiti oratori maghiari au invocat si anumite legi naturale,

pentru ca sa demonstreze unor sceptici dela Budapesta si dela Viena
posibilitatea maghiarizarii. Se putea astfel ceti in multe brosuri,

ziare si reviste parerea ca natura < prefera in mod deosebit incrucisarile de rasa , iar un popor devine cu atat mai <4 destoinic , cu
cat isi asimileaza mai multe elemente straine, etc.
Este, de sigur, adevarat ca asimilarea etnica este de mare insemnatate in istoria Iumii; sunt astazi natiuni mari care au absorbit, cu
cateva secole inainte, unele mici ramasite de popoare. Daca aruncam
o privire nu mai departe decat spre Romani, vedem ca ei, in masura
in care pot fi considerati ca o natiune etnica, au fost produsul unei
incrucisari a latinilor cu Sicanii, Oscii (Ansonii), Umbrienii, Grecii,
Etruscii, etc. Dna cautam apoi elementele din care a iesit actuala
2) Novicow: Les luttes entre socidtes humaines, p. 137.
2) L. Gumplowicz: Recht der Nationaliteiten and Sprachen in OsterreichUngarn, pp. 25-26.
www.dacoromanica.ro
6z
STAT SI NATIUNE
natiune franceza, gasim iarasi o impestritare nationala, compusa

din Celto-Gali, Iberi, Belgi, Romani, Franci, Wisigoti, Burgunzi,
Normanzi, etc. La fel s'a petrecut procesul de asimilare etnica in
Germania, Anglia si Italia dupa prabusirea stapanirii barbarilor
(Ostrogoti, Longobarzi de unde Lombardia), etc.
Acest lucru s'a intamplat insa in trecut, pe vremea acelei lungi
epoci a somnolentii popoarelor, pe cand misera plebs contribuens
n'avea caderea sa se amestece in treburile Statului. Pe atunci, asimi-
larea unor franturi de popoare strain putea sa se infaptuiasca si

sa progreseze repede si neturburat, tocmai pentruca atunci nu existau nationalitati, ci numai hoarde sau triburi primitive. Nu existau
nici scoale, nici mijloacele actuale de circulatie, nici tipografii, nici
press, nici idei despre suveranitatea poporului, etc. Masele barbare
nu se preocupau catusi de putin de origina lor ca popor, de nationalitatea lor, caci nu aveau ce face cu aceste notiuni. Astfel, amalgamarea reciproca se producea inconstient, fara vreo rezistenta nationala, ca inteun vis. Si daca se intampla s se nasca vreo opozitie,
care dupa ideile noastre am incerca s'o numim nationala, atunci

conducatorii respectivi ai hoardei erau masacrati si, in caz de nevoie,
paturi intregi de populatie erau pur si simplu ucise. Aceasta era

tocmai o forma barbara a luptei pentru existents, o aspra selectiune
intre popoare.
Astazi lucrurile stau altfel. Oricare politica de asimilare artificiala,
deci exercitata de catre Stat sau de catre anumite corporatiuni, incercata asupra unor popoare compacte Si constiente, nu poate fi indeplinita si nici nu poate fi conceputa fara intrebuintarea fortei brutale,
in stil medieval. Insa aceasta siluire, vorbesc tot timpul despre
popoarele care au o constiinta nationala, produce la randul ei o
fireasca reactiune necesara. Lupta nu poate fi evitata. Intr'o lupta
deschisa insa nu i se poate impune niciunui popor de pe lume o

limba strains si o constiinta nationala strains si dusmanoasa lui, pe
care el o combate in mod permanent.
Nationalitatile locuesc de un mileniu in aceea0 tars cu maghiarii.
Daca maghiarizarea ar fi fost in general posibila, pe cai firesti, atunci
probabil ca astazi n'ar mai exista in Ungaria nationalitati nemaghiare. Ele ar fi fost de mult maghiarizate, pe vremea lor, ca Bisenii,
Pecenegii si Cumanii. De ce s'au maghiarizat acestia ? Evident,
numarul lor era mic, iar capacitatea lor de rezistenta slabs. Insa
www.dacoromanica.ro
63
slovacii lui Swatopluc, Romanii din Dacia Traiana, Croatii lui Zwo-
nimir, toti traiesc si astazi in teritoriile unde au locuit pe vremea

invaziei maghiare. Maghiarizarea for a fost imposibila in cei o mie de
ani cari s'au sours. Dar daca aceasta n'a putut fi infaptuita inteun interval de timp atat de lung si in imprejurari de altfel, favorabile, cineva,
care judeca rational, poate sa astepte realizarea ei in epoca noastra ?
D-1 Rudolf Springer spune cu drept cuv ant : (( Din punct de

vedere national, orasul urmeaza inevitabil satul. Oare poate fi acesta
in general, desnationalizat ?
Nu, niciodata ! Cu mijloacele civilizatiei noastre, in niciun caz
nu ! Singura cale ar fi aceea pe care au mers Romanii; sa transforme
poporul in sclavi si s-1 duca la targul din Rhodos. Mijlocul nostru
cel mai excelent si eficace, scoala primara n'a putut sa faca nimic.
Noi, in Austria, 1-am incercat. Ce sunt orele de scoala pe langa

ziva, cat e ea de lunga I Ce sunt anii de scoala si de copilarie, pe langa
lunga vieata pe care ;annul o petrece pe ogorul lui, cu vitele lui,

cu stramosii lui cari inving vremea, cu vecinii lui ! 1).
D-1 Bertrand Auerbach, profesor la Universitatea din Nancy, un
austriac, care cunoaste foarte bine situatia dela not si care a scris
o opera excelenta asupra acestui subiect, considers tendintele de
maghiarizare drept un anacronism politic. Nationalitatile, spune el,
trebuesc mai intai omorite, pentru ca din cadavrele for s poata
lua nastere o alts nationalitate. Insa vremuri pentru asemenea operatii au trecut de mult 2).
0 asemenea tendinta este oarecum explicabila, cand este urmarita de un popor superior din punct de vedere cultural. Dar pe ce
se pot bizui Maghiarii ? Care este superioritatea for spirituals, cu
care se pot ei lauda pentru ca sa justifice politica for de maghiarizare a 8).
1) Naumann: Hilfe, 1905, Nr. 34-.
2) Bertrand Auerbach: Les races et les nationalites en Autriche-Hongrie. Paris,
Alcan, 2898, p. 331. Pour le temoin desinteresse quoique contristd, 11 semble
que les Magyars commettent un anachronisme lorsqu'ils tentent de fonder une

nation une et vivante sur les cadavres de nationalites diverses qu'il leur faut
tuer d'abord, bien qu'ils n'aspirent qu'a vivre. Le temps est pass ou les masses
humaines, inconscientes et plastiques, se laissaient petrir et mouler sous la main
des despotes.
3) Aceeasi intrebare o pune yi Novicow, e Au nom de quelle superiorite
mentale les Hongrois pretendent-ils magyariser les Serbes ou les Roumains, les
Russes assimiler les Polonais ? a. J. Novicow, La politique internationale, p. 293.
www.dacoromanica.ro
64
STAT SI NATIUNE
Intreaga orientare si toate masurile pe care le cere aceasta politica sunt, dupd cum spune Novicow, odieusement despotiques. Insa si
din alt punct de vedere sunt revoltatoare, caci, intre altele, prin
ele se urmareste de fapt incatusarea tuturor nazuintelor culturale
ale nationalitatilor. Daca un popor cere dreptul sa vorbeasca limba lui,
acest lucru este o dovada, dupd cum nimerit noteaza Novicow Intr'o
alts lucrare, ca poporul respectiv are cerinti culturale foarte mari 1).
Ceea ce maghiarii ar trebui sa stie, deli uita bucuros, este faptul

ca aici, in amalgamarea etnica urmarita de ei, comunitatea de sange
joaca rolul cel mai important. Ratiunea de Stat poate sa spuna orice
vrea, insa comunitatea poporului de limba nationals, de credinta, de
obiceiuri si de trecut nu pot fi inlocuite prin niciun ideal abstract 2).
Rasp andirea tipografiei usureaza desvoltarea tuturor limbilor si
literaturilor posibile. Pe cand odinioara limbile triburilor dispareau
Para urma in limbile mai viguroase ale statelor, astazi cel mai neinsemnat idiom se desvolta pana la literatura tiparita si este astfel
ferit de pieire. Aceasta este una dintre multiplele cauze pentru
care Statul modern nu poate ajunge sa inlocuiasca Intrebuintarea
mai multor limbi, prin una singura 3).
In general, in ceea ce priveste asimilarea, nu este vorba atat de
o problema de limba, cat de o incrucisare de rase. Insa aceste incrucisari, acolo unde au avut loc, s'au sfarsit intotdeauna in defavoarea
maghiarilor. Acestia traiesc raspanditi in grupuri, in mijlocul carora
s'au Infiltrat alte nationalitati.
Deosebirea de confesiune face apoi si ea ca incrucisarile etnice
sa fie imposibile Intr'un stil mai mare. Trebue sa admitem *, spune
Reibmeyer, ca religia a fost intotdeauna si mai este Inca si astazi,
in mare masura, o insemnata piedica si una foarte greu de trecut,
in ceea ce priveste incrucisarea prin casatorie a popoarelor de credinte diferite 4).
1) J. Novicow: Les luttes entre societes humaines, p. 135. La question de la
angue n'a pris d'importance capitale qu'h une poque oil les besoins de l'instruction sont devenus tres grands. Or, ces besoins accompagnent toujours une
tres haute civilisation.
2) Houston Stewart Chamberlain: Die Grundlagen des Neunzehnten Yahrhunderts. Munchen, Bruckmann, 1899, vol. I, p. 263.
3) L. Gumplowicz: Recht der Nationalitiiten und Sprachen, p. 299.
a) Albert Reibmayer: Inzucht und Vermischung beim Menschen. Leipzig und
Wien, Deuticke, 1897, p. 32.
www.dacoromanica.ro
65
Pentru asemenea consideratiunilMaghiarii au introdus casatoria

civila, insa prin aceasta au obtinut un rezultat favorabil numai in
ce priveste pe Evrei.
Deosebirea de religie, de obiceiuri si de conceptie a nimicit intotdeauna pans si influenta covarsitoare, din punct de vedere cultural
si numeric, a poporului dominant, exercitata asupra unui popor

strain din sanul aceluiasi Stat 1).
Optimistilor din randurile maghiarilor le placea, dupa cum am
vazut, sa recomande maghiarizarea si din punct de vedere al c imbunatatirii rasei . Ei prooroceau o pretinsa perfectionare * pe acest
teren obtinuta drept rezultat al incrucisarii etnice. Iar in ceea ce

priveste perfectiunea popoarelor iesite din tot felul de incnicisari,
toti cercetatorii seriosi sunt de acord in sustinerea a numai popoarele care nu s'au amestecat poseda caracter; popoarele incrucisate
sunt insa cunoscute tocmai prin lipsa for de caracter. Caci experientele crescatorilor de animale dovedesc ca o mare deosebire de rasa,
la animalele incrucisate, duce la formarea unor caractere nearmonice,
sovaitoare, adica tocmai la lipsa de caracter 2). .
Maghiarii sunt o rasa mongoloida. Ei se incniciseaza mai ales

cu Evreii, deci cu semitii. Pe de-asupra isi propun sa mai absoarba
mase enorme de indo-germani ! Chiar daca deosebirea de rasa n'ar
fi atat de mare, o asemenea incrucisare, in astfel de conditiuni, va
duce, evident, la degenerarea tuturor acestor rase.
In ce imprejurari speciale, o absorbire a elementelor etnice straine
poate fi folositoare unei natiuni, se poate vedea si din ceea ce spune
Freeman despre formarea nationalitatii engleze. El releva faptul ca,
afara de elementul german vechiu, care reprezinta fiinta adevarata
a nationalitatii engleze, toate celelalte elemente straine din randurile
poporului englez au avut o insemnatate subordonata: aceste elemente
au fost doar numai o infuzie fata de rasa germani ca veche 3).
1) Albrecht Wirth: Volkstum und Weltmacht in der Geschichte. Munchen,
Bruckmann, 1901, p. 2o3.
2) Reibmayer: Inzucht und Ver.mischung beim Menschen, p. 37.
8) Edward A. Freeman: The growth of the English Constitution from the earliest times. London, 1898, Macmillan and Co., p. 23. I will assume that what is
Teutonic in us is not merely one element amoung others, but that it is the very
life and essence of our national being; that whatever else we may have in us, whatever we have drawn from those whom we conquered or from those who conquered us, is no co-ordinate element, but a mere infusion into our Teutonci essence.
5
www.dacoromanica.ro
66
STAT $I NATIUNE
Procesul care a dat nastere Englezilor de astazi, a fost deci o

infuzie si nu o penetrare sau o descompunere a individualitatii for
etnice. Asa a fost si este peste tot, unde s'au format natiuni superioare.
Deci, pentru a crea o natiune superioara, trebuesc evitate incrucisarile de rasa in masa, amestecarile de sange si promiscuitatea
etnica. Numeroase popoare cu bune aptitudini fizice si spirituale,
spune Reibmayer, s'au asezat sporadic pe pa'mantul gasit disponibil.
Desvoltarea insa catre ceea ce asi vrea sa numesc un popor, depinde
de imprejurari exterioare, bine determinate, de clima, de mediul
inconjurator si in primul rand, de posibilitatea de a nu se amesteca
cu alte rase 1).
Renumitul conte Gobineau, care a fost cel dintai care a atras

atentia asupra raporturilor intre rase si a inrauririlor for asupra civilizatiei, crede chiar ca incrucisarile de rasa ar fi adeva'ratele cauze
ale disparitiei popoarelor. Dupa parerea contelui normand, un popor
niciodata nu s'ar mai stinge dace ar ramane in permanents compus
din acele asi elemente 2).
Otto Ammon, autorul mai multor lucrari privitoare la aceasta

problems, spune: Incruciarea, dupa plac, intre indivizii de cea
mai diferita obarsie, produce in sine, pe langa o minoritate de cornbinatiuni favorabile, o majoritate de combinatiuni defavorabile; ea
incurajeaza de asemenea si reintoarceri la formele anterioare ale evolutiei speciei 3).
Dar ce s spunem mai ales despre imperecherea bastarzilor, operatic care se cultiva acum in Ungaria, in stil mare. Acesta este de
altfel si unicul scop pentru care a fost introdusa casatoria civila !
Hugo de Vries spune urmatoarele despre aceasta descompunere continua a unui popor: Dupa cateva generatii, se observe intotdeauna
ca intre cateva mfi de exemplare, doar doua sunt identice. Uncle

se intorc la forma primitive paterna, altele la cea materna, restul
1) Reibmayer: Inzucht and Vermischung, p. 131.
2) Le comte de Gobineau: Essai sur l'inegalite des races humaines. Ed. II-a,
Paris, Firmin-Didot et Co., 1884, vol. I, p. 32. Je me crois maintenant pourvu
de tout le necessaire pour resoudre le probleme de la vie et de la mort des na-
tions, et je dis qu'un peuple ne mourrait jamais en demeurant eternellement

compose des memes elements nationaux.
3) Otto Ammon: Die naturliche Auslese beim Menschen. Jena, 1893., Gustav
Fischer, p. 315.
www.dacoromanica.ro
67
reprezinta cea mai pestrita variatie a semnelor paterne si materne,

aparente apoi aproape in fiecare grad al incrucisarii I).
De altfel, in ultimii ani, in ceea ce priveste problema incrucisarilor
de rasa, a Inceput sa se inteleaga ca inteadevar aceste forme de Impe-
rechieri etnice pot deveni adeseori o nenorocire pentru o natiune,

caci numai amestecarile de sange, bine determinate si limitate,
sunt folositoare pentru imbunatatirea unei rase * 2). Totusi, in caz
de perpetuare a unei astfel de incrucisari, caracterele nationale ale
raselor care se amesteck dispar si se formeaza popoare cu desavarsire lipsite de caracter, bastarzi. Fiinte al caror trup produce impresia ca si cum ar fi alcatuite din anumite elemente fara nicio legatura
intre ele si a carui constitutie spirituals corespunde celei fizice. Pe
langa aceasta, mai trebue notat ca legatura dintre bastarzi duce ver-
tiginos la decaderea totals a oricaror insusiri proeminente a rasei.

Este o reguld, ca incrucisarea duce la degenerare 3).
Disraeli spune undeva in opera sa Coningsby: Rasa este totul;
nu exists niciun alt adevar. Si orice rasa care, cu nepasare, isi expune
sangele incrucisarii, trebue sa decada 4).
Maghiarii ar fi facut bine daca s'ar fi ocupat mai in de aproape
de aceste probleme Inainte sa fi introdus casa'toria civilk pentru a
Inlesni astfel maghiarizarea prin incrucisare.
Oamenii for politici ar fi putut sal citeasca Inca in Darwin: Free
crossing obliterates characters 5),
adica incrucisarile libere distrug
caracterele.
C'est donc avec raison, spune- sociologul Gustave Le non, que

tous les peuples arrives a un haut degrd de civilisation ont soigneusement
evite de se miler avec des strangers 6).
Herbert Spencer i-a scatuit pe japonezi sa se fereasca de casatorii

mixte; el insusi le-ar interzice prin lege, a spus el, si asta pentruca
ele duc la degenerare. El s'a exprimat textual: Intermarriage is not
at root a question of social philosophy. It is a question of biology. There
1) Hugo de Vries: Intrazellulare Pangenesis. Iena, 1889, p. 25.
2) H. St. Chamberlain, Grundlagen, vol. I, p. 284.
c Ebendaselbst u, pp. 282 i 284.
4) r Ebendaselbst 0, P. 274.
5) Darwin: Animals and Plants under Domestication, cap. XV i XIX (spud
Chamberlain).
6) Gustave le Bon: Lois psychologiques de revolution des peuples. Paris, Alcan,
P. 46.
8)
5*
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
68
is abundant proof, alike furnished by the intermarriages of human

races and by the interbreeding of animals, that when the varieties mingled diverge beyond a certain slight degree the result is inevitably a
bad one. I have myself been in the habit of looking at the evidence bearing on this matter for many years past, and my convinction is based
on numerous facts derived from numerous sources *1).
Oare nu ne invata tiinta biologiei, exclama H. S. Chamberlain,
ca in regnul animal i vegetal, genurile exceptional de nobile apar

numai in anumite conditiuni, care ingradesc procrearea de indivizi
noui ? ... Rasele animale, ap. zise nobile * (si cu drept cuvant),
caii de Limousin, caii americani de trap,' caii irlandezi de curse, cainii
de vanatoare desavariti, se nasc oare prin intamplare si promiscuitate ? ... Promiscuitatea necontenita intre doua rase animale distinse,
duce fail exceptie la disparitia semnelor superioare ale amandurora 2).
Este vorba doar de distrugerea sufletului poporului, care tinde

la asimilare, dupa cum spune G. Le Bon: Le premier effet des croisements entre races differentes est de detruire l' lime de ces races, c'est-hdire cet ensemble d'idees et de sentiments communs qui font la force des
peuples et sans lesquels it n'y a ni nation ni patrie 1).

Deci toate natiunile care au devenit mari, au evitat cu grija tocmai
asimilarea etnica, lucru pentru care maghiarimea, timp de 4o de ani,
face cele mai man sforcari 1 Batranul Gobineau ne infal4eaza un
tablou ingrozitor al unei natiuni care s'a format datorita incruciOrii.
E vorba de romanii din sec. al III-lea, al IV-lea si al V-lea :
4 Qu'itait, au physique et an moral, un Romain du III-e, du IV-e
et du V-e siecle? Un homme de moyenne taille, faible de constitution,
et d'apparence, generalement basane, ayant dans les veines un peu du
sang de toutes les races imaginables ; se croyant le premier homme de
l'univers et, pour le prouver, insolent, rampant, ignorant, voleur, deprave,
pret a vendre sa soeur, sa fille, sa femme, son pays et son maitre, et

dou i d'unepeur sans egale de la pauvrete, de la souffrance, de la fatigue
et de la mort. Du reste, ne doutant pas que le globe et son cortege de

plangtes n'eusent ete faits que pour lui seul >> 8).
1) e The Spectator *, Nr. 3943, 23 Ianuarie 1904, p. x i8 In articolul Mr.
Herbert Spencer on Japan.
2) Chamberlain: Grundlagen, vol. I, pp. 264-265.
8) Le comte de Gobineau: Essai sur l'inegalite des races humaines, vol. II,
pp. 298-299.
www.dacoromanica.ro
POLITICA DE ASI MILARE A MAGHIARILOR
69
Cei ce cunosc societatea maghiara si cea maghiarizata, ar fi trebuit

mai de mult sa observe ca maghiarii se apropie cu mare repeziciune
de aceasta stare. Prin faptul ca pierd individualitatea specifica a
poporului si ca se transforms intfun talmes-balmes etnic ei pierd

ultima chezasie a fiintei for nationale. Un popor poate suporta multe
pierderi, el poate s treaca prin multe catastrofe, si totusi sa se

ridice iarasi, spune Le Bon. El a pierdut insa totul si nu se mai poate
ridica, daca si-a pierdut macar o singura data, sufletul 1).
Numai asa se explica si parerea tuturor celor Cali cunosc Ungaria, ca adevaratul popor maghiar nu este nici pe departe atat de exaltat, cat mai ales exaltata este clasa lui conducatoare; diferitii transfugi
constituesc un adevarat blestem pentru insasi maghiarimea.
La aceleasi rezultate ajunge si etnograful Albrecht Wirth: Maghiarii cari sunt sase milioane la numar (8 milioane dup . recensa-
mantul oficial, care este insa absolut inexact), au castigat pentru

maghiarism multi germani si evrei, dar si-au conrupt in schimb,
pans in adancul ei, propria for natiune * 2).
Sociologii englezi, ca si Dr. Le Bon, precum si toti acei cari au
trait in India, povestesc despre corciturile provenite din ca'sa'toriile
englezilor cu femeile hinduse din Eurasia, lucruri infioratoare: Tous
ceux qui ont vicu dans l'Inde, les depeignent comme des declasses dangereux, dont le cerveau n'est apte a fonctionner ni d'apres le type indigene, ni d'apres le type europeen* 3).
Dr. Corre infatiseaza in cartea sa un tablou care inspira groaza,

asupra rezultatelor asimilarii sau incrucisarii raselor. El arata ca bastardul reprezinta pretutindeni un element demoralizant si depravat 4).
Asa stau lucrurile cu asimilarea, in general.

In ceea ce priveste, in special, pretinsa maghiarizare a Evreilor,
sa se citeasca in cartea lui H. St. Chamberlain Grundlagen *, capitolul despre aparitia Evreilor in istoria lumii si atunci se va vedea
') Gustave le Bon: Lois psihologiques de revolution des peuples, P. 47. Un
peuple peut perdre bien de choses, subir bien de catastrophes et se relever encore. Il a tout perdu et ne se releve plus, quand it a perdu son ame.
2) Dr. Albrecht Wirth: Weltgeschichte der Gegenuart. Berlin, 1904, Goze
and Tetzloff, p. 308.

3) Vacher de Lapouge: Les selections sociales. Paris, Fontemony, 1896, p. x85.
4) Dr. Corre: Ethnographic criminelle. Paris, Reinwald, 1894, PP. 30 i 422_
www.dacoromanica.ro
70
STAT SI NATIUNE
nu numai imposibilitatea unei absorbirii a Evreilor, ci si primejdia
de moarte la care se expune o natiune, lasandu-se
infectat5.
de Evrei.
Aceasta maghiarizare a Evreilor aminteste foarte viu, felul cum
Heine a caracterizat pe Evreii botezati. Acestia fac afacerile cu
care se ocupa crestinii, dar o fac cu mai multa energie decat o

faceau atunci cand vindeau haine vechi si stiu sa scoata si mai
multe parale.
Astfel, Maghiarii sunt pe cale de a deveni cea mai bastardizata
natiune din Europa.
Multe dintre insusirile for rele pot fi de pe acum explicate prin
lipsa de caracter, insusirea tuturor metisilor , caci deosebirea

intre Terzeroni, Quarteroni si Magyaroni este numai de grad. <( C'est
aux croisements que nous devons les individus heteroclites dont nous
vivons entoures. En general, les resultats de ces unions n'ont rien d'avan-
tageux. Laideur, vulgarite, manque de vigueur, moindre duree de vie,

tares physiques nombreuses, nos sang-melds ont tout contre eux. Its offen-
sent le regard ?nem apres leur mort 1).

<4 Nature respects race and not hybrids , spune Knox undeva in
al sa'u Fragment of Races. Aceasta s'ar potrivi de minune maghiarilor
caci, dupd cum vom vedea mai tarziu, mortalitatea este la maghiari
enorm de ware, ceea ce poate fi explicat numai ca o inraurire fireasca
a incrucisarii raselor.
Asemenea rase cum sunt Grecii, Romanii, Francii, Svabii, Italienii si Spaniolii din vremurile for de stralucire, Maurii, Englezii, ...
Indienii arieni si Evreii, se nasc numai prin izolare continua fata de
celelalte rase ...
Prin izolare se intelege procrearea in cercul exclusiv al indivizilor
celor mai apropiati de aceeasi obarsie, evitandu-se orice amestec de
sange strain 2).
Acolo unde nu are loc selectiunea, nu se formeaza rase distincte,
iar rasele superioare pot fi mentinute numai printr'o necontenita si
foarte atenta selectiune 3).
1) Vacher de Lepouge: Les selections sociales, p. 178.
2) Chamberlain: Grundlagen, vol. I, p. 278.
8) Darwin: Uber Variieren der Tiere and Pflanzen im Zustande der Domelikation apud Reibmayer, p. 1 t.
www.dacoromanica.ro
71
Driesmans accentueaza si el ca antropologii moderni sunt maniaci
in ceea ce priveste parerea ca popoarele culte, in evolutia lor, sunt

sortite pieirii prin incrucisarea treptata cu rase straine 1).
Fara o continua selectiune, scrie Otto Ammon, genurile nu se
mentin la inaltimea desvoltarii lor; abandonarea selectiunii, adica
tocmai panmixia, este de ajuns pentru a provoca o degradare a rasei * 2).
Ar fi putut oare un mic popor, unul singur dintre toate popoarele

semite, sa se transforme Intr'o putere care cuprinde Intreaga lume,
Baca puritatea rasei n'ar fi format principiul fundamental al existentii
sale ? 2).
Vacher de Lapouge analizeaza rezultatele psihice ale incrucisarilor
etnice, cu caracter de massa, in felul urmator : Les croisements ne

donnent donc pas de bons resultats physiques. Les resultats psychiques
sont encore pires. L'incoherence des meth n'est pas seulement somatique,
elle existe au point de vue de l'intelligence et du caractere. Elk etablit
un contraste remarquable entre l'homme de race pure ayant toute sa

vie le meme ideal, les mimes tendances, dont la mentalite est d'un seul
bloc, et le metis, tiraille entre des tendances differentes, fatalement voui
a l'existence decousue et aux allures versatiles par la multiplicite des
hiredites psychiques qui le dominent tour a tour #4).
Insasi Maghiarii s'au plans de foarte multe on de scaderea numarului oamenilor man din mijlocul lor, de Intinderea decaderii moravurilor, de caricaturizarea parlamentarismului lor, etc. Pester Lloyd
explica acest lucru ca o reactiune mai mult sau mai putin fireasca
impotriva abundentei de talente si de caractere, care au inflorit
timp de aproape 3o de ani 5).
Aceasta este de sigur un eufemism. Explicatia fireasca trebue

cautata in degenerarea crescanda a Maghiarilor, prin incercarile de
maghiarizare, facute fail socoteala. Totodata epoca lui Martinuzzi,
Gritti si a altor renegati si aventurieri renaste cu o putere uriasa,
caci toti acesti bastarzi joaca Inca si astazi in Ungaria un rol mult
mai nefast decat al transfugilor din trecut. TO acesti provocatori
1) Heinrich Diresmans: Rasse und Milieu. Berlin, Rade, 1902, p. 92.
2) Otto Ammon: Die Gesellschaftsordnung und ihre natarlichen Grundlagen.
Dritte umgearbeitete Auflage, Gustav Fischer. Jena, 1900, p. 67.
8) Chamberlain: Grundlagen, I, p. 273.
4) de Lapouge: Selections sociales, p. 884.
5) o Pester Lloyd * din 8 Ianuarie, 8903.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
72
obstruction4ti qi kossuth4ti aflati in lupta sunt doar produsele

maghiarizarii I
Dar cu timpul, lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Vor

ajunge si maghiarii la acea decadere morals* care a dus de raps,
din cauza casatoriilor semitice, Grecia antics 1).
Este ridicol, and d-1 Friedrich Hertz defaimeaza tocmai acele

teorii rasiste (Chamberlain, Gobineau, etc.), care \Id un pericol in
sistemul de incruciare i de amalgamare etnica, sustinand ca aceste
teorii sunt o deghizare ideologica a intereselor celor cari vor sa

stapaneasca i sa exploateze nestingherit .
Deci nu tendintele de maghiarizare si de rusificare sunt condamnabile, ci evitarea promiscuitatii si libertatea nationalitatilor ? ! 2).
Numarul acelora cari asteapta dela aceasta teorie a talme-balmesului ethic, o desvoltare nationala sanatoasa, este foarte restrans.
Astazi se judeca dupa fapte istorice i biologice, iar acestea vorbesc,
dupa cum am vazut, toate impotriva incruciarii in massa a raselor.
Nu ma miry ca d-1 Hertz nu observa, in incercarile de maghiarizare, rusificare, germanizare, etc., o tendinta de dominatie si exploatare. De vreme ce evreii se maghiarizeaza O. se germanizeaza
cu atata entuziasm, aceasta doar nu poate constitui vreun rau ...
1) Gobineau: Essai sur rinigalite des races humaines, vol. II, p. 6z ... au
sud (de la Grece, apres Alexandre)... les manages semitiques repandaient une
depravation purulente pareille a celle de la cote d'Asie.
2) Friederich Hertz: Moderne Rassentheorien, Kritische Essays. Wien, 1904,
C. W. Stern, p. 317. Cartea este o incercare pasionatA de a slabi efectul operei
epocale a lui H. St. Chamberlain din punctul de vedere specific al intereselor
evreiesti. Incercarea, binein/eles, a esuat complet. Grundlagen a lui Chamberlain
este o conceptie vie. Impotriva ei, atacurile rSmSn neputincioase.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
E*ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE

Toate chestiunile acestea ii privesc pe maghiari. Pentru popoarele
din cuprinsul monarhiei, problemele de acest fel prezinta un interes
numai in masura in care nu le este indiferent, daca in sanul imperiului se cristalizeaza incetul cu incetul o societate de corcituri.
Mai importantk din punct de vedere politic, este intrebarea daca
maghiarizarea este, in general, realizabila ? Aceasta intrebare merits
un raspuns mai aprofundat si mai concludent.
Maghiarii au considerat fireste, la inceput maghiarizarea ca fiind
realizabila si cu sanse de succes. Ei si-au inchipuit ca trebuiau s
invite, pur si simplu, politica germana fats de polonezi. Mai jos voi
vorbi de politica Prusiei fats de acestia din urma, in comparatie cu
maimutareala maghiara. Precizarile care urmeaza, asupra politicii
germane fats de polonezi, sunt luate din cunoscuta brosura a lui

Hans Delbriick. Cunoscatorii Ungariei se vor mira cat de pueril
si de slugarnic si-au aranjat Maghiarii aceste principii pentru uzul
for propriu:
Ideile dupa care Germanii, cari poseda un desvoltat sentiment
national, se orienteaza astazi in chestiunea polonezk s'ar putea formula cam in felul urmator: polonezii sunt cetateni pe can nu ne
putem bizui niciodata. Ei ravnesc sa refaca un mare imperiu polon
si trebue s'o faca daca vor sa ramana credinciosi nationalitatii lor.
Ei sunt prusieni cu termen.
( Noi trebue sa cautam sa micsoram pericolul care reiese pentru
Germania din acest fapt, combatand polonismul in orice chip. Limba
germana si germanismul trebue sa fie promovate in provinciile polone
prin scoli germane, prin limbs oficiala germana, precum si prin

functionari germani.
www.dacoromanica.ro
74
STAY $1 NATIUNE
( Recrutii polonezi trebue sa fie insumati in regimente germane,

pentru a invata perfect nemteste. Toate aspiratiunile poloneze trebuesc sa fie aspru reprimate de catre guvern. 0 colonizare sistematica,
sustinuta cu mari cheltueli, trebue sa duca colonistii germani, si

anume tarani, in tinuturile poloneze; bunurile nobilimii poloneze,
care este purtatoarea principall a ideii nationale, trebuesc cumparate, tocmai in acest scop. Polonezii nu trebue sa fie transformati
in germani prin forts, caci acest lucru ar fi barbar si imposibil. Dar
ei trebue sa fie apropiati cat se poate mai mult de structura societatii
germane si mai ales trebue impiedecata cu hotarire, largirea si cresterea mai departe a nationalitatii polone.
Masurile practice pentru combaterea polonismului si promovarea germanismului intrebuintate in ultimul deceniu si care sar in
ochi, sunt mai ales colonizarea si scoala primara germana * 1).
Toate aceste practici au fost nu numai imitate de maghiari, dar
si exagerate p aria la carticaturizare.
Astfel, au fost executate toate masurile cunoscute: impunerea

limbii maghiare, colonizarea, prigoana politista impotriva tuturor
luptatorilor de frunte ai nationalitatilor, suprimarea libertatii de
presa si de adunare, etc.
Caci este limpede ca in asemenea conditiuni, nu mai poate fi
vorba de (4 libertate , and intreaga vieata se desvolta numai sub
domnia unei tiranii nationale . *i nici nu-i de mirare ca maghiarii
sunt nevoiti sa copieze toate aceste elemente caracteristice politicii
tariste si ale erei absolutiste din vechea Austrie.
Germanizarea practicata de Thun a constat doar in faptul ca el
a introdus limba germana in toate scoalele reale, tehnice si de meserii
din Lombardia si Venetia; el a desfiintat limba cella in toate scolile
din Boemia si a admis intrebuintarea ei cel mult in orele de religie

(Octomvrie 1853 2). Maghiarii, despre cari intotdeauna s'a trambitat
ca ar fi libertari , au imitat intocmai aceste procedee.
Dar a vorbi despre toate acestea, ar insemna a scrie o opera specials. L'ensemble des mesures de denationalisation se ramble a des
restrictions de droit et a des injustices. Defendre a des individus . . .
d'imprimer des journaux ou des livres, etc., sous pretexte qu'ils .
. .
ne
1) Hans Delbriick: Die Polenfrage. Berlin, 1894, Hermann Walther, P. z.

2) Rogge: osterreich von Vildgos bis zur Gegenwart, Brockhaus. LeipzigWien, 2872, p. 322.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
E$ECUL POLITIC!' DE MAGHIARIZARE
75
parlent pas la langue des gouvernants, c' est limiter les droits. Obliger les
gens . . . d' entretenir des ecoles ois l' on enseigne des matieres et des langues
qui leur sont odieuses, c' est pratiquer l'injustice. L' ensemble des mesures de
denationalisation pourraient donc titre qualifies autrement de despotisme1).
Dar pentru orice incrucisare de rase, simpatiile joaca un rol cu

totul deosebit. Cad doar nu putem s convertim pe cineva care ne
uraste, la conceptia noastrk la limba noastrk la ideia noastra de
Stat. La puissance d' assimilation est en raison directe de la sympathie
qu' on inspire , spune Novicow cu drept cuvant 2).
Presedintele consiliului de ministri, contele Tisza, a spus in

camera deputatilor maghiara: Si, in sfarsit, intreaga noastra vieata
publics parlamentark precum, si legislatia noastrk nu trebue s uite
nicio clips, Ca not exercitam o putere de atractie asupra conceatenilor nostri de alta limba; aceasta putere de atractie se intemeiaz1
pe doua principii : pe de o parte simpatia si dragostea ( ! ) , p e de alta
veneratia si stima*3).
Da, aceasta simpatie si dragoste , nationalitatile le simt
foarte intens pentru cei cari le sunt stapani. Acest lucru it stie si
contele Tisza. Iar daca el acorda totusi o deosebita importanta acestor sentimente, din punctul lui de vedere este usor de inteles. Tot
asa de inteles este cand alti oameni politici maghiari ne asigura ca
maghiarizarea nu are alt scop deck numai sa inlesneasca desvoltarea
celorlalte nationalitati. Acest lucru aminteste o cugetare a lui Vauvenargues: Le pretexte ordinaire de ceux qui font le malheur des autres
est qu'ils veulent leur bien .
Conationalii contelui Tisza ar trebui sa stie Ca intre 185o si 186o

a aparut o brosura sub titlul Consideratiuni retrospective anonime .
Acolo se spune inteun loc: Impotriva arbitrarului in sine,

oamenii nu simt nicio antipatie; dar ceea ce ii indigneaza, ii scarbeste si ii indarjeste, este ipocrizia cu care voieste s pacaleasca s
popoarele; asemenea minciuni si tartuffiade invenineaza in cele din
urma sangele cel mai blajin si aceasta, mai de vreme sau mai tarziu,
se razbuna 4).
1) Novicow: Le luttes entre sociites humaines, p. 152.
2) Novicow: Les luttes entre societes humaines, p. 249.
3) *edinta Camerei maghiare a deputatilor din 3o Iunie 3904.
1) Ein Blick auf den anonymen Rackblick, von einem Ungarn. London, 1895,
P. 467.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
76
# Simpatiile * pe care le nutresc popoarele nemaghiare fats de

maghiari, cetitorul le va vedea din alte capitole ale acestei lucrari.
Cu vreo 14 ani inainte, G. Beksits, unul dintre purtatorii de cuvant ai politicii de maghiarizare, a formulat si el chestiunea foarte
clar, spun and ca Ungaria on va fi 4 un mare Stat national , on in
general nu va mai putea exista multa vreme ca Stat. Aceasta este,
spune el mai departe, axioma in jurul careia graviteaza intreaga
problems maghiara 1).
De cateva decenii incoace se vorbeste in Ungaria in acest ton

despre nationalitati. Deci ne putem lesne inchipui cat de (i simpatici *>
trebue sa apara Maghiarii, in ochii celorlalte nationalitati !

Precum Francezii n'au reusit sa asimileze ramasitele celte din
Bretonia si pe Bascii din Pirinei, precum n'au reusit nici Valonii
sa asimileze pe Flamanzi, nici Germanii in Austria sa germanizeze pe
Slavii si pe Romani, tot astfel, ba chiar si mai putin, n'au reusit nici
Maghiarii inainte vreme si nu vor reusi nici azi, sa maghiarizeze pe
Slavi si pe Romani. *i nici populatia germana dela sate n'a putut fi
maghiarizata, cu toate ca aceasta din urrna n'a opus, atat in Ungaria
cat si in alte parti, nicio rezistenta deosebita, sau constienta maghiarizarii, tocmai din cauza ca este risipita in grupuri mici; in mijlocul
altor populatii.
Cu toata osteneala imaginabila pe care si-au dat-o diferitele

guverne din Ungaria pentru a dresa spiritul tineretului nemaghiar
si sa-1 transforme pe un calapod propriu, rezultatul este de-a-dreptul
ridicol. La fel cu cehii si slovenii germanizati ex officio, care raspandesc
un argot infiorator al limbii germane, treat de biurocrati si de plutonieri-majori, la fel functionarii, profesorii si invatatorii maghiari
propaga franturi de limba maghiara, care se rezuma la cateva cuvinte
izolate.
Maghiarizarea diferitelor grupuri etnice a facut de sigur unele

progrese. Mai ales populatia evreiasca si germana, pe alocuri populatia de origine slava a oraselor, s'a straduit sa invete limba maghiara;
multi evrei germani si ici colo si unii slavi, izolati, si-au maghiarizat
1) Magyarorszag nagy nemzeti allamma lesz, vagy nem lesz sokka Elam:
ez az az atioma es sarkpont, a mely korill az egesz magyar kerdes megfordul.
Ha nem tudjuk nemzeti allammai tenni, felbontja, mintvalaszto viz, a nemzetisege
eszme. Vezi A Dualismus s Tortinete: R6zjogi ertelme es nemzeti ttrenveseink.
Irta Beksits Gustav, p. 299.
www.dacoromanica.ro
E5ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE
77
pans si numele for de familie. Toate acestea sunt adevarate. Tocmai

acest lucru dovedeste ca in Ungaria, ca si pretutindeni, micile grupuri
etnice risipite in mijlocul altor nationalitati, sunt destramate incetul
cu incetul, dar fara intrerupere de valurile poporului in mijlocul

carora traiese. Pentru ca pans la urma sa dispard cu desavarsire.
Acest lucru se petrece in Ungaria, intocmai ca si in Galicia, unde micile
grupuri etnice evreesti si germane s'au polonizat. In Croatia asemenea
grupuri s'au croatizat, precum s'a petrecut si cu germanizarea Wenzilor si a Evreilor in Germania, Grecilor, Albanezilor si Bulgari for in
Romania, etc.
Orasenii cedeaza pasul populatiei dela sate. Aceasta lege s'a
dovedit valabill intotdeauna si peste tot. Motivul acestui fenomen
sta pur si simplu in prolificitatea mai puternica a taranilor, si impotriva acestui lucru nici masurile guvernamentale, nici societatile culturale nu vor putea face nimic 2).
In ceea ce priveste insa valoarea elementelor maghiarizate dela
orase, ea este foarte indoelnica. E foarte exact ceea ce spune Springer
despre evreii maghiarizati : Marea finanta si marea industrie sunt
reprezentate (in Ungaria) prin aceiasi oameni (evrei), parte prin
aceiasi indivizi, parte prin aceleasi familii. Ei sunt maghiari atata
vreme cat va exista si Statul ungar, dar nicio clips mai mult 3).
Intr'un anumit cadru, in anumite conditiuni, politica de asimilare este, dupa cum am aratat, nu numai admisibila, ci si de-a-dreptul
necesara, pentru solutionarea problemelor noastre nationale; vorbesc
despre asimilarea micilor insule a celor de o alts limbs, a micilor
grupuri etnice, risipite in massele man ale unui popor. In aceasta
privinta, micile orase izolate sunt tipice pentru repeziciunea relativa
cu care isi modified tiparul for national. Aceste grupuri nu pot avea
pretentii la drepturi speciale. Incurajarea for duce la babilonie. Ele
sunt in mod firesc subminate si absorbite.
Si acest succes se refers in Ungaria, bineinteles, la patura mai
mult sau mai putin cults a popoarelor nemaghiare si anume la acei
cari depind de aparatul guvernamental.
1) Rogge: Osterreich seit Vildgos, vol. I, p. 118.
2) L. Gumplowicz: Soziologie und Politik. Leipzig, Duncker und Humbolt,
1892, p. 133.
3) Rudolf Springer: Die Krise des Dualismus und das Ende der Deakistischen
Episode in der Geschichte der Habsburgischen Monarchie. Wien 1904, Deuticke, p. 32.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
78
Prin ce mijloace silnice au putut fi obtinute chiar si aceste rezultate neinsemnate, se poate vedea din cateva circulari.
Iata circulara confidentiala adresata de un faimos inspector scolar
maghiar din comitetul Bihorului, Sipos Orban, catre invatatorii

nemaghiari, cari-i erau in subordine. Dam aid traducerea fidela a
acestei infame silnicii:
Inspectoratul scolar al comitatului
Bihor
Stimate Domnule Profesor !
Va aduc la cunostinta ca prin permisiunea Inaltului Minister

Regal Maghiar al Cultelor, colegul d-voastra Radovich Nikolaus,
profesor la scoala de Stat din Kozepes, si-a schimbat numele de
familie in acel de Keti ; apoi Bruckenthal August, profesor la scoala
de Stat din Haimagi si-a schimbat numele in acela de Bihari * si,
in sfarsit Modora Johann, profesor la scoala de Stat din Olosig,
si-a schimbat numele in Tinodi. VI rog deci, ca in corespondenta
d-voastra cu susnumitii, sa intrebuintati de acum inainte numele
for maghiarizate. Cu aceasta ocazie, imi exprim speranta si astept
ca aceste pilde ( !) patriotice, care nu ating nici credinta religioasa,
nici interesele limbii materne si nu sunt decat o dovada a sentimentului patriotic ( !) care se ridica deasupra tuturor considerentelor,
vor fi urmate imediat de care profesorii can nu poarta Inca nume
maghiare; caci, spre marele meu regret, in caz contrariu va trebui
sa ma conving cum ca profesorii respectivi n'au vointa necesara si
nici curajul trebuincios pentru a da o dovada neindoelnica a devotamentului for catre patria maghiara ( I ); on vor dovedi ca ei subordoneaza acest scop inalt unor alte considerente ma'runte. Invitandu-va si pe d-voastra sa sprijiniti aceasta miscare patriotica, va salut,
Oradea-Mare, 25 Ianuarie 1898.
Sipos Orban
Inspector yScolar Regal .
Ministerul maghiar al internelor, imediat dupa aceasta, a adresat

catre functionarii in subordine urmatoarea circulara:
Ministerul reg. mag. de interne
Circulara catre toate municipiile,
Va trimit alaturat cateva exemplare din brosura : 4 Cum sa ne
maghiarizam numele noastre , scrisa de Telkes Sandor, presedintele
www.dacoromanica.ro
E$ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE
79
asociatiei centrale pentru maghiarizarea numelor, pentru a fi raspandite printre membrii municipiului. Va invit ca sa indemnati pe func-
tionari sa contribue la promovarea acestei miscari utile (iidvos) a

maghiarizarii numelor, in cercurile cele mai largi .
Budapesta, 5 Februarie 1898.
Pentru Ministru
(ss) Latkoczy Jozsef
Secretar de Stat.
Dar cea mai mare parte din populatia oraselor si intreaga populatie nemaghiara din satele Ungariei habar n'au de limba maghiara.
Maghiarilor le place insa, dupa cum am spus, sa se refere la

politica Prusiei fall de polo nezi. Dar germanii sunt in imperiul for
nu mai putin de 58 milioane fats de o populatie poloneza de vreo
3 milioane. Maghiarii, in schimb, numara impreuna cu evreii din
Ungaria, 8 milioane si aceste 8 milioane ar vrea sa transforme in
maghiari 12 milioane de nemaghiari 1 *i aici am facut abstractie de
distanta culturala dintre germani si maghiari.
Dar acum sa aruncam o privire asupra felului cum stau lucrurile
cu germanizarea incercata in Prusia.
Profesorul Bockh a publicat un studiu asupra modificarii raportului limbilor vorbite in Posen si Prusia Occidentals intre 18811890, din care se vede ca, in acest rastimp, raportul intre populatia
germana si cea poloneza a dat inapoi in favoarea polonezilor cu
4%% in districtul Bromberg, iar cu 7% in districtul Posen1).
Hans Wend land publics cateva interesante date statistice in ultimul numar din revista Deutsche Erde cu privire la decaderea
comunelor Marcii de Est. In 812 comune din Posen si din Prusia
apuseana a avut loc o schimbare a raportului limbilor vorbite. 467
comune pans atunci germane, au capatat in rastimpul acestui deceniu, o majoritate polona, iar 345 comune poloneze o majoritate
germana. Dupa aceste date, polonezii incheie bilantul, in provinciile
colonizate, cu un castig de 122 comune. Dna cercetam deplasarile
nationale dupa circumscriptie, capatann un rezultat si mai putin
imbucurator pentru germani. Din 21 de circumscriptii ale Marcii
de Est, avand 138 comune polone si rot comune germane noui,

1)
s Preussische Jahrbucher o, Septemvrie 1899.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
8o
numai 3 circumscriptii au inregistrat un progres, iar 18 pentru germani, altele un regres, care pe alocuri a luat un caracter destul de
pronuntat (pana la 43,2 si 61,1 la o mie). Si acest rezultat a fost posibil cu toate piedicile puse prin activitatea comisiei de colonizare in
acest rastimp, activitate care s'a intins asupra 40 de comune din
Prusia Apuseana si 118 din Posen. E drept ca numai 89 (22 din

Prusia Apuseana si 67 din Posen) din aceste comune s'au germanizat.
Dintre celelalte 69 comune de colonizare, 16 au ramas germane, 49
polone si 4 s'au polonizat in ciuda colonizarii 1).
Intre 1890-1900 numarul polonezilor din Prusia a sporit dela

2.765.101 la 3.063.490 2). The Spectator , cunoscuta revista saptamanala londonezk comentand aceste cifre, scrie : The Polish question
is, in truth, far more formidable for Germany, than the Irish question
is for us 3).
Cele spuse de ministrul von Hammerstein cu prilejul discutiei

parlamentare in jurul legii not a colonizarii pentru Posen si Prusia
Apuseank trebue sa fie putin incurajatoare pentru maghiari. El a
declarat: Scopul legii este indreptat impotriva tendintelor de colonizare 4).
Asa stau lucrurile in Posen si in Prusia Apuseana si ele stau

tot asa si in Schleswig de Nord. In toate scoalele se preda numai in
limba germana; elevilor mai mari le este interzis sa vorbeasca limba
daneza; este interzis sa se arboreze steagul danez; presa daneza este
pedepsita in mod sistematic, redactorii sunt intemnitati si exilati. Si
rezultatul este ca pretutindeni auzi vorbindu-se limba daneza 5).
Pentru ce este maghiarizarea imposibila ? Pentruca nationalita'ti
conlocuitoare se dovedesc mai viabile decat maghiarii, in lupta pentru existents, cu toate ca maghiarilor le-a stat la dispozitie intreaga
putere a Statului. Si apoi, cum sa reuseasca cele cateva biete milioane
de maghiari sa absoarba cinci nationalitati, straine lor, si care numara
laolalta aproape 12 milioane de suflete, daca un popor puternic cum
1) Vezi a Tagliche Rundschau e, Berlin, 24 Noemvrie 1905.
2) Vezi corespondenta din Berlin, e Times * din 17 Februarie 1903.
8) e The Spectator 8 din 21 Februarie 1903.
4) Vezi ziarele germane din to Mai 1904.
5)
The Nineteenth Century s, July 1903; W. Hartmann in articolul Ger-
many and the Danes of North Schleswig. Vezi de asemenea articolul lui Bjornstjerne Bjornson: Eine Rede, etc. in Zukunft a din 28 Mai 1898, p. 387 sqq.
www.dacoromanica.ro
8r
este cel german, avand si o inalta culture, nu reuseste sa germanizeze

pe Polonezi si pe Danezi ?
Atunci cand un baron Banffy, ca fost presedinte de consiliu din
Ungaria, incearca sa salveze politica etnophaga falimentara cu moti-
varea de mai jos, ne aminteste o politica de cafenea. El a declarat

astfel in parlamentul maghiar, Ca este de parere, ca si in anturajul
Majestatii Sale ar fi foarte indicat sa fie reprezentat puternicul spirit
national maghiar; ca si acolo este justificat, ca in interesul Statului
national maghiar, sa se ridice glasul. Experienta arata ca acest luciu
ar fi nu numai justificat, ci si posibil. Oratorul si-a manifestat cu cea
mai mare francheta convingerea ca viitorul Statului maghiar este
legat de interesele dinastiei si a este posibil ca, in intelegere cu
dinastia, sa fie cladit Statul maghiar. Acesta trebue chiar cladit;
va trebui sa se gaseasca nu numai modalitatea cea mai potrivita
pentru a nu forta prea mult nota in revendicarile care trebuesc obtiflute, dar sa se manifeste aceste pretentiuni nationale, in intelegere
cu coroana 1).
Deocarece maghiarii n'au reusit pans acum sa cladeasca Statul
for national p, ei au scapat acest prilej pentru totdeauna. Caci tocmai de azi inainte, acest lucru este imposibil, chiar data ei ar realiza
maine uniunea personals.
Nationalitatile din Ungaria nu sunt niste ramasite de popoare

decazute, imbatranite si care, din punct de vedere al constiintei
nationale sunt indiferente. Dimpotriva, ele sunt natiuni tinere, avand
tendinta sa se ridice, iar unele avand la spatele for State nationale
independente ca, de pilda, Romanii si Sarbii, sau tovarasi de neam
puternici cum sunt Cehii pentru Slovaci, Germanii, etc.
i apoi aceste nationalitati isi dau seama ca exists tendinta sa fie
sterse de pe suprafata pamantului. Cu atat mai mult lupta for castiga
in intensitate si duce la o cultivare tot mai adanca a propriei for

idealuri. Aceasta atrage prigoana din partea adversarilor, care la randul ei a fost intotdeauna cel mai puternic imbold in lupta nationale.
Pentru a fi maghiarizate, nationalitatile ar fi trebuit nu numai sa
invete limba maghiard, dar s'o uite pe a lor, caci numai in acest fel
ele ar fi putut pierde constiinta for nationale. Acest lucru a fost insa,
dela inceput, o imposibilitate. i chiar dace s'ar fi ajuns acolo ca sa-si
') Cut, antarca lui Banffy in parlamentul maghiar din 4 Iulie 1904.
6
www.dacoromanica.ro
STAT $I NATIUNE
82
fi uitat pe jumatate limba for proprie si pe jumatate s'o fi invatat pe

cea maghiara, acest jargon n'ar fi insemnat in niciun caz o dovada
de maghiarizare. Dar tocmai acest lucru a fost exclus in mod absolut.
i apoi n'are niciun rost cand maghiarii se refers la superioritatea
lor, culturala formats de altfel pe cale artificiala; caci deosebirea

dintre ei si celelalte nationalitati nu este prea insemnata. Ce qui
enhardit les Magyars dans cette experience (de magyarisation), spune
d-1 Bertrand Auerbach, c'est la superioritd qu'ils affichent de leur
civilisation... Est-il sur que ces nationalites naissantes soient si viOrges
de culture? Et le fussent-elles, seraient-elles condamnees a recourir
aux Magyars comme initiateurs, et a se nourrir d'une substance
etrangere? #1).
Cu multi ani de zile in urma, d-1 Gustav Beksits s'a vazut nevoit
sa puna stavila idealului maghiarizarii, pe care de altfel 1-a predicat
intotdeauna si de el. Becksitz a inceput s se multumeasca cu maghiarizarea claselor culte ale nationalitatilor si a motivat noua sa convingere in felul urmator : Nici samavolniciile si nici neindurarea
tarului n'ar fi fost in stare s duca la absorbirea unor masse atat

de insemnate de diferite nationalitati 2).
*i de fapt, dintre nationalitati, mai ales dintre Romani, Slovaci,
Sarbi, Sasi, mai nimenea nu s'a maghiarizat. Chiar unul dintre acei
foarte putini romani cari au trecut la maghiari, d-1 Moldovan Ger-
gely, spune intr'una din scrierile sale polemice, pe care be scria in

solda guvernului si a asociatiei culturale maghiare urmatoarele :
Oare a vazut cineva pe teritoriul Statului maghiar, dupa un regim
maghiar de 41 de ani, macar un singur roman desnationalizat ? 3).
Si intr'o alts opera, acelasi domn, care este profesor la Universitatea
din Cluj, dar pe care toti romanii it evita ca pe un renegat, spune :
Statistica Ungariei arata dela 1867 incoace o crestere numerics a
nationalitatilor. Cultura for a facut progrese foarte mari. In ceea ce
priveste constiinta valorii si fortei proprii, ele stau pe aceeasi treapta
cu cetatenii maghiari; aceasta reiese din chiar curajul cu care ele
duc lupta for direct impotriva caracterului maghiar al Statului. Ele
nu mai cer sa nu fie maghiarizate, ci cer ca orice nationalitate sa fie
1) B. Auerbach: Les races et les nationalites, p. 332.
2) Beksits: A Dualismus, P. 294
3) Moldovin Gergely: Vdlaszvrat a Bukaresti Romdn if jak Memorandumdra,
Cluj, 1892, p. 5o.
www.dacoromanica.ro
ESECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE
83
recunoscuta ca atare, asa cum este cazul cu cea maghiara *1). Deci,
cu toate sfortarile politicei de Stat, deli s'au aplicat toate mijloacele
permise si nepremise, politica de maghiarizare a nationalitatilor a
suferit numai esecuri. Insa nu numai in sensul ca maghiarizarea s'a
dovedit imposibila; insusi maghiarii se plang intotdeauna, de pilda,
de procesul romanizarii in tinuturile transilvanene. Si nu laid motiv.
Acolo ei sunt infipti in mijlocul romanimii, in grupulete neinsemnate si,
prin urmare, romanizarea for se prezinta ca un proces natural, care nu
poate fi oprit prin niciun decret ministerial, oricat de sever ar fi el.

Si mai trebue adaugat ca populatia roma.neasca a satelor se opune
foarte energic absorbirii elementelor nationale straine. Taranul roman
le zice maghiarilor oameni spurcati *.
Ace lasi lucru este valabil si pentru marile colonii maghiare Szaparyfalva, Bethlenvaza, etc., care au fost formate in regiunile romanesti
din Banat. Colonistii transportati intr'acolo pentru a fi maghiarizati,
parte s'au romanizat, parte au plecat. Intocmai asa li se intampla si

maghiarilor cari traiesc risipiti in grupuri mici printre slavi.
D-1 Balogh Pal, cel mai mare etnograf al maghiarilor, care a scris
din ordinul guvernului maghiar o mare lucrare asupra nationalitatilor
din Ungaria, din punctul de vedere al maghiarizarii, spune relativ
la rezultatele acestei incercari, urmatoarele:
Maghiarii au castigat 261 comune si au pierdut 456, prin urmare
au de inregistrat o pierdere de 195 comune; cele mai multe le-au
cucerit dela Slovaci, cele mai multe le-au pierdut printre Svabii din
Baranya si printre Romanii din Transilvania
Printre neamurile Ungariei au de inregistrat pierderi Rutenii,
dupa ei Maghiarii, apoi Sarbii ... Cu un castig isi incheie bilantul
in primul rand Romanii, dupa ei Slovacii, apoi Germanii ...* 2).
Autorul se mill de faptul ca nationalitatile se plang de asuprire,
in timp ce maghiarii pierd totusi din teren.
Egyetertes *, organul kossuthistilor, discuta politica de colonizare si demonstreaza ca ea a suferit un total esec. Cei mai multi
dintre colonistii maghiari n'au restituit Statului de 7-12 ani niciun
ban, nici din capital si nici macar din dobanda. Cei mai multi dintre
colonistii cari au fost adusi in mijlocul nationalitatilor, parasesc colo1) A magyar Nemzeti allam Nemzetisegi Feladatai. Irta Moldovan Gergely,
Nagybecskerek, 1896, p. 167.
2) Balogh Pal: Nepfajok Magyarorszagon, p. 95o.
6*
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
81.
niile, caci nu pot rezista 1). In acelasi timp, Gustav Beksits se t angue in coloanele lui Budapesti Hirlap de cresterea numerics a
Romanilor in Ungaria si in Transilvania. El spune de ex.: Este un
pericol, si Inca unul ingrijorator, faptul ca romanimea se intinde si
castiga teren nu numai in comitatele Bistrita-Nasaud, Fagaras,

Turda-Aries, ci ei dau un asalt incununat de succes Si comitatului
Trei Scaune, una din cele mai puternice fortarete maghiaro-secuesti.
In comitatul Kleinkokler Romanii au castigat in ultimii ani majoritatea absoluta 2).
Teama de romanizare a nascut in capetele maghiarilor uneori

niste idei care sunt de-a-dreptul nebunesti. Asa de ex. o Magyarorszag propune ca toate scoalele nemaghiare sa fie maghiarizate deodata si ca in timp ce copiii se joack s li se interzica jocul acelora
cari nu vorbesc limba maghiara, caci numai in acest fel am putea

noi impiedica romanizarea copiilor nostri 3).
Va sa zick nu numai ca acest mandru Stat maghiaro-national
care a fost din 1867 inarmat cu toate mijloacele fortei, n'a putut
izbuti in politica sa de maghiarizare; nu numai ca aceasta puternick' natiune maghiara , care si-a impus intotdeauna vointa la Viena,
pare primejduita din partea Romanilor si Slavilor, in lupta sa nefireasca pentru existents din partea acelor popoare care in 1867 au
fost abandonate maghiarimii pentru a fi devorate, ba chiar maghiarimea, ca natiune, regreseaza an cu an. Astfel, d-1 Beksits se vede
nevoit sa constate, pe baza celor mai recente date statistice, ca nu
numai capacitatea de asimilare a maghiarilor, ci si insasi puterea ei
de propagare se afla in descrestere 4).
Acelasi trist rezultat ii constata si d-1 Vargha Gyula in oBudapesti
Hirlap . Dupd ce a stabilit un intreg tablou pe baza cifrelor, spune :
este de netagaduit, ca noi ne gasim in fata unei descresteri a natalitatii, deli nu rapide, in orice caz considerabile, chiar atunci cand
aplicarn cea mai stricta, cea mai riguroasa metoda statistics . Mai
departe, el se plange amar de puncte cu adevarat negre pentru
rasa maghiara. Anume de inmultirea sistemului unuia si a celor doi
copii. Apoi spune : cota nasterilor in comitatul Baranya, la populatia
2) Vezi c Egyetertes Is din 21 Iunie 1904.
2) Beksits in o Budapesti Hirlap '> din 22 Mai 1904.
3) 4 Magyarorszag n dir; 26 Mai 1904.
4) s
Budapesti Hirlap is din 21 Mai 1904.
www.dacoromanica.ro
85
maghiara neaose, este atat de anormal de mica, incat reprezinta

numai o treime, in comparatie cu sporirea populatiei rutene din
comitatele nord-estice *1). In sfarsit, demonstreaza ca, in fond,
toata rasa maghiara se gaseste in proces de descrestere prin scaderea
permanents a nasterilor.
Inca de acum 4o de ani, maghiari ar fi putut sa invete dela Robert
von Mohl ca politica de maghiarizare este o utopie desarta; el face
urmatoarele reflectii asupra politicii de asimilare, in general:
o In primul rand, greutatile absorbirii stau in repulsiunea, de

prevazut cu siguranta, la toate acele populatii menite sa sufere transformarea, deci a tuturor neamurilor, cu unica exceptie a celei desti-
nate sa fie punctul central... In loc de a recunoaste insusirile bune

ale celor preferati, vor fi accentuate lipsurile for inascute si luate
in deradere sau dispretuite; si cu cat este mai mare numarul diferitelor neamuri aflatoare in Stat, cu atat mai nedreapta va aparea
tendinta de a impune tuturora felul de a fi al unuia singur. Astfel,
consta numai intr'o,

repulsie comuna impotriva celor planuite. Acest lucru trebueste
cumpanit cu atat mai mult, cu cat exists si o a doua incertitudine
cel putin la inceput, unitatea ar putea
in ce priveste succesul. Aceasta consta in faptul ea fixarea unui timp

necesar pentru aceasta lunga -si netulburata transformare nu poate
fi garantat si nici macar sperat .
Si mai jos: o ...De fapt intreaga istorie cunoaste numai putine
exemple de incercari serioase de asemenea natura si Inca mai putine
ca experienta a reusit 2).
Cu vreo zo de ani in urma, Emile de Laveleye, bun cunoscator
al partilor sud-estice, a slatuit pe maghiari, in repetate randuri,
sa nu-si faca singuri dusmani implacabili in tars, urmarind intentii
utopice: Les Magyars ne peuvent plus esperer s'assimiler les Croates,
ayant a cote d'eux la Serbie et la Bosnie qui grandiront, pas plus que
les Valaques, soutenus par la jeune Roumanie, qui se developpera aussi *.
Quel danger, le jour ou it faudrait defendre la patrie, d'avoir pour

ennemis ces nationalites habitant le pays m'eme ! *3).
') Vargha Gyula: A magyarorszdg szaporoddsa. 4 Budapesti Hirlap * din
Iunie 1904.
2) Robert von Mohl: Politik, vol. I, p. 370.

3) Emile de Laveleye: La Pdninsule des Balkans. Paris, Alcan, 1888, vol. II,
P. 343.
www.dacoromanica.ro
86
STAT $1 NATIUNE
Multe personalitati maghiare proeminente si cu judecata calm a

au fost dela inceput ferm convinse ca este o imposibilitate maghiarizarea nationalitatilor nemaghiare.
Astfel, celebrul Elitvos a spus, cu 37 de ani in urma :
Sa presupunem ca s'ar fi obtinut tot ceea ce aparatorii cei mai
extravaganti ai acestei pareri cred ca ar fi de dorit: o adunare legislative, a carei majoritate poseda putere nelimitata in deciderea treburilor publice ale tarii; o administratie care este organizata dupe
principiile celei mai stricte centralizari; sa presupunem mai departe
ca majoritatea acestei adunari legislative lupta pentru suprematia

nationalitatii maghiare si ca aceasta administratie foloseste intreaga
putere pe care i-o da in mana, cel mai perfectionat mecanism administrativ, in slujba aceluiasi interes; ce se va obtine prin aceasta ?
Noi am putea impinge pang acolo lucrurile, ca putinta nationalitatilor de a se misca libere in comune si in comitate sa fie impiedicata
si ca sa amuteasca acele glasuri, care astazi ingrozesc pe multi; am
putea impinge lucrurile pana acolo, ca aparatul educativ centralizat
s fie folosit, in mainile guvernului, ca mijloc pentru raspandirea
limbii noastre nationale; insa ca diferitele nationalitati care se gasesc
in %ark' sa piarda constiinta lor, ca s nu mai fie insufletite de senti-
mentul pentru propria for nationalitate, acest lucru it vom obtine,

pe aceasta cale tot atat de putin, cat si acei can au incercat acelasi
lucru cu nationalitatea maghiara, intrebuintand aceleasi mijloace.
Unicul rezultat pe care 1-am putea sconta, ar fi in faptul, ca miscarea
gonita dela suprafata vietii publice ar prinde cu ant mai mult radacini in adancuri si ca antagonismul, care acum este indreptat impotriva
limbii maghiare, s'ar indrepta atunci impotriva Statului ungar, impotriva unitatii tarii *1).
S'au scurs 37 de ani de cand clarvazatorul Eotviis a dat acest

sfat compatriotilor sai, anume de a nu indarji nationalitatile, prin
experiente tot atat de ridicole, pe cat de primejdioase pentru maghia-
rime si Statul ungar. Maghiarii au fost insa inaccesibili unor asemenea argumente, bazate pe ratiune. Ei au pus in miscare opera
de maghiarizare si au facut tot ceea ce Davos i-a conjurat sa nu
face.
1) Joseph Freiherr von Eotvos: Die Nationalitatenfrage. Trad. de Dr. Max
Falk. Budapesta, 1868, p. 92.
www.dacoromanica.ro
87
Camera legislativa maghiara poseda de 38 de ani incoace, in permanents, nu numai o majoritate, ci o unanimitate, care a desfasurat
o activitate de-a-dreptul fanatics pentru maghiarizare; adzninistratia
este, de cateva decenii, din punct de vedere maghiaro-national,

sever centralizata si la dispozitia exclusive a maghiarilor; miscarea
libera a nationalitatilor este impiedicata intr'un mod in care libertarul
Davos nici nu si-ar fi putut inchipui; aparatul educativ, centralizat
in mainile guvernului, a fost utilizat timp de 38 de ani exclusiv pentru raspandirea limbii nationale maghiare. ySi cu toate acestea, maghia-
rizarea nationalitatilor n'a facut de facto niciun pas inainte.
Si cand to gandesti, cat au trebuit s sufere nationalitatile in

acest interval de timp ! Nu mai putin de 363 roman an fost judecati
in rastimpul dela 1886-1896, pentru delicte politice si aproape toti
au fost condamnati. Jalea, mizeria; desnadejdea miilor de roman,
slavi si germani, prigoniti, distrusi in modul cel mai mizerabil,

toate aceste lucruri despre care contele Szecseny a stiut sa scrie
atat de impresionant, atunci cand era vorba de maghiari, numai
prietenii nu le-au castigat maghiarilor I
Nous avons signals A maintes reprises la mortifiante contra-
diction, spune Auerbach, oa les Magyars sont 'Quits d'infliger

a leur pass et aux principes dont ils se sont reclames to plus
injurieux dementi, en attentant chez autrui a cette nationalit6
dont ils sont si jaloux et dont la conquke leur a wag si cher 1).
Dar maghiarii se insala, in mod profund, dace cred ea pot, nepedepsiti, sa provoace pang la exasperare, timp de zeci de ani, milioane de compatrioti. Aceste incercari de prefacere nationale sunt
de cea mai periculoasa speta. Von Mohl spune :
Cand o parte a populatiei, stransa la un loc, apartine unei nationalitati marl, viguroase si civilizate, iar State independente, de aceeasi
nationalitate, sunt formate in nemijlocita vecinatate, in acest caz

incercarea unei prefaceri este foarte riscata si se poate lesne sfarsi
cu un desavantaj evident. Asa incat aici este bine ca incercarea prefacerii nationale sa fie parasite >> 2).
D-1 Cestaro, care a scris o carte interesanta despre luptele nationalitatilor, crede ca maghiarii pot pierde usor nu numai dominatia
1) Auerbach: Les races et les nationalites, etc., p. 333.
2) Robert v. Mohl: Politik, vol. I, p. 368.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
88
lor, ci si existenta for nationals, ca urmare a nesocotitelor for tendinte.
Nella sua supremazia ella (la nazione magiara) sente minacciata la sua independenza, e nei sudditi dell'oggi teme i padroni
del domani ... Da una riscossa generale degli Siavi... i Tedeschi
dell'Austria avrebbero a temere per i loro predominio soltanto ;
i 3Iagiari santo it loro isolamento, per la laro stossa esistenze
nazionale 1).
Tot asa precum politica de rusificare, care tinde sa rapeasca cu
forta finlandezilor, polonezilor, etc., limba for materna, apare in

ochii lumii civilizate ca un semn al unei neinfranate barbarii asiatice 2), tot asa trebue considerate si politica de maghiarizare. i
atunci ne intrebam: oare cu ce au pacatuit nationalitatile din Ungaria, ca de patru decenii incoace sunt chinuite, fireasca for desvoltare
impiedecata, ca ele nu sunt lasate sa apara ceea ce sunt si asa cum
sunt in realitate, si sunt abandonate maghiarimii, ca material experimental pentru utopii descreerate ? Agitatii primejdioase pentru
siguranta Statului ? .
Dace exists, in Ungaria, o agitatie primejdioasa pentru siguranta
Statului, apoi ea este tocmai aceea care necontenit, atata populatia
inteun chip ne mai auzit impotriva comunitatii constitutionale si

impotriva ordinei sociale. Pentru ce guvernele maghiare sunt pasive
fats de acesti kossuthisti care mans direct catre revolutie ? De ce

nu se aude nimic de vreun proces de press impotriva elementelor
care lanseaza zi cu zi, cele mai furioase articole incendiare impotriva
dinastiei, impotriva monarhiei, impotriva bunei intelegeri si a altor
principii fundamentale ale Statului ungar ?
Aceasta pasivitate a lui Tisza si a predecesorilor sai formeaza

una din partile acelei politici nationale ale carei obiective principale
sunt comune tuturor partidelor maghiare si care sunt inconjurate

chiar dela Viena, fie si numai in rate... Numai nationalitatile si
reprezentantii for agitatorii cani apara permanent unitatea
imperiului si cer chiar ca ea sa fie mai organics, numai acqtia sunt
persecutati cu o brutalitate de-a-dreptul moscovita ...
1) F. P. Cestaro : Frontiere e nazioni irredente, Roux & Co. Torino-Roma,
P 131.
2) Bluntschli: Die nationale Staatenbildung and der moderne deutsche Staat.
Berlin, Habel, 188 1 , p. 23.
www.dacoromanica.ro
E$ECUL POLITICH DE MAGHIARIZARE
89
S'ar putea crede ca maghiarii au invatat ceva din pilda austriaca

a trecutului apropiat. Anume, ce inseamna sa vrei prefacerea unor
popoare intregi, dupa chipul unuia dintre ele.
On se demande si les Magyars sent avengles an point que
le spectacle voisin de l'Autriche sans parler d'autres episodes
plus lointains ne suffit pas a les eclairer? Par quelle aberration
s'obstinent-ils a un role on les Allemands de la monarchic cisleithane ont si piteusement &hone? Les Allemands aussi ont fonds
l'Etat qui fut l'Autriche ; eux aussi se sont tarp& d'une culture
plus haute et plus ancienne, pour s'arroger la suprematie ; eux
aussi ont Menu, comme un monopole et &Mite les idees liberales
et les lumieres. Et la Hongrie, qui est un organisme de mOme
complexion que l'Autriche, mink par le meme mal, rongee sur
ses bords par les nationalites hostiles comme par autant de dissolvants, la Hongrie s'evertue a conjurer et a retarder l'agonie 1).
In ajunul catastrofei dela Mohacs, paamentul maghiar a adoptat
o faimoasa compilatiune de legi, Decretum bipartitum juris consue-
tudinarii * a lui Verboczy. Prin aceste legiuiri rele se stabilete, pe

de o parte, ca numai oligarhia maghiara reprezinta poporul legal,
fata de iobagi; indicand pe de alts parte, ca unic principiu de drept
cucerirea tel etait l'axiome fondamental des Magyars a la veille
de la catastrophe qui devait les precipiter eux-memes dans la servitude 2).
D-1 Iulius Patzelt spune foarte just, atunci cand se ocupa de

problema nationalitatilor din Austria, ca nu este vorba daca un popor
ar fi in stare sa stapaneasca pe un altul si in ce chip ar face aceasta,
ci sa se caute modalitatea ca neamurile sa se poata intelege si sa

traiasca impreuna 8). Acelai lucru se poate spune si despre Ungaria.
Dintr'un anumit punct de vedere, Maghiarii se gasesc fats de

nationalitatile lor * Inca pe pozitiile sistemului lui Bach. Chiar daca,
datorita unei oarecare presiuni, ei ar fi dispu0 sa acorde nationalitatilor uncle concesiuni privitoare la limbs ceea ce de altfel este
foarte improbabil aceasta politica in genul lui Taaffe, nu va da
1) Auerbach: Races et nationalites, p. 333.
2) Albert Lefaivre: Les Magyars pendant la domination ottomane en Hongrie
(1526-1722). Paris, Perrier & Co., 1903, vol. I, p. 19.

2) Julius Patzelt: osterreichisches Yahrbuch, 1897. Wien, 1898, Szelinski,
p. 259
www.dacoromanica.ro
go
STAT $1 NATIUNE
alte rezultate in Ungaria, decat cele pe care le-a dat in Austria : cam-
pul de bataie s'ar muta pur si simplu din strada si din strainatate,
la Budapesta, in parlament, insa contradictiile nu numai ca n'ar
diminua, dar ar spori.
Va fi silita oare Ungaria sa strabata, in privinta problemei nationalitatilor, aceleasi drumuri lungi si pline de primejdii, pe care le-a
strabatut Austria dela Bach incoace ? Vor trebui repetate de acum
inainte, in Ungaria, toate experimentele esuate in Austria ? Acest
lucru ar fi, fara indoiall, o absurdit ate evidenta !
Exists un singur mijloc politic serios de a solutiona definitiv
toate aceste chestiuni, atat din punctul de vedere al puterii imperiului, precum si din punctul de vedere al nationalitatilor inclusiv
a celei germane. Acest mijloc este: introducerea federalismului in
intregul imperiu, pe baza delimitarii nationalitatilor, in hotarele for
etnografice.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
INDIVIDUALITATILE ISTORICO-POLITICE
In opera sa asupra razboiului de treizeci de ani, Schiller se intreba
inteun loc, cum poate fi numita, altfel deck o icana, incercarea

de a stabili hotarele unei noui religii, prin vechi tratate.
Tot asa ne-am putea intreba si noi, data prin actul solemn din
Octombrie, s'a urmarit altceva decat s se decreteze * inceputul
unei inversunate lupte intre popoare ?
Pentru a usura solutionarea arzatoarelor probleme nationale s'a
dat in Octombrie 186o o diploma imperials pentru reglementarea
raporturilor constitutionale interne ale monarhiei! . SO acolo scris ca
stabilitatea si viitorul imperiului nu pot fi garantate 4 decat numai de
asemenea institutiuni si stari juridice, ce corespund spiritului izvorit din drepturile istorice ! .
Daca ne amintim insa ca batranul conte Agenor Goluchowski

a fost numit ministru de interne in 1859, si ca acest om politic polonez este autorul Diplomei din Octombrie o, atunci intelegem cum
s'a ajuns aici. Nu, n'a putut fi niciun moment vorba de formele
concrete ale egalitatii de thepturi, dupd cum in general s'a presupus, ci
s'a garantat doar regimul de dominatie a unora asupra altora si anume,
a Polonezilor asupra Rutenilor, iar a Maghiarilor asupra celorlalte nationalitati din Ungaria. A fost pus in joc prestigiul faimoasei impacati a maghiarilor cu regele o.
Pentru Polonezi a fost cea mai buns ocazie, un Polonez ministru de interne !
de a-si stabili drepturile istorice o asupra intregei
Galitii. Cu toate ca partea de rasarit a Galitiei locuita de Ruteni,

istoriceste , a apartinut coroanei ungare, pe cand partea de apus,
cu exceptia tinutului Cracoviei istoriceste a apartinut, sub numele
www.dacoromanica.ro
92
STAT $1 NATIUNE
fostelor ducate Oswiecim si Zator, coroanei Boemiei. Cel putin Austria le-a revendicat invocand acest titlu de drept 1).
In scrisoarea sa catre cancelarul Vay, imparatul a declarat : este intentia sa hotarita, precum si datoria sa de regent s vegheze ca trecerea
catre o noua alcatuire administrative si legislative sa aibe loc fare &aunarea continuitatii administrative si juridice. Jar in conformitate cu
aceasta hotarire, toate autoritatiile, oficiile si judecatoriile trebuesc
sa-si continue activitatea, 0115 and vor fi inlocuite prin nouile organe.
Maghiarii n'au putut Ins astepta in liniste, aceasta trecere
dela vechea la noua organizare. Spiritul politic al maghiarimii, tinut
in frau in timpul regimului absolutist, s'a manifestat nestanjenit si
deschis pe arena vietii publice si a facut, intr'un mod nu prea delicat
tabula rasa din intocmirile organice ale anului 1851. Acest spirit,
care a luat forme aproape revolutionare, s'a manifestat atunci, dupe
cum se manifests si acum, prin insultarea, smulgerea si distrugerea
stemelor imperiale; prin izgonirea functionarilor publici si judiciari
nemaghiari; prin alegerea in comitatele judqene a patriotilor ,

condamnati ca rebeli si tradatori; prin refuzul fatis de a plati impozite; prin formarea si inarmarea garzii nationale, si in sfarsit in atitudinea desantata a comitatelor, care nu s'au dat in laturi sa-si insuseasca toata puterea in Stat, cu mult peste limitele dreptului pe care
it aveau, ca institutii suverane 2).
Pe baza recunoasterii dreptului istorico-politic, ca indreptar pentru evolutia interns a monarhiei noastre, contele Beust a putut s
incheie mai tarziu A intelegerea cu maghiarii. Rendre justice pleine
et entiere a la chevaleresque nation a laquelle vous 'dies fier d'appartenir,
Monsieur le Comte, ce fut le premier &sir de notre Auguste Souverain,
le premier ordre qu'il daigna me donner lorsqu'il m'appela dans son

conseil 3). Impreuna cu aceasta formula magulitoare, contele Beust
a trimis contelui Apponyi la Londra si o note diplomatica. Din
aceasta note se vede ca n'a fost vorba deceit sa se face deplind dreptate
numai nobilei natiuni a maghiarilor.
1) Gr. Kupczanko: Schicksale der Ruthenen, p. 332.
2) Politische Zustande Osterreichs von einem Osterreicher, Kln, 1869,
Bachem, p. 45.
3) Le Baron de Beust au Comte Appony d Londres, din 9 Iunie 1868 in t Die
osterreichisch-ungarische Monarchie and die Politik des Grafen Beust o von einem
Englander, Leipzig, J. J. Weber, 187o, p. 42.
www.dacoromanica.ro
93
Astfel s'a ajuns la o asemenea situatie ca sub masca drepturilor

istorico-politice, multiplele probleme ale nationalitatilor au fost
reduse la doua, trei natiuni #, dintre care una, cea maghiara, devenita o adevarata povara pentru istorie , dupa cum nimerit o caracterizeaza Pauf de Lagarde 1)
a fost ridicata la rangul de stapana
absolute si inamovibila peste multe alte nationalitati. Acestea au

ramas sa tanjeasca dupa egalitatea de drepturi ; in acelasi timp,
Polonezilor in Galicia si Cehilor in Boemia, li s'au acordat o hegemonie,
care desi incomplete, totusi este de fapt capabila sa se desvolte.

Recunoasterea individualitatilor istorico-politice si a dreptului
istoric , recunoastere atat de funesta pentru monarhie si atat de strans legate de conceptiile legitimiste ale lui Talleyrand si Metternich
a avut doar menirea sa serveasca, pur si simplu, pentru
ca sa dejoace revendicarile nationale, in loc sa be satisfaca; ceea ce

s'a si intamplat.
Dar lupta nationalitatilor s'a dat la not tocmai intre principiul
istorico-politic si cel national-politic. Sau, dace vreti, intre drepturile
constitutionale bazate pe temeiuri istorice si drepturile nationale,
revendicate azi. Dace de atunci, dela inceputul acestor lupte, s'ar fi
recunoscut si aplicat principiul national-constitutional, de mult n'ar
mai fi existat nici at atea probleme ale minoritatilor, nici o criza a
dualismului.
Prin recunoasterea si accentuarea drepturilor istorice au fost scormonite de pretutindeni drepturile statelor istorice, legitimand si hIcurajand prin aceasta pofta unora dintre popoare de a inghiti pe altele.
De atunci dateaza boala Cehilor, care pare azi lard leac : spasmul
istorico-constitutional, nestap 'Anita dorinta de cehizare, care se mani-
fests in lupta pentru restabilirea imperiului lui Vaclay. De fapt,

acest fenomen nu este bolnavicios decat in parte; caci in parte el
reprezinta o metoda bine studiata si 'Ana la un punct pe deplin
justificata. Caci, trebue sa ne intrebam, de ce ar fi Cehii mai prejos
din punct de vedere al valorii lor, decat Maghiarii si Polonezii ? De ce
aceasta diferentiere, odata ce membrii germano-liberali ai guvernului au aprobat punctul de vedere a lui Deak ? 2) De ce constitutia
1) Paul de Lagarde: Deutsche Schriften. Gottingen, 1892, Dietrich, p. 27.
2) Die ostereichisch-ungarische Monarchic and die Pollak des Grafen Beust
p. 14.
www.dacoromanica.ro
94
STAT SI NATIUNE
boema ar fi mai putin sacra si mai putin respectabila decat cea maghiara sau cea galitiana, presupunand ca si acest din urma regat
ar putea face dovada vreunui titlu istoric ? .
Istoria eroico-dramatics a Boemiei, oamenii proeminenti pe cari
i-a dat (nu uitam pe Kopernick), stau in orice caz drept o marturie
mult mai luminoasa a ceea ce este poporul ceh, decat ar putea s ne
ofere sleahta galitiana sau stralucitele eminence >> din cornitatele
judetene ale maghiarilor. Daca politicienii polonezi, adevarate mostre
ale genului, au fost pusi deplin stapani in Galicia ruteano-polona, iar
cei maghiari poruncesc in Ungaria polinationala, de ce atunci Cehii
sa nu aibe si ei parte in tinuturile Boemiei de o asemenea egalitate
de drepturi ? .
De abia acum, in ultimul timp, a inceput sa se vada insa ca aceste
drepturi, bazate pe vechile regimuri de Stat, devin cu mult mai primejdioase pentru stabilitatea monarhiei, decat cele nationale, pe
baza carora ar urma sa fie creata in cadrul monarhiei o noua stare
de lucruri.
Restabilirea parlamentarismului in Austria a insemnat pentru
liberalii germani o suficienta despagubire pentru impartirea imperiului. Oare continua ei sa fie multumiti de acest guvern parlamentar ?
Se stie astazi ca Cehii se gandesc foarte serios sa-i imite pe Ma-
ghiari. In desbaterile dietei din Boemia, spune Menger, si in discursurile tinute in afara camerei, tinerii si eminentii deputati cehi
au declarat fatis a Cehii trebue sd fie staptini in toatd Boemia ; cd Germanii au multe posesiuni, multe averi nejustificate, care ar trebui sd le
fie luate 1).

Narodni Listy a scris in legatura cu propunerea d-rului Schlesinger relativa la solutionarea complicatiunilor din Austria, prin stabilirea autonomiei nationale asa cum aceasta era vazuta la Viena
in timpul conciliabulelor tocmai in chestia Boemiei urmatoarele:
Noi nu vd putem acorda (Germanilor din Boemia) autonomia nationald, atata timp cat voi nu acceptati in mod loial autonomia tdrilor
coroanei din Boemia. Numai dupa ce yeti deveni boemi cinstiti, credinciosi si patrioti; numai dupa ce yeti accepta ca impreuna cu not
sa formati un popor bohem, unitar din punct de vedere politic, asa
cum sunt Germanii, Francezii si Italienii din Elvetia cari formeaza
1) Dr. Max Menger: Der bohmische Ausgleich. Stuttgart, x891, Cotta, p. 4o.
www.dacoromanica.ro
95
un popor elvetian politic unitar; numai dupa ce va veti hotari sa

deveniti buni concetateni ai poporului nostru in tinuturile germanizate; numai atunci va vom considera maturi pentru autonomie si
va vom declara vrednici de a vi se putea incredinta aceasta autonomie, fare sa ne fie teams ca yeti abuza de ea, pentru ca s
siluiti pe cei din neamul nostru si sa vindeti Germaniei o treime
din tara 1).
Intocmai ca si Maghiarii, Cehii vorbesc si ei de pe culmile dreptului for istoric I

Acei can au introdus in Austria polinationala, hegemonia drepturilor istorice, ca pe o contrabands, pot admira astazi opera geniali-
tatii for politice. Ei au impins imperiul intr'un impas din care nu

se poate misca, nici inainte, nici inapoi.
Unele state, spune Bluntschli, cuprind intre hotarele lor, masse
compacte de diferite nationalitati si nu reusesc s le transforme intr'o
nationalitate noua. Tocmai din aceste contradictii izvorasc numeroa-
sele controverse care agita, mai cu seams acuma, vieata politica

contimporana. Din neintelegeri de acest fel se aprind uriafele lupte
intre actuala putere de Stat fi dreptul istoric pe de o parte, impulsiunile
fi ndzuintele nationale care cer o reformd, pe de altd parte 2).
La noi, in mod special, dreptului la o viata nationale i s'au opus
drepturi istorico-politice feudale, ale uneia sau a doua rase favorite,
evident cu scopul de a le intdri pe acestea din urmd in mod artificial,
nimicind in germene dreptul la viatd nationald.
Fara indoiala ca natiunile dominante isi pot intemeia preten-
tiile, in ceea ce priveste privilegiile, pe fel de fel de pergamente.

The devil can cite Scripture for his purpose, spune Shakespeare
dracul poate cita pang. si pasagii din .Sfanta Scripture, numai sa-si
atinga scopul. Asa de pilda, Maghiarii spun ca din punct de vedere
istoric nationalitatile au fost numai factori etnici (!) in statul
ungar si nu factori politici (!). Acest lucru poate fi adevarat si totusi

el n'are nicio importanta, caci pe acea vreme si Maghiarii au avut
exact acelafi rob. Statul a fost patrimoniul regelui si al castelor, acestea
nu erau insa nici maghiare, nici germane, nici slave, nici romane.
Ele erau pur si simplu feudale si din punct de vedere national neutre.
Vezi ziarele vieneze din 9 Iulie 1897.
2) Bluntschli: Die nationale Staatenbildung and der moderne deutsche Staat,
1)
P. 14.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
96
Dar deoarece statul polietnic este o creatie artificiala, opus nationalitatilor care-1 compun si care sunt creatiuni firesti, nu se poate
pretinde acestora din urma sa se lase varite cu forta in forme politice medievale si imposibile. Caci poate fi condamnata o natiune
sa se multumeasca, pentru totdeauna, cu soarta cenusaresei, numai
pentruca in trecut ea n'a format un stat national ? Toate aceste nationalitati care nu sunt individualitati istorico-politice s lupta tocmai
pentru ca sa intemeeze acuma ceea ce nu le-a fost cu putinta sa faca
in trecut. Nu li se permite acest lucru ? Apoi tocmai de aceea
luptd >n ele !
D-1 Dr. Aurel von Onciul demonstreaza, de asemenea, intr'o

analiza a istoriei Austriei, ca problema Austriei nu poate fi catusi
de putin solutionata pe baza principiului istorico-politic. Toate
incercarile care si-au propus acest scop, indiferent de forma statului
parlamentar, absolutist sau constitutional sub care au fost intreprinse, au iesuat in fata faptului real al deosebirii etnice, imanente,
dintre popoarele Austriei.
Orice gresala impotriva acestui fapt, intotdeauna a provocat, la
fel interventiei chirurgicala facute pe un organism viu
febra,
spasme, convulsiuni, lard sa fi putut, fireste, modifica structura si
natura acestui organism 1).
In general, dreptul istoric nu este altceva decat o reactiune impotriva revolutiei franceze, o urmare a acesteia. Demult J. Bekkert a obser-
vat ca F. K. von Savigny, fondatorul scoalei istorice de drept, trece

cu vederea, insemnatatea individualitatii, atunci cand se ocupa de
legislatie 2).
Sufletul dreptului istoric nu este atat egoismul, cum a exclamat

odata Miihlfeld in parlamentul austriac, cat grandomania. Maghiarii
nu s'au multumit ca in lupta for pentru libertate sa-si apere drepturile
for nationale, dreptul de autodeterminare al poporului lor, ci au

revendicat restabilirea constitutiei feudale, pretinzand prin aceasta
si dreptul sa poata domina si maghiariza alte nationalitati. Aceasta
venerabila constitutie feudall parch a fost creata pentru acest
lucru. Dar daca ei promiteau, in acelasi timp drepturi celorlalte
1) Aurel Ritter von Onciul: I Osterreichische Rundschau din 2 Martie 2905.
2) Dr. Wilhelm Schallmayer: Vererbung and Auslese im Lebenslauf der Volker.
Eine staatstoissenschaftliche Studie auf Grund der neueren Biologie. Gustav Fi-
scher, Jena, 2903, p. 284.
www.dacoromanica.ro
97
nationalitati, acest lucru n'avea nicio valoare. Benedict the yew in

vain pleeded parchments, bis usuries were too many 1).
D-1 L. Gumplowicz a spus si el, in una din primele sale lucrari,
ca egalitatea de drepturi a popoarelor > puss ca o perspective in

Manifestul din 2 Decembrie 1848, nu este realizabila. Caci clack'
inteo constitutie * a monarhiei cineva a voit s se starue asupra
acestei expresii, apoi in dispozitiunile amanuntite care urmeaza,
ar fi trebuit ca aceste popoare egale in drepturi sa fie cel putin
enumerate. Trebuia apoi sa li se acorde egalitate deplina, in ce priveste organizarea provincials a Statului. Dar acest lucru ar fi insemnat o totall rasturnare a intregii organizdri provinciale i a tdrilor
coroanei, care tocmai in Austria sunt istorice ! Ar trebui deci ca
notiunii o pluralitatea popoarelor >
primejdioasa ( ! ) pentru Austria
si cu totul neintemeiata ( ! ) sa i se substitue notiunea 4 pluralitatea

tarilor coroanei mult mai practice ( !) si mai potrivita cu situatia
actuala *2).
Acestor tdri ale coroanei ii s'ar putea acorda o parte din drepturile
promise in Manifestul din 2 Decemvrie, o popoarelor > din Austria.
Li s'ar acorda astfel unora dintre tarile coroanei independenta, in
cadrul constitutiei imperiale >> ( 4).
Cu alte cuvinte, o nedreptate pentruca a devenit 4 istorica )

nu mai poate fi suprimata ? Iar o tiranie pentruca are o baza istorica,
nu mai poate fi rasturnata ? S'a sperat oare ca cu ajutorul unor asemenea neputincioase doctrine pot fi solutionate marile probleme
vitale ale intregului imperiu ? S'a crezut ca nationalitatile pot fi
satisfacute si linistite cu asemenea fraze naive, care nu ascund decat
lacomie si dorinta de dominatie ? Iar dupe toate acestea mai sunt
oameni cari se mill de haosul jalnic in care se sbate astazi intregul
imperiu, amenintat de mina ?
Un ziar germano-iudaic din Bucovina, Bukovinaer Post a scris
ntr'un rand, cuvant cu cuvant, urmatoarele :
a Patria este tara in care suntem crescuti ( !), tara in care ne desvoltam si prosperam. Este insa indiferent ( ! ) in ce limbs se vorbeste si ce traditii sunt cultivate acolo
1) Carlyle: Past and Present, Ch. VIII.
2) Gumplowicz: Recht der Nationalitciten and Sprachen in Osterreich-Ungarn,
P. 99.
7
www.dacoromanica.ro
g8
STAT SI NATIUNE
... Noi stem pe pozitia bucovinismului (!) nefalsificat, singurul

punct de vedere care poate garanta o influentare a puterii de Stat 1).
D-1 von Kallay dupe cum se stie, s'a straduit multi ani ca sl
descopere in Bosnia si Herzegovina o limbs bosniacd, pentru a con strui pe aceasta bald o nationalitate bosniacd. Intocmai asa s'a cultivat
multa vreme si nationalitatea ungara in Ungaria, acea boema
in Boemia, etc., inchipuindu-se astfel ca problemele nationalitatilor
vor putea fi lichidate prin denumiri geografice. Si apoi s se mai mire
cineva ca aceasta nesocotita politica a Incurcat Intr'un mod nemai
pomenit relatiile dintre diferitele natiuni din Austro-Ungaria ?
Este, pe semne, un blestem care apasa de 15o de ani asupra imperiului habsburgic, aceasta confundare absurda a problemelor nationalitatilor cu tot felul de denumiri geografice vechi si in parte absolut arbitrare. Gandindu-se necontenit la regatul Boem se ignoreaza ca acolo sunt doua nationalitati cu totul distincte; si-au batut
capul zadarnic guvernantii, in trecut, cu asa zisul regat ungar

in care au varit sub un nume istorico-geografic ,case nationaliati vii care
se rdzboiesc intre ele cu furze, pentru a le putea lasa incatusate la che-
remul unei tiranii orientale, in fruntea ca'reia se gaseste o hoards de

barbari. Incercarea de incrucisare intre popoare si de unificare a
unor tari, cu care nu au nimic comun, ba chiar se exclud, este un joc
usuratec si funest, care este in adevar cauza unica a decaderii Austriei.
Si acest joc mai gaseste Inca aparatori 1
Rudolf Springer cu drept cuvant scrie: Tdrile coroanei iatd
ducmanul intern al monarhiei habsburgice. Ele i nimeni altcineva nu
alimenteaza iridenta, numai ele au dat nastere la minoritati desnadajduite si majoritati lipsite de scrupule. Numai impdrtirea tdrilor
coroanei, in raioane nationale bine delimitate, poate Impiedica impartirea Austriei ...
Tdrile coroanei cu dietele for constituesc cea mai mare piedecd pentru
o adevdratci insdncitofire . . . Aceste taxi sunt un permanent stimulent
la lupta...
Nu poate exista o pace nationala atata vreme cat unitatea tarii
aceasta fantoma a trecutului ridicata pe piedestal ca un ideal nu
este inmormantata 2).
') Intr'un numar din Aprilie 2898.
2) Rudolf Springer: Der Kampf der osterrekhischen Nationen urn den Staat,
PP. 42-43.
www.dacoromanica.ro
99
Nu-i greu de inteles ca sub sceptrul Habsburgilor, nationalitatilor

le este destula ideea Austriei, o austriacismul * si ca.' in actualele
imprejurari individualitatea for este destul de simtitor ingradita.

Dar a li se mai impune bohemismul, galitianismul, bucovinismul,
ungarismuli ate alte situatii bazate numai pe forts care nu numai
ca n'au nimic de a face cu aspiratiunile nationale intemeiate pe realitati etnice, ci, dimpotriva,
formeaza de fapt adevaratele cauze
ale tuturor incurcaturilor babilonice din Austro-Ungaria.
La 19 Iunie 1861 cu prilejul desbaterilor din parlamentul austriac
asupra propunerii lui Miihlfeld de a se institui anumite comitete

pentru alcatuirea unor legi noui, care s garanteze diferitele libertati
constitutionale, polonezul Smolka a luat cel dintai cuvantul, spunand intre altele: Noua, domnilor, avand mai ales in vedere pozitia
noastra provincials cu totul particulard (1 ), "libertatea (1)i egalitatea
de drepturi (0 a nationalitdtilor ne apare intruchipata in autonomia
tdrilor (!) asa precum sunt concepute ca individualitdti istorico-politice 1).
Gumplowicz spune ca aceste cuvinte din urma ale oratorului

polonez au fost foarte semnificative pentru pozitia partidelor nationale : acesta a Most punctul de vedere national , bazat pe individualitatea istorico-politica, in opozitie cu cel pur etnic (1), antropologic (!), care speculeaza asupra descompunerii nationalitatilor in elemente (!) etnice (!)* 2).
Acest galimatias din comentarul profesorului universitar din
Graz, de origine galitiana, reprodus ad litteram, arata clar, ca

n'a fost in stare nici dansul sa apere cum trebue dreptul istoric
de exploatare a nationalitatilor, aflate in piing viaca.
De Anul Nou 1861, sosi la Viena o numeroasa delegatie din

Galicia, in numele careia Smolka a inmanat ministrului de Stat,
in ziva de 4 Ianuarie, o adresa prin care, intre altele, se cerea introducerea limbii polone, ca Umbel' oficiald in intreaga Galitie ; dieta din
Galitia, convocath la Lemberg in primavara anului 1861, a adoptat

la 26 Aprilie un proiect de lege prin care limba de predare, in universitatea din Cracovia, trebue sa fie exchisiv, cea polond ; mai departe
1) Gumplowicz: Recht der Nationdlitaten and Sprachen in osterreich-Ungarn,
p
z4z.
2) Glumplowicz, idem, p. 135.
7
www.dacoromanica.ro
Ioo
STAT SI NATIUNE
dieta a hotarit sa ceara guvernului introducerea limbii polone ca limbd

oficiald in intreaga
Asa au inteles Polonezii < solutionarea problemelor nationalitatilor si spiritul libertatii si egalitatii de drepturi : pentru natiunea istorica totul, pentru actuala nationalitate ruteana
nimic. Este oare de mirare, dupa acest consensus ingeniorum, ca polonezii si maghiarii s'au inteles intotdeauna intre ei si au fost buni prie-
teni ? Ca si acum, in fata politicii de santaj a Maghiarilor, tineretul

for academic se intelege atat de usor si se imbratiseaza cu atata bucurie ?
Dupa aceste conceptii istorico-politice pline de spirit, este

logic ca senatorul polonez Dietl sa spuna in parlament cu toata seriozitatea :
Lasati-ne noua in seams ( ! ) aceastd chestiune cu Rutenii ; ea este
o chestiune de familie ( ! ) si noi o vom scoate la capat in favoarea

Austriei. Un rutean cinstit este fdrd indoiald fl un polonez cinstit #
in acelafi timp fl un bun austriac:( 1). Acei ruteni, cari nu se impaca
cu noi, nu sunt ruteni, ci niste elemente primejdioase, care n'au nevoie
de protectia monarhiei, ci doar de supravegherea ei ( !) 1).
Cand in 1895, cu ocazia alegerilor, contele Badeni a curatit de
Ruteni dieta din Galitia, Polonezii au considerat acest lucru ca pe un
netagaduit merit al lui. Ziarele poloneze exclamau triumfator : hidra
ruteana a fost strivita in Galitia . Intocmai asa au facut si Maghiarii,
iar ziarele for isf exprimau cu aceleasi. cuvinte satisfactia for in urma
acestor realizari libertare ale guvernelor respective. Este firesc
deci, daca d-1 Franz Kossuth a declarat de curand ca ar fi dispus sa
accepte uniunea personals cu o Austrie in care toate nationalitdtile,
care au un trecut national (!) sd fie confederate (!)* 2).

Daca acest epigon, care se erijeaza in diplomat ar cunoaste istoria,
atunci ar sti ca in trecut nu a existat un principiu national si ca nicio
constitutie continentals nu a avut un caracter national >>.
Intocmai dupa cum Maghiarii au nationalizat dreptul istoric,

ar fi putut s'o faca si toate celelalte natiuni din Ungaria. Pie, care a
scris o lucrare foarte savants despre lupta natiunilor nemaghiare
impotriva constitutiei maghiare, spune : Ungaria a fost o federatie
1) Darea de seams asupra cedintei Senatului austriac din 4 Iulie 1871.
Neue Freie Presse n din 28 lanuarie 1905.
2)
www.dacoromanica.ro
ioi
liberd cu anumite nationalitdti avdnd un caracter particular Fi in acelaFi

timp autonom, in mijlocul carora elernente nationale noui si-au putut
gasi locul, pastrandu-si caracterul particular si autonom; si tocmai

pentruca printre aceste nationalita'ti niciuna nu era at at de puternica
pentru a darama acest solid sistem, tocmai de aceea nu s'a putut
ajunge niciodata la un stat unitar, ci mai cur and la o stare de disolutie, caci contradictiile, odata trezite, nu se pot aplana datorita unei
intelegeri mutuale 1).
Este un lucru in deobste cunoscut, ca poporul maghiar condus

de avocatei, is bucuros palavrageala juridica drept inalta politica;
insa ordinea fireasca este mai tare decat toate legile pozitive;
iar acestea din urma sunt durabile numai atunci cand sunt in concordanta cu ordinea fireasca spune William Petty, fauritorul
stiintei economice moderne.
Ne ,putem 'inchipui cam cum ar arata o astfel de confederatie *
de individualitati istorico-politice s infasurate in bandaje juridice,
dace ne aducem aminte ca in timpul unei demonstratii protestare

din 22 August 1869, Cehii au subliniat in mod deosebit, printre altele,
intreaga formatie statall dincoace de Leitha n'are nicio bazd

istoricd si Boemia nu se va rasa reprezentata intr'o adunare elective,
av and acest caracter* 2).
Dar nu se poate ca vointa limpede exprimata a popoarelor apte
. .----..
sa se desvolte si avand o constiinta nationale, sa fie mcatusata
de
drepturi si institutii istorico-feudale, sau de niste simple hrisoave si
vechi pergamente.
Este doar vorba de niste drepturi ale popoarelor intemeiate pe
ca :
realitati si pe ideea de justitie si nicidecum pe traditiuni istorice,

care de mult au devenit nedrepte.
Un Etat vraiment civilise ne peut pas se considerer . . . comme une
institution pour elle-meme. II n'est jamais qu'un moyen destine a favoriser le ddveloppement de la nature physique et phsychique de
l'homme 3).
') Jos. Lad. Pie: Der nationale Kampf gegen das ungarische Staatsrecht. Ein
Beitrag zur Kritik der alteren ungarischen Geschichte. Leipzig, Dunker & Humbold, 1882, p. 257.
2) Citat de L. Leger: Histoire de l'Autriche-Hongrie, p. 563.
3) Alexandre Stieglitz: De requilibre politique, du legitimisme et_du Principe
des nationalites. Paris, Pedone Lauriel, 1893, vol. I, p. 713.
www.dacoromanica.ro
102
STAT SI NATIUNE
Pretutindeni acolo unde dreptul istoric se gaseste in contradictie

cu conditiunile de desvoltare ale unuia sau ale mai multor popoare ,
el a devenit falimentar si nicio declaratie nu-1 poate salva. Cad dupa
cum spune Paul Janet: un peuple ne doit pas perir par les institutions
qui sont chargies de le conserver 1).
Deputatul Hasner din consiliul imperiului, a protestat odata

foarte energic impotriva faptului ca la not legea si imperiul tanjesc,
ca o boala veche. Hasner a spus in parlament, simplu dar logic:

H Afa zisa constituire a dreptului public, dupd principiile dreptului
privat si aceasta este de fapt peste tot unde se vorbeste de sfintenia dreptului, singura luata in seams este de cateva generatii
abandonata, iar in teorie de mult depasita. Statul medieval s'a bazat
fireste pe anumite principii de drept privat si in acest sens s'a vorbit
de state patriarhale, state patrimoniale, state conventionale.
Aceste state nu sunt altceva decat societati intemeiate pe dreptul
privat. In asemenea state a lipsit insd orice notiune de drept public,
intni cat statele se constituiau, fie pe baza dreptului de familie, fie
ca, in Statul patrimonial, pe baza dreptului de proprietate, fie, in
sfarsit, pe temeiul dreptului contractual, in cadrul Statului conventional. *i pe toate aceste elemente intreb eu, sa se intemeieze intregul
sistem al puterilor constituite din Stat ? Este o nerozie; astazi s'a

ajuns deja la aceasta convingere. Existd un drept superior. Este clar ca
Statul insusi este asemdmitor unei personalitdti vii, ca in mersul istoriei aceasta personalitate se desvolta si se formeaza si ea dreptul trehue sd urmeze aceasta personalitate.
In acest sens, regimul de drept al monarhici austriace, sta in opozitie cu acela consfintit de pergamente aflate in arhive fi este intemeiat
protestul sdu impotriva acestei, as putea spune, tiranii testamentare,
care vrea sa ne osandeasca sa privim cum legea in regimul de drept
tdnjecte ca o vefnicd boald, iar natiunea cum devine prostie si bineplaga 2).
facerea
Dna ar fi vorba doar de niste romantici visatori, indragostiti de

intocmirile istorico-politice, de niste bigoted dotards, dupa cum ii
numeste Macaulay, ar putea fi judecati cu oarecare indulgenta.
1) Paul Janet: Histoire de la Science Politique dans ses raports avec la Morale
III ed. Paris, Alcan, 1887, vol. II, p. 632.

2) In qedinta Camerei Austriace din z8 August 1861.
www.dacoromanica.ro
103
Dar tocmai clica maghiara, care nu reprezinta nimic altceva decat

stapanirea feodala de odinioara, putin modernizata, se cramponeaza
de dreptul istoric, numai pentruca aceasta ii asigura dominatia ei.
Caci de sigur atunci, and noi am fost totul, atunci era adevarata
epoca de aur .
Ei se vor putea bucura de aceasta epoca de aur numai daca o lash
mai moale cu fanatismul legitimist, pe care 11 speculeaza atata. Cad,
cu toate i bastioanele for istorico-politice nu pot exista decdt
atdt timp cat sunt protejati de dinastie, in concurenta ce le-o fac celelalte nationalitdti.
Unicul scop al diferitelor garantii, pe care le cuprind constitutiile
statelor, in Constitutia federala a Americei-de-Nord, a fost numai

acela, dupa cum spune Andrassy insusi, de a asigura diferitelor state,
o autonomic cat mai vasta. Contele maghiar a continuat apoi: scopul
nostru . . . a tins mai departe. Noi am voit sd-i asigurdm statului maghiar
autonomia nu numai in anumite imprejurari, veghind apoi ca aceasta
autonomie sa nu fie stirbita, ci am vrut de asemenea ca el sd rdmdnd
suveran h>. Asa incat sa nu se aduca nicio atingere sensibilitatii
noastre in materie de drept si tendintei de neatarnare a natiunii

maghiare 1).
*i pentru implinirea acestor dorinti suplimentare maghiare, atatea
popoare au trebuit s fie ferecate in lanturi I

Peut-on comprendre, se intreaba Lefaivre, qu'apres avoir tremble
deux cent ans defiant les pachas et les janissaires, le Magyar s'intitule
souverian des Slaves et des Roumains, comme hdritier des Koloman et
des Ladislas, comme si les sabres hongrois avaient, a l'instar de Gideon
arretant le soleil, suspendu le cours de l'histoire? 2).
Maghiarii sunt, de fapt, consecventi cu propriile for conceptii,

atunci cand nu vor sa auda de dualism. Din punct de vedere istorico-politic , Ungaria a fost doar inainte de 1525, inainte de Mohacs,
un regat independent, si intru cat la noi se face atata parada." cu conceptiile istorico-juridice , desconsiderandu-se momentul national,
1) Contele Julius Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Ostereich vom Jahre 1867.
Leipzig 1897, Dunker & Humblod, p. 185. Cartea a apArut intaiu in limbs
maghiarA
(in anul 1896). Editia germana prezinta multe deviatiuni dela cea
maghiara.
2) Albert Lefaivre: Les Magyars pendant la domination ottomane en Hongrie
(x526-1722), vol. II, p. 429.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATILJNE
104
va trebui sa acceptam si consecintele
for
formulate in ultima
vreme.
ySi Bulgarii se refers doar la dreptul istoric atunci cared cer

intreaga Macedonie, numai pentru ei: ((Stirs (!) de nos droits de pere,
nous ne voulons point partager la Macedoine, nous le reclamons toute
entiere 1).
Federalismul, intr'o anumita forma, poate de sigur solutiona problemele noastre, care privesc nationalitatile. Insa nici federalismul
lui Belcredi, nici cel al lui Hohenwart, care se bazeaza pe individualitatile istorico-politice nu le-au putut solutiona.
Baronul von Chlumetzky a spus data in camera deputatilor :
Daca ar fi cu putinta desfacerea ( ) Austriei in moleculele ei constitutionale, in acele tari din care s'a constituit, astfel incat aceasta sa
corespunda cu totul nazuintelor nationale, atunci o discutie serioask
asupra acestei probleme, ar avea inteadevar un rost.
Insa, domnilor, dat fiind relatiile din Austria, not nu facem altceva decat multiplicdm in acest chip problema nationalitdtilor. Vom
avea o problema a nationalitatilor in Boemia, in ce priveste minoritatea compusa din doua milioane de Germani; vom avea o alta in
Moravia unde este vorba de o minoritate de 11/2 milioane de germani.
Iar in tarile germane, in Stiria, in Carintia, vom abandona cu totul

pe Slavi la bunul plac al majoritatii nationale * 2).
Pacat numai, ca baronul Chlumetzky n'a gasit cu patru ani in
urma, in 1867, argumente identice, atunci cand s'a discutat constitutia maghiara I
Ar fi deci o nerozie sa admitem ca este cu putinta ca imperiul

si popoarele lui sa poata cumva ajunge la o epoca de liniste, pe aceasta baza istorica care este nefireasca in cazul problemelor legate
de chestiunea nationalitatilor. Este imposibil ca nevoile si cerintele
nationale actuale sa fie realizate pe baza hrisoavelor istorice ale unui
trecut, care a privit cu indiferenta punctul de vedere national si deci
este de mult depasit.
Tendinta oamenilor nostri politici nu poate si nu trebue sa fie o
divizare a imperiului nostru, cu atatea nationalitati, in mai multe state
mici cu mai multe nationalitati sau in state polinationale, care s cunoasca
Cheradame: La question d' Orient. Paris, Plon, 1903, P. 350.
') In edinta Camerei austriace din 23 Martie 1871.
1)
www.dacoromanica.ro
7-7
"IrA "A. --'4.-9,57,rcrix-743s,
S'
-A% *.P.C% 14."-r
lf.S
.461:1rA
'.F.A114
-??
04 11.k
it, %V
'41.53,1 sj
-
ak.
,re
i 7/
N
111
'
'10
'"
eft.:1
-4110--e
awe
Zur Erinnerung an den Besuch der ungarlandisthen Rum:inen in Wien im Jahre 1892.
In amintirea vizitei Romani lor transilvaneni la Viena in 1892
www.dacoromanica.ro
105
tot atatea probleme si tot atatea mizerii ca intrebuintarea limbii si

alte chestiuni nationale, ci formarea de numeroase state nationale in
cadrul unui Stat austriac federal unitar. Este, cel putin ridicol, ca
cineva sa-si inchipue, ca inlduntrul unuia # aceluiafi imperiu, sub
sceptrul unuia ,ci aceluiafi monarh, nationalitatile vor mai rabda
mult si in liniste aceasta fdrdmitare national-politicd, care este cu totul
contrarie naturii. Ea isi are originea in evul-mediu si este astazi in

epoca desteptarii nationalitatilor, impusa cu forta. Aceasta faramitare
a individualitatilor nationale, funesta si absurda, este ea singura

suficientk ca sa demonstreze oricarui om politic clarvazator si care
se gandeste si la viitorul imperiului, subrezenia absoluta a principiului istorico-politic.
Este foarte usor de inteles de ce, de pilda, contele Dzieduszycki
din fractiunea podoliank declaral ca Polonezii starue ca hotarele
tarilor coroanei sa ramae neatinse * 1). Fireste, caci daca aceste hotare
ar cadea, s'ar prabusi imediat si suveranitatea polona.
Pana si strainii, cari au cunoscut mai in de aproape starile de

lucruri dela noi, si-au dat seama unde este greseala. Astfel Emile
de Laveleye spune : Le malheur en Autriche c'est que de divers cotes
on vent a la fois obtenir les libertes modernes et conserver des institutions
emprunties au moyen-dge 2).
In aceasta sentinta scurta.' este cuprinsa esenta intima a problemelor
noastre nationale. Acest conflict, pe de o parte, intre nazuinta &easel

a popoarelor spre cucerirea libertatilor moderne, dupa posibilitatea
unei autoguvernari, si scoaterea, pe de alts parte, la ivealk a drepturilor si institutiunilor medievale a cauzat decaderea monarhiei.
Lordul Macaulay a spus in camera comunelor englezk cu ocazia
discutiei asupra Reformbill-ului din 5 Julie 1831, ca prima cauza a
tuturor revolutiilor consta in faptul ca in time ce natiunile se avdntd,
formele constitutionale, stau pe loc: The great cause of revolutions is
this that while nations move onward constitutions stand still3).
Ori cum ai privi lucrurile, on cum le-ai intoarce, un fapt ramane
stabilit : problema nationalitatilor nu este problema tarilor coroanei,
1) Dr. Adalbert Graf Dzieduszycki: Das Programm der Autonomisten-Partei
Osterreichs. Lemberg, 1897, p. 16.
2) Emile de Laveley: La question polonaise et la question ruthene en Galicie,
in r Revue des Deux Mondes >., 1869, vol. 83, p. 839.
2) Lord Macaulay: Micellaneous writings and speeches, p. 496.
www.dacoromanica.ro
STAT $I NATIUNE
xo6
nici a limbilor vorbite, ci este problema constitutionald. Daca zeci de

ani acest punct de vedere n'ar fi fost respins, astazi imperiul nostru
ar fi stat pe o temelie de neclintit si not am fi fost scutiti de toate

crizele ceasului de fats.
Concluziunile trase din teoria selectiunii, expusa aici, arata dupa
parerea lui Schallmayer, ca orientarea istorica aplicata in sociologic
si in politica interns, este subordonata, unei conceptii dinamice.
Cand este vorba de o reforms, nu are importanta ce a fost in vremurile istorice, on ceea ce a fost p aria acum, ci imports aceea ce trebue
astazi fdcut, pentru ca sa poti fi victorios in lupta, fie pasnica,

fie sangeroasa dintre popoare; iar parerile, intocmirile si obiceiurile
de pans acum, trebuesc tinute in seams numai ca, ceva secundar,
adica in masura in care ele fac parte din acele elemente de rezistenta
pentru invingerea carora e nevoie de o desfasurare de forte din partea
organismului social 1).
Elementul german are in Austria nu mai putin de opt corpuri

reprezentative, deci opt autonomii nationale I Italienii, Slovacii, Rutenii: insa n'au aproape niciun fd de autonomie!
In 1868, la senat, marele Rokitansky, a aratat in amanunt, cu

profunzimea unui naturalist, pentru ce o cultura inaintata este posibilk numai prin sfarimarea continua a lanturilor istorice, devenite
sup aratoare :
Lu and cuvantul, vreau mai ales sa relev doua puncte de vedere

principale, care pot fi atat de valabile astazi, ca si altadata. Aceste
puncte de vedere sunt : intaiu, ca o civilizatie inaintatd inseamnd o
emancipare continua de lanturi istorice i, al doilea, ca este absolut
necesar, ca oamenii, sa scape de sub puzderia dogmelor si intocmirilor
contrarii naturii, devenite insuportabile si nesuferite in actuala noastra
stare de desvoltare. Intre altele acestea au fost impuse si de o autoritate care n'a avut nicio chemare pentru acestea. E nevoie ca oamenii
sa-si indrepte pasii spre o linie de conduits fireasca si clara.
Aceste doua puncte de vedere si-au gasit formularea politicopractica intr'o maxima pe care a pronuntat-o in Austria un om poli-
tic de primul rang pe vremea lui, membru al senatului, maxima

cu urmatorul cuprins: o guvernare plina de intelegere trebue sa
intuiasca tendintele timpului sau, s le inteleaga, s le conduca si
1) Schallmayer: Vererbung and Auslese im Lebenslauf der Volker, p. 284.
www.dacoromanica.ro
107
sa le dea forma corespunzatoare. Eu sunt patruns de adevarul conceptiilor mentionate mai sus i de aceea, cu atdt mai putin and bazez pe
date istorice cu cat ele corespund din ce in ce mai putin gradului actual
al evolutiei, sunt ca atare din ce in cei mai subrede. Si cu atat mai

mult ignorarea for garanteazd posibilitatea aparitiei unor norme de conduitd firefti *1).
Cu doi ani mai tarziu Kaiserfeld a spus in parlament:

Mie imi pare un lucru cu neputinta, ca in prezent sd se aducd
mereu in discutie stdri de fapt care apartin altor vremuri, unor vremuri in care tdrile erau domeniile vldstarelor domnitoare, care puteau
dispune de ducate si de coroane regale numai datorita privilegiilor
i stapanirilor 2).
Henry Michel, care a scris o eminenta opera asupra ideii de Stat

in general, spune ca drepturile istorice nu sunt decat privilegii legalizate : o
qu'est-ce que ces droits purements historiques, dont on
park de nouveau avec tant de faveur, sous pretexte qu'a la difference des droits dits naturels ou rationnels, ils sont definis en des
chartes dament libellees et datees, sinon des droits particuliers, analogues a ceux que l'ancien regime a connus et sanctionnes, et qui
n'etaient, nous l'avons vu, que des privileges legalises ? Veut-on y
revenir ? Est-ce la un but digne de l'effort des societes progressives ? 3).
Noile nevoi si interese, nu numai ca sunt incompatibile cu vechea
notiune de drept, dar ele o submineaza pe aceasta din urrna" i, cand
aceste interese au ajuns sa precumpaneasca, sentimentul de justitie

care se nate, cantarete mai greu decat vechea notiune, invingandu-i
rezistenta 4).
Intr'o discutie asupra mentionatei opere a lui Henry Michel,

L'Idee de l'Etat, Albert Sorel, ataca foarte violent idolul ridicat pe
piedestalul dreptului istoric, numindu-1 un principiu pentru eternizarea abuzurilor. Totusi pasagiul este important si poate fi citat aici :
<<L'ecole historique en matiere de droit public a fleuri au commencement du siecle en France et surtout en Allemagne ; (elle) est sortie
d'une reaction contre la revolution francaise. Elle a pretendu opposer
Darea de seam' asupra cedintei Senatului austriac din 3o Martie 1868.
2) Darea de seams asupra edintei Parlamentului austriac din zo Ian. 187o.
a) Henry Michel: L'Idee de l'Etat, II ed., Paris, Hachette & Cie., 1869,
p. 63o.
4) Schallmayer: Idem, p. zoo.
www.dacoromanica.ro
STAT $I NATIUNE
zo8
au droit de l'homme tire de la raison humaine, les droits des Etats, tiresdes annales des Empires; extorquant pour ainsi dire des abus inveteres le
principe de la perpituite des abus; transformant en le'gitimite l'usurpation
tres ancienne. L'histoire enchaine des faits mais ne cree pas des droits.
Le pretendu droit historique, droit de force et de conqugte, souvent de
dol et de ruse, est un sophisme en voie de refutation. L'histoire en exposant les faits, ne les justifie pas 1).
Adevarul care rezulta pentru not din toate aceste consideratiuni

este urmatorul: vechiul vesmant pe care 1-a imbracat forma de stat
al monarhiei noastre, ca si vestmantul pe care-I poarta diferitele

noastre tari, au devenit si aceasta de mult nu numai prea
strAmte pentru popoarele din cuprinsul imperiului, dar s'au si rupt
si sdrentuit cu desavarsire. Imperiul ca si tarile care-1 compun, au
nevoie de haine noui.
Noi va trebui, ca sa intrebuintam o expresie a lui Schiller, s

transformam cele doua state naturale ale noastre intr'un mare Stat
al ratiunii. Pentru aceasta, in chip constient, trebue sa fim neistorici,
daca vrem sa curatim, odata pentru totdeauna, drumul care sa ne
scoata din acest haos babilonic si sa ne duca la o vieata ordonata pentru
popoare, in cadrul imperiului.
1) Albert Sorel:
Le Temps o din 6 Aprilie 1896.
www.dacoromanica.ro
CAPITO LUL VII
PREMIZELE INTELEGERII DIN 1867
De cand parlamentul austriac, cat si cel maghiar au devenit

tin fel de Circumlocution Office, o simpla autoritate formals, dupa
cum a numit Dickens birocratia engleza coroana este iarasi singurul factor hotaritor in criza imperiului, care dureaza de atatia ani
de zile. Este deci firesc ca toate natiunile nemaghiare, din aceasta
mare monarhie, sa-si indrepte zilnic privirile si aceasta de ani
de zile
spre imparatul for si sa astepte o fapta energica, un Indreptar,
care sa elibereze in sfarsit intregul imperiu de terorismul jacobinilor

maghiari, acordand insa in acelasi timp tuturor popoarelor conditii
egale pentru desvoltarea lor.
Insa, zi cu zi rasfoim ziarele cu un sentiment de teams ca nu

cumva sa cetim stirea Ca Inca data s'a cedat in fata urletului impotent al Maghiarilor si prin aceasta s'a sla'bit, 'Ana la distrugere, un
pilon din temelia monarhiei.
Iar dualismul, despre care Cheradame spune just: qui n' est qu' un
dedoublement du centralisme a avut menirea, Inainte sa garanteze
existenta Intregii monarhii si aceasta prin asa zisa impacare cu
Maghiarii. Impotriva acestui joc catastrofal de-a impacarea s'au ridicat
la timpul sau serioase argumente. Principalul argument a fost si a

ramas : lipsa oricdrei perspective de impdcare, sau mai bine zis, nemultumirea Maghiarilor. Caci dupa cum stim, nici dupa 1867, domnii n'au
fost aproape niciodata multumiti. Asa zisii liberali cari au guver-
nat Ungaria timp de 38 de ani de zile, se stie ca n'au fost niciodatd

reprezentantii Maghiarilor. Ei n'au reprezentat, de fapt, pe nimeni,
caci nu erau nimic altceva decat literalmente creaturile fortei
politienesti, care le-a fost puss la dispozitie atat de generos Intr'o
clipa de slabiciune. Fara aceasta forts pe care au avut-o in mans, ei
n'ar fi Insemnat niciodatd nimic. Adevdrata maghiarime insa a fost
www.dacoromanica.ro
Ire'
STAT SI NATIUNE
intotdeauna kossuthista, adica hotarit antiaustriaca, antigermana si,

in fond, permanent antidinastica.
Dintre toate popoarele care traiesc in cuprinsul monarhiei niciunul
n'a fost mai greu de multumit de cat cel maghiar, cu toate grelele restric-
tiuni impuse tuturor celorlalte. Sa nu ni se villa cu fraza iudaica

despre dorul de libertate si independents >> al acestei natiuni cavaleresti . Istoria dovedeste tocmai contrariul. Acesti exaltati nein-
franati ai liberta'tii si independentei au trait sute de ani sub stapanirea Turcilor, fara sa fi dat nici cel mai mic semn pentru o asemenea
nazuinta spre libertate. In cele din urma a trebuit s apara un Austriac
odios, un oarecare print Eugen, si sa lupte pentru ca sa elibereze pe
acesti martini Para pereche ai independentei , de sub jugul turcesc.
Desi intreaga press iudaica din tars si din strainatate ii preamareste pe Maghiari, in mod unanim si sistematic, ca pe o natiune
matura si inteleapta din punct de vedere politic , ei n'au nimica
din toate acestea. Ei sunt singura natiune din imperiul habsburgic
care nu poseda in general niciun fel de intelegere politicd 1) pentru
propria lor situatie si nu-si dau seama ce este oportun sau dimpotriva,
ce este periculos, cand propaga anumite aspiratiuni si incearca s
impuna realizarea lor. Toata politica lor de obstructie si de calcare a
legii, nu-i in ultima analiza, decat numai Liberum veto, tradus in
ungureste, al celor mai buni amici ai lor, ai Polonezilor din Galicia.
Nobi le par fratrum.
Este cunoscuta doar inteleapta politica a maghiarilor fats de
Turci, pe vremea stapanirii Turcilor in Europa. Dupa cum cunoscute
sunt si frumoasele rezultate pe. care aceasta politica le-a dat.

Pe de alts parte, politica moderns de maghiarizare pe care Maghiarii o practica de 4o de ani, cu toate mijloacele de teroare
desi
dupa cum am demonstrat, in mod zadarnic, constitue si ea o dovada
istorica a totalei lor incapacitati politice. Caci ei ar fi putut sa stie
1) 0 pilda intre multe altele. D-1 Hoitsy Pal este considerat in Ungaria drept
unul dintre conducatorii maghiarilor. El scrie adeseori articole lungi in ejBudapesti Hirlap o cel mai serios ziar al maghiarilor. Intr'una din brourileIsale
acest om politic maghiar spune: Maghiarimea este sortitd sd devind cea dintd i
natiune din lume. Vezi Jovonk s az uralkoddhaz. Irta Hoitsy Pal. Budapest, Revai
Testverek, S 54. In original aceasta
aspirgiune o ciudata se chianti astfel:
A magyar hivatva van rea, bogy else' nemzete a vilignak s.

Literatura politica maghiara este plina de asemenea absurditliti.
www.dacoromanica.ro
III
dela inceput si mai ales ar fi trebuit sa stie dupe esuarea incercarilor

austriace de germanizare, ca politica de maghiarizare este o utopie
ridicolk care poate provoca insa grave amenintari pentru insasi

existenta Maghiarilor. Si asa s'a si intamplat. Cele 31/2 milioane de
Romani, 21/2 milioane de Slovaci, cele 2 milioane de Germani, un milion de Sarbi ca sa nu mai vorbim de cele 21/2 milioane de Croati
trebue cu totii, daca nu pans acum, dar cel putin de acum inainte
sa-si manifeste incuviintarea sa se lase inghititi de Maghiari. Deocamdata aceste nationalitati sunt mai viguroase decat oricand. Ele
sunt extrem de combative si-si bat joc de toate atacurile ncsabuite
puse la cale impotriva lor. Niciuna dintre aceste nationalitati n'a
devenit prietena Maghiarilor. Dimpotriva. Toate ii dusmanesc si
asteapta numai naruirea definitive a citadelei dualiste.
Ganditi-va Ca Maghiarii formeaza o mica natiune de rasa strains,
lipsita de hotare naturale, asezata in mijlocul Sud-Estului aflat

in permanents efervescenta. Ei sunt, in mod direct, amenintati de
panslavismul pe care tocmai ei it provoack aruncand in bratele lui
pe Slavii din Ungaria. Pe deasupra isi fac dusmani de moarte
si din Romani, fail sa fi castigat pentru dansii pe Germani. Sunt atunci
Maghiarii politiceste maturi ? a. Si politiceste intelepti ? .
Nici Evreii nu cred aceste lucruri. Dar ei trebue sa salveze inteun
fel sau altul
Statul maghiar, caci de nu, evreimea din Ungaria este
sortita sa ajunga si ea in mare primejdie.

Bismarck afirma ca, daca in Ungaria, consideratiunile politice
chibzuite ar prepondera, atunci Maghiarii ar fi trebuit sa inteleaga
ca fund o insula in imensul ocean al popoarelor slave, dat ffind
si numarul for relativ mic, pot sa-si asigure existenta numai sprijinindu-se pe elementul german din Austria si pe Germania. Insa
kossuthismul si alte asemenea simptome de board au dovedit ca
in momentele critice, increderea in sine a husarilor si avocatilor
maghiari, este mai puternica decat orice calcule politice, si chiar
decat sta'panirea de sine 1).
Dace este o natiune care are tot interesul ca un mare imperiu

habsburgic sa fie mentinut, guvernat in mod unitar si in acest chip
strans inchegat, apoi acestia sunt in primul rand Maghiarii. Si tocmai
1) Bismarck: Gedanken and Erinnerungen. Stuttgart, 1898, Cotta, vol. II,
p. 234.
www.dacoromanica.ro
112
STAT $1 NATIUNE
ei submineaza in mod sistematic toate piloanele acestui imperiu,

fara sa se gandeasca ca vor ajunge, inevitabil, sub darimaturile lui.
In ultimul timp, au avut un scriitor politic proeminent care a
scris data o carte foarte inteligenta asupra dualismului. Acest Maghiar
a adunat in opera lui munti de dovezi pentru a demonstra absoluta

lipsa de temei a tuturor ideilor kossuthiste, ba chiar a concesiunilor
nationale care poartd culoarea kossuthistd. Ei bine, acest om, unul
din putinii Maghiari din vremurile noastre care gandesc mai adanc
se numeste contele Julius Andrdssy junior ! Da, acelafi care i-a ajutat
acuma pe kossuthisti in izbanda for si care s'a pus apoi in fruntea

for pentru a candida la presedintia unui guvern de coalitie. Asa arata
maturitatea politics maghiard !
Deci, tocmai lipsa de maturitate politics a Maghiarilor este cauza
adevdratd a tuturor crizelor noastre.
Si ganditi-va numai ca au fost pe vremuri oameni, cari considerau
intelegerea austro-maghiara drept o constructie constitutionals neclintita si vedeau in ea o temelie nezdruncinata a monarhiei habsburgice I
Numarul acestor destepti cari intotdeauna priveau dualismul prin

prisma lui Neue Freie Presse a trebuit astazi totusi sa se restranga
foarte mult. In schimb au sporit si s'au intarit randurile acelora
cari au considerat in mod permanent dualismul drept cea mai mare
nenorocire pentru imperiu, pentru popoarele sale si pentru dinastie.
Contele Andrdssy- junior si-a facut iluzii ca acele probleme
care in alte parti au putut fi solutionate pe calea constituirii unui
imperiu unitar, pot fi solutionate la not pe baza comunitatii (dualiste)
si astfel aici aparitia unui asemenea imperiu unitar a devenit de prisos 1).
Adevarul este insa ca a fost vorba despre o simpla incerc are,

care a efuat complet i necesitatea de a se constitui un imperiu unitar,
este astdzi mai imperioasd ca oricdnd.
Inteadevar dintre toate loviturile soartei cu care a fost lovita

Austria in decursul vremurilor, niciuna n'a avut urmari mai funeste
din punct de vedere al stabilitatii si viitorului imperiului habsburgic,
ca acele provocate de constitutia dualists dictatd de o lege maghiard 2),
dupa cum spune Tezner. Caci nici Sadova nici Solferino n'au putut
1) Contele Julius Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich vom jahre
x867, p. 186.
2) Dr. Friedrich Tezner: Der osterreichische Kaisertitel, das ungarische
Staatsrecht and die ungarische Publizistik. Wien, 1899, Holder, p. 12o.
www.dacoromanica.ro
113
sa sdruncine situatia politica interns din Austria si din Ungaria atat

de temeinic si n'au putut sd compromitd prestigiul fi mai ales viitorul
imperiului habsburgic, in mdsura in care a reufit s'o facd dualismul cu
toate consecintele lui fatale.
Acest lucru insa a fost posibil numai sub ministeriatul austriac

al unui strain care nu intelegea aproape nimic din raporturile specifice, existente in sanul monarhiei noastre. Ba nici nu putea avea
intelegerea necesara, pentru simplul motiv ca el nu cumwea nici
natiunile aflate in cuprinsul imperiului, nici adevaratele for nazuinte.
El a fost gata s acorde Maghiarilor totul, numai pentru ca sa-si
satisfaca dorinta lui de revan0 impotriva Prusiei: De altfel Beust
nici nu a fost un om politic, dupa cum observa just Hanotaux, ci
une sorte de condottiere de la diplomatie. Thiers care se pricepea la
oameni, a spus despre Beust, ea acesta ar fi l'homme qui avait le moins
l'air de croire ce qu'il disait 1).
In asemenea imprejurari s'a hotarit, in 1868, restabilirea constio
tutiei maghiare pe intreg teritoriul Ungariei i apoi putin in urma

si in Transilvania. Dar urcandu-se in aceasta caruta dualists numai
Maghiarii, poate au tiut incotro duce drumul apucat.
Daca atunci n'ar fi fost numai Maghiarii ascultati, imperiul nu
s'ar gasi astazi in preajma desmembrarii lui. R. Springer spun cu
drept cuvant, in excelenta lui bropra, trecuta sub totals facere de
presa iudaica, despre criza dualismului : nu desmembrarea ci coordonarea imperiului trebuia sa faca obiectul discutiei atdt in 1867
precum fi in viitor. Coordonarea presupune dreptul comun in problemele comune, grill comuna pentru interesele comune, unitatea
organics a intregului pe langa divizarea legitima a lucrurilor, care
sunt prin natura for divizate. Dacd desmembrarea, in locul coordondrii,
este o grefald, apoi a doua grepla care poate avea urmari grele, consta
tocmai in presupunerea ca doug si numai doua elemente trebuesc

coordonate. 0 relativa pluralitate de obiecte a fost tratata ca o dualitate absoluta ... 2).
Dar nimenea nu s'a preocupat daca in afara de cele cinci milioane
de Maghiari, mai exists alt popor in Ungaria care dorwe sau nu

1) Gabriel Hanotaux: Histoire de la France contemporaine (1871-1900),
vol. I. e Le gouvernement de M. Thiers *. Paris, Combet & C-ie, p. 24x.
2) Rufolf Springer: Die Krise des Dualismus and das Ende der Deakistischen
Episode in der G eschichte der Habsburgischen Monarchie, p. 36.
8
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
114
reactivarea Statului maghiar din 1848. S'a trecut pur si simplu peste
Slavii, Romanii si Germanii din Ungaria fara sa se fi gasit cu cale
ca sa fie intrebate si aceste popoare asupra vointii lor, fie si numai
pentru ochii lumii. Acestor popoare nu li s'a dat nicio atentie. Caci
ele doar erau inculte , incapabile sa se conduca singure si coplesite cu tot felul de expresii asemanatoare. Ca Germanii, Slovacii,
Romanii, Croatii si S arbii se gaseau cel putin pe aceeafi treaptd de
desvoltare culturala cu Maghiarii, acest lucru nu s'a stiut sau mai
bine zis a fost in mod intentionat ignorat pentru ca sa nu fie nevoie
sa se impa'rteasca* Ungaria 1 *i totusi cat de inteleapta ar fi fost o
asemenea impartire Grandomania maghiard n'ar fi putut niciodatd sd
1
pricinuiascd toate nenorocirile pe care le suferim cu toti din1867 kind azi !
Iar in ceea ce priveste capacitatea for de a se conduce singuri, s'a

putut vedea mai tarziu, Ca Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, s'au
ridicat, cum se zice, peste noapte la o noua viata de Stat si a doua zi
au fost in stare sa se conduca foarte bine, deli au fost independente.
*i este doar o foarte mare deosebire, daca un stat desi independent face parte dintr'un stat federativ, cum sunt de pilda statele
din Germania. Sau daca sunt, dimpotriva, suverane, cum este cazul
statelor balcanice.
Nu s'a tinut seama de inteleptele invataminte ale istoriei. S'a

procedat, ca si cum n'ar fi trait niciodata Stefan Bockskay si Bethlen
Gabor, can au fost intotdeauna binevoitori fats de Turci si porniti
impotriva Austriei I S'a putut sti de asemenea, ca din vremurile lui
Zapolya si Rakoczy, deci de aproape zoo de ani, elementele nema-
ghiare din Ungaria au luptat permanent impotriva oligarhiei maghiare

stapanita de duhul razvratirii. *i cu drept cuvant, pentruca
aceasta oligarhie spre a-si salva privilegiile, s'a aruncat in bratele
Turcilor si i-a asmutit pe acestia impotriva Austriei si a crestinismului.
Oligarhii maghiari au chemat pe Turci in Ungaria, pentru a-1 infrange
pe imparat.
Revolutia dela 1848 a fost la urma urmei cauzata de pofta for

de a sugruma nationalitatile nemaghiare, pentru ca apoi sa be poata
maghiariza. Cauza propriu zisa a revolutiei *, spun Palacky 1)
4 a fost refuzul Maghiarilor sa acorde Slavilor, Germanilor si Romanilor din Ungaria drepturi nationale egale . Iar faptul ca Maghiarii,
1) Franz Palacky: Gedenkbldtter. Praga, 1879, Tempsky, p. 178.
www.dacoromanica.ro
115
in razboiul Austriei impotriva Prusiei, s'au fault vinovati de uneltiri

tradatoare, se poate vedea negru pe alb in jumalul zilnic al
diplomatului german Bernhardi.
Toate aceste lucruri, si Inca multe altele, ar fi trebuit luate in

consideratie, atunci card s'a pasit la impartirea monarhiei austriace
in doua. Dar factorii raspunzatori s'au ascuns de frica kossuthis-
mului marginit si stupid, aflat in permanents agitatie. N'au avut

nici mdcar curajul acecti oameni rcis. punzdtori, sd organizeze in mod
inteligent, nationalitdtile din Ungaria, sau sd le lase pe ele singure

sd se organizeze i sa le duck energic, la lupta impotriva kossuthis-
mului. Dna atunci s'ar fi procedat in alt mod, imperiul n'ar sta
astazi in fata prapastiei.
Numai Maghiarii au fost luati in consideratie. Numai cu dansii
s'a tratat si numai cu dansii a fost incheiata intelegerea constitutionail, zisa austro-ungara, recte maghiara. *i aceasta, impotriva
vointii exprimata limpede si cuprinzator, de majoritatea covarsitoare
a populatiei taranesti din Ungaria, care n'a fost ascultata.

i n'a fost intrebat prea mult nici chiar parlamentul austriac.
'Nate aceste imprejurari, ca si aceasta totals dispretuire si ignorare a vointii exprimate de populatiile nemaghiare din Ungaria, ar fi
trebuit sa lamureasca dela inceput pe oricare om politic, cu mintea
clara, ca aceasta intelegere poate cel mult OA satisfaca pe Maghiari,
dar niciodata majoritatea populatiei din Ungaria.
Dar a fost oare cineva obligat, in 1867, s %ink' seama de Slovaci
si de Valahi v, de Ruteni, de Croati si de Sarbi ? Faptul el Slavii
si Romanii si-au jertfit averea si viata in 1848 a fost gasit in foarte

multe cercuri, drept un lucru frumos; ca recompense insa pentru
aceasta cele mai devotate popoare ale casei imperiale * au fost lasate
legate de maini si de picioare la discretia tiraniei neinfranate a Ma-
ghiarilor. Ele au fost, fare inn, date prada poftei de rasbunare a

Maghiarilor, pofte care dateaza Inca din timpul revolutiei. Ele au
fost lasate la discretia brutalelor incercari de desnationalizare, practicate de catre un popor minor politiceste.
Printul Schwartzenberg a avut de sigur dreptate, and a vorbit

despre recunostinta Austriei ! .
Iar primarul Vienei, d-rul Lueger, a avut tot dreptul sa exclame

la zo Octombrie 1905 in parlamentul austriac: Nu este oare scandalos ca nationalita'tile care I-au servit cu credinta pe imparat, care
8*
www.dacoromanica.ro
ii6
STAT SI NATIUNE
i-au sacrificat averea si viata for si au mers la moarte pentru dinastie, sit fie atilt de asuprite fi aruncate pur fi simplu pradd Maghiarilor?
Unde a fost oare mintea stdpdnitorilor de n'au observat ca lucrul

acesta va avea grave urma'ri ? Nu ramane nimic altceva de facut
decat sa fie elib crate nationalitatile de opresiunea exercitata impotriva lor. Ne vom intelege fdrd indoiald cu Germanii, Romdnii, Rutenii,
Croatii, Slovacii, pe baza unui program acceptabil pentru toti. Aceasta
este singura cale de a repara profunda nerecunoftintd de care ne-am

facut vinovati fats de aceste nationalitati .
Se implinesc 4o de ani de cand Austria face oficiul de jandarm
in slujba politicii de maghiarizare. Maghiarii n'ar fi indrasnit niciodata sa rapeasca nationalitatilor drepturile for daca nu s'ar fi sprijinit
pe forta militara a Austriei. Faptul ca coroana nu s'a opus, acest lucru
n'a facut decat sa-i incurajeze ca sa mearga pe acelasi drum. Dans
sa hate pour la magyarisation, spune Eisenmann, l'Etat hongrois a
trouve un concours pricieux, mime essentiel et sans lequel it n' aurait
jamais pu la mener si loin, le concours de la Couronne 1).
Sa nu se uite ca contele Beust a recomandat introducerea dualismului tocmai ca o mdsurd politistd impotriva Slavilor fi Romdnilor,
&Vs de care, cu cativa ani in urma numai, nu se gaseau destule cuvinte
de lauds pentru (< devotamentul * si u credinta >> for fats de imparat.
In introducerea dualismului a jucat insa un deosebit rol consideratiunea ca federalismul, de care s'a vorbit mai inainte, ar fi imprimat imperiului un caracter slav precumpanitor. Pentru a evita
aceasta pretinsa preponderenta slava s'a hotarit, pur si simplu, impartirea imperiului intre germani si maghiari, creithidu-se iluzia naiva
ca trecerea puterii politienesti in mana celor doug natiuni mai sus
mentionate, constitue mijlocul cel mai sigur sa fereasca imperiul
de o invazie slava. Practica de pans acum a dualismului a dovedit,
in chip lamurit, ca tocmai asemenea consideratiuni au determinat
cercurile vieneze sa adopte aceasta solutie.
Insusi Rogge este in deajuns de cinstit ca sa recunoasca, cum ca
4 dualismul se datoreste incercarilor facute de a constrange nationalitatile la ascultare . Contele Beust a negat in adevar aceste cuvinte2).
Dar aceasta nu-i suficient.

1) Louis Eisenmann: Le compromis austro-hongrois de 1867. Etude sur le
Dualisme. Paris, Societe nouvelle de librairie et d'ed., 1904, P. 566.
2) W. Rogge Geschichte Osterreichs seit Vildgos, vol. III, p. 22.
www.dacoromanica.ro
117
De altfel, evolutia practica a facut dovada evidenta ca in imperiul care are ca deviza dreptatea este principiul de bazd al statelor
dualismul a fost introdus impotriva nationalitatilor. Unul dintre pur-
tatorii de cuvant ai politicii de maghiarizare, d-1 Gustav Beksits,

spune de pilda, ca Maghiarii trebue neapdrat sd impiedice desvoltarea
nationals a Slavilor si a Romanilor, caci in caz contrariu dualismul,
al cdrui idee fundamentald este Statul national maghiar, nu mai este
necesar 1).
Acelasi lucru 1-au asteptat dela forma dualists si liberalii. Proba
ca au lasat sa treaca proiectul prin parlament, fail sa-i faca vreo

greutate.
Acest rationament insa, precum si toate aceste asteptari, n'au

ramas necunoscute Slavilor si Romanilor, cari traiesc in cuprinsul
monarhiei. Din acel moment Slavii au fost impinsi pe anumite cal,
periculoase pentru ei insisi. Dar, in orice caz, sigur periculoase
pentru monarhie. La 15 Mai 1867 o delegatie numeroasa compusa
din Cehi si Croati, la care s'au alaturat Rutenii si in mod izolat si Slovacii a plecat la Moscova, sub pretextul sa viziteze expozitia slavo-
etnografica, care de abia se inaugurase; in realitate, toti acestia au

plecat insa ca sa arate lumii in mod demonstrativ, ca Slavii din Austria,
dupd victoria dualismului in monarhie, vad salvarea viitorului for

numai in Rusia.
Atunci faptul a constituit o simpla demonstra tie. Astazi, conceptiile acestea sunt foarte rasp andite printre Slavi. Dualismul a lasat
dela inceput Slavilor si Romanilor impresia ea in numele lui ii ameninta asuprirea. Aceasta forma de stat a fost si continua sa fie intruchiparea celor mai revoltatoare privilegii, intr'un imperiu in care
ideea egalitatii de drepturi nationale, a pus stapanire pe toate straturile nationalitatilor de mana a doua .
De 38 de ani nationalitatile se gasesc sub presiunea atatatoare
a acestei totale nedreptati. De 38 de ani a intrat in carnea si sangele
for ideea ca dualismul nu-i altceva decat o masura politista indreptata impotriva tuturor acestor popoare. Niciun artificiu oratoric nu
poate sa-i sdruncine pe Slavi si pe Romani in aceste convingeri ale lor.
Fireste, favorizarea continua a maghiarimii a diminuat in sanul

multor nationalitati din Ungaria ideea si speranta ca este posibila
1) Gustav Beksits: A Dualismus Mrtenete ; p. 308.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
x 18
restabilirea unui puternic stat unitar austriac, pe baze national-federaliste. Cad s'a cheltuit in ultimul timp multa osteneala pentru ca sa
extirpeze acestor nationalitati ideea unitatii si statul maghiar sa fie
prezentat drept o realitate de neclintit. Oridecateori Romanii, Germanii
si Slavii s'au manifestat in ultimii ani, pentru ideea unei comunitati
mai stranse cu Austria, on pentru o noua alcatuire a imperiului in
sensul unitatii si a unei anumite autonomii, ei au fost tariti in fata
unor judecatori maghiari-fanatici antiaustriaci au fost judecati
sumar si intemnitati; gazetele lor, care s'au aratat totdeauna sincer
dinastice si credincioase imperiului, au fost suprimate cu forta. In
tot cursul acestor lungi ani de incatusare, niciun deget nu s'a miscat
pentru a opri aceasta nebuna politica de terorizare a Maghiarilor, in
acelasi timp, antidinastica si fatis antiaustriaca.
S'ar putea crede ca toate aceste fapte an clatinat massele nationalitatilor in credinta si in sperantele lor, in ce priveste monarhia si
imperiul.
Or mai fi existand si intre nationalitati anumite elemente, care
socotesc ca salvarea lor este posibill in sanul unei Ungarii independente.
Majoritatea sdrobitoare a Romanilor, Slavilor si Germanilor insa
asteapta neclintiti o intorsatura a lucrurilor prin gratia lui Dumnezeu

asteapta desfiintarea dualismului si organizarea imperiului
pe o baza federalists nationala.
Deocamdata insa voiu face abstractie de toate aceste momente
de natura etica, precum si de consecintele lor, si vom cerceta problema mai in deaproape, din punct de vedere practic.
o,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
PRABUIREA DUALISMULUI
S'a refuzat federalizarea marei Austrii pe baza delimitarilor

nationale, asa cum dela Inceputul framantarilor doreau, cele mai
multe dintre nationalitati, pentruca federalismul ar fi Insemnat o
abandonare a Wii >>, o slabire prin distrugerea unitatii imperiului. In sfarsit, delimitarea national-teritoriala
s'a spus nu era
cu putinta s fie realizata in mod mai riguros. i astfel s'a hotarit
formarea unei confederatii subrede, a unei monarhii pe termen ,
cum a caracterizat-o candva, foarte nimerit, batranul d. von Plener.
Despre aceasta forma de stat hibrida se poate spune ceea ce a
spus Ducele de Devonshire in camera comunelor, relativ la proiectul Home Rule-lui propus de Gladstone. S'ar putea da Irlandei o forma
de stat parlamentara, daca va place; reprezentantii Irlandei ar

putea fi convocati in parlamentul confederatiei; s'ar putea acorda
Scotiei si Angliei o autonomie si deci parlamente locale, daca

sunteti pregatiti pentru un asemenea lucru (Home Rule all round).
Nu vreau sa tagaduesc ca problema ar putea fi solutionata si pe aceasta.' cale. Insa un asemenea proiect bastard (mongrel . . .) nu va putea,
duper parerea mea, s fie pus in practica # 1).
Noi am fost insa gratificati cu o asemenea forma de stat bastarda,
pe care juristii, nici pans astazi n'o pot clasifica. Caci unii o consiclerk' stat federal, pe cand majoritatea o considers drept un soiu de
confederatie, o Uniune Realer. Despre aceasta Zorn spunea : 4 Uniunea
realer nu este o notiune care poate fi precizatadin punct de vedere juridic 2).
2) Luigi Palma: Il nuovo progetto di Gladstone suul'Home-Rule irlandese in
Nuova Antologia * din 15 Martie 1893, p. 222.
2). Dr. Ph. Zorn: Das Staatsrecht des Deutschen Reiches. Vol. I, Ed. II-a.
Berlin, Guttenberg, 1895, p. 68.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
120
Dar de oarece pans acuma nici o confederatie din Europa

nu s'a dovedit trainica, dualismul a purtat in el, dintru inceput, germenele disolutiei; chiar dace nu s'ar tine seama
de niciun fel de alte consideratiuni, insd,si natura acestei legdturi

constitutionale trebue sa convinga pe toti oamenii can gandesc, ca
imperiul habsburgic este impins spre desmembrare, drept urmare a
unei asemeni alcatuiri subrede si permanent puss in discutie. Astazi,
monarhia noastra se gaseste, fall indoialk pe aceasta cale primejdioasa. Constructia dualists trosneste din toate incheeturile si
toate reparatiile facute sunt zadarnice: Austro-Ungaria dualistd se
ndrue fi aceasta se intdmpld mai ales din pricina inteleptei politici
maghiare.
o Marea opera * a marilor Dealt si Andrissy, atat de mult

admirata si pretrial-it'd, este cladita pe nisip. Ea se clatina si este ame-
nintata sa cads in mina, in fiecare clipa.

Cu prilejul desbaterii, in parlamentul Austriei, a proiectului
d-rului Derschatta, insusi autorul a analizat, intr'un mare discurs,
unele lipsuri ale intelegerii austro-maghiare. Asa de pildk el a subliniat divergenta intre ambele conventii, cu privire la chestiunile
care urmeaza sa fie tratate pe baza principiilor comune, relevand
apoi si compozitia precum si modul de votare al delegatilor, etc.
Eu voiu alege alte momente.
Lipsa unui puternic guvern central, lipsa unui parlament si lipsa
unui aparat judiciar al imperiului, care sa functioneze in toata regula,
sunt suficiente ca sa dovedeasca oricarui om care are bun simt,

ca cele doua parti ale imperiului se vor instraina si nu pot sa nu se
instraineze din ce in ce mai mult, pans in momentul cand o despartire definitive nu va mai putea fi inlaturata.In 1870 deja, Ghyczy si Koloman Tisza au protestat vehement
contra blestematei institutii a delegatilor 1).
Astazi, mai toti Maghiarii sunt de acord ca si aceste ultime rdmdf' ite
cum de curand le-a numit

contele Apponyi, trebuesc neaparat desfiintate.
In fata unor asemnea fapte a voi sa castigi pe Maghiari pentru
ale comunitatii lipsite de once valoare
ideea comunitatii numai prin mijloace constitutionale (!) este o politica

ridicola.
1) W. Rogge: Geschichte Osterreichs seit Vildgos, vol. III, p. 370.
www.dacoromanica.ro
PRABUSIREA DUALISMULUI
121
Chiar Si manuirea in chip absolutist a cotei este in cele din

urma, dupa cum arata foarte bine d-1 Tezner 1), o recunowere a
neputintei si a insolvabilitatii sistemului, in baza caruia chestiunile
comune pot fi discutate i hotarite prin mijlocirea delegatilor. Un alt
element disolvant este federalizarea jurisdictiunii privitoare la ser-
viciul militar, la recrutare si impozite pentru armatk o federalizare primejdioasa pentru ideea unirii. Posibilitatea desfiintarii oricarei
comunitati de interese economice intre ambele state, marqte aceasta
primejdie 2).
In alts parte, d-1 Tezner spune cuvant cu cuvant : <4 Constitutia

imperials din 1867 se prezintk din toate punctele de vedere, ca o
invdlmdfeald inorganicd de principii contradictorii. Aci este una din
cauzele principale a situatiei politice funeste in care se gasete monarhia. In 1867 stransa legatura care mentinea monarhia strans units,
a fost sldbitd. Prin insuficienta reglementare a repartizarii impozitelor,
prin putinta despartirii economice, prin independenta jurisdictiei

militare acordata ambelor state, imperiul a fost pus pe picioare de
lut *8).
Aceste elemente pline de slabiciune i disolvante, care nu pot fi

indreptate, sunt caracteristice tuturor confederatiilor. Astfel d-1 Zorn
spune urmatoarele relativ la deosebirea care trebue facuta intre

notiunea de federatie (de care la not intotdeauna conducdtorii s' au
ferit) i confederatie (asupra careia in sfdrfit s'a cdzut de acord ! ):
<4Ambele notiuni, federatie si confederatie, se deosebesc prin aceea
ca, cea dintai este un Stat, pe and cea din urma, nu. Cea dintai
constitue o personalitate unick pe cand cea de a doua este o asociatie,
formats din mai multe personalitati politice independente; intr'o
federatie suveranitatea rezidd inteo putere centrald, pe cand in
confederatie, in State izolate; baza juridica a uniunii este la cea dintai numai legea, pe and la cea de a doua, numai o conventie: cea dintdi
este un subiect de drept, cea din urma numai un raport de drept;

cea din urma reprezinta un numar de autoritati publice, dqi aliate,
dar totusi suverane, pe cand cea dintai o autoritate publics suverang unick insa organizata pe baze federale *4).
1) Tezner: Der osterreichische Kaisertitel, etc., p. 212.
2) Tezner: Idem, p. 213.
3) Tezner: Der Ostemichische Kaisertitel, p. 212.
4) Zorn: Das Staatsrecht des Deutschen Reiches, p. 69.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
122
Un oarecare membru al senatului austriac a publicat anul trecut

sub titlul: Osterreich and Ungarn un ape/ extrem de prudent si extrem
de bland, adresat Maghiarilor. Autorul spune intre altele: raportu-
rile intre cele doua parti ale monarhiei noastre, nu sunt din punct
de vedere al cordialitatii ( !) tot atat de stranse ca acele care au existat odinioara intre statele uniunii germane sau
inainte de reforma
Fed eratiei
intre cantoanele Elvetiei.
Dar dupa cum acolo a lipsit odinioara un organ comun de jurisdictiune, iesit din alegeri populare, tot astfel lipseste azi la not acest
lucru. Data partile componente ale imperiului nostril nu reusesc

s se inteleaga, se va produce o stagnare, cu totul de alts natura.
Cdci stagneazd insuci mecanismul imperiului. Organismul unitar inceteaza s mai functioneze ca un tot, clack' o intelegerea * care trebueste
reinnoita din zece in zece ani, nu se perfecteaza la timp. Conlucrarea
ambelor corpuri legiuitoare este extrem de ingreuiata prin faptul a

reprezentantii ambelor parti ale imperiului, nu se consults niciodata
si nu trateaza impreuna chestiunile in discutie. Este de sigur greu
sd se ajungd la o intelegere acolo unde lipsefte un eficace organ al unitdtii * 1).
Intregul viitor politic, economic si militar al imperiului a fost

cladit pe baza unor institutiuni si a unor legi care au azi sau maine,
o scadenta.
De toutes ces differences juridiques, spune Le Fur, entre la confede-
ration d'Etats et l'Etat federal resulte au point de vue historique et

politique une difference considerable entre les deux formes d'union federative: c'est que la premiere est a peu pres incapable de vivre et de fonctionner regulierement ; elle semble aujourd'hui condamnie par l'histoire,
et, Bien que specifiquement distincte de la seconde forme, elle n'apparaft
plus guere en fait que comme une forme de transition desalt& a preparer
le passage a l'Etat federal. L'Etat federal au contraire constitue une forme
d'organisation sinon parfaite, du moins tres superieure a la confederation
d'Etats, et qui, dans certaines circonstances de temps et de milieu, pent
mime presenter de grands avantages sur la forme unitaire 2).
Dar si insuficienta o guvernului comun al statului dualist rend

l'etre central incapable de vivre et d'accomplir le but pour lequel it a die
r Neue Freie Presse a din 27 Februarie 2904.
2) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats. Paris, Marchall et
Billard, 1896, P. 735.
1)
www.dacoromanica.ro
PRABUSIREA DUALISMULU1
123
tree . Si mai departe Le Fur caracterizeaza confederatia drept o

, forma politica moarta >> condamnata sa fie numai o stage de oprire
pe calea desmembrarii totale a unui imperiu : Ces resultats sont confirm& par l'histoire qui nous montre dans la confederation d'Etats une
forme morte, aujourd'hui completement disparue ou du moms bien pres
de disparaitre, et condamnee en tout cas, chaque fois qu' elle reapparaitra,
a ne constituer en fait qu'une &ape dans le voie du demembrement cornplet d'un Etat en plusieurs Etats distincts, ou au contraire d'une reunion plus intime des Etats confider& entre eux 1).
S'ar fi putut ceti Inca de mult, la batranul Waltz ca dualismul

nostru este numai o desmembrare camuflata , asemanatoare oricarei alte confederatii. El spune:
4 0 confederatie este o garantie informd putin satisfacatoare pentru
viata publics. Ea apare regulat, numai drept o treaptd de trecere sere
alte formatiuni. Istoria tuturor timpurilor ne invata ca aceastd formd
de stat este expusd unor dese crize ; legaturile slabesc inteatata, incat
nu mai pot face fats sarcinelor fundamentale ale vietii publice si atunci
on verigile din care se compune, se destrama, on se simte nevoia ca
Statul sli refaca unitatea pe alte baze; sau lucrul se poate intampla ca unul di_
state sa se simta destul de puternic, pentruca
sli asume deplina stapanire asupra Intregului organism sau a unei
parti a lui. In orice caz, ideea unirii odata sdruncinata, micile imbundtatiri care pot fi aduse nu mai pot Insemna, de cele mai multe ori,
mare lucru 2).
Aceasta a fost, in trecut, soarta tuturor confederatiilor. Confederatia romans a durat numai dela 18o6 pans la 1813. Uniunea germand
n'a durat i ea decat dela 1815 pang la 1866; iar Confederatia Americei-de-Nord numai dela 1778 pang la 1787.
Nu-i de mirare dad. i not am ajuns sa discutam chestiunea despartirii. ,Si nu numai Kossuthitii i-au dat contributia in ultimii
ani, in mod cinstit ori necinstit, ca sa ajungem aici. Inca pe vremea
m4carii memorandiste romane din Viena, organele guvernamentale
maghiare amenintau cu imediata despartire a Ungariei de Austria
in cazul cand imparatul ar primi delegatia romans, care numara 300
1) Louis le Fur: Idem, p. 818.
2) Weitz: Grundziige der Pollak nebst einzelnen Ausfiihrungen. Kiel, 1872,
Homann, p.
159.
www.dacoromanica.ro
124
STAT
41
NATIUNE
de membri. Imparatul n'a primit-o 1). Pester Lloyd a inceput in repe-
tate randuri sa ante de atunci pe tonuri kossutiste. Este interesant

si merits sa fie notat aci pentru faptul ca Romanii au continuat totusi
sa lupte pentru ideea unui imperiu unic, chiar dupa respingerea delegatiei for de atre imparat, chiar dupa incarcerarea conducatorilor for sr
chiar dupa dizolvarea cu forta de atre guvern a partidului for national.
Pe vremea guvernarii lui Banffy, Tribuna dela Sibiu polemizand
cu Pester Lloyd scria :
Pester Lloyd, purtatorul de cuvant al lui Banffy, a declarat de
curand ca legatura constitutionald cu Austria a devenit pentru Ungaria o foarte indoelnicel cinste. Aceasta inseamna ca natiunea nobila s
voeste sa desfaa, pur si simplu aceasta legatura de o cinste foarte
indoelnia . Maghiarii vor desface ei in adevar o legatura, care le-a
creat si le-a asigurat o pozitie dominants in imperiu si care, data a
fost in general cuiva de vreun folos, apoi a fost exclusiv maghiarilor ? Aceasta hotarire ar fi o absurditate, aci numai tin numai Austria
i-a sustinut pe maghiari numai Austria ii mai tine in viatd. Fara
puternicul sprijin al Austriei, extravagantii urmasi ai lui Arpad ar fi
fost de zece on striviti si stersi de pe harta geografica a Europei.

Se confirms inaodata ziatoarea : pe cine Dumnezeu voieste sa
pedepseasa, ii is mai intai mintile )). Maghiarii sunt astazi star) aniti
de anumite curente nebunesti, care ii vor impinge, fare indoiala,

in prapastie. Caci clack' ei viseaza o Ungarie independents, este o
nebunie. Redusi la propriile for puteri, maghiarii ar fi fost nimiciti
de celelalte nationalitati ale tarii. Aceasta-i singura perspective care
le-ar ramane, dace visul for utopic ar deveni realitate. Ei insa nu-si
dau seama ca stau in fata prabusirii; cred a Austria este primejduita, insa soarta monarhiei nu i-a interesat niciodata. Totuisi monarhia habsburgicd trebue salvatd. ySi dacd Maghiarii vor s'o distrugd,
atunci mai curdnd vor pieri ei incici .
Faptul ca liberalii au fost totdeauna de aceeasi parere cu kossu-
thistii, este si el destul de cunoscut.

Contele Friedrich Schdnborn a publicat la 5 Aprilie 19o5 in Fremdenblatt din Viena, sub titlul : Cealalta primejdie , un articol foarte
1) Dupa cum se tie mai tarziu couclucAtorul delegatiei romane 25 la
au fost urmariti de justitie, judecati si condamnati la Cluj de cAtre
juratii maghiari la ani de zile inchisoare ,vi apoi intemnitati. Dupa ce au stat
ani intregi in inchisorile dela Seghedin gi Waitzen, au fost gratiati de impar at.
numar
www.dacoromanica.ro
25
remarcabil, in care ii acuza pe liberali din Ungaria, ca au incheiat

o intelegere cu kossuthistii. El arunca asupra for raspunderea pentru
actuala iredenta maghiara, deoarece chiar acesti liberali n'au fost
niciodata altceva decat kossuthisti camuflati. Toate sunt adevarate,
numai ca decoperirea for vine mult prea tdrziu. Ar fi fost de ajuns
s se cerceteze listele electorale etnografice din Ungaria si s'ar fi
putut constata, imediat, ca toate circumscriptiile electorale maghiare
au trimis in parlament aproape numai kossuthisti si asa zisi aspiranti nationali , de nuanta lui Appony. In schimb, candidatii partidului guvernamental, cari se pretind favorabili intelegerii, au fost
declarati alesi in circumscriptiile electorale ale nationalitatilor. In
aceste circumscriptii se stie nu poate fi vorba de alegeri si
dintre acei cari cunosc situatia, nimeni nu crede ca populatia romanot am relevat fapneasca si cea slava este favorabila guvernului.
tul ca p Ana astazi Inca, toti Maghiarii se entuziasmeaza pentru dusmanii fanatici ai Austriei, pentru toti acesti Itakoczi si Kossuth.
Cu aceasta constatare se potriveste insa si ceea ce spune Andrassy.
despre compatriotii sai: Acei cari si-au identificat numele cu interesele dinastiei, avand de asemenea ( !) si meritul ca au contribuit
ca patria noastra sa se poata mentine pana astazi si sa fie libel* un
Pazmany, un Nicolaus Eszterhazy, n'au cdpigat niciodatd in popularitate 1).
Insa'si Neue Freie Presse a recunoscut, atunci cand a inceput sa

faca atmosfera pentru kossuthism urmatoarele : cat de ademenitoare este melodia aceasta, cats putere magica are strigatul: despdrtire
de Austria!, se poate vedea cel mai bine din faptul ca insasi membrii
partidului guvernamental (maghiar) nu dispretuesc sd se serveascd de
acest mijloc 2).
Ceea ce crede despre dualism, presedintele de consiliu liberal

Bdnffy, reiese cel mai bine din cuvantarea tinuta de el in parlamentul
maghiar, la 4 Iulie 1904, in care el a stabilit esenta paritatii, spunand:
Pe o cazarma scrie de pilda in limba germana si maghiara:

Cazarma Radetzky. Eu n'am nevoie de o astfel de paritate !
Daca inscriptia este numai germana acest lucru este o siluire
impotriva caruia pot intotdeauna lupta. Dar daca langa inscriptia
1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich. 1867, p. 117.
2) a Neue Freie Presse
din 29 Ianuarie 1905.
www.dacoromanica.ro
126
STAT $I NATIUNE
germana sta scrisa si cea maghiara, paritatea este o realitate numai

daca acest lucru ar fi fdcut fi la Viena)). (Vii aplauze, exclamatii pe
bancile stangei si ale extremei stangi). Deci pretutindeni, unde in
Austria exists o autoritate comuna trebue vorbita si limba maghiara
si trebuesc afisate inscriptii maghiare I
Cine isi inchipue insa ca chiar realizarea acestor dorinte extrava-
gante vor putea sa multumeasca pe domnii maghiari, se inseala

amarnic. Din discursurile tinute in parlamentul maghiar la 9 Iulie
1904, cu prilejul desbaterilor asupra majorarii listei civile, au fost
trase unele concluzii, care depasesc cu mult dupa insasi parerea
lui Neue Freie Presse cadrul uniunii personale)). Fireste, dupa
liberum veto urmeaza liberum conspiro! Fapta rea merge pe urmele
nedreptatii.
In acelasi an, in Decemvrie, d-I Rakovszky a tinut un cunoscut
discurs in care a facut o aluzie obrasnica la dinastiile care au fost
silite sa piece in exil De altfel, pentru cunoscatorii situatiei, este
de mult clar, ca dupa conceptia tuturor Maghiarilor, greseala dualismului constd in faptul, afa cum lasd sd se inteleagd insciri contele
Julius Andrassy, cd avem un stapanitor comun. Trebue sa remediem aceasta, deci trebue sa schimbam starea actuala de lucruri 1).
De sigur, Andrassy are dreptate: durerea Maghiarilor este a regele for
este in acelasi Limp si imparatul Austriei. Caci nu de geaba sunt ei
doar cu totii kossuthicti, in sensul teoriei incompatibiliatii a lui
Ludwig Kossuth!
Dupa toate acestea, ganditi-va la monstruozitatile constitutionale
pe care dualismul in parte le-a creat, iar in parte trebue sa le conserve intacte, caci altfel se duce de raps intregul sistem.
Ganditi-vl numai : Austria formeaza impreuna cu Ungaria, din
punct de vedere constitutional, o confederatie, si anume, un soiu de
uniune reala; Ungaria cu Croatia o varietate de stat federal; Ungaria
in sine un Stat national centralizat ; regatele si tarile reprezentate in consiliul imperial state unice descentralizate ; in plus Bosnia
si Herzegowina formeaza tinuturile imperiale!
Pentru ca sa tii laolalta aceasta plasmuire e nevoie de cel putin

trei parlamente centrale intocmite fiecare in mod diferit, fiecare
dintre ele avand cloud corpuri reprezentative; trei guverne centrale;
1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 278.
www.dacoromanica.ro
127
apoi optsprezece diete cu optsprezece guverne; toate aceste intocmiri

au cele mai variate sfere de autonomie !
Crede oare cineva ca s'ar fi namit imperiul, dacd in 1867, in locul
tcestei creatiuni imposibile si subrede, toate nationalitdtile, care trdiesc
in masse compacte in tot cuprinsul monarhiei, ar fi fost delimitate dupd
marile for tinuturi etnografice fi apoi li s'ar fi dat acestora diete fi guverne, impreund cu o autonomie moderato ?!
Cehii, Croatii, Romanii, Rutenii, Italienii, etc., de abia au, cu

mici diferente, cele necesare pentru a-si putea sustine viata for natio-
nail. Maghiarii dimpotriva se desfata, pur si simplu, avand ne mai

auzite privilegii. i tocmai ei, carora le merge atat de bine, fac intot-
deauna cel mai mare scandal si cer concesiuni peste concesiuni ! .
Actuala harababura, cu cele optsprezece parlamente si optsprezece
guverne, este ea oare mai unitary decat ar fi fost o structure constitutionals federall formats din vreo noud pans la zece state, toate
puse pe aceeasi treapta, toate avand drepturi egale sub autoritatea
unui parlament central, a unui guvern central si a unei jurisdictiuni
centrale, care sa priveasca toate chestiunile legate de interesele comune ?
Mai exists oameni can cred ea actuala noastra carpaceall medic-
valo-constitutionall ar putea fi in zilele noastre cu succes revizuita I Pot oare nationalitatile, care sunt in plina efervescenta, sa se
multumeasca cu o asemenea revizuire care de pe acuma se vede
ce urmareste ?
Once om, lipsit de partinire, care se ingrijeste de puterea si destinul imperiului habsburgic, trebue sa admits, ca actuala stare de lucruri,
putreda pans in maduva oaselor, nu mai poste dainui. Din and in

cand, unii afiseaza o prefacuta mirare ca diferitele partide nationale
n'au un prea mare respect pentru toate aceste intocmiri. Aici se potriveste vorba lui Luigi Palma: Per the i trattati siano rispettati, devono
essere rispettabili.
Prin urmare, starea de lucruri actuala precum si imposibilitatea

de a solutiona problemele nationalitatilor, se datoresc in cea mai
mare parte dualismului, care a introdus la not abuzul privilegiilor
de rasa. El a impartit statul austriac polinational de altadata, in
doud state fi ele polinationale. Dualismul a impartit natiunile, care
apartin de fapt coroanei Habsburgilor, intre doua state si impiedica
www.dacoromanica.ro
128
STAT SI NATIUNE
unirea fireasca a tuturora, sub acelasi monarh. De acelasi lucru se

plange si R. Springer:
Dualismul nu a treat teritorii nationale. Leitha, ca hotar, este o idee
atdt de absurdd, incat transforms o deosebire fireasca inteo artificiala
egalitate. Acest lucru abia trezeste constiinta unitatii: ea scoate in

evidenta.' ca si dincolo traieste acelasi conglomerat de popoare si deci din
punct de vedere etnic, nu-i niciun castig ! In acelasi timp insk acest
hotar taie legaturile cu Romdnii, Rutenii, Germanii, jugoslavii 1).
Mai departe, acelasi autor, a carui lucrare despre Criza dualismului o recomand calduros tuturor prietenilor unei Austrii-Mari,
spune : Acela care vede in monarhie o dualitate etnica se simte
cu usurinta ispitit sa spuna: noua ne lipseste o legatura comuna,

pe not nu ne uneste o limba comuna. Dimpotrivd, not avem nu una,
ci mai multe limbi comune. Germanii au dincolo doua milioane de
cetateni de aceeasi limba, Cehoslovacii doua milioane, Rutenii o
treime de milion; in schimb Romdnii, Croatii, Sarbii au dincoace
sute de mii : deci data luam Leitha ca hotar, toate idioamele sunt
comune, cu exceptia celui polon si maghiar. In sfarsit, toti acei cari
nu sunt Germani, folosesc limba germank Para exceptie, drept limba
comuna si mijlocitoare, de care nu se pot lipsi si pe care n'o pot

inlocui cu nicio aka limba. Acestea sunt realitdtile etnice seculare,
pe care nu le poate sterge nicio putere de pe pamant si care sunt
intens legate de toate fibrele politicii noastre 2).
Am putea exclama impreuna cu Dante: E l'un l'altro si rode Di

quei the un muro ed una fossa serra 8).
Robert von Mohl a inteles si el cum trebue pretuita importanta

unificarii nationale, spunand:
Faramitarea unui popor nitre diferite state este ca atare o situatie
nefireasca si de aceea atrage dupa sine multe urmari proaste. Puterea
si gradul desvoltatii spirituale sufera ... dar mai ales un mare eau
este faptul ca constiinta nationalitatii si cea de cetacean a unui stat

nu se confunda. La un asemenea popor, impartit in mai multe state,
se produce cu usurinta o mai mare atractie catre ideea nationalk
decat catre statul caruia ii apartine s 4).
1) R. Springer: Krise des Dualismus, p. 26.
2) R. Springer: Krise des Dualismus, p. 25.
3) Dante: Purgatorio, VI G.
4) Mohl: Enzyklopadie, p. 578.
www.dacoromanica.ro
129
Si Mohl recomanda ca mijloc principal pentru solutionarea acestui

conflict, formarea unor state federale.
Dupa cum se stie, ura impotriva Austriei trezita din anul 1848
in Ungaria, a fost mentinuta la cald prin toate mijloacele. Asa incat
kossuthismul, care se gasea in continua crestere, a obtinut in cele
din urma o senzationala victorie. Nesfarsitul sir de probleme legate
de armata, discutiunile din parlamentul maghiar asupra cuvantului
si intre imperial si regal; repetatele atentate asupra monumentului
lui Hentzi din Ofen; aproape zilnica insultare a stemelor imperiale,
lucru care dainueste de zece ani; aspiratiunile nationale ale con-
telui Appony; in sfarsit afacerile national-maghiare cunoscute

pang la saturatie toate constituesc dovada ca maghiarii au avut
nevoie de dualism, numai ca de un provizorat, ca un mijloc care s
usureze o despartire totals si definitiva.
Contele Iulius Andrassy spune in lucrarea sa citata:
...
Ceea ce
n'a putut obtine absolutismul... a obtinut dualismul, care a dat

popoarelor ( I ) din cuprinsul monarhiei, odata cu libertatea, adevarate comori ( I ) pentru care ele sunt gata sa se sacrifice si sa. sangereze ... 1). Numai ca din aceasta libertate si din aceste o comori
Maghiarii au primit partea leului, ceea ce nu impiedica tragica evideny. ca aceste comori au fost risipite in mod usuratic. Maghiarii
astazi nu numai ca sunt gata * s se sacrifice si sa o sangereze
pentru aceasta forma de stat, dar desfasoara o inviersunata lupta

impotriva eL ySi tocmai acelasi conte Iulius Andrassy, unul dintre
partizanii cei mai siguri si convinsi ai dualismului, i-a impins
pe kossuthisti la lupta Impotriva acestei forme de Stat 1
Cat priveste asa zisele comori si o libertatea pe care dualismul ar fi trebuit sa le-o asigure celorlalte popoare, not stim mai bine
rostul for cleat domnul conte. Un lucru insa am vrea sa subliniem:
surplusul de drepturi, pe care imparatul 1-a acordat Maghiarilor a
trebuit sa le impuna datoria sa solutioneze, definitiv, problema

vitals a Ungariei, problema nationalitatilor. Ei au ocolit aceasta
datorie timp de 38 de ani. Aici putem aplica cuvintele lui Bluntschli:
o Cine are mai multe drepturi are si mai multe datorii ! Cine are un
drept superior are si o datorie superioara. Cine isi neglijeaza datoria
in mod permanent, i se is cu legiuitd indreptdtire dreptul respectiv .
9
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
13o
In aceasta privinta dualismul a dat un singur rezultat, in ce priveste pe Maghiari. El a impins la paroxism ura si inviesunarea nationalitatilor nemaghiare impotriva maghiarimii. Acest lucru nu dovedeste catusi de putin ca dualismul a asigurat nationalitatilor libertatea si alte asemenea comori .
Gustav Beksits simte si el nevoia sa se linisteasca singur, vorbind
despre devotamentul nationalitatilor fats de destinele Ungariei. El
scrie :
Cei cari si-au varsat sangele pentru patria maghiara n'au
apartinut intotdeauna natiunii maghiare in sensul strict ( !) al cuvantului si totusi ei au fost Maghiari adevarati. Slovacii, Romanii, Sarbii,
etc., isi vor varsa sangele pentru patria maghiara fi in marile razboaie
ale viitorului 1).
Noi, ce sa spunem, nu suntem de loc at at de siguri, dupa cum

este sigur onorabilul autor. Dimpotriva. Lipsa de drepturi nationale
n'a avut nicaieri ca rezultat intarirea devotamentului. Nola ni se

pare, dimpotriva, ca aceste nationalitati, care au fost timp de 40 de
ani asuprite si exploatate in cel mai revoltator si rusinos mod, pentru
a le tine incorporate unui 4 Stat unitar national-maghiar , nu-si vor
varsa sangele zadarnic, pentru ca sa aibe apoi iarasi parte de binecuv antata tiranie a maghiarizarii.
Relativ la acest lucru d-1 Lefaivre spune cu drept cuvant: Les
Hongrois . . . en de'pit de leurs illusions, sentent bier qu' entre deux colosses, comme la Russie et l' Allemagne, l'Etat hongrois, force artificielle,
ne pourrait se soutenir par lui-meme, que le prestige du souverain les
protige contre les Slaves et les Roumains, leurs ennemis interieurs et
qu' en perdant ce patronage, ils seraient &rases par les haines et les rivalites coalisees contre eux, comme ils le furent autrefois, par la puissance ottomane s 2).
Asa el d-nii Andrassy si Beksits ne vor da voie sa avem poate

o usoara indoiala, in ceea ce priveste dorinta nationalitatilor sa se
jertfeasca pentru Maghiari. A avut dreptate slovacul acela care a
scris, in brosura intitulata Nemesis , ca acei dintre putinii Maghiari,
cari in general mai gandesc, au fost afectati in mod profund de trista
constatare ca intr'o clipa hotaritoare ei n'au in toata Ungaria niciun
aliat, cu unica exceptie poate a Evreilor Si mai departe omul

1) Beksits: A dualismus tortenete, etc. p. 294.
2) Albert Lefaivre: Les Magyares pendant la domination ottomane en Hongrie,
vol. II, p. 434.
www.dacoromanica.ro
131
nostru de Incredere slovac gcrie : Repet, ca puterea actuald a maghia-
rimii depinde numai am spune exclusivde sprijinul coroanei. Daca

coroana i-ar retrage acest sprijin, puterea maghiard s'ar prabusi, ca o
casa facuta din carti de joc o 1).
Deci toed trancaneala maghiarilor despre constitutia milenard
a Ungariei, care ar fi trecut in carnea si sangele natiund nu
este decat o excrocherie curata si e menita sa impresioneze doar
pe vienezii infricosati. Niciun popor din Ungaria nu se sinchiseste

macar de aceastd constitutie ! Cele mai multe dintre aceste popoare
\Id insa in ea nenorocirea for !
Soarta pe care si-a pregatit-o maghiarimea, in intelepciunea ei
politica, ne-ar fi putut lasa rece, daca n'ar fi fost vorba in acelasi
timp despre destinele intregii monarhii. Caci pericolul latent care sta
ascuns in problema ungara a nationalitatilor, poate deveni fatal
pentru trainicia imperiului.
Contele Iulius Andrassy stie foarte bine cum a devenit Ungaria
o provincie a Austriei, caci spune :
Dupa catastrofa dela Mohacs, Ungaria n'a mai putut fi stapana
pe vointa ei, iar de soarta ei a dispus Viena, fail s'o Intrebe. Patria
noastrd a fost, dna nu de drept, totufi, in fapt, o provincie austriacd 2).
Lucrul este adevarat. Dar el este si plin de invataminte. Caci

numai faimoasa maturitate politica a Maghiarilor a fost cauza cata-
strofei dela Mohacs si numai ea singura impinge acuma, intreaga

monarhie, pe caile care pot duce la o cadere si mai grozava.
Dualismul insa n'a corespuns nici planurilor optimiste pe care
si le-au facut prietenii austriaci al acestei forme de stat, care sperau
ca vor lichida, in acest fel, problema nationalitatilor din Austria.
Contele Andrassy spune in lucrarea sa : Germanii de dincolo de
Leitha nu mai pot avea hegemonia in imperiu o 2). Noi speram ca
si hegemonia maghiara este
si Inca rapid pe duca. Fireste nu-i
lipsita de comic atitudinea lui Andrassy care ii trateaza de sus pe
Germanii din Austria de sus, si le da, cu bunavointa, sfaturi de ceea ce
au de facut in viitor in domeniul politic. El le recomanda sa termine
1) A. Nemesis, Figyelmeztetes a magyar politika inteziiinek. Turdcz-Szt.
Mirton, 1898, p. 18.
9 Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 225.

3) Idem: Ibidem, p. 49.
9*
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
132
cu doctrinalismul Asociatiei culturale germane i sa nu dispretuiasca

celelalte nationalitati ( !). Ei s se identifice ( 0 total cu actuala con-
stitutie a monarhiei. Germanii nu trebue sa se mai gandeasca la

rolul pe care in trecut 1-au jucat, ci pe care il pot juca in prezent i
mai ales la ceea ce vor putea 'Astra in viitor o 1).
Vom cita urmatoarea exclamatie a unui neamt, din revista lui

Maximilian Harden u Die Zukunft )), pentru a o pune fats in fats cu
randurile de mai sus: ... Cum putem sa uitam ca dorintele cele mai
indraznete ale Cehilor, nu sunt decat o copie a pretentiilor pe care
clica maghiara a reusit sa le impuna monarhiei, silind pe Germani,
pe Slavi si pe Romani sa accepte o limbs oficiall necunoscuta for si
abia pe jumatate. desvoltata ? 2).
Acum cand Germanii din Austria se indigneaza, din cauza pretentiilor Cehilor, cari vor sa restabileasca imperiul istoric al lui Vaclav;
and Germanii din Boemia, in 1870, erau aproape pe punctul s

cads sub furcile caudine ale Cehilor, pentru ca de atunci in colo
sa se sbata sub presiunea sistematicelor masuri de cehizare luate de
catre Stat, impartasind astfel soarta nationalitatilor din Ungaria;

cand ei n'au scapat Inca de acest pericol, nu putem decat s le spunem, impreuna cu cunoscutul personagiu al lui Moliere : Tu l'as
voulu, Georges Dandin !
Germanii din Austria n'au luptat niciodata, in mod serios, Impotriva pactului cu Ungurii. Dimpotriva, multi dintre ei sunt i astazi
cei mai convini adepti i aparatori ai revizuirii o dualismului.

Daca acesti germani recunosc dreptul istoric al Maghiarilor, ei n'au
dreptul sa ceara nicio delimitare in Boemia, &lei fraza despre indivizibilitatea Boemiei este tot atat de istorica * ca i aceia despre
indivizibilitatea o Ungariei.
In acest mod ei sunt siliti sa recunoasca i. constitutia Boemiei,

pe care o urasc atat de tare. Nimic nu ajuta toate subtilele distinctii
pe care le fac Intre constitutia maghiara si cea boema. Atata vreme
cat dualismul garanteaza o inalta valoare ingalbenitelor pergamente ,
asemenea distinctii sunt sofisme, cu ajutorul carora nu vor putea

niciodata combate pretentiile Cehilor, in ce privete dreptul for
istoric.
2) a Die Zukunft a din 2 Octomvrie 1897, p. ro.
www.dacoromanica.ro
PRABUSIREA DUALI SMULUI
133
Daca imperiul sfantului Stefan a fost restabilit, de ce s nu fie

restabilit, in triunghiul iliric, si imperiul lui Zvonimir, care nu-i
mai putin glorios ?
Nicio putere din lume nu va putea s abata vreodata nationalitatile din Austria si din Ungaria, dela acele revendicari constitutionale,
con simtite Maghiarilor, at ata vreme cat va dainui situatia privilegiata
a acestora din urma.

Caci si celelalte nationalitati au, in aceeasi masura, constiinta
propriei for valori, cat o au Maghiarii. Tocmai de aceea ele nu vor
sa inteleaga de ce tocmai Maghiarii i numai ei sa aiba o situatie constitutionall privilegiata, asa cum le-o asigura dualismul.
Prin urmare, atata vreme cat dainueste dualismul, problema

nationalitatilor nu poate fi nici macar partial solutionata nici in Unga-
ria, nici in Austria. Caci niciun om cu mintea limpede nu se poate

lasa leganat de iluzia ca acest imperiu se va putea consolida, at ata
vreme cat natiunile din sanul lui, trezite la o deplina constiinta

nationala, sunt impartite in natiuni dominante si dominate.
Atata timp cat dainueste dualismul, intregul imperiu sta pe un
vulcan, in permanenta incalzit de patimile nationalitatilor umilite.
Cutremurul acestui vulcan intr'un moment in care monarhia va fi
incurcata intr'un razboiu, va duce la consecinte incalculabile.
Intr'o epoca, cand principiul nationalitatilor isi serbeaza cele mai
i
mari triumfuri, iar state ca cel italian, grec, roman,
sarb, bulgar,
s'au ridicat din propria for cenusa; intr'o epoca cand nationalitatile
cele mai mici si despre care nu s'a mai vorbit se misca pentru a obtine autonomia nationala, inteo asemenea epoca, dualismul nu
poate fi in niciun caz o forma de stat durabila, pentru un imperiu
compus din mai multe nationalitati, asa cum este Austro-Ungaria.
Caci astazi, dualismul nu mai intruneste nicio conditie care sa-I
faca necesar sau sa-i justifice existenta. Asaltul popoarelor din Austro-
Ungaria impotriva dualismului, este astazi atat de puternic, incat

nicio forfa nu i se poate opune timp mai indelungat.
Insa dualismul si multiplele lui consecinte rapesc imperiului
orice simpatie nu numai inauntru ci si in afara hotarelor sale.
Niciun om cu judecata, care cunoaste simtul desvoltat al natiunilor orientale dela miaza-zi nu-si face iluzia ca, in fata harababurii nationale si constitutionale care tine intr'un greu impas imperiul
nostru, statele orientale ar mai putea nutri oarecare simpatii pentru
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
134
ideile si sterile noastre 4 istorice , amintitoare tot mai mult a evuluimediu. Inteadevar, am ajuns un obiect de zeflemea si in toate statele
orientale suntem antipatizati din pricina nesfarsitelor mizerii pe care
le sufera nationalitatile aici. Germanii nu sunt, spune Moltke, in

aceste tari iubiti, dar sunt respectati.
Noi nu suntem din pricina dualismului nostru maghiar, nici iubiti,
nici respectati. Dar suntem, in schimb, pur si simplu luati in ras.

Dualismul ar fi putut avea un rost atata timp cat ar mai fi existat
o cat de mica speranta, ca" Germanii si Maghiarii vor ramane stapani
peste cele doua state principale. Cu alte cuvinte, atata timp cat mai
exista o oarecare perspective sa se poata infaptui germanizarea in
Austria si maghiarizarea in Ungaria. Sau, in sfarsit, atata timp cat
se putea presupune ca acest dualism ar fi in stare s multumeasca,
cel putin, pe Maghiari. Toate aceste premize au pierdut de mult

orice valoare. De aceea nici dualismul nu-si mai &este azi nicio
justificar e.
Cu toate acestea, se incearca mereu dregerea lui. Se vorbeste

despre revizuiri si de tratative duse dela parlament la parlament .
Vor din nou sa spoiasca si in orice caz sa mentina sistemul,

deli aceste inutile reparatii inghit toate fondurile de devotament si de
credinta ale popoarelor, care traiesc sub sceptrul habsburgilor. Insasi
Neue Freie Presse a spus de curand 1), a in toata aceasta intelegere
austro-ungara, nu exista niciun singur punct care inspirand incredere,
s to poti sprijini pe el. Totul a devenit fubred, putred i gdunos.
Asa stau lucrurile. $i aci toate reparatiile sunt fail folos, caci
mina se apropie vazand cu ochii.
Din punctul de vedere al sigurantei publice a imperiului si a popoa-
relor sale un dingur lucru trebue recomandat: imediata desfiintare

a acestui provizorat constitutional deca.'zut si ruinat, deci periculos
pentru intregul imperiu, si reorganizarea Statului.
1)
Neue Freie Presse s din 27 Mai 1905.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
PROBLEMA NATIONALITATILOR I POLITICA EXTERNA

Este un adevar banal, dar care merits sa fie foarte des repetat,
ca situatia politica interns a unui stat este determinants pentru politica lui externs. Acest lucru este in orice caz valabil, intr'o masura
foarte mare, pentru imperiul habsburgic polinational. Nicio tars nu
va indrasni sa se incurce in complicatii razboinice, atata timp cat
este divizata in interior si subminata de puternice curente centrifuge.
S'ar putea crede ca acest adevar elementar este privit, mai ales
in Austro-Ungaria, ca un indreptar dela care nu to poti abate. Din
Vacate insa, nimeni nu pare ca se sinchiseste de acest lucru. Suntem
unul din membrii Trip lei Aliante in Europa si dispunem de atatea
si atatea corpuri de armata; prin urmare asteptam si not archiprets >> orice eventualitate, asa cum asteptau si francezii in 187o.
Exists oare un patriot sincer care sa nu se infioare auzind, din nenorocire deseori, vorbindu-se de asemenea iluzii ?
Directa legatura, intre problemele noastre nationale si Tripla
Alianta s'a manifestat in repetate randuri in press, in delegatiunile
austro-ungare si chiar in strainatate.
Reprezentantii Cehilor si ai Jugoslavilor din Austria au protestat,
dupa cum se stie, in toate ocaziile, impotriva ramanerii noastre in
Tripla Alianta. Ei au cautat chiar s o slabeasca. Pe de alts parte,
Slavii si Romanii din Ungaria au folosit si ei diferite prilejuri pentru
ca sa critice aceasta alianta, imputandu-i fats de dansii, intentii

dus manoase.
Desi toate aceste manifestatii nu conteaza atunci and este vorba

de politica noastra externs oficiala, totusi niciun om politic serios si constiincios n'ar trebui s subaprecieze insemnatatea acestor manifestari.
www.dacoromanica.ro
136
STAT $1 NATIUNE
Si aceasta, cu atat mai putin, cu cat este absurd ca nationalitati insemnate din cuprinsul imperiului habsburgic sa fie atrase
tot mai mult, in sfera unei politici ruso-file.
Razboiul din Asia rasariteana a paralizat pentru cativa ani activitatea Rusiei in Sud-Estul Europei. Cativa ani nu inseamna nimic
pentru Rusia; pentru noi insa, ai putea spune, ca insemneaza totul.
Caci, on reucim in acefti cativa ani de linifte sd punem din nou o trainicd
temelie imperiului nostru comun, on niciodatd nu vom mai avea o situa-
tie afa de prielnicei. Dupa cativa ani, fie si dupa iozo de ani, Rusia
va deveni iarai pentru noi, cea mai grava si mai permanents primejdie.
Oricare va fi politica urmarita de Rusia in Extremul Orient, aspiraIiunile ei in Sud-Estul Europei raman aceleasi. Realizarea for poate fi
numai amanata; despre o renuntare la ele nici nu poate fi vorba.
Si, orice s'ar spune, scopul final al politicii externe ruseti este si
azi acelasi, ca si pe vremea lui Petru cel Mare: nu o influentare
platonica, nu o impartire a sferelor de inflenta, ci pur si simplu

sta.') anirea Constantinopolului, cu toate Wile care sunt direct si
indirect legate de el. Asupra acestui lucru nu trebue sa ne inselam.
In ultimul razboiu ruso-romano-turc, Rusia era cat pe ce sa-si
atinga scopul. Preliminariile de pace dela San Stefano recunoscusera
dreptul Rusiei de a avea garnizoane ruseti in Bulgaria Mare, creata
de ea pro forma
si de a avea libertatea sa concentreze aici armatele
ruseti, trecand prin Romania.
Dupa art. VIII al acestor preliminarii o armata ruseasca de 5o.000
de soldati urma sa ling Bulgaria sub ocupatie. Ream textual: Les
troupes d'occupation russes en Bulgarie conserveront leurs communications avec la Russie, non seulement par la Roumanie, mail aussi par
les ports de la Mer Noir, Varna et Bourgas, ou elks pourront organiser
pour la duree de l occupation les de'pots necessaires 1).
Acest protectorat trecator al Rusiei trebuia evident sa-i serveasca
pentru ca sa-i netezeasca drumul spre Cornul de Aur. Atunci au

intervenit puterile din Europa Centrals i au silit imperiul tarist sa se
osteneasca pana la Berlin pentru ca, impreuna cu puterile centrale,
sa incheie o alts pace. Bineinteles aceasta pace n'a corespuns decat
in mica masura dorintelor conducatorilor statului rus si a fost primita
1) Le traite de Berlin annote et commente par Benoit Brunswick. Paris,
Plon, 1878.
www.dacoromanica.ro
PROBLEMA NATIONALITATILOR SI POLITICA EXTERNA
137
de nevoie. Demonstratia flotei engleze la Dardanele qi creditul votat
de parlamentul englez pentru pregatirile de razboiu au mai muiat

rezistenta Rusiei. Insa diplomatii rusi n'au luat no' de acest lucru.
De aceea ei fac tot mai des auzia in Europa si in mod tot mai insistent,
urmAtoarea stire : drumul Rusiei spre Constantinopol, duce prin Viena.
In 189o--I9oo contele Caprivi a declarat in parlamentul german, ca

la Petersburg, exists o rAspanditA pArere, cum CA drumul spre stram-
tori trece prin Brandenburger-Tor.

Ne putem inchipui cu usurinta ce ar insemna pentru monarhia
noastra dacA o asemenea maneva din partea Rusiei ar da rezultatul dorit.
Intr'un cuvant, Rusia isi da seama acuma, mai mult cleat oricand,
ca in ciuda tuturor demonstratiilor engleze, Austria 1i Germania sunt
statele hotdrite, in caz de rdzboiu, sd se opund planurilor ei in SudEstul Europei.
Din scrierile asa zisilor panslavisti se poate vedea ce gandesc

nationalistii rusi despre politica for in Orient. Asa de exemplu Fadejev
spune : totul depinde acum de posibilitatea de a solutiona problema
slavA; on Rusia isi va intinde puterea 'Ana la Marea Adriatic', on

se retrage din nou dupa Dnipru. Pans in ziva de astazi, patria noastra
a mers pas cu pas spre tinta ei traditionala 1).
Pe de aka' parte Funck-Br entano expune in felul urmAtor progresele fa'cute dela Petru cel Mare incoace :
Plaine immense, peuples sans bornes, domination mongole, influence
byzantine, autocratie et nihilisme, doctrinarisme et humanitarisme, con-
uration de palais, complots, assasinats, knout et licence, terre et del,

tout a servi pour explique la Russie...
Elle n'est pas plus notre allide naturelle qu'elle n'est celle de l'Allemagne, ou de l'Autriche et de l'Angleterre ou de la Turquie ; elk n'a
qu'un souci, s'etendre, qu'une ambition, grandir. Si elle y met des formes,
c'est pour se faire mieux comprendre et admettre dans le pretendu concert europeen.
Tout le monde et personne peut compter sur elle. Nous lui faisons
des offres, elle les prisente a Berlin, qui lui en fait des meilleurs ; c'est a
prendre ou a laisser, sans faussse honte ni faux honneur; son honneur,
sa conscience, c'est elle-meme. Elle n'en admet point d'autres...
1) Des russischen Generals Rotislaw Fadejew nueste Schriften, P. 47.
www.dacoromanica.ro
138
STAT $1 NATIUNE
Toute alliance qui l' aide a grandir est bonne, tout autre, mauvaise.
Elle participe au partage des Etats avec la mime desinvolture qu'elle
marche a leur conquite ; riduit la Pologne et souleve les Balkans
parce qu'ils sont slaves, et annexe Chinois, Turcomans, Armeniens,
parce qu'ils ne le sont pas, mais parce qu'elle est toujours elle, la Russie 1).
Este evident ca expansiunea ruseasca in Sud-Estul Europei

ameninta nu numai statele orientale, ci mai ales existenta imperiuiul
habsburgic caruia nu-i poate fi catu0 de putin indiferent i nici nu
se poate s considere un lucru fara importanta, daca cercul panrus
se va strange sau nu in jurul sau.
Dar nu mai putin primejduit de pericolul rusesc este si imperiul
german modern. Dupa ce la Berlin s'a nascut convingerea el

existenta imperiului habsburgic constitue o problems vitals pentru
Germania, acest imperiu n'ar trebui sa priveasca cu indiferenta daca
este sau nu asigurata stabilitatea imperiului habsburgic.
Bismarck a spus, in celebra sa cuvantare din 6 Februarie 1888
relativa la pericolul rusesc: t Cele intamplate la congresul dela Berlin
m'au deceptionat; mi-au aratat ca aservind complet politica noastrci
celei rusefti, acest lucru nu ne-a ferit sa ajungem totui la cearta cu
Rusia, impotriva vointii i dorintii noastre. Aceasta cearta a ajuns
pana la amenintari, p aria la amenintarea directs cu razboiul, pe care
a proferat-o acei competenti s'o faca. Aici trebue cautata originea
tratatului nostru cu Austria .
Este cunoscut pasagiul din acest discurs : Inchipuiti-vd cd Austria
a dispdrut de pe harta Europei ; atunci not cu Italia suntem izolati

pe continent. Intre Rusia si Franta, intre aceste doua mari puteri
militare vecine Germaniei, ne vom gasi permanent in cazul cel
mai probabil unul contra doi sau vom depinde intermitent cand
de unul cand de celalalt stat .
E drept Ca Bismarck a luat mai tarziu dispozitia ca presa din
Germania sa scrie ca prin tratatul incheiat cu Austria in 1879 el n'a
facut decat sa garanteze situatia acesteia, fara sa se fi obligat s sprijine politica ei orientala, intru cat Germania n'are niciun fel de interese
in Orient. Relativ la aceasta d-1 Heinrich Geffcken spune ca afirrnatia
presei lui Bismarck nu este adevarata i ea deosebirea facuta nu sta
1) Th. Funck-Brentano: La Politique.
Paris, A. Rousseau, 1892, p. 315.
Principes,
www.dacoromanica.ro
Critiques,
Reformes.
PROBLEMA NATIONALITATILOR $1 POLITICA EXTERNA
139
in picioare. Caci ar fi incompatibil cu interesele vitale ale AustroUngariei ca politica ruse sa-si urmeze mai departe calea si ar fi o
greseala politica si economics s se creada cum ca Germania ar putea
admite acest lucru, fail sa fie serios pagubita. 0 intindere a puterii

rusesti in Sud-Estul Europei n'ar slabi presiunea pe care Rusia o
exercita la Nord, ci ar intari-o numai, ca'ci ar spori forta imperiului,
a carui intreaga istorie nu este decat un sir de cuceriri, facute toate
pe socoteala vecinilor sai. Friederich al II-lea a recunoscut acest
lucru si 1-a exprimat, aratand pentru ce motiv Prusia nu poate sd
tolereze o stapanire ruseasca a Constantinopolului. Ceea ce era atunci
valabil, pentru micul regat prusac, este de doua on pe atata de ade-
varat pentru actualul imperiu german. Lasam de o parte faptul ca

pentru industria germana este de o foarte mare importanta ca exportul ei in peninsula balcanica sa nu fie oprit de bariere rusesti 1).
Celebra scriere Berlin-Wien-Rom care apara in mod semioficial politica inaugurate dupa caderea lui Bismarck asa zisul
curs nou >> aflat in contrazicere cu politica practicata mai tarziu
de acesta din urma , afirma in ce priveste Orientul : o afacerile orientale constituesc o problema de existents pentru monarhia habsburgica, iar neglijarea for dauneaza direct si indirect intereselor noastre;
acest lucru nu s'a stiut on in mod voit s'a ignorat. El a fost explicat
prin curioasele idei pe care si le-au facut cei mai multi dintre noi,
idei Inca in curs, despre sarcinele pe care be are de indeplinit politica
austriaca 2,.
Si mai departe se spune : Cetatenii imperiului german, cari au

un orizont politic mai larg, ar fi trebuit, Baca nu mai inainte, dar
cel putin in 1890 sa-si dea seama ca problema luarii in stapanire de
catre vecinul nostru dela Nord-Est a mostenirii turcesti, a acestei
temelii a pdmeintului, a acestui pod spre Asia fi Africa, dupa cum s'a
exprimat printul Bismarck fats de contele de Saint-Vallier intereseaza Germania, in aceeasi masura ca si pe Austro-Ungaria. Este o
problema eminamente germana data cercul de fier slavono-rusesc
incearcd sd strdngd trupul german dintr'o singurd parte sau din cloud
(dinspre rasarit si din spre miaza-zi) si data drumul direct catre
1) H. Heinrich Geffecken: Frankreich, Russland und der Dreibund. Berlin,
1893, Wilhelmi, p. 1 ro.
2) Berlin-Wien-Rom: Betrachtungen fiber den neuen Kurs und die neue europiiische Lage, p. 38.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
140
Orient va fi inchis Europei Centrale. Daca aceasta problema este

judecata dupa importanta ei, numai in aparenta ea se plaseaza in
urma securitatii hotarelor noastre din apus. Dupa parerea printului
Bismarck aceasta problema este de o insemndtate mondiald, pe kingd
care cearta pentru Alsacia fi Lorena se reduce la una de minimd importantd 1).
. .
.u
Mara de toate aceste momente, situatia este de asa natura
incat Germania este incomparabil mai interesatd in apararea Austriei,
in fata unui atac din partea Rusiei, decat este interesata Austria in
apararea granitelor noastre de Vest, impotriva atacului Frantei ! 2) *.
Panslavistii au fost cei dint ai cari au vazut ca centrul de gravitate
al problemei orientale se &este in Austria. Generalul Fadejew spune :
Este vorba de urmatorul lucru : noua ne este imposibil sa ducem
un razboiu in peninsula balcanica fara invoirea Austriei; si aceasta
invoire n'o putem, in niciun caz, obtine. Priviti harta. Noi putem
intra in Turcia numai prin portiunea cuprinsa intre gurile Dunarii ( ! )
si intre sirurile de dealuri dela poalele Carpatilor ( ! ) rasariteni.

Accesul la aceasta poarta este in mainile Austriei. Daca trecem Dunarea sau chiar numai Prutul, noi nu ne vom gasi cu spatele spre Austria.
In aceasta pozitie delicata o simpla demonstratie a bunei noastre vecine Austria, ne va sili sa ne retragem, dupa cum s'a si int amplat in
1854. Accesul la Dunarea de Jos pentru armata noastra este cu pu-
tinta numai cu un pasaport austriac; iar cat de binevoitoare ne este

Austria, suntem informati in aceasta privinta * 3).
Cunoscutul filozof Eduard von Hartmann a spus intre altele,
vorbind despre insemnatatea vitall pe care o reprezinta politica

ruseasca in Orient tocmai din punctul de vedere al Germaniei, urmatoarele :
Dacd Rusia ar ajunge sd infdptuiascd ideea panslavistd cu ajutorut
unei rdscoale generale a Slavilor din Austria, atunci noi am avea in

colosul panslavist un vecin de-o superioritate sdrobitoare si ne-am
gasi in fata lui fail aliati ; dad. acest imperiu slay s'ar alia cu Franca,
noi am fi striviti fall rezistenta si impartiti intre invingatori. De aceea
orice chestiune care constitue o problema vitals pentru Austria

2) Berlin-Wien-Rom: Betrachtungen fiber den neuen Kurs and die neue europdische Lage, p. 50.
2) Idem, pag. 51.
3) Rotislaw Fadejew: Neuste Schriften, p. 13.
www.dacoromanica.ro
141
constitue de asemenea si pentru imperiul german o problema

vitals 1).
Din aceste scurte consideratiuni si citate reiese limpede ca nu-i o

fraza goals afirmarea, ea Germania si imperiul habsburgic nu se pot
lipsi unul de celalalt.
Parerea ca pentru imperiul dunarean va trebui sa inceteze interesul aliantei cu Germania, din momentul in care existenta lui n'ar
mai fi amenintata de Rusia, este profund gresita. Aceasta parere se
bazeaza, dupa cum presupune autorul lui Berlin-Wien-Rom * 2) pe
o premiza lipsita de baza, anume ca, intre aceste doug imperii ar fi
numai o contradictie vremelnica
In realitate, amenintarea existentii Austriei din partea Rusiei va
putea sd is sfdrfit, fl va lua sfdrfit, numai dacd Rusia va lua in stdpdnire, afard de Constantinopol # toate neamurile slave. Adica daca din
monarhia habsburgica n'ar ramane decat niste jalnice ramasite.
La Viena s'a crezut multa vreme si in Germania pare ca se
mentine si astazi aceasta credinta ca pentru a prelntampina primejdia care ameninta existenta ambelor imperii, ar trebui ca Slavii
1
din Austro-Ungaria sd fie ingenunchiati prin toate mijloacele. In schimb

Germanii # Maghiarii sd fie intdriti in once chip fi chiar prin mijloace
artificiale. Cat de des nu s'a putut ceti in ziarele germane ca dualismul este o premiza. a Triplei Aliante, care are un puternic interes
sa mentina hegemonia maghiara in Ungaria. Caci Maghiarii formeaza un stalp ( 1 ) al Triplei Aliante in imperiul habsburgic. De abia
in ultimul timp, anumite cercuri par sa recunoasca intr'o anumita

masura, cat de falsa este aceasta conceptie.
Dupa cele expuse mai sus, se poate usor intelege de ce foarte
multe dintre marile natiuni ale Austriei si ale Ungariei n'au incredere in Tripla Alianta. Tocmai pentruca Maghiarii au fost in permanenta privilegiati si alintati, aceste popoare nu vad in Tripla Alianta
decat un mijloc de asuprire. ySi hotarit lucru, nu se poate nega ca

aceasta convingere are, din pacate, o baza reala. Vazand cat de adanca
este prapastia intre sap ani si iloti, tinand seama de ura inviersunata a acestor nationalitati impotriva asupritorilor lor, ne putem
intreba cu teams : unde va duce aceasta situatie ? Daca Maghiarii
1) Eduard von Hartmann: Zwei Yahrzehnte deutscher Politik and die gegenwartige Weltlage. Leipzig, W. Friederich, p. 201.
2) Berlin-Wien-Rom u, p. 90.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
142
au fugit in trecut, in masa, in tabara Prusienilor si Italienilor,

can le erau straini din punct de vedere national, numai pentru
ca sa se razbune impotriva Austriei si pentru a-i provoca o infran-
gere, cu atat mai clar apare posibilitatea ca la urma urmelor, toti

Slavii si Romanii sa treaca in tabara Rusiei slave * si o ortodoxe .
Zi cu zi li se predica acestor Slavi si Romani: Germanii si Ma-
ghiarii sunt cei mai inversunati dusmani ai libertatii voastre; cad

numai ei impiedeca realizarea federalismului, si aceasta ca s va poata
asupri laolalta. Pentru a impiedeca aceasta jalnica situatie, exists un
singur mijloc : Rusia, marele imperiu slay al tarilor Rusia care a
eliberat pe Sarbi, pe Bulgari, etc. Numai Rusia poate sa ne elibereze,
I
cad ea este mare, puternica si slava ...

Popoarele tinere si in ascensiune sunt inzestrate cu optimism si
cred bucuros ceea ce doresc.
Si totusi, toate aceste popoare ar fi putut fi castigate pentru
Tripla Alianta, daca aceasta alianta ar inceta sa se sprijine pe hegemonia Maghiarilor si pe constitutia din Decemvrie. Aceasta consti-
tutie putea sa se potriveasca Germanilor din Austria; acum insa

nu mai corespunde nici macar nevoilor lor.
Rusia tinde sa stranga toate neamurile slave sub dominatia ei.
Dar putem sa fim siguri ca aceste neamuri slave nu se vor lasa niciodata rusificate. Expansiunea ruseasca insa numai atunci isi va ajunge
scopul clack' ea va duce si la rusificare.
Dar Cehii nostri, ca si Slovacii, Croatii etc., sunt Slavi intocmai
asa cum Englezii, Danezii, etc., sunt Germani; insd ei nu sunt

Rusi i, ceea ce a fost intotdeauna mai important, ei nu vor sd
devind Rusi.
Fireste, insa, ei vor si mai putin sa devina Germani sau Maghiari.
S'a incercat sa fie siliti la aceasta. Au trebuit atunci sa-si spuna:

daca e vorba ea trebue sa ne lasam germanizati sau maghiarizti,
atunci vom prefera mai de graba s ne lasam rusificati. Ba chiar
multi Romdni, cari doar nu sunt Slavi, spun deschis: mai bine Rusi
decat Maghiari 1).
ySi in fond au dreptate. Daca trebue sa piara este totusi mai ratio-
nal ca sa se disolve intr'un popor mare, care are viitorul in fata lui,
cleat sa se sacrifice pe altarul minusculei natiuni maghiare, pentru ca
1) Vezi La Question Roumaine en Transylvanie et en Hongrie. Replique, p. 540.
www.dacoromanica.ro
143
aceasta sa poata juca un mititel rol european Intr'un a stat maghiar

independent .
Pentru a ne convinge cat de absurd este felul, in care insisi maghiarii trateaza problema Romanilor, redau un pasagiu din marele
discurs tinut de contele Tisza, asupra problemei nationalitatilor, cu
prilejul ultimelor alegeri 1).
4 Eu am mai spus-o si altadata, dar sunt adevaruri a caror repetare nu stria. Este o ciudata ironie a soartei ( ! ) ca Intre Romdni fi
Unguri exists astazi Inca atdta material exploziv ; pe cand noi, daca
privim mai adanc cursul istoriei si problemele ei, descoperim o solidaritate intima Intre marile interese de vieata ale acestor doua rase.
Caci aici, in aceasta parte a Europei, in conglomeratul neamurilor
legate Intre ele prin legaturi de rasa, tocmai aceste cloud neamuri
sunt acele care nu au nicaieri cui sa se alature si care trebue sa-si
urmeze mans in mai.* calea destinelor Tor, impotrivindu-se unui
curent popular mai mult sau mai putin dusmanos (aprobare). Eu
intrezaresc, in Romania independents, care la granita noastra de Rasa-
rit merge spre o desvoltare atat de imbucuratoare si frumoasa, pe

aliata naturals a marilor interese maghiare. *i nu iau in nume de rail,
ca si concetatenii nostri, romani, cari traiesc in patria noastra, se

gandesc la aceasta Romanic independents cu simpatie si dragoste.
Dar ei sa nu uite ca o conditie fundamentald pentru realizarea acestei
Rornanii independente, este ca, aici, Tanga ea, sa existe intr'o pozitie care doming valea Duna'rii, un puternic stat condus de natiunea
maghiara admiratoarea libertatii si ca el sa poata exercita o actiune
determinants. (Aplauze vii).
s inteleaga romanii ca, tocmai din punct de vedere al asigurarii existentei unei Romanii independente, ei au aici de indeplinit
o singurd misiune: vor aduce natiunii for un adevarat serviciu, numai
atunci cdnd vor cduta sd pund in valoare influenta fi stdpdnirea maghiard (!). (Tumultoase aprobari si ovatiuni) .
Aceste concluzii naive sunt Inca o dovada pentru totala lipsa de
intelegere cu care trateaza Maghiarii acei cari au o mare pricepere politica problema Romanilor. Mai intai : ei ascut si adancesc contradictia Intre neamurile slave, pe de o parte, si Intre Germanii,
in
1) Vezi Cuviintarea catre deputatia din Miskolcz a Contelui Stepahn Tisza

Pester Lloyd * din 16 Ianuarie 1905.
www.dacoromanica.ro
144
STAT SI NATIUNE
Maghiarii si Romanii pe de alts parte. Romanii amenintati de Slavi

ar trebui insa sa devie Maghiari.
8i un Vresedinte de consiliu ungur, prezinta astfel de gogorite
drept o politica de stat, fdrd sa se acopere pentru vecii vecilor

de ridicol.
Din contra, presa iudaica 1-a aplaudat pe contele Tisza in mod
calduros, pentru aceasta perspicacitate politica l De altfel, este o mare
greseala and Germanii, Maghiarii si Romanii din cuprinsul monarhiei, sunt asmutiti la once ocazie Impotriva Slavilor, ca si cum trebue
neaparat si in mod absolut sa existe o permanents neintelegere Intre
aceste nationalitati. S'a crezut, de multe on si de multe on se mai

crede Inca si astazi, ca Slavii n'au avut dela Inceputul acestui veac,
o dorinta mai arzatoare, decat aceea sa se contopeasca in sanul Rusiei.
Totusi not am vazut ca Slavii din Austro-Ungaria se gandesc foarte
putin la o contopire cu poporul rus. Tumultoasa afirmare a principiilor nationale pe de o parte, adanca umilire la care sunt expuse
acuma experientele nenorocite cu germanizarea si maghiarizarea pe
de aka parte iata izvoarele de unde au iesit ideile fantastice ale
panslavismului, care astazi devine un pericol real.
Daca in 1848 sau chiar in 1867, dorintele nationale ale Slavilor
din Austro-Ungaria ar fi fost infaptuite, daca ei ar fi fost emancipati si considerati ca nationalitati cu dreptul la o constiinta proprie
in imperiul habsburgic, azi n'ar mai fi existat Slavi cari sa astepte
izbavirea for dela prietenia Rusiei.
Dupa cum ideile confederatiei latine n'au putut ga'si nici pans
astazi, nicairi, un teren solid, tot astfel si ideea panslavista si cu atat
mai mult cea panrusa, ar fi Incetat de mult sa Oita sub vraja ei spiritele Slavilor. Caci acestia din urma ar avea, astazi de facut lucruri
mai intelepte. Fiecare popor slay ar fi ocupat, si Inca din belsug, cu
luarea unor masuri politice pozitive privitoare la buna lui stare generals, in cadrul individualitatii sale nationale si politice; n'ar trebui
sa astepte niciun ajutor, pentru eliberarea sa nationals si politica,
dela Rusia slava si inrudita, asa dupa cum a asteptat odinioara Italia
latina acest ajutor dela Franca latina si, prin aceasta, inrudita.
Totusi, diplomatii atotstiutori si fel de fel de neispraviti si-au
dat to ate silintele ca sa-i imprastie si sl-i samene pe Slavii din imperiul
habsburgic, ba in mijlocul Germanilor, ba in mijlocul maghiarimii;

deci nu-i de mirare, ca la urma urmelor si-a facut loc Intre Slavi
www.dacoromanica.ro
145
ideea: nici Germani, nici Maghiari; mai de graba Slavi, mai de

graba Rusi !
De mult, anumiti oameni inzestrati cu simt practic au prevazut
si afirmat Ca aici se va ajunge.
Slavii si Romanii din cuprinsul imperiului habsburgic lupta de
decenii pentru dreptatea for nationals. Insa pans astazi fara succes.
De decenii aceste popoare cer o constitutie federala pentru ca sa-si
poata asigura si desvolta existenta nationals. Din Austria insa li se
raspunde cu fa'ramiturile care cad dela masa bogatului; in Ungaria
cu temnita si teroare. Umilirea si asuprirea au dus la rezultatul el
toate aceste popoare au Orbit de mult orice speranta sa-si mai

poata atinge scopurile urmarite, pe cale parlamentara.
S'au vazut parasite de catre opinia publics mondiala, iar in

imperiu, sunt urite si ingenunchiate de stapanitori privilegiati. Dupa
cum omul aflat In mare nevoie se agata si de un fir de paiu, ca sa
scape, tot asa au cautat aceste popoare un salvator pe care cred

acuma ca 1-au gasit; iar acel salvator este: ideia slava, Rusia ! Si
daca Rusia de astazi este slabita, ei se bizue pe Rusia de maine.
Asuprirea sj rapirea dreptului for la o desvoltare nationals autonoma au indarjit nationalitatile intr'o foarte mare masura. Iar indarjirea inteatata le-a orbit, incat, aproape toate, isi asteapta salvarea
dela un triumf al Rusiei, inteun mare razboiu european.
Trebue s cunosti aceste popoare, prin mijloace proprii, trebue sa
fi avut prilejul unui contact direct cu conducatorii for nationali, sa
urmaresti cu atentie presa for politica pentru ca sa-ti poti face, aproximativ, o idee despre spiritul si curentele care doming in sanul
lor. Din pacate Lamansky are dreptate cand numeste Austro-Ungaria
un imperiu compus din mai multe Irlande 1).
Majoritatea nationalitatilor isi leaga sperantele de Rusia, caci
nu vad cum ar fi cu putinta ca Austro-Ungaria dualists sa devina
un scut national pentru popoarele sale. Ele nu vad intni cat, de pilda,
soarta popoarelor nemaghiare din Utgaria e mai bung decat aceea a
Polonezilor din Rusia. Cad , spun ele, ce interese rationale pot
sa ne lege astazi de Ungaria pe noi Sarbii, Slovacii si Croatii ?
Trebue oare sa sangeram noi pentru existenta Ungariei, ca s avem
si pe viitor marea favoare a unei vesnice amenintari de maghiarizare ?
I) a Zivaja Starina o, August 1895.
10
www.dacoromanica.ro
746
STAT $1 NATIUNE
Pentru a duce si mai departe o existents trista, fiind impiedicaci in

mod brutal in desvoltarea noastra ? Pentru a ne irosi, zi cu zi, si pas
cu pas, cele mai bune force ale noastre in lupta contra ingenuncherii
naciunii noastre de catre Maghiari ? .
Aceasta stare de spirit este generall si poate fi constatata la majo-
ritatea Slavilor din Austria. Este stiut ca Cehii isi arata bucuros simpatiile faca de Rusi.*tim de asemenea, cu tocii, ca cele 4 milioane de
Ruteni din Galicia rasariteana, ingenunchiate de leahta polona, urasc
cu patima pe asupritorii lor. Numai hegemonia polona din Galicia,
incurajata din Viena, poarta raspunderea faptului Ca astazi majoritatea populaciei rutene, odinioara credincioasa imparatului si impe-
riului, se uita spre Rusia i ateapta de acolo izbavirea. Cele 2

milioane de Slovaci, cari traiesc in Nord-Vestul Ungariei nu inceteaza
sa demonstreze tuturor ca Rusia nu dorete mai cu ardoare nimic

altceva cleat sa elibereze popoarele slave, care sunt asuprite in
Austro-Ungaria . Croacii, cu tot catolicismul lor, sunt insuflecici de
sperance asemanatoare, numai ca sa poata scutura jugul odios maghiar
si maghiaroid.
Exact acelasi lucru se poate observa la Sarbi si
Sloveni.
In 27 lunie 1904, croatul maghiarofil, deputatul maghiaroid

Stephan Kovacsevics, a cinut in parlamentul maghiar un mare discurs, in care a zugravit adanca ura a celor din neamul sau impotriva
Maghiarilor. In timpul predicelor religioase s'a pus in discutie p Ana
i degradarea patronului national al maghiarilor, a Sfantului *tefan.
De pe amvon i in adunari populare preocii acaca poporul in mod
deschis la ura, la rascoala, la desparcirea de statul maghiar. De curand,
arhiepiscopul a interzis clerului dintr'o comuna ca sa mai pronunce

de pe amvon asemenea indemnuri, ne la locul lor in bserica si sa
fie cu bagare de seams, sa nu ajunga in conflict cu parchetul;

insa acest indemn n'a impiedecat clerul in agitacia lui, ci 1-a facut
doar mai prudent. Oratorul a cerut in sfaqit guvernului, cu toata
seriozitatea, ca sa elimine din toate slujbele, dela darea furniturilor,
etc., pe toci acei cari nu sprijina in Croatia, politica maghiara
Ocuparea Bosniei si Herzegovinei de catre Austria, s'a lovit de o
puternica rezistenca armata a populaciei acestor provincii i aceasta
numai din cauza ca ea detests politica noastra faca de nacionalitaci.
1
Mai este vie Inca amintirea tuturor insureccia din Bosnia care a costat
viaca atator oameni i a impus sacrificii materiale enorme.
www.dacoromanica.ro
147
Romanii din Ungaria si Transilvania nu sunt slavi. Dimpotriva,

ei sunt mandri de originea for latina. Si totusi, majoritatea acestei
populatii isi cladeste si ea sperantele pe forta Rusiei 1 Absurda presiune maghiara asupra acestor Romani, a caror credinta fata de impa-
rat a ajuns de pomina, a dus acolo ca astazi orice Oran intreaba :

0 Cand yin oare Rusii ? Altfel n'o mai scoatem la capat cu Ungurii .
La Romani se poate observa cel mai bine cum este provocata,

in mod artificial, simpatia nationalitatilor pentru Rusia, datorita
dualismului si teoriei asupra celor doua rase , care-i sta la baza.
Inca in 1838 unul dintre conducatorii Romanilor din Transilvania, I. Maiorescu, a scris catre N. Balcescu, devenit mai tarziu
istoric, urmatoarele :
Te inseli crezand ca oamenii aceia (Ardelenii) au inclinatii catre
Muscali. Numai frica de Unguri i-a dus la pasul disperat sa se gandeasca ca ar putea fi ajutati de Rusi 1).
Pe de alts parte, este bine cunoscut ca situatia Romanilor din
Ungaria si din Ardeal exercita o influents puternica asupra pozitiei
politice a regatului Romaniei fats de Austro-Ungaria. Problema

romano-maghiara este una dintre cele mai importante probleme
pentru politica noastra orientala.
Maghiarii, din partea lor, au bombardat permanent si foarte
insistent ministerul nostru de externe din Viena cu plangeri asupra
u nor pretinse uneltiri daco-romane din Romania. Contele Beust,
care a fost intatdeauna binevoitor Maghiarilor, s'a vazut nevoit

Inca din 1868 sa intervina la Bucuresti impotriva masinatiilor dacoromane . Politica maghiara de presiune si calomniere se poate vedea
si
din urmatorul pasaj luat dintr'o nota diplomatick trimisa la
Berlin contelui Wimpffen de catre contele Beust cu 40 de ani in urma,

la 5 Februarie 1868. Contele Beust spune textual :
0 declaratiile conciliante din partea printului Bismarck, repetate

in ultima vreme, care ne fac sa speram, in posibilitatea unei intelegeri intervenite intre Prusia si Austro-Ungaria are ocazia sa se manifeste acuma printr'o interventie la Bucuresti. Rapoartele noastre
informative trimise de acolo nu permit nicio indoialk ca o admonestare energica ar fi tot atat de binevenita guvernului printului Carol,
cat si in Serbia pentru a nu fi turburate interesele pacii si linistea
') Ion Ghica: Amintiri din pribegia dupd 1848. Bucureti, 1889, p.
171..
10*
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
148
vecinilor ( ! ). Se intelege ca. d-I Bratianu, conducatorul politicei lor,

tagadueste oficial 4 masinatiunile daco-romane si declara ca aspi-
ratiunile de a forma un singur stat al tuturor romanilor nu sunt

decat niste naluciri; insa, cu toate acestea, ramane stabilit ( !) ca ideea
unui regat al Romaniei Mari este in mod tacit favorizata ( ! ) de guvern,
ca ea il ispiteste pe domnitor ( ! ) si ca exists comitete, care in intelegere cu guvernul, duc o opera de instigare a populatiei romanesti din
imperiile vecine, at at in Ardeal, cat si in Bulgaria ( ! )* 1).
Acestor banueli si calomnii neintemeiate a urmat, dupa un an,

la 5 Februarie 1869, o reclamatie aproape identica trimisa Cavalerului von Zulauf la Bucuresti. Acolo se scrie intre altele:
nu ne-a ramas necunoscut faptul CA, cu toga atitudinea prieteneasca care se manifests astazi in Bucuresti fats de noi, importul
de arme si inarmarile continua nestingherite, precum n'au incetat
nici agitatiile ( !) in sanul populatiei romanesti, din Ardeal si din
U ngaria 2).
Deci, chiar dela inceputul erei dualiste, politica noastra externs

a avut greutati permanente cu statele vecine, din cauza problemei
nationalitatilor din Ungaria.
Contele Andrassy jun. recunoaste deschis in cartea sa ca una
din cheile problemei nationalitatilor din Ungaria sta in raportul

care exists intre noi si vecinii nostri dela miaza-zi 3).
Inseamna acest lucru, mai ales in ultimile decenii, ca s fie constransi vecinii dela miaza-zi sa sprijine maghiarizarea prin mijloace
i.olitiste ? Da, acest lucru 1-au asteptat Maghiarii. Acest lucru 1-au
cerut incontinuu ministerului de externe din Viena si o mai cer

Inca si astazi, cu orice ocazie. Maghiarii au devenit, totodata, adevarati virtuosi ai calomniei. Caci nu-i altceva decat o calomnie afirmatia for mereu repetata, din 1868 pand astazi, ca agitatia nationals
a Romanilor din Ungaria si Transilvania se datoreste influentei regatului Romaniei. Dar in 1848 si apoi intre 1850-1870, cand Romanii
din Ungaria si Transilvania purtau marile for lupte nationale si

redactau gazete politice antimaghiare ca Federatiunea , 4 Gazeta
1) Die osterrichisch-unoarischn Monarchie und din Politik des Grafen Beust u,
etc. p. 112.
2) (I Die osterrichisch-ungarische Monarchie und die Politik des Grafen Beust,
etc,. p. 200.
www.dacoromanica.ro
149
Transilvanei si Albina , nici nu exista un regat al Romaniei,

care sa fi fost in stare sa provoace la noi turburari a; caci pe atunci
Romania avea destule griji proprii si avea de luptat greu impotriva
Turcilor bunii prieteni si rubedeniile Maghiarilor.
Discursul deputatului Dionys Pazmandy tinut in 24 Noembrie

1894 in parlamentul maghiar, in legatura cu vestitul proces al Memo-
randului dela Cluj, este semnificativ pentru felul cum au conceput

maghiarii aceasta problems.
Fara indoiala ( I ), ca Romanii nostri n'ar fi putut sa inceapa

asemenea agitatii, data n'ar fi primit sprijin moral si material din
strainatate, si in primul rand din Romania. Sunt cunoscute firele
care leaga aceasta agitatie cu regatul Romanliei. Noi stim ca acolo
exista o mare Liga nationals care sub pretextul studierii limbii
romane, nu ravneste la altceva ( !) decat la unirea tuturor Romanilor
intr'un singur stat, ceea ce in vocabularul politic al zilelor noastre,
se chiama iredentism. Aceasta liga numara in Romania sute de mii
de membri, cari aduc sacrificii materiale foarte mari pentru scopurile
Ligii. Se trimit bani incoace, se trimit agenti, se subventioneaza

presa; ba s'a creat In tam noastra pans si un fel de administratie
secrets!
Unii au voit sa ridice aceasta problema in strainatate, cautand
sa castige anumite natiuni latine in acest scop. Inainte de toate,

noi trebue s respingem cu ultima energie conceptia ca transarea
acestei probleme ar putea apartine vreodata unei puteri europene.
(Aprobare vie). Este o chestiune a noastra, exclusiv interns, si nicio
putere strains n'are dreptul de a interveni in desbaterea ei )). (Vie
aprobare generala 1).
Maghiarii au protestat adeseori impotriva faptului ca Romanii

au pus problema nationalitatilor din Ungaria, in fata tribunalului
opiniei publice europene. Protestul for insa n'a servit la nimic 2),
1) *edinta Parlamentului maghiar din 24 Noemvrie 2894. Cuvantarea lui
Dionys Pazmandy impotriva Romanului Dr. Serbanu, care a facut dualismul
riispunzAtor pentru toate mizeriile indurate de nationalitati.
2) Tocmai in momentul and scriam aceste randuri am primit ultimul
numar din revista englezA The Contemporary Review o, Nr. 472, Aprilie 1905
care publica sub titlul The future of the Peoples in Hungary-By D. Draghicesco
(Profesor of the University of Bucarest) un articol bine scris gi pronuntat
anti-maghiar asupra problemei nationalitatilor din Ungaria.
www.dacoromanica.ro
Igo
STAT SI NATIUNE
Iar daca puterile straine au intervenit sau nu in aceasta chestiune,

exclusiv interns si ungureasca, probabil acest lucru se stie la Ball-
platz si probabil ca se apreciaza cu totul altfel decat o fac Maghiarii.
Este un fapt necontestat ca starea de spirit a Romanilor, si ei

numard astazi aproape 12.000.000 de suflete, este net ostila Maghia-
rilor. Mai departe, iarasi este un fapt sigur, ca simpatiile pentru

luptele si suferintele Romanilor, precum si a celorlalte nationalitati
asuprite din Ungaria sunt foarte vii si unanim imprastiate mai ales
in Regatul Romaniei.
Dupa vizita pe care a facut-o Regele Carol I al Romaniei imparatului nostru la Budapesta, a aparut in Nationalzeitung din
Berlin un articol senzational asupra relatiilor dintre Romania si

Ungaria. Pester Lloyd a raspuns la acest articol cu un alt articol
pe 2 coloane si jumatate, redactat de guvernul maghiar. Redau aici
partile caracteristice ale acestei polemici, caci ele arata foarte plastic si
nu mai putin drastic, ce incurcaturi si conflicte penibile ne pregatesc
Maghiarii, in relatiunile noastre externe.
Sub titlul : Problema romaneasca si Tripla Alianta , National-
zeitung din Berlin a publicat un articol din Bucuresti, care i-a

parvenit dintr'o sursa bine informata . Autorul articolului constata,
inainte de toate, Ca vizita Regelui Carol la Budapesta n'a confirmat,
din pacate, sperantele legate de ea, anume ca aceasta vizita sa aibe
un efect linistitor asupra miscarii nationale romanesti, atat dincoace
cat si dincolo de Carpati. Spiritul Romanilor din Ungaria este si mai
indarjit ca inainte, iar in Romania pasiunile sunt, in asa masura

deslantuite, incat niciun partid politic nu se mai poate sustrage
acestei miscari. Ba, s'ar putea chiar afirma, ca din aceasta cauza,
stabilitatea cabinetului Sturdza este considerate ca fiind serios ame-
nintata, daca nu chiar sdruncinata. Mandria nationals este adanc

jignita si cere satisfactie, ba chiar o jertfa; aceasta jertfa ar putea fi
insa numai cabinetul Sturdza, cu toate ca el n'are nicio vine in toata
aceasta chestiune.
Dupa cum se poate vedea dupa starea de spirit provocata de catre
adversarii lui Sturdza, ca'derea cabinetului sau disolvarea parlamentului par a fi inevitabile. Aceasta numai daca in timpul cel mai apropiat nu se vor arata semne vizibile ca vizita dela Budapesta a Regelui
Carol a convins guvernul ungar de absoluta necesitate a unui
www.dacoromanica.ro
15t
tratament mai bland pentru Romanii din Ungaria, necesar atat pentru
consolidarea situatiei interne a Ungariei, cat si pentru a da posibilitatea Romaniei sa se alature Trip lei Aliante si mai ales politicii
Imperiului habsburgic. Insa, acest din urma lucru pare sa fie extrem
de Ingreuiat si in conditiile actuale, de-a-dreptul imposibil, daca

intre cetatenii din Romania si-ar face loc convingerea generala, ca
guvernul maghiar are intentia sa maghiarizeze cu forta cele trei
milioane de cetateni roman. Pe cat de putin o miscare iredentista
poate conta pe sprijinul guvernului roman, tot atat de putin ar putea
sa admits insa orice guvern roman ca celor 6 milioane de Romani,
cari traiesc in afara Regatului Romaniei sa le fie rapite nationalitatea,
limba si obiceiurile lor. Caci once om politic stie, ba p aria si once
cetacean din Romania o simte, ce soarta ar astepta in acest caz pe acei 6
milioane de Romani cari constitue astazi un stat national independent.
Iar faptul, ca odata cu soarta lor, ar putea sa fie pecetluita, si Inca cu
usurinta, si soarta nationala a 6 milioane de Maghiari este o foarte
slabs consolare pentru natiunea romans.
Dupa vizita Regelui Carol I insa, in locul unui tratament mai

bland, au fost puse in aplicare noui masuri judiciare si politice
Impotriva Romanilor din Ungaria. Aceasta a facut o penibila impresie.
Ultimele int amplari si evenimente, spune mai departe articolul din
Bucuresti al lui Nationalzeitung )), au indispus adanc pe oamenii

politici roman, cari sunt prieteni ai Triplei Aliante, iar pe Sturdza
1-a pus in imposibilitate de a putea apara o asemenea politica, fata
de adversarii ei. Dar daca Sturdza va fi nevoit sa se retraga, pentru
ca s poata apara in parlament cu toata sinceritatea, politica sa privitoare la nationalitati, impotriva acuzatiilor ce i se aduc, atunci de
abia nu se va mai gasi un alt presedinte de consiliu roman care sa
aiba o tinuta atat de masurata si rezervata in problema nationalitatilor,
cum a avut-o Sturdza in tot acest timp. # Insa atunci citez textual
clack' nu oamenii politici, cel putin generalii din AustroUngaria, isi vor fi dat seama in cel mai apropiat timp de deosebirea
intre o mobilizare facuta in conformitate cu alianta germano-austriaca,
cand insa Romania se pregateste de razboiu in contra Rusiei, si o

mobilizare cand Romania se pregateste dimpotriva de razboiu contra
Austro-Ungariei. Retragerea lui Sturdza, in actualele imprejurari, va
deschide, din nou influentei rusesti, un drum liber nu numai in
www.dacoromanica.ro
152
STAT $1 NATIUNE
Macedonia si in Balcani, ci si in tinuturile Dunarii de Jos, de ambele

parti ale Carpatilor .
La aceasta intampinare, guvernul maghiar a dat urmatorul raspuns d-lui D. Sturdza, prin ziarul sau Pester Lloyd :
Intru cat nu-i cu totul exclus ca ideile raspandite de Nationalzeitung # sa reuseasca sa turbure, ici si colo, incredere 1 in sansele
politice ale Triplei Aliante, nu socotim cu totul de prisos ( ! ) s ridicam si not glasul impotriva unei informari a opiniei publice din Germania, atat de inexacte *.
i deodata iata ca articolul lui Pester Lloyd incepe sa dea

explicatii si sa ceara scuze unui stat strain. Citam textual :
Prima greseala, de fapt, rezida in afirmatia ca spiritele Romanilor
din Ungaria ar fi astazi mai indarjite ca oricand ...#.

La fel de gresita este afirmatia cuprinsa in mentionatul articol
din Bucuresti, cum ca Jeszenzky ar fi luat parte ca procuror in procesul Memorandului. Jeszenzky a aparut ca acuzator public in procesul Replicei unde era numai un singur ( ?) acuzat, care s'a
sustras insa pedepsei, fugind in Romania unde se afla si astazi
il chiama Aurel Popovici si este in slujba Ligii. Dar rechizitoriul
pe care 1-a facut Jeszenzky in procesul Replicei nu confine niciun
rand, niciun cuvant, care ar fi putut fi interpretat chiar cu cea mai

rauvoitoare intentie, drept o insults sau o provocare fats de natiunea
romans sau de Regatul Roman. Daca, bineinteles, nu identificam
pe ziaristii dela Replica cu natiunea romans si cu Regatul Roman
si nu voim sa consideram ideile daco-romane ( ! ) si iredentiste ( ! )
exprimate in Replica , drept idei ale natiunii romane si ale Regatului
Roman.
Legea privitoare la nationalitati nu poate si nu trebue sa fie astfel
interpretata, incat cu ajutorul ei, sa se creeze romanilor o situatie

nationals specials pe seama egalitatii de drepturi ( ! ) a Ungurilor ( ! )
si a celorlalte nationalitati ( ! ). Insa pe cat de hotarit este guvernul
maghiar, ca s protesteze impotriva unei astfel de interpretari, tot
atat de dispus este ( ! ) sa tins seama ( ! ) in fiecare caz concret, de
dorintele si reclamatiunile indreptatite ale Romanilor.
Romania si Monarhia noastra sunt sortite, din motive politice
internationale, sa fie aliate spre a respinge primejdiile comune. Ar fi
o miopie ( ! ) de neiertat sa se treaca cu vederea acest lucru din cauza
anumitelor ( ! ) chestiuni politice interne, de mana doua si a treia ( ! ).
www.dacoromanica.ro
153
Nimeni nu poate imputa ( 1 ) guvernului ungar, cal el n'ar ( ! )

aplica in practica, legea nationalitatilor, sau ce ar avea i ar aplica
fata de Romani niscaiva legi speciale > 1).
Aceasta nevoie imperioasa a guvernului Banffy, de a justifica poli-
tica sa fata de nationalitati inaintea Regatului Romaniei, de a scuza

teroarea for fata de Romani, intr'un cuvant, de a tagadui sau de a
atenua macar asuprirea acestora constituesc cea mai elocventa
dovada ca Ungaria, nu numai ca a trebuit sa tolereze imixtiunea
unui stat strain, ba sa-i dea si socoteala. Dar toate acestea dovedesc
i altceva : ca acest stat national maghiar care se pretinde atat de
susceptibil, are nevoie de amicitia Romaniei, cel putin tot at ata cat
are acest stat un asemenea interes fata de Ungaria i ca politica de
maghiarizare poate fi duSa numai at ata vreme cat acest lucru este
permis de catre Viena.
Se ridica insa voci i in strainatate, care cer o interventie in toata
regula in problema noastra generals a nationalitatilor. Astfel Charles
Loiseau pledeaza in cartea sa, invocand situatia Slavilor din Balcani
i criza din Austria, pentru ca sa ceara complectarea aliantei francoruse, in sensul ca aceasta sa-si propuna ca scop eliberarea Slavilor
din Austro-Ungaria ! El spune textual : . . . une politique inspirit par
le sentiment national (francais ) qui a choisi pour pivot, en aversion ou
par crainte de l' Allemand, l' alliance russe, doit le proposer pour COMPMment, le reclassement, l'bnancipation, les progres des Slaves d' Autriche-
Hongrie et de la pininsule, sans peine d'tre non seulement incomplete,

mais precaire 2).
Adancirea contrazicerilor intre nationalitatile Ungariei si greutatile pe care le creeaza astfel aceasta politica' guvernului din Viena,
i mai ales opera de maghiarizare iese in evidenta si in urmatorul
pasagiu, pe care-1 spicuesc din cartea Berlin-Wien-Rom , de care
am pomenit mai sus :
Aici (in Austro-Ungaria) nu poate fi vorba de un proces de
germanizare, ci doar de unul de maghiarizare. Brutalitatea cu care
este dusa aceasta maghiarizare, constitue una din primejdiile cele
mai serioase care au stat in ultimii ani, in fata guvernului din
Viena.
ti Pester Lloyd '> din so Noemvrie 1897.
2) Charles Loiseau: Le Balkan Slave et la crise Autrichienne. Paris, Perrin
& Co., 1898, Q. 333.
1)
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
154
Dandu-si foarte bine seama ea rasa dominants simte cum pamantul, ocupat cu forta, i se clatina sub picioare, Slavii si Romanii din
Ungaria ajung datorita teroarei maghiare indreptata.' impotriva
lor, sa aiba constiinta dreptului si datoriei for in a-si valorifica

aspiratiile nationale. Politiceste vorbind, raporturile intre Romani si
Maghiari sunt incomparabil mai importante, caci aceste raporturi se
reflecteaza in complicatiile politicei interne a regatului vecin. De cand
a fost suprimata in Ungaria influenta functionarilor germano-austriaci, cari cautau s imblanzeasca lucrurile, elementul german nu
vine decat in treacat in atingere cu partea de rasarit a imperiului.
In acest timp contrazicerile existente, intre toate celelalte neamuri,
au ajuns la o salbaticie si la o gravitate nemaipomenita.
In consecinta, greutatile principale de care trebue sa se tina

seama si cu care trebue sa lupte guvernul vienez se gasesc cu totul
in alts parte, decat in general se presupune 1).
Aceasta politica a unei hegemonii maghiare create si sustinuta
artificial, ne face absolut imposibill orice politica externs rationale,
chid si fructuoasa. Nu ajuta la nimic asigurarile date in fiecare an
de ministerul nostru de externe, cum ca noi urmarim cu simpatie
evolutia libera si independenta a statelor balcanice. Politica noastra
interns, mai ales in Ungaria, se gaseste insa in puternica contrazicere
cu aceste asigurari. Fadejew spune, si trebue in acest punct sa-i dam
dreptate : Existenta unor iMperii slave libere la hotarul unor tari
slave ingenunchiate, este imposibila. Pe un mal al raului (Sava),
prin vadul caruia poate sa treaca si o Oink traesc popoare libere;
pe celalalt mal domneste o politica de neintrerupta desnationalizare,
pe care o practice G2rmanii si Maghiarii Cum se poate inchipui asa
ceva ? 2).
Tocmai in acest moment, ziarele maghiaro-iudaice it ataca vehement pe contele Goluchowski, sub pretextul ca el n'a fost in stare
sa impiedice uniunea vamala sarbo-bulgara. Maghiarii ar trebui
sa-si reproseze for insisi acest lucru. Caci numai ei sunt de vine
ca statele balcanice se aliaza cu bucurie impotriva noastra.
Cum putem avea noi o politica orientala folositoare, cand in
Ungaria Romanii sunt zilnic bagati in temnita, cand Sarbilor si
1) Berlin-Wien-Rom. >, p. 46
2) Fadejew: Neueste Schriften, p. 15.
www.dacoromanica.ro
155
Slovacilor le sunt literalmente rapiti copiii, pentru a fi trimisi in tinu-
turi maghiare, cu scopul sa fie acolo maghiarizati ?

Este oare o situatie fireasca in monarhia noastra, cand trebue sa
aranjam in asa fel politica noastra externs, ca sa putem tine in frau
cu ajutorul ei, propria noastra populatie ? A fost nevoie sa incheiem
o alianta cu Romania, pentru ca s cerem apoi guvernului ei, printre
altele, si exercitarea unei influence amicale si impaciuitoare asupra
celor 31/2 milioane de Romani, din Ungaria si Transilvania ?
Cu privire la Italia, d-1 Geffecken ne spune deschis ca AustroUngaria are interes sa se alieze cu aceasta tars si pentru motivul
ca o legatura mai stransa cu aceasta tars ar constitui intr'o oarecare masura o asigurare impotriva uneltirilor iredentiste 1).
Relatiile intre Italia si Germania, a caror cordialitate a fost dove-
dita prin trimiterea principelui mostenitor la inmormantarea lui

Victor Emanuel in 1878, s'au racit putin atunci cand guvernul
italian s'a aratat incapabil sa reprime agitatiile iredentistilor; ba mai
mult la sfarsitul anului 1878 s'au facut funeralii nationale generalului
Arizzani, presedintele asociatiei Italia irredenta , ceea ce a provocat
o indispozitie puternica la Viena. Toleranta fats de o minoritate galagioasa, care a primejduit bunele relatiuni cu Austria, a fost de altfel
aspru condamnata si in parlament, de catre Visconti Venosta si

Mancini; guvernul recunoscand gresala pe care a facut-o, a respins
hotarit propunerile iredentistilor Bovio si Cavalotti si a innabusit
acest fel de manifestatii 2).
Asa scrie Geffcken. Pentru noi insa, o asemenea politica externs
nu este de loc propice sa consolideze puterea noastra, sa ridice pre-
stigiul nostru si sa ne asigure in afara securitatea.

Si nu-i nicio mirare daca astazi iredentismul s'a intins asa de mult
in Italia. Dna noi dela inceput am fi avut, fats de concetatenii nostri
italieni, o politica care sa be fi asigurat in Austria un camin, asa cum
le-a fost asigurat Italienilor la Tessin, nu s'ar fi ajuns in Italia la

manifestatii si la reprimarea acestora. Paraiasul iredentist nu numai
ca nu s'ar fi putut transforma niciodata intr'un suvoiu, ci ar fi secat

de mult. Mai ales daca izvorul lui, care se &este la noi, ar fi fost,
la timp,
astupat.
1) H. Heinrich Gheffecken: Frankreich, Russland and der Dreibund, p. 153.
2) H. Heinrich Geffecken: Op. cit. P. 149.
www.dacoromanica.ro
156
STAT $1 NATI1JNE
,Acelasi lucru :e poate spune si despre Romania. Si acolo au

avut loc in repetate randuri manifestatiuni si Inca pe o scars mult
mai mare decat in Italia. Insa numai impotriva Maghiarilor. Se poate
dovedi exact ca aceste demonstratiuni au inceput insa numai dupa ce
a inceput politica de maghiarizare.
Trebue sa fi vazut, de pilda, uriasa demonstratie antimaghiara

din Bucuresti, organizata cu ocazia marelui proces dela Cluj impotriva Romanilor, si numai avand o idee despre popularitatea problemei nationale * in Romania to poti convinge ca curentul popular
poate impune oricarui guvern peste Carpati si in orice clips anumite
gesturi ostile fata de Maghiari, deveniti odiosi tuturor popoarelor
din Sud-Estul Europei.
In sufletul tuturor nationalitatilor din Ungaria, Transilvania
si Croatia se ridica un val de ura si de indarjire impotriva Maghiarilor; atitudinea acestor din urma poate duce la incalculabile
urmari.
Noi am putut vedea cu ocazia evenimentelor din 1848 ca aceste

sentimente nu sunt fraze goale. Pe atunci, nationalitatile nu aveau
nici scoli, nici press nationalista si nici asociatiile nu puteau tine
adundri, etc. Si totusi cat de viguros, cat de impetuos au izbucnit
patimile for ! Dar Inca astazi ! Nu vreau sa schitez macar tabloul;
ar fi prea groaznic. Fara indoiala, acuma Maghiarii practica politica
for de teroare, plina de primejdii sa aprincla incendiul, intr'un mediu
lesne inflamabil.
Nici in Austria lucrurile nu stau cu mult mai bine.
In aceasta privinta Dr. Menger a avut perfecta dreptate, atunci
cand a spus odata in consiliul imperial al Austriei:
Dr. Herold a afirmat ca putem ignora politica externs. Aceasta
este posibil, numai atunci cand nu exists temeri ca aceasta politica
externs sa mearga rapid spre o criza fatala, care sa domine si situatia
interns. Dar intr'o vreme cand not trebue sa randuim in buns parte
chiar politica noastra interns asa fel incat Statul sa fie inarmat impo-
triva unor primejdii externe uriase, ingrozitoare, pe care nici nu

vreau sa be zugravesc, caci cea mai indrasneata fantezie nu poate
infatisa nenorocirea care ne-ar lovi in cazul unei infrangeri, intr'o
asemenea vreme, politica externs nu poate fi cu totul lasata de o
parte; trebue sa dorim ca marea cauza a culturii occidentale din
Austria, in lupta deschisa contra rasaritului, sa fie intarita nu numai
www.dacoromanica.ro
157
prin plata impozitelor si a altor prestatii, ci si prin adanci sentimente

de solidaritate interioard 1).
Acest pericol poate fi, astazi, amanat pentru cativa ani de zile.
Cu toate acestea, noi ramanem expusi acestei primejdii atata vreme,
cat timp nu vom fi solutionat in mod durabil si satisfacator pentru
toate partile, problemele noastre privitoare la nationalitati. Acest

lucru trebue fa'cut in mod unitar atat pentru partea de dincolo cat
si pentru cea de dincoace de Leitha.
Daca ne gandim ca si Rusia, aflata si ea in primejdie, ar capata
acum o constitutie democratica si ar acorda, cu mult inaintea noastra, o
larga autonomie nationalitatilor ei,Polonezilor, Finlandezilor, Litua-
nienilor, Romani lor, etc., in ce situatie ne-am gasi noi atunci ? !

In asemenea situatie prabusirea monarhiei noastre si infaptuirea idealului panlsavist ar fi numai o chestiune de timp.
Colosul panslavist, asezat in aceste parti sudice si rasaritene ale
Europei, ar ameninta dupa opiniunea contelui Andrassy, sa sugrume
Europa, imbratisand-o 2). Nu stiu daca acest pericol este in aceeasi
masura de amenintator, pentru intreaga Europa; dar pentru monarhia
noastra el este, fara indoiala, cu totul real.
Generalul Fadejew ne spune cum isi inchipue el imperiul panslavist intr'o atare situatie : Europa rasariteana odata liberata, are
nevoie de o stransa legatura care s'o unifice, are apoi nevoie de un
suveran comun, cu un consiliu comun. Conducerea tuturor chestiunilor internationale si armata vor fi concentrate in mainile Tarului
Rus, conducatorul firesc al tuturor Slavilor si al tuturor dreptcredinciosilor ( !). Este de asemenea necesar ca once cetacean al neamurilor,
astfel unite, sa fie un cetatean adevarat al marei familii formats din

popoarele slave. Nu va fi posibil sa punem sub steagul rusesc toate
fortele armate ale popoarelor slave, asa cum este cazul in Germania
de Nord. Dar va fi de ajuns ca toate trupele active at at, in timp de
pace cat si in timp de razboiu, fie in tara proprie fie in cea strains,
la fel si fortaretele si intrarile dela Marea Neagra, sa stea- asa cum
va cere nevoia, sub comanda neingradita a sefului suprem. In acest
chip toate partile de sine statatoare ale marei Uniuni, vor reprezenta
in fata lumii un singur imperiu * 3).
1) Darea de seam's asupra edintei parlamentului austriac din 15 Octomvrie 1894.

3) Fadejew: Neueste Schrif ten, p. 99.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUDE
158
Profesorul Funck-Brentano are prin urmare toata dreptatea atunci
and . spune despre politica noastra in Orient ca e lipsita de atitudine : Vouloir l'inde'pendance des Etats balkanique et ne pas l'accorder
aux Slaves de on propre empire, c' est vouloir l'absurde, desirer l'impossible 1).
Cehii, spun unii, intrebuinteaza astazi fraze rusofile, numai ca o

sperietoare impotriva Germanilor. In parte, acest lucru poate fi ade-
varat. Totusi, o rezistenta indelungata impotriva indreptatitei for

autonomii ii indarjeste atat de mult, incat, de ani de zile duc o
sustinuta propaganda rusofila in masele largi ale popoarelor for prin
press si prin serbari nationale.
Inca in timpul rascoalei (1863), Palacky si Rieger au luat, si

Inca in mod energic, partea Rusiei impotriva Polonezilor.
Dovezile de simpatie ale Cehilor manifestate cu ocazia expozitiei
dela Kiew (1867), delegatiile care au mers dupa Rieger in pelerinaj
in Rusia, petitiunile Cehilor catre Tar pentru Intemeierea unei Universitati panslaviste la Varsovia (1867) sunt cunoscute, dupa cum cuno-
scute sunt si ovatiile acute la Praga generalului Tschernajeff, care

au fost reprimate de politie. Ca sa nu amintim declaratiile energice
ale ziarelor cehe impotriva pranuitei aliante germano-austriace ca si
hotaririle impotriva aliantei Austriei cu Germania si pentru o alianta
cu Rusia, adoptate de catre miscarea tinerilor cehi. In timpul ultimului
razboiu ruso-turc cei mai eminenti conducatori ai tinerimii cehe au

lansat circulari, chemand massele la demonstratii pentru Rusia si
contra Papei 2). 0 participare activa, fats de preocuparile spirituale
ale poporului rus, mai ales in ce priveste literatura rusa, caracterizeaza atitudinea Cehilor, flea deosebire de partid. Cehii batrani,
ca si cei tineri au luat parte la manifestatiile de simpatie pentru

Rusia si chiar pentru ortodoxia rusa, mai ales in vremurile de agitatie
politica 3).
Fireste, aceasta arms poate deveni fatala insasi Cehilor. In focul

luptelor de rasa nu exists insa judecata. Patimile sunt oarbe si atunci
faptele devin incalculabile 4).
I) Funck-Bretano: La Politique, P. 348.
2) Dr. Max Menger: Der bohmische Ausgleich, p. 45.
3) Dr. Max Menger, Der bohmische Ausgleich, p. 43.
4) D-1 Delbruck accentuiazA cA panslavismul a inceput sS gaseasca rAsunet
i la Polonezii din Prusia. q In ultimul timp a devenit activA o noun fort' care
www.dacoromanica.ro
159
Popoarele lupta impotriva sap anirii strain cu toate mijloacele.

Ele se aliaza, aplicand doctrina kossuthista, chiar si cu dracul .
Si dad pans si Cehii si Croatii au devenit rusofili si aproape panslavisti, aceasta se datoreste politicii noastre absurde fats de nationalitati. Caci aceasta politica i-a silit la o asemenea solutie, tot asa
dupa cum ea a impins si impinge pe Italieni pe dile iredentismului.

Tchhques et Croates s'appuyaient sur la Russie; mais c' etait la l' ef fet
d'un cercle vicieux, car ceux-ci ne s'appuyaient sur la Russie que parce
qu'ils ne trouvaient point de sympathie en Autriche 1).
Dad d-1 Geffcken se consoleaza, spunand ca atacurile impotriva Triplei Aliante duse de tinerii deputati cehi, alesi in delegatie,
au dat grey in chip lamentabil 2), el are dreptate din punct de vedere
formal. Aceste atacuri nu au dislocat Tripla Alianta.
Dar este alts chestiune dad Tripla Alianta poate sa conteze pe
Slavii din Austria si Ungaria, iar in caz de razboiu chiar pe Romanii
din Ungaria. Asa de exemplu d-1 Karl Proll spune:
Tinerii cehi doresc Austriei o noua (1 !) cata strofa, gen Beresina,
pentru ca Rusii sa-i poata lua sub scutul for binevoitor si apoi sa
di struga imperiul german 2).
Un lucru ramane stabilit. Noi nu mai traim in vremurile elocventului Bossuet, care spunea ca singurele mijloace ale dreptului
de care ar dispune cetatenii asupriti en quelque nombre qu'ils
soient , ar fi: les prieres et la patience contre la puissance publique 4).
Astazi, popoarele si cetatenii au cu totul aka conceptie despre

cum trebue sa se poarte fats cu asupritorii lor. Pentru a-i birui pe
acestia din urma, popoarele asuprite fac des efforts prodigieux ca s
intrebuintam expresia lui Novicow. Et si le conquerant, comme M.
a modificat esential situatia existenta, *i: pe care printul Bismarck a trecut-o in
tlicere in discursul sau, fie pentruca in ultimii ani el n'a mai urmarit chestiunile
oficiale cu aceiai atentie, fie din alte motive. Eu am in vedere faptul ca ideea
panslavismului a inceput s gaseasca rAsunet la Polonezi. s. Firwe, la Polonezii
din Prusia Delbriick: Die Polenfrage, p. 27.
2) Laveleye: La question polonaise, p. 859.
2) Geffecken: Frankreich, Russland and der Dreibund p. 162.)
3) Karl Proll: Die Kii mpfe der Deutschen in Osterreich. Berlin,
steniider, p. no.
4) Bossuet: Cinquieme Averti ssement, Oeuvres, vol. XI, p. 132.
www.dacoromanica.ro
189olLii-
STAT SI NATIUNE
i6o
de Metternich, etouffe systernatiquement les lumieres pour assoupir les

haines nationales, it a des reveils aussi cruels que So lferino et Sadowa 1).
In legatura cu aceasta, este interesant sfatul pe care 1-a dat contele

Andrassy jun. guvernelor austriace ( !). Anume : sa nu permits sa
creased patimile destructive (ale nationalitatilor din Austria), s le

dea o conceptie sanatoasa a propriilor interese si sa-si pastreze
deplina for autoritate; asigurarea neconditionata a acestor lucruri
este datoria absoluta a guvernului austriac. De aceea guvernul ( ! )
trebue sa se fereasca sa neglijeze drepturile si interesele de viata
ale nationalitatilor si acest lucru in asa masura, incat o asemenea
nationalitate s fie nevoita sa aleaga.' intre propria-i existents si intre
patria sa austraica 2).
Nu-i rau ca d-1 conte Andrassy jun. se ocupa cu atata intelegere
de politica Austriei fata de nationalitati. Neat numai, ca el n'a luat

niciodata o asemenea opozitie clara fata de guvernul tarii sale. El stie
doar foarte bine ce este un sistem de asuprire, caci se exprima doara
atat de convingator : Cu baioneta poti mentine ordinea ai
cu baionetele poti impune supunerea pasiva (de ex. nationalitatilor
din Ungaria ?), dar cu baionetele nu poti sili o natiune sa to sprijine
activ, sa fie devotata si credincioasa 3).
Toate aceste lucruri sunt foarte adevarate, daca insa autorul isi
inchipue ca numai Maghiarii isi dau seama de acest adevar, atunci
e pe o cale gresita. Noi, nationalitatile din Ungaria, afirmam exact
acelasi lucru si incomparabil cu mai mult temeiu decat Maghiarii.
Asa de pilda, in 1860-1870 Bidermann a spus despre supunere

pasiva a Slavilor din Ungaria, mai ales a Slovacilor, urmatoarele:
Nu-i de conceput ca numerosii slavi din Ungaria, treziti la
constiinta nationala, s accepte supunerea fata de un guvern maghiar,
asa cum este cel actual si in viitor fata de orice guvern, atata timp
cat dainueste domnia parlamentara a Maghiarilor.
Cine crede ca lucrurile stau altfel nu cunoaste ura pe care si-au
jurat-o cu o mie de ani in urma Maghiarii si Slavii si cari, desi periodic inabusita, izbucneste din nou cand o atare manifestare nu poate fi
pedepsita sau cand Slavilor li se prezinta un bun prilej s scuture

jugul maghiar.
2) Novicow: La politique internationale, p. 319.
www.dacoromanica.ro
161
Este adevarat ca Maghiarii refuza sa recunoasca acest antagonism 1).
De atunci au trecut 38 de ani, iar situatia din Ungaria este daca

se poate spune, si mai rea decat atunci. In acelasi timp mai exists
Maghiari cari refuza totusi sa recunoasca aceasta adanca opozitie.
D-1 Dr. Kostelszki, de pilda, da alarma ca O. tresara toti Maghia-
Cifre care nu pot fi puse la indoiala demonstreaza in modul

cel mai clar ca nu ne mai este permis sa ignoram miscarea nationalista a Slovacilor din Ungaria de Nord, caci daca vom intarzia Inca
un deceniu, aceasta miscare va incendia si cele mai nordice hotare
ale tarii, tot asa precum daco-romanismul a dat foc Transilvaniei 2).
Dar acest lucru it stiu si toti strainii cari se intereseaza de situatia
rii :
noas tea%
o L' Autriche a beau vouloir la paix, spune d-1 Funck-Brentano, a

beau manifester l'intention de ne suivre qu'une politique d'affaires ; a la
premiere occasion les Ruthenes se declareront orthodoxes, les Tchdques se
proclameront Hussites, les Transylvains se mettront en revoke, les chretiens
de la Bosnie et de l'Herzegovine recommenceront leurs massacres 8).
Un prieten al organizatiei noastre dualiste, cu hegemoniile ei

cu tot, E. B. Lanin, a publicat in Contemporery Review o critics
severs despre politica contelui Taaffe, fara sa-si ascunda in acelasi
Limp simpatiile pentru liberalii germani. El spune in concluzie:
o The circumstance, therefore, that the vital interest of too many
important factors would have to be sacrificed in ordert hat the aspirations of a few millions of good-hearted but light-headed Czechs should
be realised, constitutes the safest guarantee of the status quo in the Habsburg Monarchy - until the coming war 6).
Prin urmare si el este nevoit s admits ca actualul status quo va

putea fi mentinut in monarhia noastra numai pans la cel mai apropiat razboiu I
Aceste descoperiri nu sunt tocmai noui de fapt. Inca in 1861
batranul Schuselka a spus cu multa dreptate :
') Dr. Herm. Ign. Bidermann: Russische Umtriebe in Ungarn, Innsbruck, 1867,
Wagner, p. 14.
I) Kostenszky: Nemzeti Politica a felvideken, p. 9.
8) Funck-Brentano: La Politique, p. 32o.
) E. B. Lanin: Count Taaffe and Austrian Politics, in
view vo. *, LXIII, 2891, p. 304.
Contemporary Re-
11
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
162
< In fata cuceritorului, cel asuprit va astepta numai prilejul favorabil pentru a-si scutura iarasi jugul si va parea indreptatit sa o faca
atat in fata propriei lui constiinti cat si in fata lumii. Asemenea

relatiuni in stat inseamna o permanents stare de razboiu, care distruge
orice incredere, orice siguranta si care trebue sa impinga lucrurile

dela o catastrofa la alta 1).
Mai ales Maghiarii, pentru care a luptat Schuselka, n'ar trebui
sa uite ca in 1848 au fost infranti nu de catre Austria si nici de catre
Rusia, ci de catre nationalitatile, carora au voit sa le impuna un jug,
pe care ei insasi abia it scuturasera 2).
In marele proces al rutenilor din Ungaria, care a avut loc in Aprilie 1914 in Sighetul Marmatiei, 22 de ruteni au fost acuzati de uneltiri panslaviste. S'a stabilit ca acesti agitatori atatau masele populare cu asemenea cuvinte: in curand vor veni Rusii si vor goni pe
Maghiari din Cara * 3).
Generalul Fadejew ne informeaza ca mamele slave dela not isi

mangaie copiii cu vorbele: o Nu mai plange copilul meu, in curand
vor veni rusii 4).
Nu stiu data acest lucru este adevarat, insa trebue sa dam dreptate tanarului conte Andrassy, atunci cand el crede ca milioanele de
supusi ai imperiului nu trebue dusi in ispita.
Dar si din Galicia sleahtei polone se aude ceva asemanator, unui
indepartat vuiet subteran. Chiar in anul acesta, in IanuLie 1905,

a avut loc in Kolomea vestitul proces intentat preotului rutean Popiel
si celor 13 tarani ruteni pentru agitatii << panslaviste , pe care le-ar fi
facut anul trecut, in circumscriptiile Kossow si Kolomea. In acest
1) Franz Schuselka: Osterreich und Ungarn. Wien, 2862, Forster und Brilder,
p. 62.
2) Elias Regnault: Histoire des Principautes Danubiennes. Paris, 2855, passirn.
3)
Fiiggetlen Magyarorszag s, Budapesta din x Mai 2904. Procesul a dur at
noun zile. Au fost condamnati rutenii: Vassily Plesska la un an inchisoare i
500 K. amends; Ioachim Vakkaro, Vassily Lazar, Vassily Kimeny la cate un
an i doua luni inchisoare; Andor Grass, Abdri Saj i Gavril Plesska la cite 2
luni inchisoare i I8o K. amends.
Este semnificativ ca qi acest proces a fost in mod absolut trecut sub tAcere.
Niciun alt ziar din Budapesta, i niciunul dintre ziarele din Viena n'au pomenit
un singur cuvant despre el.
4)
I Fadejew:
Neueste Schriften 3, p. 52.
www.dacoromanica.ro
163
proces avocatul Dr. Cyrill Trylowski si mosierul Josek Wojczak au

fost condamnati la mai multe luni de zile de Inchisoare.
E o chestiune de viata pentru monarhia noastra, ca sa creeze

asemenea stari de lucruri, incat sa poata respinge cu succes viitorul
atac pornit din partea Rusiei. Tocmai pentru a putea face fata acestei
sarcini, monarhia habsburgica trebue s fie eliberata de bolile sale
cronice, care privesc nationalitatile, iar acest lucru este posibil numai
prin federalizare.
Tot timpul in press se exprima teama ca Bulgaria sa nu mearga
alaturi de Rusia intr'un viitor razboiu, ignorandu-se ea peste 20 de
milioane de slavi altii decat Bulgarii isi leaga fantastice speratite de a-si putea redobandi libertatea.
Va fi vai de Austro-Ungaria, va fi vai de Germani si de noi toti,
popoare locuitoare in Sud-Estul Europei, daca razboiul cu Rusia
va izbucni in acesti 10 -20 de ani, fail ca noi sa fi fost in stare sa
punem acest imperiu pe baze solide, pe temelii firesti ! Voieste oare
cineva ca de dragul Maghiarilor si al centralistilor austriaci s se nete-
zeasca Rusiei drumul care va duce la infrangerea Europei Centrale ?
Si o asemenea frica nu este lipsita de temeiu. Discordiile din

Ungaria au Inlesnit in trecut semilunii deschiderea drumului spre
Viena; in Ungaria si astazi este actuala primejdie unei invaziuni
straine. Oare trebue sa ateptam mai tritai o mare catastrofa,
ca la Camienitz-Podolsky, pentru ca sa ne hotarim s punem pe
baze sanatoase relatiile nationale si constitutionale din Austro-Ungaria ? Suntem in ceasul al unsprezecelea si mai este timp acuma ca
printr'o adanca prefacere constitutionals, imperiul sa fie salvat de

ruina ce-1 ameninta. Primejdia sporeste an cu an. Daca refuzam
sa vedem acest lucru, intreaga Europa Centrals poate sa call dinteodat a, ca un fruct copt, in mana Rusiei.
Cum se poate iesi din aceasta situatie grava ? Numai si numai
prin acordarea tuturor nationalitatilor a dreptului de autodeterminare si a unei largi autonomii, in cuprinsul monarhiei noastre. Cad
numai popoarele slave subjugate, care sunt Inca neformate din punt
de vedere national si au ramas din cauza asupririi schiloade, si nu
s'au putut diferentia in insasi cuprinsul rasei slave, numai asemenea
popoare nu-si dau seama de pericolul rusesc si sunt in stare sa se
entuziasmeze pentru Rusia absolutista.
11*
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
164
Ajunge s studiezi scrierile panslaviqtilor pentru ca sa vezi ca ei

speculeaza cu predilectie am putea spune, starea de asuprire a Slavilor.
Generalul Fadejew scrie de pilda: E uimitor cum Slavii
menti-
nut atitudinea for actuall fall de Rusia qi credinta pe care o au fats

de aceasta. Simpatiile for ne arata un singur lucru : ei recunosc nepu-
tuna in care se gasesc sa scape de asuprire prin propriile for forte.

Aceasta constiinta u determine sa se agate de un paiu punanduli
pans acuma ( I ) speranta in ( I ) Rusia.
Popoarele slave din Austria qi din Turcia ne simpatizeaza mai mult
din toate punctele de vedere, decat celelalte neamuri slave care au

o mai mare libertate de actiune, cum sunt, de pilda, Sarbii 1).
1)
Fadejew : o Neueste Schrtften s, p. 27.
www.dacoromanica.ro
PAR TEA II-a
ZIDIREA NOUA
A AUSTRIEI -MARI
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
ESENTA PRINCIPIULUI NATIONALITATILOR

0 intreaga literature s'a scris in secolul al XIX-lea asupra nationalitatilor si a particularitatilor care le caracterizeaza, asupra temerilor
cu care sunt indreptatite aspiratiile nationale, Intr'un cuvant asupra

principiului nationalitatilor. Toti sunt de acord ca principiul nationalitatilor este o idee politica eminamente. moderns. Inteadevar
nici in antichitate, nici in evul-mediu, nici in timpurile moderne
cel putin Inaintea revolutiei franceze nu au existat revendicari
si lupte nationale, in sensul celor de astazi.
In ceea ce priveste elementele care sunt considerate drept carac-
teristice pentru existenta unei nationalitati, parerile sunt astazi

aproape unanime. Nationalitatea se defineste : un popor, care traieste
pe acelasi pamant, vorbeste aceeasi limbs, si, ajuns la constiinta
omogenitatii sale nationale, aspire la un ideal politico-cultural comun.
Caracteristica principals a nationalitatii, care ii da in acelasi timp

o mare importanta politica, rezida astfel la constiinta nationalci, asa
cum just a vazut scoala italiana, cea dintai, acest lucru, Vico, Mancini,
Mamiani, etc., lucru recunoscut apoi in chip general. Aceasta este

cogito, ergo sum a nationalitatii : o unitate morals, avand drept baza
o gandire comuna.
o Dubla inlantuire a conditiunilor naturale si istorice, spune Mancini, comunitatea teritoriului, a originii si a limbii nu sunt de ajuns
pentru a forma o nationalitate, asa cum o concepem noi. Aceste elemente sunt ca o materie inerta, dar capabila de viata, careia viata
nu i-a fost Inca insuflata. Acest principiu de viata, aceasta intregire
a fiintei unei nationalitati, acest inceput al existentei sale vizibile,
aceasta este propria constiinta a unei nationalitati *1).
1) P. S. Mancini: Diritto internazionale, Napoli, 1873, Marghieri, p. 35.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
x68
Aceea0 opiniune o gasim mai tarziu la Marco Minghetti: se poate
spune ca nationalitatea este personalitatea unui popor i ca ea isi

gasete exprimarea abia atunci, and poporul devine contient de
dansa )) 1).
Popoarele insa, care au o contiinta nationals, isi formuleaza reven-
dicarile lor. Idealurile de libertate i egalitate ale revolutiei franceze

s'au referit la inceput mai mult la indivizi. Curand, apoi, ele au fost
preluate de grupurile sociale. Libertatii i egalitatii cetatenesti i-a
urmat proclamarea unei totale si permanente libertati religioase i
egalitatea intre diferite confesiuni, desrobirea erbilor din lanturile
feudalismului etc. Prin diferentierea ulterioara a acestor idei gene-
rale despre libertate si egalitate, a iesit la iveala tot mai limpede

principiul nationalitatilor. Daca multe popoare au reuit sa inlocuiasca absolutismul monarhic cu dreptul lor de autodeterminare si
cu puterea lor, de ce alte popoare n'ar avea dreptul sa se elibereze de
absolutismul impus pe baza de rasa unui alt oarecare popor privilegiat ?
Apr& l'accroissement de la prosperite materielle et l'adoucissement
des moeurs, spune Novicow, ce fut la Revolution francaise qui donna
be plus puissant essor au principe des nationalites. Elle a proclame regalite de tous les hommes: a la place du sujet inerte et passif elle a mis le
citoyen, inviolable dans sa personne et dans ses biens, be citoyen revgtu
des droits politiques. Des lor les hommes, releves dans leur propre estime,
n'ont plu voulu subir le joug d'une langue etrangere pour s'elever a la
culture intelectuelle. Its n'ont plus consenti a travailler pour que d'autres
nations profitassent de leurs peines. Its se sont revoltesen voyant la
viee retiver de leur pays pour s'epanouir a leurs de'penses dans un

centre itranger. Et puis, par une consequence logique et inevitable,
si chaque individu a des droits, comment la communaute n'en auraitelle
pas? On n'a pas plus be droit d'opprimer une societe qu'un simple particulier 2).
1) Marco Minghetti. Commemorazione di Vittorio Emanuele in Nuova Antologia
Roma 1879 vol. XIII p. 203, 212. Si potrebbe dire la nazionalita e la personalita civile di un popolo, e che alloy soltanto si manifesta quando esso ne ha
coscienza... Quel principio di nazionalita che si era tante volte invocato a
difesa, quel principio che avrebbe potuto dare una stabile e veramente santa
alleanza, fil messo in oblio, e die luogo alle ricostituzione degli Stati corn' eran
prima constituiti senza che si tenesse conto alcuno dela nazionalita.
2) Novicow : La politique internationale, p. 142.
www.dacoromanica.ro
169
Izbucnirea entusiasmului national a fost incurajata si prin luptele

de eliberare ale Polonezilor, mai ales de revolutia polona din 183o.
Numai ca influenta impartirii Poloniei asupra nasterii ideii nationale
este de obiceiu mult exagerata. D-1 Delbriick are dreptate and spune,
ca opoporu/ polon a opus o rezistentd extrem de slabd dizolvdrii -i
impdrtirii statului sdu intre cele trei puteri Rusia, Austria fi Prusia.
Rascoala intocmita in ultimul moment, in fruntea careia s'a pus

Cosciusko, a fost foarte slabd, si nici nu poate fi comparatd cu rds' coala
anului 1813, din Prusia, sau cu apararea disperata a Prusiei in razboiul de sapte ani. De abia in secolul nostru, sentimentul national polon
a crescut din ce in ce mai mult. Dupd cum vedem, aceasta a avut loc
numai datoritd presiunii exercitatd de stdpdnirea strdind 1).
Pe de alts parte, este stiut ca sentimentul national a fost aici

sustinut si alimentat cu mult inainte, prin influenta franceza existents
in Germania sub Frederic al II-lea, si apoi, tocmai prin reactiunea

care i-a urmat, impotriva preponderentei franceze. In acelasi chip,
tendintele de germanizare ale imparatului losif II au dat o puternick' impulsiune nasterii principiului nationalitatilor, cad au trezit
constiinta nationale a popoarelor, amenintate in existenta lor.
Miscarea de separatiune nationale s'a deslantuit cu deosebita
forts totodata si in urma luptei pentru independents a StatelorUnite din America-de-Nord.
Se denatureaza in mod intentionat adevarul cand, din diferite

parti, se accentuiaza ca problemele legate de soarta nationalitatilor
nu sunt decat simple inselaciuni , ca ele n'au nicio justificare si ca
n'ar fi vorba in fond decat de painea unor agitatori, can au interesul
sa nascoceasca si sa sgandare chestiunile nationale, sa asmuta si sa
proaeasca popoarele agrare, care, de altfel habar n'au de toate

aceste lucruri, etc.
Ultima concluzie a acestei filosofii speculative a fost astfel conceputa insa sa serveasca interesele unor anumite tendinte de asimilare : Statul polinational trebue s devina un fel de Saturn, care
sa-si manance propriile lui popoare sau cel putin sa be transforme
dupe chipul unuia dintre ele, a celui privilegiat.
Sociologia s'a interesat si ea de principiul nationalitatilor si a dat
nastere la cateva profunde reflexiuni privitoare la acest subiect,
1) Delbriick: Polenfrage, p. 33
www.dacoromanica.ro
17o
STAT $1 NATIUNE
deli in fond nu a fost vorba decat de scopurile culturale, urma'rite

in anumite imprejurari. Un popor asuprit de un altul, ajunge print r'un proces progresist la constiinta fiintei sale individuate etnice
si atunci simte nevoia sa-si desfasoare si viata sa national-politica
In acest scop el are, bineinteles, nevoie

si de anumite intocmiri national-constitutionale. Deci principiul
si national-culturala.
nationalitatilor este in stransa legatura cu o intreaga evolutie culturala.
De mai bine de un secol, not traim intr'o epoca cand zilnic se

vorbeste despre suveranitatea poporului, despre democratie si descentralizarea puterilor constitutionale, despre votul universal. Se
tinde in mod impetuos ca toate aceste principii sa se infaptuiasca,
caci orice drept emana dela popor . Intr'o asemenea epoca este
firesc ca popoarele sa ajunga mai usor decat altadata la constiinta
existentei si fortei tor. Toate aceste notiuni an devenit curente pans
si pentru acele popoare care au disparut din actualitate, aratand
in mod clar tuturor popoarelor asuprite ce importanta are autonomia
pentru existenta si desvoltarea tor.
Chiar la un grad nu prea inaintat de culture, intelegerea marilor
principii legate de viata nationals si interesul pe care it poarta sunt
de ajuns unei nationalita'ti asuprite de o altd nationalitate, ca sa
sesizeze ce valoare hotaritoare are auto-guvernarea si ca deci merits
sa lupte pentru aceasta garantie, devenita tot mai indispensabila

desvoltarii sale, pe un plan superior. Momentul economic, nici pe
depute nu joaca in aceste lupte nationale rolul care cu placere i se atribue de catre unii. Bagehot accentuiaza cu drept cuvant ca si la popoare
trebuintele inimii, o anumita dorinta nedefinita de marire nationala,
de glorie, etc., precumpaesc in comparatie cu nevoile materiale.

No orator, spune el, ever made an impression by appealing to men
as to their plainest physical wants, except when he could allege that those
wants were caused by some one's tyranny. But thousands have made
the greatest impression by appealing to some vague dream of glory,
or empire, or nationality 1). Tocmai popoarele mai putin culte sunt
in stare sa jertfeasca tot ceea ce au, ba si pe sine insusi, pentru o

idee, pentru un gand inaltator, depasind insasi realitatea si sa se
1) Walter Bagehot: The English Constitution, Sixth Edition. London, Kegan
Paul, etc., 1891, p. 8.
www.dacoromanica.ro
171
Indrepte catre ceva mai nobil, mai adanc, mai mare decat ceea ce
se refers la viata banala de zi cu zi 1).
De cand i s'a reprosat contelui Stadion ca el ar fi descoperit
nationalitatea ruteana, s'au putut auzi adesea disuctiuni despre pretinse nationalitati sau despre nationalitati interesante .
Pe atunci lucrul putea sa pars spiritual, azi a devenit ridicol.

In aceasta privinta este semnificativ ceea ce spun d-1 dr. Schwicker,
aparatorul german al politicei etnofage maghiare, despre Romanii din
Ungaria si Transilvania :
Aici trebue atrasa atentia Inca asupra unei alte greseli fundamentale ale opiniei publice din Ungaria. E foarte rasp andita pa'rerea
cd in aca zisa problemci romdneascd * not n'avem de-a face decdt cu
cdteva zeci de capete agitate, cu un mdnunchiu de ambitiofi, instigatori
de profesie fi egoifti nemultumiti, imbrdcati in haine preotefti. Marea
masa a poporului roman ar avea o atitudine pasnica, loiala, si in parte
sta cu totul departe de aceste agitatii, pe care nici nu le intelege si nici
nu manifests vreun interes pentru ele. Deci daca cei cativa agitatori si
inselatori ai poporu,lui, vor fi indepartati pentru a fi facuti nevatamatori,
atunci atat de mult desbatuta chestiune a Romanilor ar fi transata.
Cei cari gandesc si calculeaza astfel, traiesc Intr'o regretabila

iluzie, care poate sa devina fatala, in cazul cand ar stapani cercurile politice si factorii competenti ai tarii. Din propria noastra observatie, precum si din cele ce spun acei cari cunosc bine poporul roman
si felul lui de a gandi si de a simti, in sfarsit, din insusi faptele existente, reiese foarte clay ca toate straturile acestui popor, dela cioban
si taran, pang sus in randurile superioare ale paturii sale intelectuale,
toate sunt patrunse de acelasi energic sentiment national. Once

roman, fie el cult, fie incult, Isi iubeste cu pasiune limba si natiunea.
Faptul ca in massele largi acest simtamant este instinctiv, si ajunge la
o constiinta clara numai in patura cults, nu schimba nimic din esenta
si eficacitatea lui. La fel se petrece si cu toate celelalte popoare 2).
1) Walter Bagehot: The English Constitution, Sixth Edition. London, Kegan
Paul etc., 1891, p. 8. The ruder sort of men will sacrifice all they hope for, all
they have, themeselves, for what is called an idea, for some attraction which
seems to transcend reality, which aspires to elevate men by an interest higher,
deeper, wider than that of ordinary life.
2) Dr. J. H. Schurcker: Die national-politischen Anspruche der Rumdnen in
Ungarn, p. 27.
www.dacoromanica.ro
172
STAT SI NATIUNE
Ar trebui deci sa fie azi clar pentru orice om politic, cu judecata

sanatoasa, ca principiul nationalitatilor este pur si simplu un rezultat
Tiresc al culturii generale si ca nu este nevoie de niciun fel de camarile * si influence straine pentru ca sa se deschida acestui principiu
drumul ca'tre popoarele din Austro-Ungaria.
((Comment se intreaba marele si inteleptul democrat belgian
Emile de Lavelaye, o dans certain pays le sentiment national devient-il
si farouche qu'il aspire a 1' isolement, quand presque partout les particularites nationales s'effacent sous le vernis uniforme de la civilisation
europeenne?
(( Les causes de ces faits contradictoires ne sont rien moins que les
plus nobles conquites et les plus grands principes dont s'enorgueillit
repoque moderne, regalia de tons, la souverainete populaire, le regime
constitutionnel et parlementaire, la democratic, les decouvertes de la
science, la diffusion des lumieres, la culture de la philologie et des
lettres. Le mouvement des nationalites a donc ses racines darts ce qui
constitue le caractere distinctif des societds actuelles, et it tire sa force
justement de ce qui fait la leur. Il en resulte que, pour rarreter, it
faudrait arreter aussi tout progres et ramener les peuples a l'ancien
regime 1).
Exact in acelasi sens scrie si d-1 Luigi Palma, celebrul profesor

de drept public dela Universitatea din Roma, in lucrarea domniei
sale asupra principiului nationalitatilor.
Adeseori se intampla sa cetim si sa auzim ca toata framantarea
in jurul problemelor relative la nationalitati este, in fond, lupta pentru intrebuintarea unor limbi nationale. Dace cercetam problema
fare partinire, constatam cu usurinta ca asemenea afirmatie are la baza ei
o lipsa de cunoastere a esentei ideii nationale. E drept ca limba vorbita este un semn al nationalitatii. Ea nu este insa nici principala,
nici singura caracteristica a unei natiuni. i nici nu este neaparat
necesarA pentru definirea unei nationalitati. Exists nationalitati, care
au uitat de mult propria for limba nationale si se servesc de o aka
limba strains. Ele totusi raman nationalitati distincte. Irlandezii
sunt fail doar si poate, o nationalitate, cu toate ca de mult nu mai
vorbesc in idiomul for celtic.
1) Emile de Lavelaye: Le gouvernement dans la Democratie, vol. I. Paris
5892, Alcan, p. 54.
www.dacoromanica.ro
173
Nationalitate inseamna tocmai o individualitate pronuntata a poporului. Ea se bazeaza pe existenta unui teritoriu comun, pe constiinta
unei origine comune, a unei istorii si limbi comune, a obiceiurilor
si moravurilor comune, si in parte, pe constiinta unei religii si mentaHap comune. National inseamna sa traiesti autonom, din punct de
vedere politic, pentru ca sa poti desvolta mai departe o cultura specified.
Trezirea unui popor, locuind un teritoriu comun, la constiinta

personalitatii sale nationale, este in sine un titlu de drept profund
etic al poporului respectiv sa se poata constitui intr'o individualitate
politica. Si dupa Siegried Brie a din principiul national urmeaza
direct a orice natiune atata timp cat exists, are pretentia justificata
sa formeze un stat pentru sine; caracterul specific al unei natiuni
poate sa ajunga la deplina lui desfasurare si inflorire numai printr'o
activitate comuna, inteun stat national si printr'o activitate culturala desfasurata in sanul lui. Caci dreptul rezultand numai din
existenta nationalitatii este totusi relativ 1).
Nu vom cerceta aci daca acest drept este sau nu relativ. Pentru
acei, pentru cari vointa poporului se exprima prin sistemul rep rezentativ modern, raspunsul e clar.
Dupa Bluntschli, natiunea este inainte de toate o comunitate
culturala si nu una de stat. Dar atunci cand o natiune va capata constiinta vie a comunitatii sale sufletesti, nu va fi departe gandul si
dorinta ca ea sa-si desavarseasca aceasta comunitate pans la o deplina
personalitate, dand nastere unei vointe comune, care sa se manifesteze puternic. Adica, ca aceasta vointa sa determine politica statului
sau sa devina stat ea insasi 2).
Emanciparea si independenta popoarelor balcanice, nazuintele

evidente ale popoarelor din cuprinsul imperiului habsburgic feed
cea mai buns dovada pentru adevarul acestei conceptii.
Cand se incearca sa se justifice incalcarea drepturilor nationalitatilor sub pretextul ca folosinta libertatilor individuale le este garantata, acest ultim lucru este un searbad sofism. Novicow spune cu drept
cuvant : Si l'idde de relativitd de nos connaissances mine ou respect de
1) Dr. Siegfried Brie: Theorie der Staatenverbindungen. Stuttgart, Enke,
x886, p. x8.
2) J. C. Bluntschli: Allgemeine Staatslehre, sechste Auflage, durchgesehen
von E. Loening. Stuttgart, Cotta, 1886, p. 107.
www.dacoromanica.ro
274
STAT SI NATIUNE
l'individu au sein des societes elle aboutit, par une consequence tout aussi
logique au respect des nationalites au sein de l'humanite 1).
Astfel dreptul popoarelor Inca asuprite, dar care din punct de

vedere national s'au desteptat la o autonomie inteleasa Intr'un sens
mai larg, apare ca insasi esenta principiului nationalitatilor.
Elementul principal al acestui principiu poate fi acceptat ca maxima
politica de orice stat polinational, fara ca acesta sa fie periclitat in porpria lui existents. Istoria diferitelor lupte nationale ne invata ca acest
moment in formatia politica a unui popor este, in general, unica

latura constitutionals a principiului national.
De aceea, si in imperiul nostru, problemele nationale nu sunt
prin natura lor, probleme linguistice, ci adevarate probleme de drept
public, adica probleme constitutionale.
In imperiul nostru, toate aceste probleme se inlantue Intre ele.
Dualismul insasi este una dintre ele. Dna aceste consideratiuni

n'ar fi fost respinse Limp de decenii, am fi fost scutiti de toate crizele
actuale.
Orice popor desteptat la constiinta nationala vrea sa-si administreze singur, autonom, toate treburile lui publice.
Dar astazi, toate popoarele, din cuprinsul monarhiei noastre, au si
ajuns la aceasta constiinta a nationalitatili lor. *i aceasta constiinta
constitue un drept pe care nu-1 mai poate disputa niciun om politic
chibzuit. E adevarat ca acest drept este de natura constructiv-statala,
dar se cere sa fie recunoscut in prealabil inlauntrul sferii de
influents a Imperiului.
koala italiana a vazut propriu zis in principiul nationalitatilor
dreptul natiunilor sa se uneasca libere si sa duca o viata independents. Robert von Mohl caracterizeaza principiul nationalitatilor, in
mod just, ca pe un < drept al popoarelor, la o vieata omogena 2).
Dar sa nu se uite Ca lupta nationala s'a nascut pretutindeni din
asuprire. Emile de Lavelaye accentuiaza mereu si din nou ca cu
at at devine mai viguros curentul national cu cat asuprirea este mai
puternica : ... le fait est certain: quiconque se met au service du principe nouveau reussit, et qui l'e combat, succombe. Essayez-vous de le com1) Novicow: Politique Internationale, p. 347.
2) Robert von Mohl: Enzylzlopeidie der Staatswissenschaften. Zweite Auflage
Tubingen, 1872, p. 19.
www.dacoromanica.ro
175
primer, c'est alors seulement qu'il acquiert toute sa puissance et etend

partout son empire. Plus on fait d'efforts pour le dompter, plus sa violence s'accroit.)) 1).
Tendinta catre unitate nationals si contopire, apare atunci numai

cand popoare care avand constiinta propriei for personalitati, sunt
asuprite si terorizate si sunt expuse unor nesabuite experimente in
scopul asimilarii.
Pi lda Elvetiei si a Belgiei arata ca statele polinationale pot sa se
mentina si de aici incolo, atunci and deed individualitatilor for

componente, garantii reale pentru o desvoltare nationals liberk asigurandu-le egalitatea in ce priveste conditiunile legale de desvoltare. Noi stim, spune L. Gumplowicz, ca istoria statelor europene
este constituitk in cea mai mare parte, din luptele claselor de jos
pentru a cuceri participarea for la puterea legiuitoare; stim ca aceasta
lupta a avut, in parte succes, iar in parte este purtat5 si astazi. Istoria
acestei lupte nu s'a terminat inck caci dupa starea a treia vine
starea a patra . Despre ce este propriu zis vorba ? Despre posibilitatea ca lupta socials sa fie dusa cu aceleasi arme 2).
Natiunile trebuesc, dupa expresia lui Bismarck, ca s traiasca,
sa poata retpira si misca Tiber. Pe acest adevar, spune in complectare
Bluntschli, se bazeaza dreptul sacru at natiunilor sa -si formeze si
sa-si creeze astfel de organe, incat sa se poata misca Tiber si in acelasi
timp sa-si poata exprima intreaga for putere de vieata: un drept

mai sacru cleat acesta, nu exists.
Cand o 9onsiderabila parte a unei natiuni este asupritk sentimentul national denumit activ, Isi propune drept scop, autonomia si egalitatea cu celelalte nationalitati conlocuitoare.
Dna starea de subordonare si de asuprire, precum si pericolul

care ameninta viata nationalk dainueste, atunci sentimentul national, atatat, naste nevoia unui ajutor. Lupta desfasurata, la inceput,
in cadru local, pentru autonomie si egalitate, se transforms intr'o
lupta pentru Inchegarea nationalk pentru dobandirea unitatii nationale a tuturor franturilor poporului respectiv, cu poporul de acelasi
neam, sau numai inrudit, cu care se invecineste. Orice asu prit isi
cauta tovarasi de lupta.
1) Emile de Lavelaye: Le Gouvernement dans la Democratic, vol. 1, p. 53.
2) L. Gumplowicz: Grundzuge der Soziologie. Wien, 1885, Manz, p. 15o.
www.dacoromanica.ro
176
STAT SI NATIUNE
Profesorul universitar italian Pasquale Villari, care este in acelasi

timp cel mai celebru istoric al Italiei, a publicat mai multe articole,
foarte interesante, asupra iredentismului. Intr'unul dintre acestea scrie :
o Pa'rerea pe care si-au facut-o Germanii si Austriacii asupra ire-
dentismului este urmatoarea: Italia a ramas foarte nemultumita cu

hotarele care i-au fost fixate. Ea ar fi vrut sa aiba Tirolul, Triestul,
Istria si Dalmatia. Italia, care n'a parasit niciodata vechea ei ura
impotriva Austriei, face totul pentru a sgandari nemultumirea in
salmi populatiei italiene din imperiu si o face cu speranta sa anexeze
inteo zi teritoriile italiene ale Austriei. Astfel, Italia mentine treaza
in Austria, o vesnica neincredere si dupa intrarea ei in Tripla Alianta,
o sileste sa se pazeasca.
Toate acestea se confirms, se spune, si prin faptul ca se vorbeste
despre iredentism numai in provinciile italiene ale Austriei. Insa

iredentismul nu este pus niciodata in discutie cu privire la Corsica,
Malta, Nizza, (patria lui Garibaldi) si Savoya, leaganul dinastiei
italiene. Oare nu si aceste tinuturi italiene se afla sub stapanirea
strains? Oare numai in Austria exists bucati din Italia care se afla
sub stapanire strains?
o Greseala fundamentals a tuturor acestor consideratii consta in
faptul ca se crede ca iredentismul este rasp andit din Italia spre provinciile italiene din Austria, pe cand in realitate cazul este tocmai
contrariu. Calatorul care merge din Milano la Palermo foarte rar
aude vorbindu-se de iredentism. In Triest, in Tirol si in Istria,
dimpotriva, nu auzi aproape nimic despre altceva, vorbindu-se > 1).
Irlandezii sunt un popor asuprit. Toate nazuintele for au drept

scop autonomia. Home-Rule-ul, revendicat nu li s'a acordat. Atunci
Irlandezii si-au indreptat privirile spre America si au inceput asa
numita miscare de Repeal, adica s manif este tendinta unei complecte
rupturi intre Irlanda si Anglia, care sa duca la complecta independents a celei dintai. Daca acest lucru ar fi fost, din punct de vedere
geografic posibil, atunci in Irlanda si in Amerca ar fi existat o uriasa
miscare nationals pentru unitate, deli numai putin americanii sunt
de origina irlandeza. Adevarata sursa insa a acestui curent sta in

asuprirea poporului irlandez, in rapirea autonomiei ceruta de el.
1) Pasquale Villari: Der Irredentismus, in
tem vrie 1904.
Neue Freie Presses din 15 Sep-
www.dacoromanica.ro
r77
Cu atat mai mult se ivesc asemenea tendinte separatiste sau,

cum le zicem not in Austro-Ungaria, iredentiste, la popoare asuprite,
care au o constiinta nationala si care sunt de acelasi neam cu popoarele din statele Invecinate.
Iredentismul, ca tendinta politica, n'ar fi aparut niciodata, daca n'ar
fi existat guverne incapabile. Nu mazzinismul, ci mintea marginita a
guvernelor austriace a Impins provinciile italiene in bratele iredente i.
*i. astazi Inca exists in Elvetia o provincei italiana, care insa nu mani-
fests niciun fel de tendinte de despartire de stat. Ea nu manifests

asemenea tendinta pentruca poate sa se desvolte in sens national-italian.
*i nu numai Italienii nu fac acolo politica iredentista, dar nici

Francezii, nici Germanii, nu vor sa stie de asa ceva. Dimpotriva.
Acolo sentimentul national satisfacut, lucreaza centripet, intarind
statul in intregul lui si Incuraj and cultura sa generala. Eu stiu ca
exemplul Elvetiei a devenit de mult banal. Cu toate acestea pentru
imperiul habsburgic acest stat ramane nu numai un model plin de
invataminte, ci, in general, singurul model posibil.
Miscarea iredentista a fost starnita si incurajata de anchilozata
forma de guvernamant din Austria, de barbaria turceasca si de stapanirea terorista maghiara. Presiunea provoaca totdeauna contrapresiune si daca aceasta din urma este zadarnicita, atunci se produce
in mod firesc o tendinta de a cauta ajutor in afara.
Daca impulsiunile nationale se gasesc nesatisfa'cute in organismul stramt at statului, spune Bluntchli, atunci ele tind s depaseasca
hotarele lui si sa se uneasca cu cei de-o natiune aflate in alte state,
spre a forma un stat national mai mare. Acest fel de desvoltare a caracterizat procesul de formare al statului francez si a determinat in secolul nostru formarea statului german si italian * 1).
Von Herrnritt, atrage atentia in mod special asupra faptului ca ideea
nationala izbucneste din cand in cand cu o forts atat de elementara,

incat nu numai ca imprima directia vietii constitutionale, ci de-a dreptul
determine nasterea si disparitia statelor insusi. Astfel, ordinea nationala se plaseaza Intr'o anunlita masura, deasupra ordinei de drept 2).
1) Bluntschli: Nationale Staatenbildung und der moderne deutsche Staat, p. 24-
2) Von Herrnritt: Nationalitdt und Recht, dargestellt nach der osterreichischen und auslandischen Gesetzgebung, p. I.
Curios lucru, autorul reprezina tocmai punctul de vedere asa zis o istoricopolitic A fata de cel etnico-politic, (p. 47). Pe de alts parte el spune singur (p.
12
www.dacoromanica.ro
178
STAT $1 NATIUNE
Albr. Wirth &este de asemenea, ca apartenenta la un stat este

Intotdeauna ceva exterior, ceva trecator. Dimpotriva, a face parte
dintr'un popor este ceva durabil, care niciodata nu poate fi distrus. Caci
a simti legatura cu poporul este una dintre virtutile cele mai nobile si
sacre pe care le poate avea cineva. Numai aceasta legatura da sufletului adancime si delicatete, iar caracterului ii da statornicie si
hotarire.
In schimb, cand cineva isi pierde nationalitatea este cea mai

amara, cea mai distrugatoare nenorocire, care poate lovi un popor
sau un individ. Lupta pentru nationalitate umple o jumatate din
istoria omenirii. *i la nevoie, lupta trebue intreprinsa si Impotriva
statului si impotriva stapanitorilor 1).
Italienii din Venetia si Lombardia, tutelati si asupriti de Austria,
amenintati cu germanizarea, au cautat si au gasit un sprijin firesc
in Italia invecinata. Din massa celor asupriti s'a nascut doar unitatea
Italiei libere si independente. Deci numai din asuprirea si primejdia
comuna s'a nascut nevoia, iar apoi si nazuinta catre unitatea nationals. Este in deobste cunoscut, si aceasta nu cere discutii mai ample,
faptul ca pericolul din partea Frantei a devenit un factor foarte puternic al unitatii germane.
Asuprirea si subordonarea unui popor trezesc in el dorinta, de

altfel absolut nefireasca, sa se uneasca politiceste cu un popor, daca
nu conational, apoi cel putin Inrudit, ca sa scuture jugul pe care
nu-1 mai poate suporta. Panslavismul n'ar fi obtinut de sigur niciodata acea mare autoritate pe care o are asta'zi asupra spiritelor popoa-
relor slave, daca aceste popoare slave n'ar fi fost continuu asuprite
de alte natiuni care pe deasupra mai sunt Inca si straine de neam,
cum este cazul si astazi.
Evolutia curentelor tinzand spre despartire, din pricina starii de
asuprire a unui popor, se poate observa limpede si controla direct
la Romanii din Austro-Ungaria.
Poporul acesta proverbial prin devotamentul sal' fata de imparat,
cere de aproape un secol autonomia, in cuprinsul monarhiei
22): . Imediat dupa ce un popor a ajuns si vorbeasca o limba care deprieste caracterul unui simplu dialect, acest popor este propriu sa devinfi un grup national,
In sens juridic I).
1) Albrecht Wirth: Volkstum and Weltmacht in der Geschichte, p. 2I I.
www.dacoromanica.ro
179
habsburgice. Dr. Jancso Benedek, face in legatura cu aceasta o obser-
vatie justa. Unirea cu Roma a condus pe Romanii din Ungaria pe

drumul culturii. Cultura insa aprinde in om scanteia lui Prometeu,
care din massa creeaza un popor, din popor insa creeaza o natiune 1).
Maghiarii au raspuns la aceasta stare de spirit prin prigoana.

Rezultatul este ca Romanii habsburgici au cerut ajutor conationalilor
for din regatul Romaniei.
Cu cativa ani in urma, nu gaseai la Romanii din Austro-Ungaria
nici cea mai mica urma de curente iredentiste. Acest ajutor cautat
peste munti, produce insa o comunitate de interese din ce in ce mai
palpabila intre Romanii de dincoace si cei de dincolo de Carpati.
Lozincele prin care se subliniaza dusmania Maghiarilor si se afirma
necesitatea unirii tuturor Romanilor, gaseste, zi cu zi, un rasunet
mai mare; azi-maine, in cazul cand asuprirea si impilarea Romanilor
din Ungaria nu va inceta, ideea iredentista va deveni tot mai puter-
nica si la urma nu va mai putea fi stapanita.

Multe natiuni, si dintre cele mari, nu mai pot fi tinute impreuna
prin forta brutala. Aici e nevoie de alte mijloace. Sau dupa cum
spune Draper: Brute force holds communities together as an iron nail
binds pieces of wood by the compression it makes. But intelligence binds
like a screw... It must be gently turned, not driven, and so it retains

the consenting parts firmly together a).
In Austria, numai Germanii din Boemia si din Stiria, sunt intru

catva accesibili ideilor germano-iredentiste. Pentru ce oare ? Si pentru ce tocmai Germanii din aceste provincii ? Germanii vor sa se
conduca singuri. Imposibilitatea in care se gasesc de atata vreme sa
aiba un guvern pur german, dar mai ales lipsa de sistem a intregei
politici fats de nationalitati, ameninta pe Germanii din Boemia si
Stiria cu pericolul slavizarii. De aceea dorinta de a scapa de aceasta
primejdie se manifests in tendinta de unificare a provinciilor germano-austriace cu Germania.
Cea mai buns politica inteun stat polinational, dar nu mai putin
si intr'unul national unitar este : sa multumeasca elementele etnice
1) Jancs6 Benedek: Roma'n politikai es tortenelmi tanulmdnyok. A roman nemzetisegi tOrekvisek tartinete es jelenlegi dllapota, vol. I. Budapest, 1896, Lampe]
Robert, p. 702.
2) John William Draper: A history of the intellectual development of Europe,
vol. II. London, Bell & Sons, 1899, p. 389.

12*
www.dacoromanica.ro
i8o
STAT $1 NATIUNE
de baza, acest unic reazam al statului. S le convinga cat de frateasca este apartenenta la statul respectiv.
In cursul istoriei, toate ideile evoluiaza incet sau prin salturi.

Dupa marele entusiasm, in jurul idealurilor legate de soarta nationalitatilor din anii 1840-1860, cand nici adversarii acestei idei
nu s'au gandit sa se indoiasca de insemnatatea epocala a acestui
principiu si de adanca lui valoare etica, a venit o reactiune care a
luat scurt si cuprinzator o atitudine protivnica ideii: nationalitatea
nu este determinants pentru stat, ci statul este un scop in sine. Deci
trebue sa cautam sa asimilam diferitele nationalitati, dupa chipul
aceleia dintre ele, care se bucura de privilegiul de a fi preferata.
Am vazut ca aceasta tendinta este absurda, precum si irealizabill, caci nu poate fi vorba de absorbirea nationalitatilor .
Dimpotriva, chestiunea se schimba in intregime, atunci cand
chestiunea in discutie priveste o neinsemnata fractiune etnica strains
sau mici grupulete patrunse in sanul altor natiuni.

Principiul nationalitatilor nu trebue inteles in mod absolut, ca
de altfel oricare alt principiu. Acordarea autonomiei tuturor acestor mici grupusoare ar insemna evident, sa duci principiul national
ad absurdum.
Deosebirea dintre nationalitate si un asemenea grup, are o insem-
natate hotaritoare pentru relatiunile noastre. Teoriile de asimilare isi

gasesc aplicarea tocmai fats de asemenea mici grupuri. Ele, de obicei, pot fi absorbite de nationalitatea care le inconjoara pe cale pasnica si fireasca, ceea ce se si intampla de altfel.
In fond, la not s'a pus intotdeauna problema nationalitatilor si
niciodata a acestor grupe izolate. 0 problema in jurul for este numai
o denaturare a celei dintai, pentru ca solutionarea acesteia s apara
imposibila. Totusi, asemenea grupari, prinse in mijlocul unui alt

popor, daca sunt mai mari, mai insemnate, pot si trebue sa fie luate
in seams.
Intrebuintand termeni sociologici, nationalitatile sunt niste grupuri sociale si luptele for lupte de rasa constitue adevarata
baza a intregei evolutii sociale.
L. Gumplowicz spunea ca nu egoismul personal este motorul evo-
lutiei sociale, ci egoismul social; nu devotamentul fata de intreaga

omenire, nu dragostea pentru aproape in sensul larg, universal al
teoriei crestine, nu simpatia fats de umanitate constitue acest motor,
www.dacoromanica.ro
i8i
ci simpatia socials, devotamentul plin de abnegatie si de dragoste fats

de o comunitate socials fireasca. Omul nu este atat de rau dupa cum
it prezinta materialismul cras ; dar nici nu are o inima atat de larga dupa
cum i-o cere, de altfel, fare rezultatul dorit, teoria cresting. El nu este
nici demon si nici finger. El este numai om. Legat de o comunitate
prin legaturile firesti, de sange. de moravuri, de mentalitate,

egoismul sau este un egoism social, asa cum ii este si simpatia sa.
A-i pretinde mai mult decat o simpatie socials, inseamn'a sa-i pretinzi lucruri nefiresti si supra-omenesti; a nu-1 crede capabil nici de
acest egoism social, inseamna s-1 nedreptatesti. Egoismul social
cuprinde insa simpatia socials. ySi simpatia socials este egoism social.
Sa numim unitatea acestor doua sentimente syngenism si am gasit
motorul intregii evolutii sociale si totodata cheia adevarata pentru

explicarea ei 1).
Orice epoca are o preferinta nu numai pentru anumite idei, ci

si pentru anumite expresii. Tot ce este aici numit social, trebue,
fireste, inteles ca national.
Astfel, principiul nationalitatilor este numai o forma moderns de
lupta intre contrastele nationale care nu inceteaza niciodata in nature.
El este forma mai civilizata a luptei neamurilor primitive de odinioara. Ar fi numai de dorit, ca aceasta lupta sa devina tot mai civilizata. Caci exists si o cale etica de a duce lupta pentru existents,
in opozitie cu cea bestiala 2).
Ganditi-va dupa toate aceste, cum presa noastra iudaica, nu se
sfieste sa prezinte in mod consecvent si perseverent circul national
drept o intriga a reactiunii feudalo-clericale! Aceste organe pretinse liberale se lamenteaza si astazi cu orice prilej, ca politica nationala innabuse
once consideratie fats de constitutia imperiului
Dna autorii
acestor articole de gazeta ar fi avut vreun sentiment national adevarat,

ei n'ar fi scris asemenea absurditati, lipsite de orice temeiu, ci s'ar fi
silit atunci s inteleaga ca orice lupta nationala este o lupta pentru

libertate. La nazione a figlia della libertd e di questa sola abbisogna per
vivere, spune Ferrari 3). Insa and stim cum presa iudaica liberala
1) Gumplowicz: Grundzuge der Soziologie, p. x66.
2) ,Dr. Wilhelm Schallmayer: Vererbung and Auslese im Lebenslauf der Volker.
Eine staatswissenschaftliche Studie auf Grund der neueren Biologie, p. 22x.

2) Celso Ferrari: La Nazionalita e la vita sociale. Palermo, Sandron, 1896,
p. 369.1
www.dacoromanica.ro
182
STAT $1 NATIUNE
din Austria si mai ales din Ungaria a luptat Intotdeauna pe baricada

fortei si a celui mai brutal despotism, nu putem decat sa ne bucuram
ca acest liberalism semitic mincinos le sus pans jos, isi traieste
ultimele zile.
Lupta nationals este o lupta pentru bunuri ideale; de aceea este
dusa nu o singura data cu atata inviersunare. Ea este propriu zis o
tipica lupta de eliberare. Asa o caracterizeaza de pilda B. Novicow:
a Quand les societes ne veulent pas s'y soumettre (aux mesures de denationalisation), nous disons qu'elles luttent pour leur liberte. Les guerres
denominees jusqu'a present guerres d'inde'pendance nationale, n'ont eu
d'autres causes que de preoccupations d'ordre intellectuel.. . Ces guerres
sont parfois les plus sanglantes et les plus acharnies de toutes. C'est
naturel. Les plus fortes jouissances de l'homme viennent de l'esprit, par
consequent, les biers de l'ordre mental sont ceux qui ont le plus de valeur
pour lui. Ii fait donc les plus grands sacrifices pour les acquerir 1).
Exists oameni politici cari se consoleaza cu gandul ca ideea nationail in curand nu va mai entuziasma masele. De sigur ca si aceasta
idee politica va Inceta odata, ca multe altele, sa mai tins spiritele
sub vraja ci. Evident insa numai atunci cand tocmai problemele
nationale vor fi solutionate in mod durabil.
Cele mai multe probleme religioase au incetat de mult, in toad
Europa, s mai fie probleme politice. Intocmai asa se va intampla
si cu diferitele probleme nationale : ele se vor mentine atata vreme
cat nu vor primi o solutionare satisfacatoare. In Macedonia, de pilda,
mai exists si azi problema politico-religioase, tocmai pentruca acolo
ele n'au fost rezolvate Inca in mod definitiv.

Iar in ceea ce priveste formulele curente despre o pretinsa tendinta fireasca catre internationalism, catre o reducere din ce in ce
mai mare a numarului popoarelor prin contopirea lor, etc., apoi
primul volum din filosofia lui Spencer (First principles) ne invata
ca evolutia generala merge dela o omogenitate primitiva spre o multiplicitate din ce in ce crescanda. Sau dupa expresia lui Chamberlain :
Aceasta presupunere (a evoluarii spre o uniformitate din ce in ce
mai mare) este desmintita de intreaga experienta, care ne invata, ca,
individualizarea este fructul diferentierii si al specificarii crescinde.
Intreaga stiinta biologica este in contrazicere cu teza ca o fiinta orga1) Novicov. : Les luttes entre societis humaines, p. 153.
www.dacoromanica.ro
183
riled apare, la inceput, cu caracteristicele puternic pronuntate, care

apoi treptat se terg 1).
Adolf Bastian, poate cel mai luminat etnograf al timpului nostru,
a spus cu aproape 4o de ani in urma acel* lucru: 6 ceea ce observam
in istorie, nu este nici transformarea, nici contopirea raselor, ci

aparitia unor creatiuni noui i desavarsite pe care fortele de productie
ale naturii venic proaspete le plamadesc din nevazut # 2).
Cine cunoWe exact situatia din imperiul nostru, acela tie, ca

resortul luptelor noastre constitutionale este tocmai dorinta acestei
afirmari mai pronuntate a ideii de nationalitate.
Germanii, Cehii, Italienii, Romanii, Polonezii, Rutenii, Sarbii,
Slovacii, Croatii, intr'un cuvant toate nationalitatile fac o politica
exclusiv nationall i Inca una foarte moderata. Intreaga tactics de
mupmalizare ca ci toate tendintele de potolire ale elanului national,
n'au dus la niciun rezultat pozitiv.
Sentimentul national sap anqte astazi toate popoarele din imperiul Habsburgilor i toate cer astazi, ca i acum 5o de ani, acela0
lucru, in fond: autonomia nationals, inlauntrul acestei monarhii.
0 idee care timp atat de indelungat, in mod atat de persistent
i cu atata impetuozitate 4i cere infaptuirea, se justified complect
politicete si apare adanc intemeiata din punct de vedere sociologic.
Impotriva unei asemenea idei politice, naturale, pot fi intentate

procese. Procesele le catiga pans la urma totusi natura, care-i mai
puternica.
9 Ad. Bastian: Das Bestiindige in den Menschenrassen and die Spielweite ihrer
Vercinderlichkeit, 1868, p. 26.
2) H. S. Chamberlain: Grundlagen, p. 293.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL H
SINGURA FORMA DE STAT POSIBILA PENTRU IMPERIUL

HABSBURGIC
Se zice ca Gortschakoff s'ar fi exprimat odata in fata nu mai stiu

carui ambasador englez in felul urmator : // y a deux manures de traiter la question d'Orient, ou de l'attaquer a fond ou un repldtrage. Eh
bien, je suis vieux, je suis pour le repldtrage.
Conducatorii nostri de stat par si ei sa fie nu tocmai tineri, caci
se tern de o interventie constienta si energica in problemele noastre
dualiste privitoare la nationalitati. Nu s'ar putea gasi printre ei si

elemente mai tinere, mai energice, carora le-ar pasa mai putin de
linistea si siguranta for personals, decat de aceea a imperiului ?
Experimentele incepute dupa 1848 pentru ca sa se obtina o buns
intelegere intre nationalitati, toate au dat gres si aceasta dintr'un
motiv foarte simplu : nimeni n'a tinut seama de adevarata natura a
imperiului nostru si de adevarata esenta a statelor federaliste moderne.
Pe drumurile batatorite timp de saizeci de ani in zadar vom cauta

o iesire din toate incurcaturile si toate primejdiile.
Noi trebue sa tinem seama si de data aceasta de ceea ce Franz
Deak a recomandat data oamenilor politici vienezi : o haina -odata
prost incheiata trebue inainte de toate descheiata, daca vrei s'o ai
incheiata cum se cuvine. Din pacate, imgieriul a fost prost incheiat
prin compromisul maghiar, si tocmai aci va trebui descheiat. Caci
dualismul a fost dela inceput, dupa cum am demonstrat aci, o forma
de stat cu neputinta sa dainuiasca.
In ceea ce priveste latura lui practica, ultimii ani, lunile si zilele
din urma ne-au dat o dovada stralucita ca dualismul constitue o teme-
lie putreda si subreda care trebue sa fie indepartata din zidaria,
www.dacoromanica.ro
SINGURA FORMA DE STAT POSIBILA PENTRU IMPERIUL HABSBURGIC 185
imperiului i inlocuita, daca voim in adevar ca statul sa nu se naruiasca, i sa gasim o cale juste, pentru solutionarea cu succes a problemelor nationalitatilor, pe care sa paim.
Astdzi am ajuns din nou exact acolo unde eram in 1840-1860 fi
anume la problema cardinals: Centralism on Federalism?
Problema centralismului trebuete insa, oarecum puss intealtfel,
intru cat in locul vechiului centralism, noi ne gasim asta'zi in fata

unui centralism dublu, asa ca problema puss just trebue sa sune :
Dualism on Federalism?
Niciun partizan adevarat al principiului viabilitatii imperiului

austriac, niciun amic sincer al imperiului habsburgic si al natiunilor
care-1 compun nu poate, daca studiaza chestiunea in fond, s se entus iasmeze pentru ideea de a transforma acest imperiu intr'o confederape dislocate.
Pe de alts parte, este cu totul gresita si acea parere doctrinara,
care tinde sa pastreze o severs centralizare, complectamente incompatibila cu stabilitatea i desvoltarea monarhiei noastre.
Dar intre centralismul extrem fi federalismul extrem exists o cale
de mijloc; aceea care duce la statul federal. Statul federal este anume
o forma de stat, centralists, tocmai in masura in care poate fi garantata stabilitatea si puterea unui imperiu; iar federalist sau descentralizat in masura in care este neaparat nevoie pentru desvoltarea libera
a nationalitatilor ajunse la majorat.
Dace ne-am lamurit, odata pentru totdeauna, ca principiul nationalitatilor este forta propulsive a tuturor luptelor nationale din Austro-
TJngaria ; a adevarata fiinta a acestui principiu, aplicat la noi

nu este separatismul, nici iredentismul, ci tendinta popoarelor odata
trezite la contiinta, sd formeze individualitdti politice autonome, pe
teritoriile for nationale inlauntrul monarhiei noastre; atunci nu este
permis sa se piece in rezolvirea acestor chestiuni, nici dintr'un punct
de vedere unilateral, privitor la intrebuintarea limbii materne, nici
din acela al masurilor administrative.
Aceste probleme noi le-am caracterizat drept probleme constitutionale. Deci ele pot fi judecate i tranate numai din punctul de vedere
al unei modificdri constitutionale, care sd priveascd intreaga monarhie.
Marea diversitate de origins, limbs, obiceiuri i mentalitate ale di-
feritelor nationalitati reclama pentru intregul imperiu al Habsburgilor

o asemenea formd de stat, care sa poata garanta ca nicio nationalitate
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
x86
nu va fi amenintata, impiedicata sau jignita in viata ei nationalpolitick in desvoltarea ei particular* in mandria ei national* intr'un
cuvant in felul ei de a simti si teal.
Imperiul nostru dunarean poate gasi o garantie reall pentru stabilitatea si prosperitatea lui numai, daca cunoscand si intelegandu-si
clar menirea superioara pe care o are in Sud-Estul Europei, el va
deveni adevaratul sprijin al natiunilor care-1 constitue si-1 mentin.
Principiului nationalitatilor cu substratul lui constitutional a determinat nationalitatile noastre ca dela inceput ele sd rdvneascd la constituirea for ca individualitdti national-constitutionale, in cadrul imperiuhii habsburgic.
Asa de pilda, d-1 Dr. Jancs6 Benedek, un scriitor politic maghiar,
care a scris mai multe opere asupra proble mei romanesti, aduce o
dovada autentica ca Romanii din Ungaria au luptat Inca in 1740
pentru aceleasi drepturi pentru care lupta si astazi 1).
Dupa o suta de aid, in 1849, Romanii din Ungaria, Transilvania,
Banat si Bucovina au cerut :
1. Unirea tuturor Romdnilor din statele austriace intr'o singurd
natiune independenta sub sceptrul Austriei, ca o parte integrantd a
imperiului.
2. 0 administratie' nationald independenta din punct de vedere

politic si bisericesc.
3. Convocarea imediata a unui congres general al intregii natiuni
pentru a se constitui ca atare.

4. Romdnii sd fie reprezentati in parlamentul comun al Austriei,
in proportie cu numarul locuitorilor.
5. Natiunea romans cere un reprezentant al ei in guvernul imperial 2).
Revendica'ri identice au prezentat si prezinta toate nationalitatile

care cer nu un privilegiu istorico-politic , ci o cinstita egalitate de
drepturi nationale. Inca in 1869 toate nationalitatile din Ungaria

1) Jancs6 Benedek: A romdn nemzetisegi torekvesek tortenete es jellenlegi dllapota, Budapest, Lampel, 1896, v. I, p. ryoo. (Klein Innocentius... czelja es motivumai is azonosak a mai nemzetisegi politikusok koveteleseinek motivumaival.
Erdely egyzest az oiseg, misreszt pedig a tobbseg jogin az ova, etc.).

2) Nicolae Popea: Memorialul archiepiscopului Fi mitropolitului Andreiu Baron
de .Faguna, sau luptele nationale-politice ale Romdnilor 1846-1871. Sibiu, Institutul Tipografiq, 1889, vol. I, p. 249.
www.dacoromanica.ro
au inscris in programul for parlamentar instituirea federalismului in

ambele parti ale imperiului avand ca baza teritoriile nationale.
Egalitatea in organizarea constitutionala este reclamata tot mai
energic, tot mai impetuos. Este imposibil ca aceste cereri sa fie si
mai departe respinse. i dace acestor popoare li se refuza putinta
sa se organizeze din punct de vedere national-constitutional, in cadrul
imperiului, ceea ce i-ar mentine stabilitatea, atunci insasi forta naturals a ideii nationale le sileste sa nazuiasca la formarea unor asemenea state nationale in afara imperiului, pentru a se incadra in state de
aceeasi nationalitate, deja existente sau chiar numai inrudite. Pe de
alts parte, nu se poate sa nu ne gandim ca situatia statului nostru

este foarte trista, cand asemenea curente separatiste cresc at at de
puternic si cand suntem nevoiti sa-1 guvernam, ca in Ungaria, numai
cu ajutorul dreptului penal si sa-1 aparam in mod provizoriu sa nu se
darame.
Bluntschli spune despre sarcina statelor de a tine strans unite

diferitele natiuni, fara a be desnationaliza in favoarea uneia dintre
ele: Atunci insd statul trebue sd renunte sd mai fie specific national.
El devine din punct de vedere national neutru sau mai mult comunitar.
El lass fiecdrei natiuni libertatea deplind de actiune in interiorul ei,
in cadrul intereselor sale culturale, si le trateaza pe toate egal. Dar

in ceea ce priveste definirea politicii lui, evita orice unilateralitate
nationale si is drept criterii numai motive politice generale si nu
nation al-particulare *.
Aceasta este metoda cu ajutorul careia Elvetia a reusit pans acum
sa solutioneze problema dificila a convietuirii diferitelor nationalitati,
unele langa altele si sa le satisfaca, fara ca sa pericliteze unitatea

statului. La adapostul muni4lor dintre Germania, Franca si Italia,
franturi din aceste trei natiuni mari, au alcatuit mici comunitati
republicane si s'au unit in organisme comune, pasnice si neutre.
De sigur, diferitele cantoane * sunt de fapt state nationale 1).
Nationalitatile noastre de dincolo si dincoace de Leitha trebue

sa devina si ele state nationale *. Ele trebue sa fie organizate, din
punct de vedere constitutional pe teritoriile for comune, sub sceptrul
imparatului nostru si sa fie astfel in mod firesc atilt de strdns fi
1) Bluntschli: Die nationale Staatenbildung and der moderne deutsche Staatt,
p. 25.
www.dacoromanica.ro
188
STAT SI NATIUNE
indisolubil legate, incdt nici sa nu le treacd prin minte, sa graviteze in
afara hotarelor imperiului si sa alerge dupa utopii panslaviste sau

iredentiste.
Acest lucru nu poate fi obtinut nici prin concesiuni negustoresti, nici prin babilonice decrete linguistice n, dar nici prin teroarea
codului penal; ci numai prin aceasta infa'ptuire a egalitatii de drepturi nationale.
Respectarea individualitatii spune Inama-Sternegg, sprijinita
totodata pe conditiunile evolutiei economice si sociale, care difera

dela loc la loc, a exprimat in zilele noastre cu atata tarie, cererea
autonomies pentru micile grupuri sociale, incat ea nu poate sa ramana
neluata in seams, si indeplinirea ei trebue sa aibe o covarsitoare

influents asupra evolutiei statelor. Caci natiunea care cere o solutie
constitutionals pe baza particularitatii si individualitatii sale, de care
a devenit constienta, face exact ceea ce face o comund, care pretinde
o autonomie pentru toate raporturile specifice care s'au format in

sanul ei; nu este decdt o intensificare a acestei cerinte, and fiinta natio-
nale a unui popor tinde, in ce priveste domeniul lui de interese sa

evolueze spre autonomie, adica spre un organism juridic independent spre un stat 1).
Astfel, prin forta imprejurarilor se impune monarhiei noastre o
constitutie care pe de o parte a recunoascd fi sd garanteze individualitatea national politics a diferitelor sale natiuni, iar pe de altd parte
sd asigure cu adevdrat unitatea fs forta imperiului.
Natiunea trebue sa poatd ajunge pe baza unor relatiuni reale, la
convingerea ferma, ca imperiul habsburgic este unica garantie ade-
varata a pastrarii individualitatii sale nationale. Dar acest lucru se

poate int ampla, numai atunci and maxima fundamentals si imp aciuitoare sa asiguri fiecaruia in mod cinstit, dreptul salt , va fi
tradusa in fapt, fare gand ascuns.
.Egalitatea de drepturi si datorii este o revendicare principals,
caci nimic nu provoaca inversunarea nationalitatilor mai mult ca
situatia juridica privilegiata a unuia sau a mai multor popoare,
care convietuesc in cadrul aceluiasi imperiu.
1) Dr. Karl Theodor von Inama-Sternegg: Die Tendenz der Grossstaatenbildung in der Gegenwart. Eine politische Studie. Innsbruck, 1869, Wagner,
P. 74.
www.dacoromanica.ro
Fischhoff spune cu drept cuvant : Mentinerea unui stat avand

nationalitati multiple intereseaza natiunile respective numai in mod
conditionat, caci statul si natiunea nu sunt identice i intre tendintele lor, sunt posibile conflicte, care pun o parte dintre aceste popoare in fata alternativei: on sa se sacrifice, on sa sacrifice statul ...
Consolidarea statului avand nationalitati cere astfel ca niciun
popor sa nu se simta dispretuit sau macar subordonat unui alt popor,
caci nimic nu este mai jignitor pentru un popor ca stapanirea strains,
chiar daca aceasta ar oferi cea mai liberals constitutie, si nimic nu-i
este mai aproape ca dorinta de a avea o guvernare nationala.
De aceea un asemenea stat are un interes vital ca s crute senti-
mentele popoarelor sale, sa indeparteze tot ce be amintqte de o

stapanire strains, i sa le indeplineasca dorintele in masura in care
propria lui securitate ii permite.
Astfel, el trebue sd le ofere garantia cd unul nu va fi subordonat
altuia, ci vor fi toate coordonate, cd ele nu se opun, unele celorlalte, ci
merg aldturi # impreund ca aliati: caci ceea ce este unitatea poporului pentru un stat national; este unitatea popoarelor pentru un stat
cu nationalitati 1).
Trebue facut ca pamantul pe care traiete o nationalitate oarecare
in imperiul nostru,sa-i devina o patrie ade varata, sau sa-i fie recunoscuta ca atare, ceea ce poate numai s incurajeze O. sa intareasca
sentimentul comunitatii tuturor nationalitatilor si patriotismul austriac.
Ce este in stare exclama contele Andrassy jun. 4 s insufleteasca pe om, sa-1 faca sa uite pericolele i frica de moarte, sa sacrifice totul si s se expuna propriei sale distrugeri ? CorWiinta cd luptd
pentru ceea ce este pentru el, lucrul cel mai pretios, pentru siguranta
i libertatea sa personala, a familiei si patriei sale; ca soarta, viitorul,
existenta ins4i a natiunii sale este in joc 2).

In urma acestor consideratiuni i a multor altora pe care le vom
cerceta mai tarziu, este imposibild pentru imperiul habsburgic orice altd
forma' de stat decdt cea federalistd # anume pe baza delimitdrii nationals a tuturor nationalitdtilor mari, in state ramase membre ale impe-
riului i organizati astfel incat sa stranga masse cat mai compacte

i omogene.
1) Fischhoff: Osterreich and die Biirgschaften seines Bestandes, pp. 69, 70.
2) Andrissy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 290.
www.dacoromanica.ro
Igo
STAT $1 NATIUNE
Ca stat, spune Siegfried Brie, statul federalist este chemat sa

satisfaca nevoile politice care reies dintr'o comunitate nationala; pe
de alts parte, impdrtirea in state deosebite apare intemeiatd din punct
de vedere istorico-national numai atunci, cand intre partile unei natiuni
care traiesc laolalta exists deosebiri insemnate si durabile de mentalitate si de interese, fie din cauza diferentei originare a aptitudinilor,
fie in urma evolutiei istorice ulterioare. Insd acolo unde exists aceste
premize firesti pentru unitate si pluralitate politica, forma federalistd
va fi cea mai potrivitd pentru solutionarea acestei grele si duble

sarcini .
Puterea statelor izolate, care se bazeaza in existenta for pe dreptul
for propriu si cuprind in principiu toate laturile vietii omenesti,

asigura intereselor particulare cea mai larga posibila luare in considerare, iar pe de alts parte, nevoia conducerii si ordinei unice poate fi
pe deplin valorificata prin activitatea statului in intregime * 1).
S'a accentuat de repetate on si cu drept cuvant, ca imperiul

habsburgic ar fi fost para creat pentru sistemul federativ. Desi
aceasta forma politica se justified' si la popoarele completamente
omogene, din punct de vedere national, cum sunt Germanii si Ameri-
canii, trebue totusi recunoscut ca inteadevar sunt putine state in

Europa a caror natura etnico-politica si istorica in totalitatea ei precum si toate conditiunile de viata le-ar impune introducerea unei
constitutii federale inteun mod atat de categoric, drept o necesitate
elementary atat de inexorabila, cum este cazul imperiului habsburgic.
Franz Schuselka a spus in 1861: Cel mai mare pericol pentru
Austria sty evident in nazuinta timpului de fata spre unitatea nationala. Ea poate evita acest pericol numai daca va renunta sincer si
hotarit la centralizarea severs pe care o practica si daca se va organiza
in masura cea mai larga posibila, in sensul centralizarii federaliste * 2).
Un alt luptator vechi pentru federalizare, Anton Springer, a motivat opiniunea sa in felul urmator : Partizanii federalizarii sunt departe
s voiasca tagaduirea, in intregime, a unitatii statului; ei se impotrivesc numai unit** absolute, si brutale, impotriva uniformitatii zise
indispensabile,
care intrebuinteaza forta fata de deosebirile si
1) Dr. Siegfried Brie: Theorie der Staatenverbindungen. Stuttgart, 1886,

Enke, p. 134.
') Schuselka: Osterreich and Ungarn. Wien, 1861, P. 45.
www.dacoromanica.ro
contrastele adanci dintre popoarele Austriei. Ei cer pentru conunitatii statului, independenta fdrilor formate prin
trabalansarea
afirmarea drepturilor nationalitdtilor i stabilesc unitatea relativa si

independenta relativa drept principiul superior aldoctrinei constitutionale in Austria 1).
In zilele noastre aceasta idee a federaliza'rii a cucerit cercuri
tot mai largi, asa incat astazi in monarhia noastra oamenii politici
ar putea s fie impartiti in trei clase : clasa partizanilor dualismului,
fie sub forma actuala, fie sub una revizuita sau chiar evoluata
pang la unitatea personala; clasa federalistilor si a aceea a federakstilor
imperiali sau a partizanilor unei Austrii-mari. Mai exists destui oameni
politici cari in sa pastreze situatia actuala sau chiar viseaza o revenire a hegemoniei germane dincoace de Leitha, insa, daca se incearca
o solutionare serioasa a acestor probleme, ideile for nu pot fi luate

in consideratie.
Unul dintre cei mai convinsi federalisti germano-austriaci este

printul Alois Lichtenstein, care printr'un discurs celebru tinut in 28
Aprilie 1898 in parlamentul austriac, a recomandat fatis si energic
federalismul si anume pe baza delimitarii nationale.
D-1 Iulius Patzelt a condamnat in repetate randuri in revista sa
Oesterreichisches Jahrbuch , precum si in press, sistemul centralist, si a vorbit in favoarea introducerii sistemului federativ. Astfel,
el scrie undeva cu multa dreptate, ca sistemul centralist este subred,
caci este incompatibil cu progresul politic si cultural al popoarelor,
mai ales acolo unde cerintele lui se leaga cu acelea rationale ale neamurilor izolate, reclama autonomia administrativd fi
care
politicd.
Intr'un stat cu structure culturala si nationals atat de complexa

cum este Austria, aceasta poate fi infdptuitd numai in cadrul unei constitutii federaliste. Desconsiderarea acestui lucru ar insemna nesoco-
tirea liniei fundamentale care trece prin intreaga noastra viata economics si politica moderns si care tinteste sa se formeze asociatiuni
cat se poate mai mari, cu pastrarea pe cat posibil a independentei
fiecareia. Evolutia politica interns a Austriei poate continua numai
in aceasta directie, caci numai in ea sunt cuprinse garantiile mentinerii
1) Dr. Anton Heinrich Springer: Osterreich nach der Revolution. Leipzig,
Emanuel Muller, 185o, p. go.
www.dacoromanica.ro
192
STAT $1 NATIUNE
ei in viata. Problema poate fi rasucita in fel si chip, la urmd ne vom

gicisi mereu in fata federalismului.
Noi germanii suntem insa cei din urma cari sa ne temem

de el 1).
Este interesant s cunoastem de asemenea si opiniile acestor scriitori politici din strdindtate, cari au studiat realitdtile noastre, can au
dela distand o perspective mai buns si totodata sunt si pot sa fie
complectamente impartiali. Numai doi ani dupe instaurarea dualismului, francezul Saint-Renee Taillandier a scris in Revue des
deux Mondes din Paris :
Du haut de la vigie, nous repetons ce crie d'alarme que taut de voix
nous apportent des rives de la Moldau et du Danube: l' Autriche sera
une federation, ou bien it n' y aura plus d' Autriche # 2).
Asdzi, and suntem aproape sa traim infaptuirea ultimei fraze

din aceasta profetie, trebue sa regretarn lipsa de intelegere a acelora
cari, ca Stadion, au numit ideea unei federalizari a imperiului o
ratacire dureroasa si au zadarnicit atata, vreme realizarea ei pana
and au ajuns la dualism ca sa ajungem cur and la disolutie.
Emile de Laveleye care poate fi considerat aproape ca un austriac,
datorita cunoasterii exacte a realitatilor noastre si sincerei simpatii
pentru monarhia noastra, a pledat in toate ocaziile pentru fe deralizarea imperiului nostni.
Reproduc aci pasagii din diferite scrieri ale sale :
On peut done dire sans aucune exageration que, sous peine de mort,
elk (l'Autriche) est obligee de donner satisfaction a ce qu'il y a de

raisonnable dans les demandes des Slaves ; mais comment peut-elle le
faire sans preparer sa propre dissolution?
En adoptant hardiment les institutions federates semblables a celles
de l' Union Americaine.
. ..Les engagements pris par l'empereur, les traditions historiques,
les droits et les voeux des populations, l' extreme diversite de leurs langues,
de leur coutumes, de leurs besoins, tout commande done l'adoption de la
orme federate 3).
1) Patzelt: Osterreichisches Jahrbuch, 1879, p. 16o.
2) Saint-Renee Taillandier: L'Autriche et la Boheme en 1889. La question

tcheque et Pinter& francais. . Revue des Deux Mondes e, 1869, vol. 82, p. 544.
8) Emile de Laveleye: La question polonaise et la question ruthene en Galicie,
in Revue des Deux Mondes n, vol. 83, p. 86i.
www.dacoromanica.ro
Mai tarziu intr'un alt articol :
... Le regime dualiste ne peut durer dans r Autriche-Hongrie. Le

federalisme donnera satisfactions aux diverses races, et 1' empire devra
se transformer en une Suisse monarchique 1).
El atinge problemele noastre cu privire la nationalitati si in opera,
aparuta in doua volume, asupra peninsulei balcanice, pentru a
spune insistent conducatorilor nostri politici :
o Les nationalites en Hongrie, en Boheme, en Croatie, en Galicie
ont pris tant de force et de vie qu'on ne peut plus desormais ni les aneantir ni les fusionner.
o Impossible mime de les comprimer a moms de supprimer toute

aerie, toute autonomie et de les ecraser sous un joug de fer.
. . . Ainsi la liberte mine necessairement au federalisme. Il faut
done y applaudir.
C'est d'ailleurs theoriquement le meilleur des regimes 2).
Apoi citeaza o multime de exemple istorice, si tot atatea argumente, pentru oportunitatea introducerii acestui sistem.
Centralistii nostri pot vedea din argumentele lui Laveleye pe care
le-am citat aci, ca ei s'au facut ecoul celei mai mari absurditati c and
au incercat sa prezinte constitutia federative drept o restauratie reactionard. De Laveleye a scris doua volume asupra formei democratice
de guvernamant si grija permanents a marelui scriitor belgian este sa
fereasca aceasta forma de guvernamant, atat de primejdiile cesarismului cat si de ruina demagogiei, trece ca un fir rosu prin opera sa.
tocmai sistemul federativ it consider% de Laveleye drept unul
din stalpii de baza ai democratiei.
Le Fur, care a scris o foarte buns si mult remarcata monografie
asupra sistemelor constitutionale, considers aceasta forma de stat

federal drept cea mai potrivita pentru un stat ca al nostru
radoptation de la forme federale parait etre pour beaucoup d'Etats ou de
systemes d'Etats l'unique moyen de sortir d'une situation de plus en plus
difficile autrement qu' au prix d'une dissolution complete et d'un morcellement en phisieurs Etats distincts 8).
1) L'Angletterre et la Russie en Orient, in s Revue des Deux Mondes a din
15
Iulie 1881.
'
2) La Per:in:We des Balkans, 2 vol. Paris, Alcan, i888, vol. I, pp. 62-63.
3) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats. Paris, 1896, Marchal
et Billad, p. 735.
13
www.dacoromanica.ro
STAT $I NATIUNE
194
Mare le federalist spaniol si unul dintre cei mai intelepti oameni

politici ai nenorocitei sale patrii, Francisco Pi y Margall, crede, ea
desvoltarea culturala generala impinge desigur spre unitate, insa nu la
acea unitate absurda care distruge orice variatiune, ci la o unitate

in diversitatea pe care o gasim si in natura. Tocmai pentruca eu
r avnesc la o asemenea unitate, exclama el, sunt cel mai activ partizan
al federalismului 1).
Georg Waitz, primul care a incercat sa stabileasca deosebirea

intre confederatie i federatie, spune urmatoarele despre statul federal :
Statul federal se potriveste mai ales unui popor, care in toata structura
i istoria lui nu indeplinete conditiile statului unitar (centralizat) 2).
Si in alts parte : 4 Dna statul in conceptia lui stiintifica este alca-
tuit nu ca o intamplatoare impreunare a indivizilor, fie prin conventie, fie prin forts, ci ca organizatia unui popor, ca sa-i poata
indeplini sarcinele sale vitale si superioare, atunci statul federal
este acea forma de stat in care o parte a acestor sarcini generale trebue sa fie indeplinite in mod colectiv de catre toata natiunea, iar o
aka parte separat de catre neamurile sau grupele izolate ale poporului. Pentru anumite chestiuni ale unei adevarate vieti nationale,
a rezultat nevoia de unitate, pe cand altele au ramas pentru o alcatuire particulars, dupa deosebirile de neam sau locale 3).
Exact acela0 lucru a scris De Sismondi cu mult inainte : Si au contraire cette nation est composee d'elements dissemblables, de peuples quz
aient des souvenirs et des affections d'oz'z naissent des rivalites . . . cette
nation ne peut reussir qu'en adoptant franchement le systeme fdderatif . . .
ce systeme lui permet plus de liberti rielle, plus d'accord entre ses volon-
tes et ses lois, plus de tranquillite, plus de garantie contre 1' ambition
belliqueuse de ses chefs, et cependant plus de forces de resistence, si
elle est attaquee chez elle, que ne saurait lui en offrir aucun autre * 4).
1) D. Pi y Margall: Las Nacionalidades. Ed. III. Madrid, Rubinos, 1882,
p. 95. Yo estoy por que el mundo, si no marcha, debe marchar a la unidad; no
a esa unidad absurda que consiste en la destruccion de toda variedad; pero si
a esa unidad en la variedad que descubrimos en la naturaleza. Y bien; precisamente porque quiero esa unidad soy partidario acerrimo de la federacion.
2) Georg Waitz: Grundziige der Politik nebst einzelnen Ausfuhrungen. Kiel,
3862, p. 46.
3) Georg Wait; op. cit., p. 363.

4) J. C. L. Simonde de Sismondi, Etudes sur les Constitutions des peuples
libres. Bruxelles, 1839, Societe Typ. Beige, p. 29o.
www.dacoromanica.ro
Daca Elvetienii ar fi avut asemenea oameni politici, drept conducatori, ca cei dela noi, astazi frumoasa for tars ar fi fost de sigur si
ea la marginea prapastiei. Dupa recensamantul din 1900 Elvetia
avea 3.325.023 locuitori. Dintre acestia 2.312.949 erau Germani,
730.917 Francezi, 221.182 Italieni; restul era format din alte national itati
Observati majoritatea covarsitoare dGermanilor, in comparatie

cu Francezii si Italienii, luati impreuna. *i apoi majoritatea zdrobitoare a Germanilor si Francezilor de 3.043.866 in comparatie cu
Italienii cari sunt 221.182 I
Ar trebui deci s conchidem ca Germanii din Elvetia ar avea cu
at at mai mult dreptul la hegemonie decat it au Germanii din Austria.
ySi totusi ei s'au multumit cu drepturile care li se cuvin proportional
numarului lor. Daca impreuna cu Francezii, Germanii ar fi intemeiat
un soiu de hegemonie dualists, ei ar avea de o mie de on mai mult
drept s'o faca, decat Germanii si Maghiarii la noi. In acest caz insa
Elvetia n'ar mai putea astazi fi data ca pilda de stat polinational,
rational constituit, ci ar fi incetat de mult sa mai existe.
Profesorul elvetian de drept constitutional, Dr. J. Dubs &este
reunite in constitutia statului federal doua principii si anume : unitatea fortei nationale (tocmai acolo poate fi vorba despre o natiune
politica 1 *) si o libertate individuals foarte mare 1).
D-1 Marsauche, alt elvetian, se simte mandru prin faptul ca in patria
lui trei natiuni pot sa traiasca fericite laolalta si el crede ca iubirea

libertatii este temelia constitutiei elvetiene 2).
') A. J. Dubs, Le droit public de la Confederation suisse. Neuchatel et Geneve 1878-79, vol. I, p. 381: L'Etat federatif reunit deux choses qui paraissaient auparavant inconciliables, l'union de la force nationale et le maintien
d'une grande liberte individuelle.
2) L. Marsauche: La Confederation Helvetique. Paris, Alcan, 1891, p. 303:
N'est-ce pas un phenomene etonnant, de voir l'etroite union qui regne au sein
de la Confederation suisse, bien que celle-ci soit form& de trois nationalites:
francaise, allemande et italienne, de voir cette union se confirmer, malgre tous
les obstacles exterieurs oil interieurs ?
Cet attachement de la Suisse a son principe federatif se fonde et repose luimeme sur l'esprit de liberte. Cet esprit a ete le mobile inspirateur du premier
pacte d'union entre les trois petits cantons forestiers. Le meme mobile a groupe
succesivement autour d'eux les actuelle. C'est ce besoin qui fut l'inspirateur
de toutes les luttes soutenues, de tous les sacrifices accomplis pour la
13
www.dacoromanica.ro
196
STAT $1 NATIUNE
P. J. Proudhon considers constitutia federative aproape un panaceu
pentru Franta : o Numai federatia, spune el, solutioneaza, atat in

teorie cat i in practice, problema unui compromis Intre libertate si
principiul de autoritate, lasand fiecaruia ceea ce i se cuvine: compe-
tinta lui adevarata si deplina lui initiative. Numai ea garanteaza

astfel respectul netirbit fats de cetacean i fats de stat, pe de o parte,
ordinea, dreptatea, stabilitatea, pacea pe de alts parte * 1).
Louis Eisenmann, care cunoate perfect realitatile noastre i este
i el patruns de convingerea ca monarhia habsburgica trebue s fie
mentinuta i-a Incheiat marea sa opera asupra compromisului austroungar, recomandandu-ne la randul sau ca sa transformam imperiul
intr'o Elvetie monarhica. El crede ca pe masura ce popoarele din

cuprinsul monarhiei se trezesc la contiinta nevoilor i intereselor
lor, ele se vor convinge fare indoiala ca trebue neaparat s se ajunga
la o intelegere i sa'-i face concesiuni reciproce, caci ele sunt sortite
s mai traiasca laolalta Inca multa vreme. Si apoi continua: Pour quoi
ne pas regler leur union de la facon la plus satisfaisante et moms oppressive pour tous? . . . Un pareil regime reunirait les avantages du centralisme, du dualisme et du federalisme sans avoir les inconvenients d' aucun ; it ferait de la monarchic austro-hongroise . . . une Suisse monarchique ; le modele vaut d'tre imite 2 ).
Englezul Edward A. Freeman, un cunoscut istoric, spune despre

constitutia federalised ca este un ideal de constitutie. El o considers,
avand in ve dere Statele-Unite ale Americei, drept cea mai desavar-
ita creatie a geniului politic (... the most finished and the most
artificial production of political ingenuity 3).
Extrem de interesanta este parerea americanilor asupra tendintelor noastre autonomiste de pe continent. Cu prilejul marei miscari
pentru Home-Rule din Irlanda i Anglia a aparut in Contemporary
Review din Londra un foarte remarcabil articol al lui Albert Shaws
defense de la Confederation, c'est-a-dire pour la defense de l'independence
de chaque Etat confedere.
1) P. J. Proudhon: Du principe federatif. Paris, Librairie Internationale,
1868, p. 238.
2) Louis Eisenmann: Le compromis austro-hongrois de 1867. Etude sur le
Dualisme, Paris, Societe nouvelle de librairie et d'edition, 1904, p. 680.
3) Edward A. Freeman: History of Government. London-Cambridge, 1863
13 3
www.dacoromanica.ro
intitulat: 0 opiniune americana despre Home-Rule si federalism *.

Intre altele, se spune acolo: poporul american a trait pans acuma
dupa aceste principii federative si a ajuns la o unitate imperials

( imperial unity) si o soliditate a organizarii politice, la care n'au ajuns
Inca niciodata nici o natiune si niciun imperiu in decursul istoriei.

Cimentul care uneste partile federatiunii americane este facut din
urmatoarele trei elemente: 1) din autonomia desavarsita (a fiecarui
stat in parte) in ceea ce priveste toate treburile locale; 2) din desavarsita si indisolubila unitate in chestiunile de interes general ale
statului si 3) din universalitatea drepturilor cetatenesti* 1).
Dupa felul cum stau lucrurile la noi, mergem si noi acum spre o
reorganizare federative. E drept ca in ultimul timp a aparut ideea
unui sistem de cooperare nationals, dar ea n'ar putea in niciun caz
sa insemne o solutionare a problemelor nationalitatilor 2).
Baronul von Offermann ajunge si el la concluzia ca nationalitatile trebue sa fie astfel organizate incat ele sa fie purtatoarele drepturilor nationale 2) asa cum in mod expres cere si articolul XIX
din constitutia din Decembrie; insa si el intelege sub aceasta organi-
zare autonomia nationals pur si simplu fara teritoriu, asa zicand o

autonomie care pluteste in aer.
Tuturor acelora care sprijina o asemenea autonomie nationals,
fara hotare teritoriale precise, si care se refers de fapt numai la chestiunile privitoare la scoala, li se poate raspunde cu vorbele lui von
Herrnritt: ideea de nationalitate nu se impaca cu sarcini concret
limitate, cu nevoi vitale determinate... ea Isi Intinde influenta asupra totalitatii raporturilor de vieata 4).
Eu gasesc ca ideea delimitarii teritoriale a nationalitatilor care
traiesc in masse compacte este atat de esentiall pentru solutionarea
problemelor noastre nationale, incat, dupa modesta mea opiniune,2) Articolul lui Albert Shaw:- AnUmerican view of Home-Rule and Federation
in s Contemporary Review o din Septemvrie 1892, p. 307.
2) Dupa cate gtiu Rudolf Springer a fost cel dintdi care a incercat sd motiveze aceasta idee in lucrarea sa : Kampf der dsterreichischen Nationen um den
Stoat.
2) Alfred Freih v. Offermann: Die Bedingungen des konstitutionellen Osterreichs. Wien und Leipzig, Braumilller, 1900, p. 7o.
4) von Hermirtt: Nationalitiit und Recht, dargestellt nach der Esterreichischen
und ausldndischen Gesetzgebung, p. 3.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
198
gra ea nu poate in general exista o solutie, cum vom vedea in capi_

tolul respe ctiv.
Introducerea autonomiei nationale pentru micile grupari izolate, asupra careia voiu mai reveni, ar fi oportuna si realizabill.
Este foarte semnificativ pentru situatia actual ca insusi ziarul
Pester Lloyd a ajuns la convingerea ca problema nationalitAtilor
din Austria (fireste numai din Austria I) poate fi solutionata numai
acord And nationalitatilor o autonomie, care ar fi precedata de o

delimitare national-linguisticl.
Este totodata interesant sa citesti cum acest organ de lupta al

dreptului public maghiar o avitic * persifleaza individualiatile istorico-politice austriace si le prezinta drept nascociri ale clericalilor,
aliati cu feudalii 1 1).
Acelasi cancelar rus cu a carui maixma am inceput acest capitol

a afirmat p1M de dispret, despre monarhia noastra urmatoarele :
L'Autriche n'est pas une nation, pas memo an Etat, mais

uniquement un gouvernement.
Tocmai acest lucru it vrem deocamdata: un guvern imperial, dar
sub anumite conditiuni. Caci atunci cand, constitutia la care ne
referim va fi data introdusA, not vom deveni nu numai un stat, ci
si cu adevarat o natiune politica.
I)
Pester Lloyd # din x Ianuarie, 5905.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
SISTEMUL FEDERATIV
De zeci de ani in Austro-Ungaria dainueste lupta pentru si contra
federalismului. Si totusi esenta sistemului federativ este atat de necunoscuta Inca la noi, incat nu putem concepe cum at atia asa numiti
oameni politici isi pot permite sa porneasca un razboiu Impotriva

federalismului, fare sa-si fi dat vreodata osteneala sa ceteasca cel putin
ceva asupra acestei forme de stat si sa mediteze asupra celor cetite.

Mai ales ca in limba germane exists o bogata si remarcabila literature
asupra acestui subiect.
Astfel, in repetate randuri s'a putut auzi cum oameni politici

din Austria, oridecateori a venit vorba despre sistemul federativ, au
Incurcat notiunea de federal cu cea de confederatie.
Mereu si-au exprimat teama ca o reorganizare o federalista *

ar ascunde un pericol pentru unitatea imperiului. Montesquieu,
pe vremea lui, a avut o parere mult mai juste despre ce inseamna
unitatea politica decat o au centralistii nostri moderni. Ce qu'on apelle
union dans un corps politique, spune el, est une chose tres equivoque ;
la vie est une union d'harmonie, qui fait que toutes le parties quelque
opposees qu'elles nous paraissent, concordent au bien general de la societe
comme les dissonnances dans la musique concourent a l'accord total *1).
Cum am spus insa, majoritatea oamenilor nostri politici nu prea

stiu propriu zis despre ce este vorba, asa dupe cum vom vedea imediat.
Lustkandl i-a reprosat odata lui Fischhoff a acesta n'ar cunoaste

precis deosebirea Intre o simple federatie si o uniune , Intre o
confederatie si un stat federal, solid Inchegat 2).
1) Montesquieu: Grandeur et decadence des Romains. Chapitre IX
2) Dr. W. Lustkandl: Faderation oder Realunion? Wien, 187o, Holder, p. II-
www.dacoromanica.ro
200
STAT $1 NATIUNE
Unger a facut in tinerete, inteo edinta a senatului, urmatoar ea

critics, in ce privete tendintele federaliste din Austria ... Dac5
Austria occidentals devine iarai ( 1) un stat federativ, ea se va gasi
divizata i neputincioasa in fata Ungariei centralizate. Cele aptesprezece negate i tari, fara o legatura interioara intre ele i fa.'ra un
focar comun, vor fi atrase de sistemul solar unguresc; in lipsa unui
centru de gravitate ele vor gravita spre Ungaria i vor incuraja ca
satelitii sfanta coroana a lui Stefan. Dualismul se bazeaza pe echilibrul fortelor politice i vulturul austriac are doua capete.
El nu poarta un cap mare i 17 capete mici... Federalitii n'au
decat s afirme si mai depute ca independenta suverana a elementelor componente este un lucru natural i original, iar unitatea, autoritatea stability a intregului imperiu, ceva artificial i fortat ! SI
intrebam marele oracol al adevarului istoria Ea ne invata ca
Statul confederal ( I )n'a putut sa se mentina nicaeri, pe cand curentul unitar este mai puternic decat pornirea spre izolare ...* 1).
In realitate, insa, statul federativ , nu numai ca nu este o confe-
deratie, ci se &este tocmai in opozitie cu aceasta din urma !

Giskra a vorbit in parlament impotriva federalismului cu atata
hotarire, incat trebue sa ne miram, ca un om, care a putut sa intrebuinteze drept argumente asemenea fraze nechibzuite, a fost considerat in Austria, drept om de Stat. El a spus:
o Cand guvernul declara ca totul depinde de felul cum Dieta
intelege sa-i fixeze pozitia sa fats de imperiu, i atata timp cat o
asemenea dorinta n'a fost manifestata, el nu-i poate face nicio
opiniune asupra pozitiei ocupata de cea mai rasariteana tall din
imperiu. Atunci guvernul imbratieaza punctul de vedere al modificarii constitutiei prin tratative cu fiecare dial in parte. Aceasta
inseamna ca Ministerul are federalismul la baza ( 1), el radacinile
constitutiei sunt atinse, ca acest guvern a introdus federalismul ( 1).
In Austria acest lucru va avea ca urmare, dupa convingerea mea
precum i a altor prieteni, distrugerea ( I ) ideii de Stat, as spune
nimicirea ( !) ideii de Stat.
Diferitele parti ale intregului se vor instraina, vor fi reduse pur
i simplu la o actiune de sine statatoare ( 1) pentru scopurile partiale
ale partilor componente. Aceasta stare caracterizeaza federalismul;
1) Darea de seama asupra sedin;ei Senatului din i6 Noemvrie 1870.
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
201
o forma de organizare care, dupa convingerea mea si a amicilor mei,

descompune Statul ( 1), complica aparatul administrativ si ingreuiaza
activitatea lui, aducand Statul intr'o situatiune primejdioasa. El pune
in discutie ( ) cele mai importante cuceriri ale culturii spirituale
si ale libertatii de constiinta. Federalismul paralizeaza ( !) imperiul
si-1 duce la mina ( I) 1).
Acest om politic * vorbeste despre Federalism *, ca si cum
ar vorbi despre o forma de Stat concrete, definitive. Dar federalisI
mul, in general, inseamna o tendinta de descentralizare. Cu asta

insa n'am spus nimic. Caci un stat descentralizat poate fi construit
mult mai unitar si mai solid decat unul centralist. Depinde tocmai
de felul, de gradul de descentralizare. In America cuvantul federa-
lism * a insemnat tocmai tendinta catre o mai mare centralizare I

Dar Giskra trateaza aici federalismul, deci o tendinta, ca pe o institutie concrete ! Si de fapt nici nu prea stie despre ce este vorba
si nici nu-1 prea intereseaza insusirile funeste pe care le atribue
acestei institutii *. El stie numai ca, dupa convingerea lui si a
amicilor sai * nationalitatile negermane au idei federaliste. Acest
lucru ii este de ajuns ca sa lanseze kilometrice discursuri fade impotriva descompunerii si complicatiilor *, impotriva pozitiilor primejdioase si punerii in discutie a culturii spirituale 0, impotriva
atomizarii statului, etc. Si aceste absurditati infloritoare au fost

considerate, ca un argument puternic impotriva nazuintelor federale ale atator popoare. lar mii si mii de oameni repetau asemenea
absurditati politice si faceau pe " revoltatii * impotriva descompunerii * care ameninta imperiul.
Von Kremer se pl ange si el de lipsa de claritate * care domneste
la not in ceea ce priveste notiunea federalismului 2). In acelasi

timp el insusi face dovada ca nu stie s deosebeasca Statul federal
de Confederatie.
Este distractiv sa citesti, cum de pilda contele Andrdssy isi da
silinta sa face o paralela intre constitutia Americei-de-Nord si
compromisul austro-ungar, ca si cum ar fi vorba despre doua state
federale 13)
') Darea de seams asupra edintei Parlamentului austriac din 6 Iulie 1871.
2) Alfred von Kremer: Die Nationalitlitenidee and der Staat. Wien, 1885,
Karl Konegen, p. 13o.
3) Andrassy: Ungarns Ausgleich, p. zo8 bis, 218.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
202
Faptul ca profesorul de drept public dela Insbruck, Dr. Dantscher von Kallesberg vrea sa revendice caracterul de Stat federal
din punct de vedere constitutional, pentru compromisul austroungar 1), constitue una din particularitatile luptelor noastre constitutionale
and fat4e, cand latente.
Despre Dantscher s'a spus ca, in scrierile lui, preda un drept

public cu a patra dimensiune.
Fremdenblatt din Viena a publicat de curand, sub titlul Reforma
electorala din Austria * un studiu compus din patru articole editoriale. In ultimul dintre aceste articole, autorul se oCupd de autonomic nationals * propusa de care Rudolf Springer i crede, ca aceasta idee este o revenire la cunoscuta incercare facuta de Consiliul
imperial constituant din Kremsier. Acest lucru fireste este fals.

Insa autorul articolului citeaza aproape textual planul federativ al
lui Palacky, privitor la toate grupele de OH, care ar urma sa fie deli-
mitate, in Intregul cuprins al imperiului, dupa nationalitati. Apoi

autorul anunta sententios, a in cazul aplicarii acestui plan in consiliul imperial va domni fat% indoiala lin4tea, caci atunci probabil
n'ar mai exista consiliul imperial I >. Autorul articolului ne da mai
departe in studiul ( ! ) ski * o motivare a temerii sale, continuand
pe un ton gray:
Austria ar fi disolvata in state federative nationale ( I ) fata de
care doar articolele fundamentale din constitutie ar mai avea Inca
un caracter unitar !* 2).
Acest domn, care in vieata lui n'a pus maim pe o lucrare

privind sistemele de organizare ale statelor, scrie in schimb el
insusi, studii *, care servesc numai s sporeasca harababura generail a ideilor.
Presa din Viena i cea din Budapesta au secondat sarguitor opozitia facuta de Unger, Giskra i altii i a ajutat astfel 81 sdrobeascl
tendinta de federalizare.
Aceasta confuzie in ideile despre asociatiunile de state se intemeiaza, in parte, pe o denaturare intentionata a notiunii privitoare
la Statul federal. Si acest lucru este explicabil, daca nu ci scu1) Dr. Dantscher von Kallesberg: Der staatsrechtliche Charakter der Delegationen. Wien, Manz, 1904.
') Vezi
Das Fremdenblatt s din II Noemvrie 1905.
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDEFtATIV
203
zabil. Funestul partidism * liberal a cautat in mod permanent s

descrediteze sistemul federativ, pentru ca sa poata face atmosfera
centralismului. Se cauta s se pastreze heghemonia germane, instaurata in mod artificial, iar ideile federaliste au fost privite ca cea
mai mare primejdie pentru stabilitatea centralismului liberal.
Pe de alts parte este adevarat ins./ ca, pang in ziva de astazi, sunt
in Austro-Ungaria destui oameni politici, can n'au o clara imagine
asupra sistemului federativ. Numai astfel se explica faptul ca mai
exists oameni politici cari se sperie de o constitutie federalist./ si o
caracterizeaza drept o disolvare *. Asemenea oameni, o putem afirma
cu tot curajul, n'au evident, nici cea mai slab./ idee despre problemele
constitutionale. Nu este de mirare, ea ei mai stau Inca pe punctul

de vedere sus mentionat, exprimat de Unger si Giskra. Dar semnul
distinctiv esential al statului federativ, fat./ de o confederatie, este
tocmai perfecta asigurare a unitatii sale politice 1 Aceasta unitate
caracterizeaza toate statele federative sau confederate si ea isi gaseste
expresia :
1) intr'un guvern central al Uniunii sau al imperiului;
2) intr'un parlament central al uniunii sau al imperiului, care trebue
sa izvorasca din alegeri directe si 3) intr'o jurisdictiune units pe

una din aceste doua baze.
De aci se poate vedea deci clar ca, pe cat de dislocate si subreda
este once confederatie, pe at at de unitar Inchegat este statul federativ.
Inainte de toate , spune Georg Waitz, trebue sa stabilim, c5.
in Statul federat, in ceea ce priveste domeniul comun al vietii publice,
poporul sta in acelasi raport fat./ de Statul luat in intregime, exact

asa cum sta si in fiecare tar*/ luata in parte.
Pentru toate chestiunile si sarcinile vietii publice, care cad in
competenta puterii centrale, ea se comports fats de Intreaga natiune,
asa cum se comport/ puterile constituite intr'unul din statele componente 1).
Exists astazi trei state federative tipice ale caror constitutii sunt
bine cunoscute : Germania, Elvetia si Uniunea Americii-de-Nord 2).
Numai consideratiunea, el toate aceste trei State federative s'au nascut din confederatie, este cea mai izbitoare dovada cat de subreda
este conceptia ca Statul federal ar putea sa insemneze o disolvare >>.
1) Georg Waitz: Grundziige der Pollak, p. io8.
2) Constitutiile Mexicului, Venezuelei, Braziliei,
etc. sunt prea putin

cunoscute pentru a putea fi numarate cu preciziune intre Statele federale.
www.dacoromanica.ro
204
STAT $1 NATIUNE
Exists in adevar renumiti profesori de drept constitutional, can

contests statelor componente, incadrate intr'o federatie, nu numai
suveranitatea, ci chiar insusi caracterul de Stat. Iar altii vad in el
un obisnuit stat unitar, deci centralizat. Acei can it considers drept
un stat sui-generis, vad in aceasta forma, mai ales, un pericol: Statul
federal tinde, in mod firesc, sa devina un stat unitar tipic 1
Prin urmare este o dovada de ignoranta, atunci and, in ziva de
astazi, cineva mai incearea sa prezinte statul federal drept un sistem
constitutional desmembrat care duce la disparitia imperiului .
Un sistem constitutional, in adevar lipsit de o legatura organick

si cu desavarsire subred, deoarece duce inevitabil la disolvare, este
actualul dualism, caci el constitue o confederatie si pentruca de fapt,
dela inceput, conceptia lui cuprinde germenul disolvarii.
Inainte de a cita cateva definitii stiintifice despre aceasta notiune
si a aduce cateva consideratiuni si opinii, sa cercefarn pe scurt

caracterul fundamental al constitutiei federative.
In fiecare cele trei state federale existente, gasim un num1r de
state, membre, parti componente sau unitati ca elemente constitutive
ale Statului federal.
Numarul acestor state-unitati, este tot atat de indiferent pentru
stabilitatea unui stat federal, dupa cum este numarul circumscriptiilor administrative in statul unitar.
Astfel Statul federativ poate fi compus din 2 sau zoo de state-.
uniati. Elvetia se compune din 25 cantoane. Germania, imperiul

german modern unit
se compune de asemenea din 25 de state.
Iar Statul federal at Americei-de-Nord se compune din 45
citeste
patruzeci si cinci de state I

Fiecare dintre aceste state-membre sau parti componente este
deplin autonom, pans la limita unde incepe competenta imperiului
sau a Uniunii.
Numarul chestiunilor lasate statelor din federatie pentru a fi

administrate autonom este diferit in aceste trei state federale, astazi
existente. Fixarea for a urmarit consideratiuni de utilitate dela caz
la caz.
Pentru tratarea acestor chestiuni, care cad sub autonomia statelor, fiecare are: o constitutie proprie, si odata cu ea un guvern autonom sau national, o reprezentanta parlamentara autonoma sau nationald si o jurisdictie autonoma sau nationals.
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
205
Principiile generale ale constitutiei sunt pazite de care autoritatea federala.

Toate aceste state din federatie sunt subordonate in acest mod
autoritatii federale sau imperiului, ca si cum s'ar gasi sub aceeasi
cupola ca sa intrebuintam expresia lui Laband 1). Ele sunt obligate sa asculte de autoritatea imperiala sau federala, cad toate drepturile statelor izolate le sunt acordate de catre autoritatea federala
si pot fi retrase de catre aceasta din urrna, intr'un anumit caz.
Prin urmare toate chestiunile care ating direct existenta si pozitia
statului federal, trebue sa call in competenta autoritatii federale, ea
fiind, dupa parerea multor profesori de drept constitutional, unica
autoritate suverana.
Astfel gasim de obiceiu subordonate puterii centrale :
Lista civila a curtii si toate chestiunile externe.
Intreaga armata si flota de razboiu.
Legislatia comerciala.
Dispozitiunile privitoare la posed si telegraf.
Liniile cailor ferate comune.
Deciziunile asupra drepturilor cetatenesti, pasapoartelor si politia
insarcinata cu controlul strainilor.
Chestiunile financiare, monetare si bancare.
Sistemul de masura si greutati.
Brevete de inventii.
Politia medicala si veterinara.
Dispozitiunile privitoare la press si asociatii.
Legislatia comuna, cuprinzand intregul drept civil, penal si
procedura.
Jurisdictiunea privitoare la inalta tradare, atunci cand interesele

statului federal sunt in joc, nesupunere, rascoala si ultragiu fats de
autoritatile federale, delictele si crimele impotriva dreptului gintilor;
apoi: competenta constitutionals fats de conflictele de natura constitutionals, dintre diferitele state, membre ale federatiei; reclamatiile
din partea unor persoane private si corporatiuni relative la violarea
drepturilor care le sunt acordate, fie de constitutia federala, fie de
legile federale, fie de constitutia Statului lor ; dispozitiunile cu privire
1) Dr. Georg Jellinek: Die Lehre von den Staatenverbindungen. Wien, x882,
Holder, P. 284.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
206
la executarea reciproca a sentintelor in afacerile civile si executarea

de rechizitii, in general.
Impozitele necesare pentru afacerile comune federale sau imperiale.
Pentru regularea tuturor acestor chestiuni comune, Statul federal

(sau imperial) poseda o autoritate legislativa, una executive (Consiliul federal, guvernul federal on imperial), tribunale federale proprii si in parte si anumiti functionari federali sau imperiali, activi
in toate statele din intregul cuprins al imperiului.
Ca urmare a unei asemenea situatii, puterea centrals nu depinde
de vointa Statelor, ci de vointa intregii populatiuni, exact ca intr'un
Stat unitar tipic. ySi acest lucru este hotaritor 1
Corpul legislativ al federatiei nu se compune din delegatiunile *
dietelor, aceasta tocmai form and o deosebire esentiala intre confede-
ratie si Stat federal, ci din deputati ai poporului alesi prin alegeri

directe, pe baza unei legi electorale imperiale.
In acest chip, federatia vine pretutindeni in contact direct cu
populatia, din intreg cuprinsul imperiului.
Parerea celor mai de vaza profesori de drept constitutional, este
ca dintre toate sistemele de state cunoscute pans acum, Uniunea
personals, Uniunea reall, confederatie, Uniuni de stat, etc., si Stat
federal, acesta din urrna reprezinta unica forma viabila si cu perspec-
tive'de trainicie, caci numai un asemenea stat este astfel organizat

si intocmit, incat poate sa corespunda conditiunilor unui stat
modern.
In acelasi timp, mult disputata problema' a suveranitatii, are o

insemnatate pur academia. D-1 Anton Menger crede, ca asa dupe
cum nu se poate da un raspuns, in general, la mult cercetata problema:
cine este suveran intr'o monarhie, capul statului sau poporul, tot asa
nu poate fi transata nici problema, dace de pilda in imperiul german
suverana este puterea federala sau a statelor componente 1).
Pentru not este vorba deocamdata numai dace Statul federal

este viabil. Acest lucru reese insa cu evidenta din intreaga sttuctura
unitara a Statului federal, caci pentru Statul federal * spune Waitz,
se cere ca o parte determinate a vietii de stat s fie comuna, iar o
1) Anton Menger: Neue Staatslehre, editia 2-a, Gustav Fischer. Viena,
1904, P. 166.
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
207
alts parte, tot atat de importanta, sa fie lasata pe seama statelor

componente. Nu se poate vorbi in general despre chipul in care
sa se faca aceasta diviziune; ea poate fi conceputa in diferite chipuri
si va fi inteadeva'r diferita dupa cazuri 1).
Robert von Mohl gaseste esenta statului federal in existenta
motivata, din punct de vedere juridic, a unei autoritati de Stat formale cu toate insusirile, drepturile si datoriile unei puteri de stat a
caror eficacitate se intinde asupra unui numar de state componente,
impreuna cu toti supusii lor. a Aceasta autoritate se bazeaza pe un
principiu constitutional propriu, este expresia unei personalita'ti morale proprii, si nu este in niciun caz sums statelor membre 2).
Siegfried Brie caracterizeaza statul federal in felul urmator :
conform dublului ski caracter, statul federal trebue sa aiba un
dublu substrat personal. In virtutea calitatii sale federale, el este
compus juridiceste din mai multe state; in schimb ca stat el este
compus din punct de vedere juridic, din oameni. Astfel, sunt membri
ai Statului federal atat statele izolate cat si indivizii, chiar daca aceasta
denumire pare pentru cele dintai numai tehnica.

Statele care sunt membre ale Statului federal n'au o existenta
separata in fata totalitatii Statului, asa dupa cum presupunea vechea
teorie a Statului federal. Exists intre ele si Statul federal o fireasca
influents reciproca, care se exprima juridiceste in faptul ca ele sunt
subordonate directivelor juridice, emanand dela puterea centrals.
Dar in acelasi timp ele au o actiune determinants in formarea
vointei centrale 3).
Teoriile lui Hanel si Laband, privitoare la Statul federal, contesta statelor componente pans si caracterul for de stat. Asa de
pilda Hanel intelege sub stat federal : o solids putere centrals de
stat careia ii sunt supuse provincii cu o larga autonomie 4).
Elvetianul Orelli accentuiaza in mod expres ca deli constitutia
federala a patriei sale intrebuinteaza expresia suveranitatea cantonala lucrurile stau in realitate tocmai pe dos; el spune mai departe :
1) Georg Waitz: Grundziige der Politik, p. 264.
3) Robert von Mohl: Enzyklopddie der Staatswissenschaften. Tubingen, 2872,
Laupp, p. 367.
3) Siegfried Brie: Theorie der Staatenverbindungen, p. tog.
4) Max von Seydel: Staatsrechtliche und politische Abhandlungen, Freiburg
i. B. und Leipzig, 1893, Mohr., p. Jos.
www.dacoromanica.ro
208
STAT Si NATIUNE
Intreaga suveranitate apartine Statului federal si intr'un adevarat

Stat federal ea i se incorporeaza numai lui; in schimb cantoanelor
le sunt rezervate anumite drepturi: ele au latitudinea de a-si regula
treburile for interne in cadrul constitutiei federale, ele pot deci sa
fie doar state, membre ale Federatiei, dar nu propriu zis suverane,
ci numai autonome. Totusi nu imports numele, ci organizarea practica si tocmai posibilitatea pentru cantoane sa aiba o anumita initia-
tive in multe domenii, putand organiza si conduce independent

administratia lor. Aceasta contribue foarte mult la incurajarea unei
vieti politice sanatoase 1).
Heinrich von Treitschke contests si mai hotarit suveranitatea

statelor, membre ale Statului federal. Ele inceteaza , spune el,
de a mai fi state, chiar dace acest nume be mai este lasat poate ( 1)
din politete; suveranitatea apartine puterii centrale a Federatiei.
Aceasta din urma poate insa s is hotariri numai cu concursul permanent al statelor componente, caci Statul federal se deosebeste
tocmai prin aceea de Statul unitar, ca in el statele care-I formeaza
sunt atrase direct la constituirea vointii generale 2).
D-1 Albert von Ruville merge chiar mai depute si se sileste sa
face dovada, in cele aproape 30o de pagine ale lucrarii sale 3) ca actua-
lul Stat federal german nu este de fapt altceva deck un Stat unitar
monarhic 1
In Statul federal spune Ph. Zorn, puterea centrals se margineste legal la exercitarea suveranitatii in favoarea statelor care-1
compun ... Fiecare stat membru al federatiei se aseamana oricarui
cetatean supus puterii centrale: el trebue sa asculte de lege 4).
Cam acelasi lucru vede si Wersterkamp in fiinta statului
federal.
De aceea putem si trebue A' facem o distinctie intre confederatie
si stat federal in suficienta independenta si neat arnare a federatiei

1) Dr. Alois von Orelli: Das Staatsrecht der schweizerischen Eidgenossenschaft.
Freiburg i. B., 1895, Mohr p. 97.

2) Heinrich von Treitschke: Politik. Vorlesungen an der Universitat zu Berlin.
Leipzig, Hirzel, 1898, vol. II, p. 325.

a) Dr. Albert v. Ruville: Das deutsche Reich, ein monarchischer Einheitsstaat.
Beweis fur den staatsrechtlichen Zusammenhang zwischen alten and neuem Reich.
Berlin. J. Guttentag, 1884.

4) Zorn: Das Staatsrecht des deutschen Reiches, vol. I, p. 72.
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
209
fats de membrii ei; state federale sunt asociatille de state, care au

aceste insusiri; celelalte sunt confederatii 1).
Elvetianul Borel considers diept caracteristice statului federal

participarea statelor care-1 compun la suveranitatea federatiei. Ele
le si considers pe acestea nu ca state, ci ca pe niste colectivites inferieures, indiferent de numele oficial de stat, canton sau provincie
pe care-1 poarta:
L'Etat federatif est donc l'Etat dans lequel une certain participation a l'exercice du pouvoir souverain est accordie a des collectivites
inferieures soit qu'on les adjoigne a l'organe souverain pour la formation
de la volonte nationale, soit que, prises dans leur totalite, elles forment
elles-mimes cet organe souverain. Ces collectivites
qu' elles s'appelent
Etats, Cantons ou Provinces, etc., ne sont pas des Etats proprement
dits, parce que la souverainete leur fait defaut, mais leur participation a
l'exercke supreme les distingue des communes et autres corporations de
droit public 2).
Dupd Jellinek sunt necesare numai trei momente pentru a 'Astra

notiunea Statului federal, si anume : suveranitatea puterii centrale,
subordonarea directs a poporului acestei puteri centrale si existenta
statelor componente 8).
Vedem astfel ca Statul federal poarta de fapt in el toate semnele

caracteristice ale unui stat, unitar descentralizat si trebue sa ne
miram Para intrenipere gandindu-ne cati oameni politici dela not
si-au facut atata sange rat' luptand impotriva federalismului disolvant ! .
Se poate pretinde oare monarhiei noastre, locuite de atatea popoare

diferite o mai mare centralizare deck acea existenta in orice stat fede-
rativ ? Aceasta ar insemna evident vointa de a evita orice solutionare serioasa a problemei nationalitatilor.
S'ar putea sa ni se raspunda: dar voua nu va pass in mod serios

de soarte acestui imperiu I The trouble is that you do not take your
empire seriously a spus englejilor, americanul deja pomenit care
1) Dr. J. B. Westerkamp: Staatenbund und Bundesstaat. Untersuchungen
fiber die Praxis und das Recht der modernen Bilnde. Leipzig, Brockhaus, 1892,
P. 452.
9 Eugene Borel: Etude sur la souverainitd et l'Etat federatif. Bern, Staempfli,
1886, p. 172.
3) Jellinek, Lehre von der Staatenverbindungen, p. 291.
14
www.dacoromanica.ro
210
STAT $1 NATIUNE
le-a propus o constitutie federala pentru Irlanda si pentru intregul

empire 1).
Actualul sistem federativ sanctionat prin lege in America, in Elvetia si in imperiul german este, dupa cum se stie, o constructie politica
relativ noua, caci ea nu poate fi comparata nici cu federatia greaca si
nici cu altele. Federatia egeica n'a fost catusi de putin un stat fede-
rativ, in sensul modern al cuvantului, dupa cum este statul tarilor

de jos. Confederatia elvetiana pand la 1848, Uniunea renana, vechea
uniune germane din 1815 pans la 1866 au fost si ele numai tipice
confederatii.
0 simple confederatie au format si Statele-Unite ale Americeide-Nord sub stapanirea celebrului Articles of Confederation din
1788-1789.
Constitutia federative moderns este opera americanilor, mai ales
a lui Hamilton, Maddison si Jay cari au fa'cut in secolul trecut o
sistematica si energica propaganda in press pentru introducerea unei
constitutii care tocmai sa garanteze unitatea confederatiei nordamericane, asa cum exista atunci.
Deci scopul for principal a fost sa reorganizeze vechea confederatie nordamericana desbinata, faimoasa Confederation ,- intr'un
stat federal unitar, organic, intr'o adevarata Union. In primul numar
al ziarului lor, Federalist , ei au declarat ca on va fi acceptata noua
constitutie federative, on confederatia se va prabusi 2).
Intr'un alt numar ei releva, in mod deosebit, ca poporul american
si tara pe care o locuesc par sa fi fost create unul pentru altul, si

providenta indeamna ca acest pamant mostenit sa nu fie niciodata
fa'ramitate in state independente, geloase una de alta si straine
Constitutia federative formeaza in aceasta privinta, o legatura
fericita, in care interesele mari si generale sunt lasate in seama legislatiei statelor componente 3).
1) Albert Shaw in nurnarul pe Septemvrie din
Co ntemporary Review
>.
1892.
1) a The Federalist s. Reprinted from the original text of Alexandre Hamilton, John Jay and James Madison. Edited by H. C. Lodge. London Fischer
Union, 1868 (No. s) p. 7... nothing can be more evident to those who are able
to take an enlarged view of the subject than the alternative of an adoption of the
new Constitution or a dismemberment of the Union.
3) a The Federalist * (No. 1 i), p. 9: This country and this people seem to
have been made for each other, and it appears as if it was the design of Prov deuce
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
211
Ideilor for si-au facut in sfarsit drum si au fost realizate in constitutia Uniunii adoptata de People of the United States la 17
Septembrie 1787.
Statele-Unite au incetat astfel spune von Hoist sa mai fie o
confederatie si au devenit cu adevarat o Uniune. Instrumentul de

drept sub care au hotarit sa traiasca de acum inainte nu mai pleaca
dela ideea confederatiei, ci constitue un total federal: o constitutie
in intelesul deplin al cuvantului, o lege fundamentals a statului care
poate fi modificata numai in modul prevazut de ea insusi, neputand
insa fi niciodata si in nicio imprejurare denuntata unilateral, de unul
sau mai multe state * 1).
Trebue notat ca mai inainte Confederatia lipsita de o legatura

stransa se compunea din 13 state. Aceste 13 state au fost stranse
in Uniune de catre constitutia federala a lui Hamilton. Astazi
acest stat federativ se compune din 45 de state ! Atat de putemica
a fost forta de atractie pe care a putut-o exercita acesta in constructia
federative, asupra statelor invecinate 1
Si statul american cu intinderea lui colosala si cu numarul fare
precedent de mare al statelor care-I constitue, merge spre o consolidare si o situatie mondiala tot mai putemica.
Nimeni nu mai contests spune v. Hoist, ca astazi Uniunea
este incomparabil mai strans inchegata decat atunci, and numara

numai 13 state, si ca ea se cimenteaza an cu an tot mai strans *2).
Lipsa unui cod penal unic al Uniunii este regretata in mod deosebit de multi juristi, cum este cazul de pilda al lui Eugen Schief,
dar acest excelent cunoscator al constitutiei federative transatlantice
isi rezuma astfel expunerea lui: Oricat de neformata ar fi competenta
guvernului unional in directiile aratate (lipsa unui cod penal unic),

s'a dovedit in general ca Uniunea nu numai ca a fost in stare sa se
that an inheritance so proper and conveninet for a band o bethren, united to
each other by the strongest ties should never be split into a member of unsocial, jealous and alien sovereignities. ... . the federal Constitution forms a
happy combination in this respect; the great and aggregate interests being referred
to the national, the local and particular to the State Legislature.

1) Dr. H. von Holst: Das Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika.
Freiburg i. B., 1885, Mohr, p. 17.
2) Dr. J. von Hoist: Das Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika.
Freiburg i. b., Mohr, p. 20.
14*
www.dacoromanica.ro
212
STAT $1 NATIUNE
punk' tendintelor disolvante ale particularismului, dar in ciuda acestuia face progrese lente, totusi care nu pot fi ta'ga'duit o 1).
Alexis de Tocqueville a scris, precum se stie, despre constitutia
federala a Americei o foarte admirata opera, pe vremea ei. Tocque-
ville, a stat mai multa vreme in Satele-Unite ale Americei, ca sa

studieze intre altele si constitutia tarii si mai ales democratia ei in
aspectele practice. Desi cartea lui este destul de veche (a aparut
in 1835) si multe dintre pesimistele lui Oren asupra constitutiei
federative an fost de mult desmintite, este totusi interesant cum
insusi el a scris din cand in cand cu entusiasm despre constitutia
federala pe care de altfel gresit o numeste Confederation* in loc de
Etat federal.
El da o caracterizare, inainte de toate, a statului federal, spunand
ea acesta ar fi une forme de societe in care mai multe popoare se
contopesc de fapt intr'unul singur, privitor la anumite chestiuni

comune, ramanand despartite si numai pentru rest confederate 2).
Iar in alts parte, el exclama, ca cu greu se poate inchipui cat de
mult foloseste aceasta deciziune a suveranitatii binelui fiecaruia dintre
statele care alcatuesc Uniunea.
In aceste mici colectivitati care nu sunt preocupate de grija de a se
apara in afara, intreaga forta publics si toata energia individuals

sunt indreptate catre imbunata'tirile interne 3).
Totusi Tocqueville n'a capatat o adevarata incredere in stabilitatea Uniunii americane. El credea ca mai de vreme sau mai tarziu
ea se va destrama 4). Au trecut 70 de ani de cand el si-a exprimat
1) Dr. Eugen Schlief: Die Verfassung der Nordamerikanischen Union. Leipzig
Brockhaus, 188o, p. 455.
2) A de Tocqueville: De la Democratic en Amerique. Editia 17-a Paris, 1888,
vol. I, p. 272.: 4... une forme de societe dans laquelle plusieurs peuples se fondent
reellement en un seul quant a certains interets comuns, et restent separes, et

seulement confederes pour tous les autres.
3) Idem, p. 284 s ... on ne saurait se figurer a quel point cette division
de la souverainite sert au bien etre de chaqu'un des Etats dont l'Union se compose. Dans ces petites societes, que ne preoccupe point le soin de se defendre
,ou de s'agrandir, toute la puissance publique et toute l'energie individuelle sont
tournes du cote des ameliorations interieurs.
4) Ap de pilda el a spus: s L'union actuelle ne durera donc qu'autant que
tous les Etats qui la composmt continueront a vouloir en faire partie ,, si in cateva pagini mai departe: Je n'attache pas non plus une tits grande importance
au langage des Arnericaine lorsqu'ils manifestent chaque jour l'intention de con-
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
213
aceste temeri si totusi constitutia confederative a Americei-de-Nord
nu numai ca n'a slabit si n'a devenit mai subreda, ci din potriva

a devenit mai inchegata, iar trainicia ei este astazi mai sigura ca oricand.
Insasi Lecky, marele adversar al democratiei si un sever critic

al starilor din America nu poate sa nu combats temerile lui Tocqueville in privinta durabilitatii Statului federal. Dupa ce arata ca
marea opera a lui Tocqueville lass pe alocuri mult de dorit,

observe ca multe dintre profetiile lui s'au dovedit a fi fost false.
Tocqueville a avut mult mai multa incredere in durabilitatea institutiilor republicane din America deck in acele ale Uniunii. A spus
ca autoritatea centrals se va micsora mereu, iar acea a statelor cornponente, din contra va creste etc. La aceasta raspunde insusi Lecky,
demonstr and ea dimpotriva in State le-Unite exists o puternica

tendinta spre centralizare 1).
S'a spus cu drept cuvant, el Presedintele Statelor-Unite este

mai puternic decat regele Angliei moderne 2). Toate acestea trebue
sa dovedeasca adversarilor vechi si noi, ai sistemului federativ, lipsa
complecta de temeiu, ba chiar ridicolul criticilor for impotriva slabiciunii , descompunerii , etc., a acestei forme de Stat.
Si Inca ceva. Putem citi zilnic in ziarele vieneze, Ca Federalismul * este similar cu amenintarea monarhiei, caci
asa se spune
de obiceiu niciun stat federativ n'a purtat Inca un razboiu fericit.
Ultimul razboiu americano-spaniol a pus capat si acestui sofism
cu placere intrebuintat, caci 4 federalismul * transatlantic a invins
tocmai un stat atat de centralist cum este Spania.
server le sisteme federal qu'ont adopte leurs pares I... Dem. en Amerique, vol.
II, p. 366 1 372.
De altfel, din intreaga opera a lui Tocqueville reese clar a el n'a cunoscut
bine deosebirile caracteristice intre o Confederation d'Etats i un Etats federatif.
1) William E. H. Lecky: Democracy and Liberty, 1896. Longmans & Co.,
vol. I, p. Ion Tocqueville believed much more in the permanence of republican
institutions in America than in the permanence of the Union. He predicted

very confidently that the power of the Federal Government would steadily decline and the power of the separate States increase; that any serious:resistance
of the States to the Federal Union must certeinly succed; that the Union would
only endure as long as alle the states continued to wish to from part of it. The
war of the Succession showed that he was mistaken and it produced for some
a strong tendency in the direction of centralisation.
2) v. Hoist: Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika, p. 103.
www.dacoromanica.ro
214
STAT $1 NATIUNE
In ultimul timp am putut din nou admira cu totii cat de capabil

de actiune este statul federativ al Americei-de-Nord si ce situatie
stralucita are astazi in lume.
Statul federativ , spune le Fur, este astazi inteadevar tot at at
de capabil pentru atac sau pentru aparare, cat si statul unitar 1).
Americanul Albert Shaw observe ca Bismarck a studiat constitutia Americei inainte de a fi pornit s'o adapteze penru imperiul
german. Upon this principle, ca orice stat german se bucura de
autonomic deplina, spune Shaw mai departe, the German Empire is
capable ultimately of the absorption of the german parts of Austria
and perhaps of Holland, Denmark and still other territory 2).
*i relativ la constitutia Uniunii americans, acelasi american spune
foarte just, in opozitie cu constitutia engleza centralizata, ca in Sta-
tele-Unite nu se inregistreaza nisi cel mai slab simptom de desagregare :
There is not the slightest sympton of disintegration in the federated American commonwealth, and it can, in the course of time,
admit Canada on the north and Mexico on the south without any
danger or serious embarassment. Buc the British Empire stands before
the world in the garb of a perpetuel candidate for dissolution 3).
Sheldon Amos, afirma ca intemeetorii Statelor-Unite au fost oameni
politici fare egali in istorie, in ceea ce priveste perspicacitatea for

politica 4). Marele Gladstone spune ca aceasta constitutie este cea
mai minunata opera pe care a creat-o vreodata spiritul uman 5).
James Bryce observe si el ca intrece orice aka constitutie scrisa
printr'o adevarata superioritate a planului sau, prin adaptarea ei la
situatia pop orului, etc. 6).
A. Brunialti ajunge jails la concluzia ea constitutia federative

este forma superioara si desavarsita pe care o poate primi o asocia1) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats, p. 337.
2) Albert Shaw: In articolul citat din a Contemporary Review e din Septemvrie 1892, p. 312.
5) Idem.
) Sheldon Amos: The Science of Politics. London, 189o, Kegan & Co, p. 48.
6) The most wonderful work struck off at a given time by the brain and
purpose of man. In I North American Review s, 1878, p. 185 spud Westerkamp,
p. 510.
6) James Bryce: The American Commonwealth. London, 1888, vol. I, P. 34.
www.dacoromanica.ro
SISTEMUL FEDERATIV
215
thine de State . Mai departe spune a ea constitue gloria si mandria dreptului public modern >> (gloria e vanto del diritto pubblico
moderno), socotind ca ii este sortit un mare viitor in istoria politica
a omenirii. El incheie exprimandu-si speranta: ( Daca noi nu vom
mai vedea nici Statele-Unite ale Lumii, nici pe acelea ale Europei si
nici himerica confederatie latina, vom asista, probabil, la formarea
unor noui state federative, care sa dea lumii pilde rodnice, fiind folositoare pacii si contribuind cu eficacitate la opera de civilizare universall 1).
Jellinek rezuma rezultatele analizei sale asupra asociatiunilor de.

State in fraza urmatoare: intalnim numai doua forme de state cornpuse: Statul confederal cu subordonarea indirecta a indivizilor catre
puterea suverana si Statul federal exercitand o stapanire directs a
puterii centrale asupra poporului. Numai statul federal corespunde
fiintei organice a vietii de Stat moderne 2).
Daca oamenii nostri politici s'ar ocupa putin cu aceste probleme
si Inca cu multe alte asemanatoare, privitoare la federalism, n'ar fi
putut sa ignoreze atata vreme faptul ca introducerea unei constitutii
federative unice in locul celei actuale, dualiste, este o problems de
viata pentru monarhia noastra.
Poate sa para paradoxal, dar este un lucru incontestabil: numai
in aceasta impartire a puterii intre natiunile competente si imperiul,
sta insasi garancia unitatii acestuia din urma.
1) Brunialti: Unioni e combinazioni fra gli Stati, p. 242. Riconosciamo dunque
che lo Stato federale e la forma piti elevata e perffeta che le unioni tra gli Stati
possano assumere. Se non potremo vedere ne gli Stati Uniti del mondo, ne
quelli d'Europa, e neppure la sognata Confederazione latina, noi assisteremo
probabilmente alla formazione di nuovi Stati federali che porgeranno al mondo
fecondi esempi, gioveranno alla pace, contribuiranno efficacemente all'opera de la
civilta uni versa le.
2) Jellinek: Lehre von den Staatenverbindungen, p. 316.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
DELIMITAREA NATIONALITATI LOR

Foarte multi oameni politici si conduca'tori de stat, s'au invartit
ani de-a-randul cu fel de fel de leacuri in jurul trupului bolnav al
imperiului nostru. Insa putini dintre ei au fost in stare sa priveasca,
cu ochii deschisi, viitorul monarhiei noastre. Franz Palacky a fost
unul dintre acestia putini. El, dela care vine si vorba, ramasa celebra:
o Daca Austria n'ar exista, ar trebui create a gasit Inca din anul
1848 adevaratul drum spre un nefalsificat constitutionalism, spre o
rationale intelegere intre nationalitati si mai Inainte de toate, spre o
unitate fireasca si real a imperiului. Daca propunerea de atunci a
lui Palacky ar fi fost acceptata si infaptuita, toate problemele nationalitatilor din intregul imperiu si-ar fi gasit o rezolvare definitive,
si pentru toata lumea satisfacatoare.
Palacky a propus, cum se stie, in consiliul imperial din Kremsier,
formarea a opt gripe de tari unitare din punct de vedere national.
Anume: Austria germank cu partile germane din Boemia si Moravia,
Austria cella cu Slovacia ungark Austria polonk Austria ruteana
cu partea respective a Bucovinei si cu rutenii din Ungaria, Austria
illirica care ar imbratisa pe toti jugoslavii, Austria romana: Ardealul impreuna cu partile Ungariei si Bucovinei locuite de romani,
Austria maghiara si Austria italiana.
Din pricina acestor idei, adanc patriotice si utile, guvernul a Suspendat imediat o Narodny Noviny , gazeta in care fusese discutate
aceste chestii, iar ins5* Palacky a fost pus sub o stricta supraveghere
politieneasca 1
Dace Germanii ar fi inteligenti, spune un german, ar trebui sa

formuleze drept o cerinta pentru intregul imperiu ceea ce reven-
www.dacoromanica.ro
DELIMITAREA NATIONALITATILOR
217
died in Boemia pentru ei insasi (delimitarea nationals). Astfel ar

sdrobi pentru totdeauna puterea Cehilor si a Polonezilor 1).
Mai mult Inca: ei ar infrana, odata pentru totdeauna si pe Maghiari.
Pe acea vreme toate nationalitatile cu exceptia domnilor Maghiari,
fireste, n'aveau o alts dorinta. Toate ar fi fost, fara indoiala, satisfacute pe deplin cu o asemenea impartire teritoriala a monarhiei si cu
o anumita autonomie.
Imperiul n'ar fi fost silit, niciodata, sa faca funesta experienta
dualists. Niciodata n'ar mai fi fost posibil ca agitatia in jurul dreptului constitutional bohem sa is asemenea proportii. Niciodata nu s'ar fi
ajuns pe baza unor principii <cistorico-politice banditesti, la sistematica asuprire a majoritatii nationalitatilor si la rusinoasa lupta de
exterminare izbucnita intre nationalitati. Inca din anul 1850-186o
imperiul ar fi luat un neasteptat avant. Ar fi fost in stare sd poarte
rdzboaiele externe care vin cu alte ,sane ! In niciun caz nu s'ar fi ajuns
la o asemenea stare de adanca decadere, care a netezit drumul dualismului .
Solutia data de catre Palacky problemei noastre nationale ar fi
vindecat megalomania maghiara, odata pentru totdeauna, si in mod
radical. In chinga de fier a hotarelor teritoriale, ale popoarelor clar
trasate, si a sferelor de competenta stabilite in imperiu, tot atat de
clar, precum si sub presiunea individualitatilor national-politice unitare si delimitate din punct de vedere teritorial domnii Maghiari
ar fi fost nevoiti sa se intinda numai atat cat le este plapoma. Ei

ar fi avut asemanator oricarei alte nationalitati, o autonomie national-
maghiara pe teritoriul locuit de masse compacte de maghiari, dar

numai pe acest teritoriu.
Aceasta Ungarie, redusa astfel la maghiarime, ar fi devenit in

cuprinsul statului federal care s'ar fi format, un stat national, un
membru in federatie, ca multe altele, /nth atilt fi nimic mai mult.
Niciodata ea n'ar fi mai avut forta fizica necesara, ca s opuna imperiului Q rezistenta serioasa, cad n'ar mai fi putut gasi curajul moral
pentru aceasta. Maghiarii n'ar mai fi putut sa traga pe sfoara pe
nimeni. Nationalitatile, odata cu fruntariile delimitate si organizate,
1) Rudolf Springer: Kampf der osterreichischen Nationalitaten um den Staat,
P. 42.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
218
ar fi multumit lui Dumnezeu ca si-au scuturat jugul maghiar. Ce ar

mai fi insemnat atunci lupta Maghiarilor pentru restabilirea constitutiei istorice a Ungariei ? >>. Doar tendinta for de a incatusa din nou
nationalitatile, abia desrobite din lanturile tiraniei maghiare. Si unde
ar mai gasi Ungaria atunci vreo simpatie in Europa civilizata, pentru
lupta for constitutionals ? Unde s'ar mai ga'si in toata lumea
creaturi atat de cinice si nemernice, incat s aprobe lupta Maghiarilor pentru o noun subjugare a nationalitatilor, abia desrobite de
monarhia domnitoare ? Singuri singurei, ocoliti de toata lumea si
condamnati cu asprime, Maghiarii ar fi fost umiliti, asa cum merits
orice natiune, care are veleitati despotice. Caci nu exista insolenta
mai revoltatoare decat aceea a Maghiarilor, can au inselat lumea
facand-o sa creaza, cum a ar lupta pentru 4 libertatea * %aril, pe cand
ei urmareau in acest timp doar sa-si intareasca privilegiul de a putea,
in modul cel mai rusinos, sa subjuge, sa exploateze si s persecute
toate celelalte natiuni din Ungaria.
Iar ceea ce este valabil pentru Maghiari, este adevarat si pentru
celelalte nationalitati, care ii imita, agitand, in mod necinstit, pergamentele for istorico-politice . Asa li s'ar fi intamplat si acestora
din urma. 4 Protestele for impotriva sfasierii tarilor * ar fi fost
intampinate cu un r as batjocoritor. Lumea s'ar fi convins imediat,
si aceasta vazand cu ochii, ca sub masca integritatii s si indivizibilitatii tinuturilor, ei nu urmareau o egalitate de drepturi, ci robirea
nationald a altor nationalitati.
In problemele maH, mijloacele cele mai simple sunt acelea care
de obiceiu aduc solutia cautata. Ideea delimitarii nationalitatilor ar fi
trebuit sa convinga dela inceput, pe once om impartial, ca nu exista
si nu poate exista nicio alts cale pentru solutionarea problemelor
nationalitatilor.
Unul dintre motivele pentru care n'a fost luat acest drum, cat
se poate de firesc, a fost poate acela ca multi dintre oamenii nostri de
Stat nu cunosc de loc sau numai superficial felul cum au fost colo-
nizate nationalitatile noastre. Eu cred ca este cu totul imposibil ca

problemele noastre privitoare la nationalitati, sa fie sesizate just si
sa se &eased pentru ele o solutie rationale, dace nu se tine seama
in mod constant de tabloul etnografic al monarhiei noastre. Am
cunoscut in Austro-Ungaria oameni politici, cari n'au vdzut niciodatd in viata for o hartd etnograficd a imperiului, i cari aveau cele
www.dacoromanica.ro
219
"mai nastrusnice idei despre locul de asezare si de rasp andire a diferitelor noastre nationalitati.
De fapt acest lucru nici nu ne mill. S'ar putea crede a intr'un

imperiu, atat de bantuit de lupte nationale cum este al nostru, ar
trebui sa existe tot felul de harti etnografice. Tristul adevar insa
este, ca acest lucru ne lipseste. Inainte de tiparirea Atlasului lingvistic a lui Hickmann, care este prea mic, noi n'am avut in general
o harta etnografica a monarhiei noastre, bunk' si usor de manuit.
Pang astazi, trebue O. ne orientam dupe harta lui Kiepert daca vrem
s studiem raporturile etnico-geografice. Fara harti etnografice, nu se
poate insa face nicio politica rationale a nationalitatilor. Acest lucru,
s'ar putea crede, ca este un adevar cu totul elementar, o premiza

fireasca pentru formarea oricarei opiniuni in aceasta chestiune. De
sigur. Si totusi, cum am spus, multor, foarte multor oameni politici
si conducatori de Stat dela noi le lipseste aceasta premiza. Asta se
vede de altfel din rezultatele lamentabile ale politicei noastre oficiale
Eta de nationalitati 1).
Cine vrea serios sa solutioneze problema nationalitatilor, trebue
sa caute solutia in harta etnograficd a monarhiei. Acolo ea poate fi
gasita. Nu in hrisoave istorico-politice, nici in constitutiile trecutului
indepartat, care ignorau interesele nationalitatilor si nici nu le luau
in seama. Si nici in subterfugii diplomatice care sunt de-a-dreptul
fatale.
Noi trebue sa tinem seama de nationalitatile vii si nu de cronicile
neinsufletite, daca vrem sa avem pace, caci este un mare adevar

ceea ce spune Fichte despre nationalitate : Primele, originarele si cu
adevarat firestile hotare ale statelor sunt fail indoiala hotarele for
interne. Toti cei cari vorbesc aceea,si limbd sunt uniti printr'o multime
de fire invizibile laolaltd, inaintea interventiei oricdrui artificiu omenesc.
Aceasta pur fi simplu, prin forta naturii. Cei de o limbs se inteleg

intre dansii si sunt capabili sa se inteleaga din ce in ce mai limpede;
1) Asta inseamna a inventa probleme grele a cfind aduci obiectiuni im-potriva principiului etnico-national, ca de ex. v. Herrnritt, care spune: t Acest
principiu (etnico-national) presupune solutionarea unor probleme grele: ce
grape ( ! ) etnice exist5. in Stat ca neamuri ( ! ), in ce conditiuni o comunitate ( ! )
etnicd poate fi numita neam ( I ), and este vorba de o limbd care caracterizeaza
un neam tili and avem de a face cu un simplu dialect? ( ! ).
Vezi: von Herrnritt: Nationalitdt and Recht, p. 48.
www.dacoromanica.ro
220
STAT SI NATIUNE
ei apartin unei colectivitati si formeaza, in mod firesc, un tot inseparabil * 1).
Anton Springer a plecat si el dela punctul de vedere al nationalitatilor si nu din acela al grupurilor teritoriale istorice, atunci and,
acuma sasezeci de ani, a vorbit in favoarea unei solutii drepte :
Imptirtirea Austriei in nationalitdti... este un fapt pe care nu-1
va nega nici cel mai mare fanatic partizan al centralizarii.
Acestei impdrtiri trebue sd-i corespundd # o impdrtire a puterilor
politice. Altfel, statul pierde caracterul sau de intruchiparea a vointei
poporului . .. el trebue sd acorde fiecarei nationalitati, in parte, un
spatiu propriu # liber pentru desvoltarea sa. Daca nu va face acest
lucru, imperiul este expus pericolului a nationalita'tile vor pune in
discutie aceasta chestiune, atunci cand la ordinea zilei va fi rezolvarea problemelor generale si cand aceste nationalitati, obosite de
greutati si piedici, se vor intoarce, unite, impotriva imperiului * 2).
Atata vreme cat hotarele teritoriale nu sunt puse de acord cu

diferitele hotare etnografice, nu pot fi inlaturate nici diferitele frictiuni si in acest timp pur si simplu nu poate fi vorba de o solutie
politica serioasa a problemei nationalitatilor.
Cand de pilda d-1 Dr. Hoffmann von Wellenhof se plange ca in
lupta Germanilor impotriva Slavilor este vorba de inlaturarea limbii
si rassei germane, din Iinutul unde aceasta rassa s'a afirmat timp
de secole glorios si cinstit, ca se urmareste cucerirea vechilor posesiuni germane, pentru ca in cadrul for sa se consolideze stapanirea
absoluta a Slavilor 3), nu trebue uitat ca principala villa pentru aceasta
situatie trebue cautata in lipsa unor hotare politice, care sa fats

posibila o reala aparare. Cand ducele Anton Auersperg a spus odata
in senat ca niste oameni ciudati vor sa descompuna ( ! ) statul
Mariei Theresia si al lui Joseph al II-lea in particulele lui rationale 4), el n'a inteles ea numai printr'o asemenea descompunere *
ar putea fi asigurata insasi existenta nationals a Germanilor.
Daca mai multe familii sunt silite sa locuiasca in aceeasi cask
chiar data este destul de spatioasa, sd trdiasa in comun in acelea#
1) Fichte: Reden an die deutsche Nation. (A XIII cuvantare).
2) Anton Springer: Osterreich nach der Revolution, P. 94.
3) Dr. P. Hoffmann von Wellenhof: Der Kampf um das Deutschtum, VIII.
Heft, Steiermark, Karnten, Krain and Kusterdand. Munchen, x889, p. 202.
4) Dares de seams asupra sediirtei Senatului austriac din 16 Dec. 1870.
www.dacoromanica.ro
221
.oddi, sa se spele la acelasi lavabou, sa-si gaseasca mancarea in aceeasi
sala, sa-si pastreze hainele in aceleasi dulapuri, atunci dupa cum

se poate prevedea omeneste, o permanents cearta, si inca una groaznick ar fi inevitabila. Intocmai asa stau lucrurile cu noi. Monarhia
noastra este ca o cask' mare, inalta si masiv cladita Inca din vremurile
feodale. Insa in aceasta cask' nu sunt apartamente moderne, separate
pentru familii, ci mai multe sali, prea mari pentru o singura familie.
In aceste sali, de proportii nepotrivite, familiile noastre nationale

sunt silite sa traiasca in comun cate doug, cate trei si chiar cate mai
multe la un loc. Ele se cearta, fireste, zilnic, si zilnic se iau de par.
In salile mari s'au afisat, e drept, diferite decrete asupra felului
cum trebue sa se comporte cei ce be locuesc. Insa aceste dispozitii
sunt interpretate in felurite chipuri si servesc numai la ascutirea
discordiei. Totodata, toate familiile se plang de pierderea posesiunii
for familiale >>. Cea mai mare mane se Indreapta fireste impotriva acelor
familii carora le-au fost incredintate cheile dela salile istorice >> si
care au astfel mijlocul sa pedepseasca pe celelalte. *i. totusi, toate

aceste familii, ar putea sa traiasca foarte bine laolalta si mai departe,
in aceeasi cladire, numai ca aceasta ar trebui sa fie adaptata necesitatilor actuale. Ar trebui ca din enormele sali si coridoare comune s ae
faca, cu ajutorul unor despartituri potrivite, un numar de locuinte
separate, corespunzator cu numarul familiilor. Intru cat cladirea

ocupa o suprafata suficient de Intinsa, ea ar putea sa fie, printr'o
recladire, sau pur si simplu printr'o simpla amenajare, transformata
intr'un imobil care sa adaposteasca toate familiile.
Deoarece insa s'a ezitat sa se inlaptuiasca o asemenea impartire,
o ciocnire reciproca a fost si este inevitabila. Un asemenea conflict
isi face drum cu puterea unei legi elementare a naturii, pretutindeni
unde doua sau mai multe popoare sunt silite s traiasca laolalta, amestecate fara nicio demarcatie teritoriala a domeniului for de viata
si de actiune.
Astfel, prima si cea mai esentiala conditie pentru inlaturarea conflictelor nationale este delimitarea nationalitdtilor dupd marile for
hotare etnografice.
In ceea ce priveste Macedonia, se pare ca ministerul nostru de

externe Incepe sa recunoasca Ca numai autonomia nationalitatilor,
care urmeaza sa fie despartite acolo, poate garanta pacea. Ministrul
Tittoni in discursul sat' din 18 Mai 1904, tinut in Parlamentul italian,
www.dacoromanica.ro
222
STAT $1 NATIUNE
a declarat ca problema macedoneana isi va gasi solutia, aplicandu-se

autonomia pe baza delimitdrii nationalitatilor.
Inteo epoca in care principiul nationalitatilor este agitat atat de
puternic, iar atatea popoare cer unirea pe baza nationals, hotarele

teritoriale istorice, care provin din evul-mediu si stingheresc atat de
mult viata popoarelor, nu mai pot fi in niciun caz mentinute. Aceste
hotare care taie si desmembreaza nationalitatile, cuprinse in sanul
aceluiasi imperiu, trebuesc s fie desfiintate in mod radical, iar popoarele respective trebuesc separate in unitdti national-politice compacte.
Trebuesc uniti acei ce vor si pot sa fie uniti. In locul teritoriilor

istorico-politice , trebuesc create tocmai cele national-politice ..
Fiecare nationalitate trebue sa stie odata pentru totdeauna si in mod
evident care sunt granitele sferei for de drepturi. Aceasta este o conditie imperioasa, pentru solutionarea tuturor problemelor relative la
starea nationalitatilor din intregul nostru imperiu.
Aceasta idee o gasim exprimata de Robert von Mohl, care o considers drept cea mai fireasca solutie, atunci cand este vorba de stari
asernanatoare celor ale noastre.
Dar ce se va intampla , se intreaba el, daca incercarea (de
asimilare) esueaza ?... Daca numeroasele popoare mici nu vor sa se
lase aduse la un numitor comun superior; sau daca nu poate fi vorba
de contopirea catorva popoare maxi, deli putine la numar, caci fiecare dintre ele fiind prea insemnat, nu i se poate pretinde disolvarea
in alt popor ? Evident cd singura politics rationald fl realizabild este
ca nationalitatile sa fie lasate nesuparate, cu particularitatile lor,

sau sd se tragd hotare geografice intre diferitele natiuni. Limba, obipoate si legislatia din fiecare teritoriu, sa fie considerate
drept singure valabile. Toate aceste realizari sa fie facute insa fdrd
rezerve fi fdrd hdrtueli mdrunte, care nu sunt de niciun folos si creeaza
doar neincrederea si indarjirea 1).
In ultimii ani, a crescut si la not necontenit numarul celor can
ceiurile
vad in delimitarea nationals o garantie a succesului, pentru solutionarea problemelor nationale.

Astfel, de curand, deputatul Dr. Chiari a publicat in Deutschnationale Korrespondenz opiniunile d-sale asupra acestui subiect. El
a scris ca pentru a realiza o asemenea delimitare a sferelor de interese1) Robert von Mohl: Politik. Tubingen, Laupp, vol. 1, p. 37z.
www.dacoromanica.ro
223
nationale, ar trebui sa ne hotarim inainte de toate, sa rupem cu intangibilitatea asa ziselor individualitati istorice teritoriale; ele nu se lass
incadrate intrio politics de stat moderns. In propunerile pe care le

face pentru asanarea administratiei politice, Dr. v. Koerber a ajuns
la ideea unei organizatii care duce, la urma urmei, la impartirea pe
raioane. Dace tragem ultimele concluzii din aceste studii, ajungem
de asemenea la rezultatul ca structura istoricd de astdzi nu poate fi
mentinutd in permanentd. Astfel, orice om politic national trebue sa
ajunga la concluzia, ca toate incercarile rezolvarii problemei nationalitatilor, prin mentinerea hotarelor, rezultat al creatiunilor istorice,
sunt sortite sa ramana ford niciun rezultat. Solutionarea problemei
nationalitatilor poate avea perspectiva unui succes numai atunci,
tend fiecarei nationalitati i-ar fi trasate precis hotarele posibilitatii ei
de actiune. Acest lucru duce in mod firesc la o separare nationald.
Experientele ultimilor ani au dovedit cd pe toate tdrimurile unde a
ost efectuatd o asemenea separare litigiile nationale au fost reduse la
minimum. De aceea, sa nu ne temem sa mergem consecvent inainte
pe drumul separarii nationale si s generalizam infaptuirea ei 1).

Se spune de obiceiu ca o delimitare nationale este greu de realizat, intru cat nationalitatile au trait prea amestecate intre ele. Este
pe de o parte vechea si cunoscuta obiectiune pe care o fac acei, despre
can am afirmat mai inainte, ca n'au vazut si n'au studiat in viata for
o buns harts etnografica a monarhiei noastre; iar pe de alts parte

este pretextul partizanilor teoriei istorico-politice . Dar nu rareori
lucrurile se si falsifica in mod grosolan.
Asa de pilda, biroul de corespondenta maghiar a afirmat odata
in Norddeutsche Allgemeine Zeitung, ca nu-i cu putinta ca in Ungaria
cele 9 ( !) dialecte >> sa fie separate dupe tinutul for lingvistic.

SO scris acolo, ca delimitarea tinuturilor lingvistice ar fi o imposibilitate fizica. 0 astfel de delimitare este posibil de infaptuit in tali
ca Elvetia, unde 3 mari limbi culturale se despart in tinuturi inchise
si pastreaza intre ele un echilibru. In Boemia chestiunea a cunoscut
deja greutati, cu toate ca acolo urmau numai cloud limbi sa fie, teritorial, despartite intre ele. Aceasta greutate se datoreste faptului ca
lupta intre cele doua limbi vorbite a fost inegala. In Ungaria se

vorbesc 8 ( ! ) ba chiar 9 (I) dialecte. Ar exista dialecte intrebuintate
I) Vezi s Neue Freie Presse * din 5 Ianuarie 1905.
www.dacoromanica.ro
224
STAT $1 NATIUNE
numai de 6o.000 de insi; unul ar apartine unui grupulet de vreo

120.000 de suflete; altul cu caracter local, numara o comunitate de
300.000 suflete, etc. Deci in Ungaria ar trebui sa fie despartite tinu-
turi lingvistice maghiare, germane, roman, croate, sarbe, rutene,

slovace, vende ( ! ) i armene ( ! )1).
Inselaciunea care se face cu aceasta exagerare intentionata a nurnarului nationalitatilor si cu amestecarea lor, este at at de naiva si
evidenta, incat din ea se simte numai frica Maghiarilor, ca nu cumva
regimul for preferential sa primeasca lovitura de gratie.
*i mai mincinoasa este afirmatia lui Hunfalvy in aceasth: chestiune.
Acest svab maghiarizat, Hunsclerfer ii zicea acasa, a devenit sub
maghiari marele cercetator istoric Hunfalvy *. El spune intr'una
din operele sale, ca in Elvetia, in adeva'r, cele 3 limbi sunt egale intre
ele din punct de vedere diplomatic . Insa nationalitatile din Ungaria
nu pot sa traga nicio concluzie din acest fapt si nu pot O. ceara ca
in Ungaria 13 (treisprezece ! ! ) limbi vorbite sa capete drepturi
e gale * 2).
Deci, delimitarea si egalitatea de drepturi a natiunilor nu este

posibila, caci aceste dialecte sunt prea numeroase; dupd unul dintre
acesti maghiari, ele ar fi 9 la numar, dupa ceralalt chiar 13 ! .
In realitate in Ungaria au fost si sunt numai urmatoarele nationalitati : Maghiarii, Romdnii, Germanii, Slovacii, Sdrbii, Croatii i
Rutenii. Limba sarba si croata este, cum se stie, aceea# i se deosebeste
numai in intrebuintarea semnelor grafice.
In ce priveste Austria, starile de aci sunt mai bine cunoscute

De aceea nimanui nu i-ar veni in minte sa intunece chestiunea cu
asemenea denaturari. Problema delimitarii in Boemia, care pa'rea
mai ales ca-i foarte incalcita si grea, este astazi lamurita. D-1 Ernst
von Plener a scris de curand urmatoarele : Delimitarea nationald
nu mai este o simpla revendicare a Germanilor; ea devine, din ce in ce
mai mult, un element de ordine al stdrilor din Boemia (numai acolo?).
Faptul ca acest principiu nu poate fi infaptuit, cu toate consecintele

lui ultime, in fiecare localitate, nu scade nimic din insemndtatea lui.
1) Nr. 384 din Nordeutschen Alg. Zeitung (17 August 18951 intr'un articol
elaborat de un maghiar in care se discuta evident cu dispret despre Congresul nationalitatilor din Ungaria convocat in acea vreme la Budapesta.
2) Paul Hunfalvy: Pic's e Kampf gegen das ung. Staatsrecht ,), Wien and
Teschen, Prohaska, 1883, p. 99.
www.dacoromanica.ro
DELI MITAFtEA NATIONALITATILOR
225
Teritoriile in care nu se iveste nicio contrazicere intre aplicarea ace-,

stui principiu si interesele economice si caile de comunica %ie sunt,
prin intinderea si numarul locuitorilor for atat de mad, incat greutatile care exists in cateva pu %ine circumscrip %ii si in micile teritorii
amestecate, nu pot forma un argument eficace impotriva realizarii

acestei delimitari, care poate fi realizata pretutindeni, Para nicio ezitare. Existenta unui teritoriu lingvistic german in Boemia nu mai
trebue dovedit 1).
Lucrarile lui Schlesinger 2) i mai ales harta lingvistica a Prof. Dr.
H. Rauchberg 3) din Praga, pe care a alcatuit-o insarcinat fiind de

dire societatea pentru promovarea stiin %ei, artei si literaturii germane in Boemia, dovedesc ca amestecarea nationalitatilor este
minima.
D-1 Denis, care a publicat anul trecut doua volume mari si groase
asupra problemei Bohemiei a gasit, cu ocazia discutarii planului lui

Palacky relativ la delimitarea nationalitatilor, ca realizarea lui, nu
numai ca ar da nastere la greutati de netrecut ( I ), ci ii blessait au
point le plus sensible tous les peuples fatalement condamnes d perdre
leurs colonies isolies !
.4).
Da, aceste colonies isolies sau cu alte cuvinte insulele etnice,

sunt citate de obiceiu pentru ca s se ajunga la incheerea, ca o asemenea delimitare ar fi irealizabila . Argumentul nu este serios.
0 mica insula lingvistica aflata in mijlocul unui popor strain, nu

mai este o na %ionalitate, ci o faramatura, o aschie, pentru care nu se
poate in niciun caz cere dreptul de autonomie, daca nu vrem sa

exageram notiunea nationalitatii pans la ridicol. La aceste insule
se gandesc de obiceiu toti acei, cari vorbesc despre funesta amestecatura a popoarelor din sanul monarhiei, fara s cerceteze daca in
rfr
realitate popoarele sunt chiar atat de amestecate cum presupun

unii.
Fara indoiala, ca ar fi mult mai simplu daca hotarele noastre

etnografice ar putea fi trase in mod precis. *i de fapt ar fi mult mai
1) Ernst von Plener: Eine Kreisordnung fur BdItmen, Wien and Leipzig, Braumuller, 1900, p. 29.
2) Dr. L. Schlesinger: Die Nationalittitsverhultnisse Bahmens, Stuttgart, x886.
') Harts a aparut in 1904 ( Verlag der Lechnerschen Hofbuchhandlung).
4) Ernest Denis : La Boheme depuis la Montagne-Blanche, Paris, x903, Leroux,
vol. II, p. 344.

15
www.dacoromanica.ro
226
STAT SI NATIUNE
bine daca n'am avea de regulat in general o problems a nationalitatilor 1 Trebue insa avut in vedere t-ocmai realitatile noastre, nu cele
ideale, daca vrem sa contribuim cu ceva la solutionarea acestei dificile probleme.
Repet ceea ce am spus intr'un capitol precedent: o nationalitate
si mici grupuri izolate sunt lucruri deosebite. Celei din urma ii lipseste de obiceiu caracteristica principala a nationalitatii: teritoriut
unic. Nimeni nu poate cere serios ca de dragul unor asemenea fa'rame,
care in fond nu reprezinta nimic, natiuni intregi sa zaca in lanturi.

Nimeni, tine vrea sa fie luat in serios, n'are voie sa ridice pretentia
egoista, ca de dragul unor asemenea grupulete neinsemnate, popoare
intregi trebue s fie lipsite de dreptul for de autodeterminare si el

intregul imperiu urmeaza sa fie lasat in voia crizelor permanente,
ba chiar a unei sigure ruini. Caci ar insemna sa lucrezi direct impotriva tendintei firesti a nationalitatilor noastre, care doresc unitatea
si inchegarea for in sanul imperiului, clack ai voi sa aplici acest prin-
cipiu politic gruparilor mici. Rezultatul ar fi faramitarea intregei

monarhii in insulite minuscule ca furnicile. Pe furnicare nu poti
cladi o Austrie Mare.
Dr. Zemmerich crede chiar ca colonizarea germana in Ungaria
si in Galitia apare astazi ca o regretabila risipa a fortei nationale care
putea sa aduca mai bune servicii, fiind aplicata intre Oder si Dunare 1).
Delimitarea etnica trebue, intre altele, sa urmareasca formarea unor
state nationale omogene inlauntrul imperiului. Deaceia aceasta delimitare poate sa tina seama numai de nationalitdtile care se gdsesc in masse
compacte, pe teritorii legate intre ele, si nu de toate micile farame etnice.
Intr'un apel semnat de ducele Karl Auersberg si de multi alti

barbati de seama germani, can face propaganda pentru un &Amin
studentesc si pentru sprijinirea gimnaziului german din Gottschee,
se pot gasi fraze ca acestea: daca Gottschee nu se poate mentine,
impreuna cu el cade inevitabil intregul popor german afezat intre
Karawanken fi Adria. Pastrarea acestei insule lingvistice germane
nestirbita si neciuntita este pentru poporul german o chestiune de
datorie nationala; o porunca a onoarei nationale 2).
1) Dr. J. Zemmerich: Sprachgrenze and Deutschtum in Bahmen. Braunschweig, Vieweg u. Sohn, 19oz, p. x xs.
2) Vezi Neue Freie Presse din z Februarie 1904.
www.dacoromanica.ro
227
Popor german asezat intre Karawanki si Adria ! n, Dar in acest

tinut nici nu exists asa ceva Acolo traiesc numai slovenii. Germanii
formeaza niste mici insule pierdute, aproape minuscule. Vor oare
acesti barbati germani, ca, pentru a-i mentine a nestirbiti si neciuntiti pe conationalii Ior din Gotschee, sa sacrifice pe Germanii
din Boemia fi din Ungaria si sa expuna insusi Austria de Jos
1
penetratiei lente, dar continue, a Slavilor ? Au voit sa salveze

Cilli si Marburg, dar au lasat in schimb ca puhoiul jugoslav sa
patrunda in Klagenfurt, Villach, etc., in teritoriul german inchis
din Carintia. Si toate aceste pentruca au fost contra delimitarii
teritoria le.
Ciudata politica nationala este aceea, care abandoneaza teritoriul

sau pur national deschis si nelimitat invaziei slave, ca sa castige in schimb micilor insule germane pentru cativa ani sau cateva
decenii, o existents de sera, in mijlocul altor popoare.
Gumplowicz are perfecta dreptate and spune: In ceea ce priveste... pe Germanii in Austria, existenta for le este asigurata pentru
timpul apropiat pretutindeni unde ei sunt legati de pdmdnt ; acolo
insa unde este vorba de mici orase germane, inconjurate de o populatie Taraneasca slava, nu se va putea stavili, prin nicio masura atotputernicul proces de slavizare al acestor mici rase*.
Apare ca o imposibilitate faptul ca, anumiti oameni politici seriosi
au putut sa vaza o solutie intr'o amestecare intentionata si mai

puternica a nationalitatilor; v. Kremer spune de pilda: data Bosnia
si Herzegovina nu vor fi bine administrate, dacd nu se va reusi prin
amestecarea ( ! ! ) populatiei de acolo cu ajutorul unei numeroase imigratii ( ) si prin colonizari ( I ) sa se dea acestor tinuturi caracterul unei provincii austriace, impestritate din punct de vedere natioI
nal ( ! ! ) asa cum s'a facut cu deplin succes ( H ) in Bucovina, sub

vechea administratie austriace, atunci nu va mai putea fi impiedicata, cleat cu greu, formarea unui stat jugoslav, primejdios pentru
Ungaria, si nu mai putin chiar pentru Austria ( H ) 2)
Asa ceva se numeste politica sau nebunie ?
Vor oare toti acestia, ca prin incurajarea amestecarilor , sa
zadarniceasca, cu desavarsire, iesirea din incurcaturile de fats?
1) Gumplowicz: Soziologie und Politik, p. 233.
2) Alfred von Kremer: Die Nationalitatsidee und der Staat, p. 127.
15
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
228
Nu am scris aceasta carte pentru acei cari urmaresc asem enea

scopuri.
Printul Alois Liechtenstein a spus foarte bine in parlament: < de

dragul unor mici grupulete etnice, de dragul catorva indivizi cari
cauta vesnic pricina, massele popoarelor sunt, tinute intr'o stare de
permanents atatare >> 1).
Politica de amestecare haotica si de cultivare a micilor grupuri

etnice cu ajutorul unor artificii trebue deci sa inceteze. Aceasta politica face imposibila orice reglementare a problemei nationalitatilor.
Doua tendinte au fost mai ales absurde si au inchis drumul unei
rezolvari rationale si durabile a problemelor noastre nationale; pe
de o parte, pretentia revoltatoare s desnationalizeze astazi popoare
i intregi; pe de alts parte, cultivarea tuturor micilor insule etnice.
Politica de asimilare, cum am vazut, este o utopie, atunci cand
prin ea se larnureste absorbirea unor nationalitati, relativ maxi. Nu
merits sa ne mai ocupam cu aceasta chestiune.
Dar si mentinerea si incurajarea micilor grupuri etnice izolate

este tot o utopie. Caci oriunde exists o asemenea insula ea este
sortita pieirii. Totul este dar o chestiune de timp. Aceasta este tocmai
asimilarea fireascd. Insulele etnice sunt in permanents surpate de

valurile poporului compact si absorbite cu incetul. Aceasta asimilare,
nu numai ca va trebui sa fie oprita in mod artificial, ci din contra,

trebue sa fie, deli cu bagare de seams, dar totusi in fond incurajata. Deoarece micile insule ramase in mijlocul natiunilor delimitate
in cadrul unor tinuturi nationale, trebue s se supuna masurilor

ce vor fi luate acolo.
Mai ales micile orasele, care se gasesc in mijlocul unui popor
de alts limbs, sunt expuse unui proces de asimilare, desfasurat in
multe parti, cu succes. Aceasta o stim din trecutul apropiat. Budapesta a fost un oras german, in timpul introducerii dualismului. La
fel si Praga, Morayska Ostrava, Kremsier, Prerau, apoi Pressburg
Schemnitz, Fiinfkirc hen, Maria Theresiopol, etc.
Modificarile in situatia nationals , spune Gumplowicz, au
loc in timpul nostru numai in tinuturile amestecate din punct de vedere
1) Printul Alois Liechtenstein in desbaterile Consiliului imperial asupra decretelor linguistice din Baden, in 28 Aprilie x898.
www.dacoromanica.ro
229
national si aci cele mai maxi sane le are totdeauna nationalitatea agricold
ca ci taranimea reprezinta fats de orase elementul durabil,
ordcenii bat in retragere in fata tdranilor * 1). Insa orasele isi schimba
fizionomia lor nationals relativ repede. Ele au mult o mai buns ocazie, nu numai sa invete limba dominants, dar si sa o exercite incontinuu.
Aceasta omogenizare mereu crescanda a tinuturilor izolate, devenite unitare din punct de vedere national, va contribui atat la propria
lor consolidare, cat si la acea a imperiului. Atunci tot ce se va putea
asimila cu usurinta, trebue lasat sa-si urmeze procesul de fireasca

a similare .
Din acest punct de vedere, insulele etnice o nu pot s constitue
un obstacol in solutionarea problemei nationalitatilor. Ele pot fi

Iuate in consideratie numai ca o compensatiune reciprocd.
Cu cat mai curand insa va fi intreprinsa delimitarea, cu atat

mai sigur va fi succesul. Astazi este Inca posibila o asemenea operatic.
In cazul in care politica sprijinirii micilor grupe va urma s progreseze insa in mod sistematic, monarhia va deveni inteadevar tot mai
mult un fel de turn babilonic, si atunci fireste a delimitarea va deveni
pentru toti acei cari vor trebui sa renunte la multe din grupulete
izolate din zi in zi mai dureroasa. De ce au pierdut mai ales germanii
nostri atatea orase si insuIe in ultimii ani ? Pentnica tocmai ei
au avut, aproape pretutindeni, in imperiu, numeroase colonies isoMes.
*tiu, mi se va raspunde, ca Germanii n'ar avea astazi nimic Impotriva unei delimitari nationale. Insa Cehii si Polonezii nu vor fi nicio-
data multumiti cu o asemenea masura, etc. Dupa ce Maghiarilor

li s'a dat dreptul s maghiarizeze popoare Intregi, este foarte explicabil ca si Cehii ravnesc sa cehizeze cele trei milioane de Germani;
iar Polonezii sa polonizeze pe Ruteni. Ne putem astepta, cu siguranta,
ca Maghiarii, Cehii si Polonezii vor intampina delimitarea Germanilor
si a rutenilor cu tipete despre sfdfierea tdrii. Aceasta acuzatie repetata
pans la saturatie, este pur si simplu ridicola. Caci acei cari o ridica
se arata foarte indiferenti fats de ciopartirea si mutilarea a insasi
natiunilor imperiului. *i tocmai aceste natiuni sunt organismele vii.
Ele simt durerea ciopartini, asa cum n'o pot simti notiunile geogralice, muntii sau vaile nouilor regate si a tarilor care urmeaza sa fie
impAilite.
') Gumplowicz: Soziologie and Politik, p. 133.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
23o
0 revolts trebue sa aiba o motivare morals ca sa impresioneze

opinia publics. 0 << indignare >>, care se bazeaza pe faptul ca cineva
a fost impiedicat sa robeasca un popor sau chiar mai multe, poate sa-1
coste nu numai pierderea oricarei simpatii a lumii civilizate ci s
provoace aversiunea ei.
D-1 Rene Henry, care nu este un amic al Germanilor, spune

despre delimitare :... le jour oft, a Vienne, la theorie des nationalites ne paraitrait plus subversive. . . on verrait peut etre les Tcheques
nation moderne et progressive se tourner un peu moms vers le
pass et se montrer moms intransigeants pour les questions de territoire 1).
Multi afirma CA, in legaturA cu delimitarea nationalitatilor, ne

vom lovi de greutati geografice. Asa de pildA Franz Deak s'a ridicat
impotriva acestei delimitari pe motivul, ca in acest caz, Maghiarii
ar ramane far. hotare naturale. Noi nu mai traim insa in vremurile
lui Carol-cel-Mare, cand se subjugau popoare straine, pentru a-si

putea rectifica hotarele. Si de altfel Polonia nu s'a naruit din cauza
ca n'a avut aceste hotare.
Germanii din Boemia locuesc tocmai in tinuturile muntoase de
granita ale Boemiei, care constituesc adevarate bastioane ale unei
fortarete naturale. Stapanesc tinuturile naturale. Ei stapanesc tinuturile strategice. Cheile Boemiei sunt in mainile lor. Daca for li se
poate acorda delimitarea, atunci poate fi acordata tuturor nationalitatilor. Granitele interioare n'au in general nicio insemnatate, in
cazul unei solutionari in sensul celor discutate aci.
Si d-1 Zemmrich crede, ca Germanii nu mai pot ignora faptul
ridicarii popoarelor slave; in schimb nici Slavii nu trebue sa uite
ca flea Germani, Austria nu poate lupta. In ultima analiza raul sta
in alcatuirea negeografica a teritoriului dincolo de Leitha, formand
din 1867 un stat incomplect, care poate trdi numai sprijinindu-se pe
popoarele de dincoace de Leitha sau pe Germania.
In incheiere, doctorul Zemmrich si-a exprimat convingerea el

imperiul habsburgic va putea ajunge la o intelegere nationals numai
pe baza actualelor teritorii linguistice ale popoarelor lui 2).
1) Rene Henry: Questions d' Autriche-Hongrie et Question d' Orient. Avec
Preface de M. Anatole Leroy-Beaulieu. Paris, Plon, 5903, p. 121.
2) Dr. J. Zemmrich: Sprachgrenze and Deutschtum in Bohmen, p. 555.
www.dacoromanica.ro
231
Vorbaria despre indivizibilitatea tarilor vine dupd cum se tie,

dela acei carj au un puternic interes sa. mentina 4 unitatea individualitatilor istorico-politice . Auerbach are dreptate cand afirma
ca Maghiarii au facut o dogma intangibila din o unitatea * i indivizi-
bilitatea Ungariei; pacat numai ca nationalitatile subjugate n'au

avut niciodata aceea0 credinta, in aceasta necesitate metafizica 1).
1) Berthold Auerbach: Les races et les nationalitds en Autriche-Hongrie.

Paris, Alcan, 1898, p. 331. Les Magyars invoquent ... la nature qui invite it
l'unite les peuples concentres sur un territoire... Les hommes dirigeantes
les plus autorises professent intarissablement, comme un axiome, comme un
dogme intangible, la necessite d'une Hongrie une et:indivisible. Le malheur est
que les nationalites dissidentes et subalternes n'ont pas, en cette necessite methaphisique, la meme foi.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
STRUCTURAREA AUSTRIEI-MARI
Cele spuse de unul dintre cei mai maxi oameni de stat ai coloniilor engleze, de Sir Wilfried Launier, presedinte de consiliu al inflori-
toarei Canade, atunci and pleda pentru imperialismul lui Chamberlain, ni se potriveste si noua natiunilor acestui imperiu: If we
do not come closer together, we must inevitably drift apart: daca nu ne
vom uni mai strans, ne vom desagrega inevitabil.
Pentru a pune capat data pentru totdeauna descompunerii dualiste si luptei generale a nationalitatilor, not trebue sa tinem seama
de urmatoarele doua principii : pe de o parte, sistemul federativ,
pe de aka parte despartirea teritoriala a nationalitatilor, dupa propriile for teritorii. Cu alte cuvinte: nationalitatile trebue lasate sa se
emancipeze pe teritoriile lor, transformandu-le in tot atatea state
nationale, mentinute in cuprinsul monarhiei.
Deci totusi in state nationale ? , vor intreba spiritele ingri<
jorate.
Da, in state nationale. Ele vor trebui nu numai s se numeasca,

dar sa si fie astfel in realitate, bineinteles, sub sceptrul habsburgilor
si in conditiuni ca ele sa formeze un mare si puternic imperiu.
Foarte multi scriitori obisnuesc sa caricaturizeze ideea statului
federal, pentruca in acest chip sa familiarizeze in chip eronat cu continutul ei pe fricosi si pe cei incapabili s gandeasca. Acest lucru
este absurd. Imperiului trebue s i se dea o constitutie, in stare sa-i
garanteze nu numai prezentul, dar si viitorul. $i Inca un mare viitor.
In acest caz, fireste, nu mai poate fi vorba de o hegemonie artificiala. Va trebui sa procedam la fel cum au procedat federalistii din anul
1849, despre cari Palacky sp unea : Noi am voit sa cladim o Austrie
www.dacoromanica.ro
STRUCTURAREA AUSTRIEI MARI
233
noun, pe baze federative, un stat federal, care sa nu se numeasca

nici german, nici slay, nici maghiar, nici roman; caci el trebue sa se
intemeeze tocmai pe unirea popoarelor libere si cu desavarsire egale
in drepturi 1).
Intr'un asemenea caz, toata vorbaria despre primejdia slavizarii
monarhiei n'ar fi fost decat o poveste. Nu-i oare cu putinta sa se

asigure imperiului un asemenea echilibru ?
Dupa cum vom vedea, indiscutabil ca da. Fireste pentru atingerea
acestui scop, trebue mai intaiu netezit terenul, pentru a putea in acest
fel castiga spatiul altei organizari. Dar numai cu ajutorul acestei

organizari, imperiul poate fi salvat si consolidat.
Lienbacher a spus odata in parlament: * Am luat cunostinta de
cele prescrise pentru desvoltarea noastra constitutionall si pot sa. va
spun precis cum suns: Recipe. Ia un burete, moaie-I in ape si sterge
cu putere in toate directiile tabla care se numeste constitutia statu-
lui, a regatelor si tarilor lui; apoi is o creta si scrie cu ea tot ce-ti

doreste inima. Aceasta este domnilor, evolutia istoriei constitutionale,
si cine a crezut ca va obtine o evolutie organica a relatiunilor noastre
pe baza unei diplome recunoscute ( I ) acela s'a inselat a).
Asa este. Exact acelasi lucru 1-a afirmat in parlament Dr. Eduard
Gregr, cu 20 de ani mai tarziu. El a spus ea actuala constitutie este

in intregime gresita si ca nu ramane nimic altceva decat sa facem
tabula rasa si s introducem un nou sistem constitutional, pe baza
principiilor federative 8). Toti oamenii cu judecata nu pot astazi
decat sa ajunga la convingerea ca lucrurile inteadevar stau asa :

imperiul trebue federalizat.
Natiunile, din cuprinsul monarhiei, vor sa-si a4ministreze singure in mod autonom afacerile for publice. Nimeni nu se mai poate
impotrivi acestui fapt. Repet: natiunile cer recunoasterea drepturilor
for constitutionale, inauntrul si nu in afara sferei de autoritate a imperiului. Aceasta este principala chestiune.
Este in interesul monarhiei, luata in intregimea ei, si in interesul
tuturor popoarelor care o compun, ca aceste drepturi constitutionale,
1) Palacky: Gedenkbldtter, p. 293.
2) Darea de seama asupra edintei Parlamentului austriac din 25 Decem-
vrie 2873.
3)
Darea de seama asupra sedintei Parlamentului austriac din 24 Februarie
1893.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
234
s concorde cu insasi conditiunile de stabilitate si de prosperitate ale

imperiului. Si deoarece este vorba de solutionarea problemelor rationale si nu de problemele nascute din existenta regatelor si a tinuturilor, punctul dela care trebue plecat este nationalitatea si teritoriul ei.
0 autonomie egala, in aceste teritorii care urmeaza s fie delimi-
tate si o desavarsita unitate in administrarea comuna a treburilor

imperiului, iata ce se cere. Tata celelalte doua puncte de vedere
principale dela care trebue s pornim ca s ne putem astepta la o
adevarata solutie. Si aici trebue procedat cinstit. Daca dorim libertatea pentru noi, nu trebue sa voim, prin fel de fel de tertipuri, s'o
rapim altor natiuni. Acest imperiu este doar, destul de intins si are
spatiu pentru noi toti. Fiecare nationalitate poate si trebue sa-si
aranjeze aci un &Amin comun, fara sa fie silita sa se lupte, pang la
sange, cu altele.
Trebue s ne insusim si noi indemnul simplu, dar hotaritor at

lui George Washington, adresat poporului american in discursul lui
de limas bun din 17 Septembrie 1796: I hold the maxim no less applicable to public than to private affaire that honesty is the best policy.
Vor trebui de asemenea introduse si respectate toate formele

exterioare, proprii sa satisfaca mandria nationals. E greu de inchipuit
cat ar castiga imperiul in ce priveste devotamentul popoarelor sale,
daca toate aceste lucruri exterioare ar fi tinute in seams. Ele sunt

importante pentru nationalitati, si nu sunt catusi de putin daunatoare
imperiului.
Trebuesc deci stabilite asemenea raporturi politice, pe care englezii si americanii le numesc cu un cuvant interdependence. Statul national
ar trebui s fie, ca sal ne servim de o frumoasa expresie a lui Tennyson: a daghter in her mother's house, a mistress in her own, o fiica
in casa mamei, o stapana in casa ei prop/6e.
Inainte de toate, va trebui deci, ca indata dupa desfiintarea constitutiilor actuale, intreg teritoriul imperial de dincolo si dincoace
de Leitha sa fie impartit in tinuturi, pe cat posibil unitare din punct
de vedere etnic, luindu-se ca baza teritoriul ocupat de nationalitati.
Eu am schitat cu aproximatie aceste demarcatiuni pe harta alaturata,
din aceasta carte. Multe lucruri vor trebui probabil modificate pe
ici cold, desi aceasta schimbari nu pot avea vreo insemnatate esentiara, caci hotarele nationalitatilor asa cum sunt insemnate aici, de
mine, sunt in general cele reale.
www.dacoromanica.ro
235
Am avea deci inlauntrul for tari noui. Teritoriul federatiei sau

al imperiului urmeaza sa fie compus astfel din tari exclusiv de aceeasi
limbs. Ele ar fi urmatoarele:

a. Austria-germana
adica Austria interioara germana impreuna
cu intregul tinut german dela granita maghiara apuseana, impreuna
cu tinutul german din Sud-Estul Bohemiei si al Moraviei de Sud.
2. Boemia germana partea de Nord-Vest a Boemiei impreuna
-Cu tinutul Tratenau.
3. Moravia germana (Silezia) care ar cuprinde aproximativ intreaga Silezie germana cu tinuturile germane din Moravia si Boemia,
adica impreuna cu regiunea Schonhengst. In acest tinut ar ramane
cateva mici insule cehe, intre care una, ceva mai mare; dela Zotkittl
pans la Aussee.
4. Boemia
intregul tinut ceh al Boemiei, Moraviei si Sileziei.
5. Galicia apuseana tinutul complect locuit de polonezi.
6. Galitia rasariteand partea ruteana a %arid impreuna cu comitatele rutene din Ungaria i Bucovina
7. Transilvariia cu toate regiunile locuite de Romani din Ungaria
4i Romania 1).
8. Croatia
impreuna cu Dalmatia, Istria croata, Fiume si
insula Mur.
9. Ucraina care ar ingloba toate asezarile slovace.
ro. Slovacia.
I. Woiwodina tinutul sarbesc al Ungariei de Sud.
12. Ungaria tinutul maghiar.
13. Tara Secuilor partile maghiare ale urmatoarelor trei comitate ardelene : Trei-Scaune, Ciuc, Udvarshely, impreuna cu
partile maghiare invecinate din Mures-Turda.
14. Tirol.
14. Triest impreuna cu Gorz -ul italian si Istria italiana.
Bosnia si Herzegovina, fiind tinuturi abia ocupate, ar pastra deocamdata situatia for actuala.
1) Punctele de granita ale tinuturilor romanesti fata de maghiari si ruteni
ar fi aproximativ: Moldova Veche (la Dunarea de Jos), Biserica Alba, Nicolintz,
Dolova, Sf. Mihai roman, Salonta, Oradea Mare, Er. Szt. Miklos, Zadani,
Apsa-de-Sus, Petrova, Leordina, Lutoriza, Carlibaba, Moldovica, Frumoasa,

Frasin, Mega, Cuciur-Mare, Poienile.
www.dacoromanica.ro
236
STAT $1 NATIUNE
Astfel noi am avea in total 15 tari noui si fiecare tars ar fi o individualitate nationals. Ganditi-va ca astazi in a3easta monarhie exists
nu mai putin de 19 state, regate si tari.
Aceste unitati etnico-geografice ar fi insa atat de omogene, cum
sunt putine state nationale, in Europa.
In orice caz, in multe din aceste tari noui formate
ar ramane
resturi etnice straine, mai mici sau mai mari, mai ales in Boemia,
Ungaria, Ardeal si in tinuturile sarbesti. In fiecare din aceste tari

insa, natiunea dominants ar forma marea, covarsitoarea majoritate a
populatiei. Insulele etnice presarate in sanul ei, n'ar putea niciodata
sa turbure caracterul national-unitar al tarii respective.
Si chiar fats de aceste resturi, ramase in urma rezolvarii marilor
noastre probleme nationale, s'ar putea lua masuri, pentru ca sa le

ferim de o desnationalizare fortata.
In ceea ce priveste, in deosebi pe Germanii din Ungaria si din
Ardeal, noi am vazut ca o foarte insemnata parte dintre ei, cei asezati la granita apuseana a Ungariei, pot fi alipiti Austriei germane.
Sasii din Ardeal, vreo 200.000 la numar traiesc imprastiati, asa
incat in tinutul locuit de ei sunt mai multi Romani decat Sasi. Astfel
de pilda in judetul Sibiu dupa recensamantul din 1900 traiesc cu

totul 47.678 Sasi, alaturi de 108.413 Romani. Sasii sufera astazi persecutii politice; le este oprita limba natala, iar copiii sunt siliti, Inca
din scoala primara, sa invete limba maghiara etc.
In privinta Sasilor, precum si a insulelor svabe din Bacska langa
Budapesta, in tinutul Timisului, etc., s'ar putea lua urmatoarele

dispozitiuni:
1) toate drepturile pe care le-a acordat legea maghiara din 1868
privitoare la nationalitati, dar care n'au fost niciodata respectate de

guvernele maghiare, vor trebui s fie largite, prevazute in mod clar
si garantate; z) ele fiind asociatiuni nationale, vor trebui sa li se

acorde o proportionall reprezentare natihmala, in dicta respective.
Va trebui deci sa li se acorde o autonomie nationala, fie in acest
sens, fie in sensul cunoscutei propuneri a lui R. Springer.
Cam aceleasi drepturi ii s'ar putea acorda si insulelor germane
Praga, Iglau, Olmiitz etc. din Boemia. Toate aceste insule care dupa
parerea mea sunt indreptatite la autonomie, din punct de vedere

national, sunt hasurate pe harta alaturata. Svabii din Banat ar putea
sa ramaie la Ungaria sau sa fie incorporati Ardealului.
www.dacoromanica.ro
237
Intregei populatii evreesti din cuprinsul imperiului i s'ar putea

acorda o autonomie nationals. Astfel multe din acuzatiile aduse
impotriva evreilor, ar amuti.
De sigur, problema nationalitatilor ca si cea confesionala, nu
poate fi solutionata niciodata in mod absolut, dupa cum observa
foarte bine R. Springer. Insa numai utopistii sau pedantii pot ridica
asemenea pretentii absurde.
Fiecare nationalitate, odata delimitate teritorial, trebue sa devina
purtatoare de drepturi constitutionale.
Asernanator populatiei Statelor-Unite ale Americei-de-Nord 1),
trebue s plecara dela ideea fundamentals ca si noi, diferitele natiuni
ale imperiului habsburgic, avem anumite interese comune si de

aceea puterile constitutionale care privesc aceste interese, trebue sa
fie incredintate unui guvern central; in schimb, alte interese si nevoi,
trebue sa rarnana in seama statelor nationale, deoarece ele variaza
dela o situatie la alta.
Toutes les associations humaines, spune Dubs, et les associations
politiques elles-mimes tendent, en definitive, a un seul et mime but, qui
est d'acquerir par 1' Union une force plus grande, et de s'assurer la possibaud d'atteindre des buts superieurs. C'est la le but de la Confederation
d'Etats libres commes celui de l'Etat unitaire 1).
In ceea ce priveste gradul de autonomie, sa presupunem o clipa,

de pilda, ca puterea supreme maghiara asupra Croatiei ar fi desfiintata; ea Dalmatia, Istria, Fiume si insula Mur urmeaza sa fie unite
cu Croatia; sa ne inchipuim, mai departe, ca situatia acestei rani,

ar fi coordonata cu a tuturor celorlalte tari din cuprinsul monarhiei
si nu subordonata unei natiuni oarecare; ca autonomia actuala nu numai ea va fi respectata, dar ea s'ar intinde si asupra vietii financiare a
tarii; mai departe, ca libertatile constitutionale (presa,, asociatiuni,
etc.), vor fi cinstit garantate si ca nu se va permite niciun fel de

inscriptii intr'o limbs strains pe cladirea vreunei autoritati comune.
Nu-i ass ca, in acest caz, ar disparea ca prin farmec toata ura Croatilor, care dureaza de zeci de ani ?
Cam asa ar arata autonomia fiecarui stat national, in statul federal
ustriac, intocmit dupa proiectul de fatA.
1) Dr. H. von Holst: Das Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika.
Freiburg, in B. 1885, Mohr, p. 32.
2) Dubs: Le droit Public de la Confederation Suisse, vol. II, p. 382.
www.dacoromanica.ro
238
STAT $1 NATIUNE
Aceasta constructie constitutionals trebue insa astfel creata, bleat

sfera autonomiei tarilor fiecarui stat si a sta 'telor nationale sa fie atat
de larga incat deosebirea intre statele noastre nationale si statele

orientate si balcanice, care sunt complectamente independente, sa fie
exclusiv in chestiunile, inteadevar comune.
In orice caz, politiceste este just sa se lase nationalitatile sa ajunga
ele insasi sa inteleaga ca un regim comun sau o administrare comuna,
privitoare si la alte chestiuni ar putea fi in propriul for interes. Uniunea Americei-de-Nord, Elvetia si Imperiul german au evoluat
si
aceasta nu trebue uitat nicio clips din forma unor confederatiuni,
cu totul dislocate, catre state federative, avand un caracter mutt

mai unitar.
Tot astfel, cred eu, statele noastre nationale vor ajunge proprio
motu la convingerea a mai exists pe ici, pe colo, chestiuni comune.
De Sismondi, adanc convins CA sistemul federativ poate solutiona dificultatile nationale si religioase, in multe tari, accentuiaza
cu drept cuvant ca trebue insa evitata impresia ca statele sunt creiate
pentru uniune, in loc ca uniunea este creata pentru state: Seulement
point de pretention a faire les Etats pour l'union, au lieu de faire l'union pour les Etats. Le pays divise en peuples divers qui repoussent le
joug ne doit s'organiser que d'apres une seule idee, l'inde'pendance. La
nation qui a besoin d'un effort genereux fait un appel a l'individualite
des peuples et a leur patriotisme. Qu'elle se garde d'offenser cette individualite, de glacer ce patriotisme en mettant quelque part sa volonte
a la place de la volonte de chaque peuple 1).
Sarcinile statelor federate existente, mai ales ale Uniunii Americei-de-Nord, sunt bine fixate. De aceea, dreptul public are acolo un
continut 2) nu nu mai diferit, ci si mai redus deck dreptul public al
atator mici state europene. Acest fapt este numai in avantajul nostru.
Puterea centrals va avea de indeplinit mai putine sarcini si be va

putea executa cu mutt mai bine.
Palacky a sustinut ca imperiul trebue neaparat sa se ocupe de
urmatoarele chestiuni, pentru ca unitatea imperiului 01 nu fie iluzorie : a) tot ceea ce priveste imparatul si casa imperiala; b)
') J. C. L. Simonde de Sismondi: Etudes sur les Constitutions des peuples
libres. Bruxelles, Soc. Typ, Beige, 1839, p. 298.
2) v. Hoist: Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika, p. 151.
www.dacoromanica.ro
239
chestiunile externe; c) armata si marina; d) finantele imperiului; e)

comertul i caile de comunicatii ale imperiului 1).
Deci, cu aproape sasezeci de ani in urma, s'a vazut limpede ea
competinta guvernului central trebue sa se intinda numai asupra

chestiunilor neaparat necesare i care sunt inteadevar de interes comun.
Si, pentru Rudolf Springer, Austria este imaginabila i indreptatita numai atata timp cat 4i limiteaza competinta la conducerea
intereselor absolut comune 2).
Nicaeri pedanteria si tendinta spre o restrangere a drepturilor

statelor federate n'ar fi mai deplasata si in &linta ei de tutelare mai
pagubitoare, cleat in acest punct. Trebue evitat cu cea mai mare
grije chiar si umbra unei jigniri, ca sa nu mai vorbim de asuprire.
Acest lucru trebue sa fie o axioms politica.
a Neamurilor din Austria trebue sa li se ingadue o atat de intinsa
autonomie, o atat de libera miscare politica si o viata parlamentara
proprie, cat este compatibil cu unitatea statului. In acelai timp trebue avut in vedere Ca aceste libertati sa le fie astfel acordate i pentru
ca egalitatea de drepturi sa fie o realitate. Niciun neam sa nu se simta
desconsiderat in sentimentul lui national sau sa fie amenintat cu

pieirea 8).
Cateva decenii mai tarziu, marele prieten al Cehilor, d-1 Denis,

care cunoate problema nationalitatilor din Austria destul de bine,
spune relativ la federalizare : competinta uniunii trebue sa fie redusa;
cea a statelor izolate, largita. Les questions reservdes a ce Reichsrat
commun seront restreintes le plus possible et la competence des assemblees
locales, etendue.
Du moment oti les divers partis mettront de cote ce qui n'est qu'une
affaire d'amour-propre et lorsqu'ils songeront moins a tracasser leurs
adversaires qu'd conquer& leurs propres libertes, it ne sera pas imposible
de trouver un terrain d'entente 4).
E dela sine inteles ca pentru aranjarea chestiunilor comune e

nevoie de o limbs mijlocitoare. Mi se pare, cu totul firesc, ca aceasta
limbs sa fie cea germana.
1) Palacky: Gedenkbliitter, p. 2114
2) Rudolf Springer: Kampf der Osterreichischen Nationaliteiten um den Staat, p.78.
3) Palacky: Gedenkbliitter, p. 210.
4) Ernest Denis : La Boheme depuis la Montagne Blanche. Paris, Leroux,

8903, vol. II, p. 666.
www.dacoromanica.ro
240
STAT $1 NATIUNE
Inca din 185o este tiut s'a vorbit despre introducerea limbii
franceze ca limba de stat a imperiului. Astazi niciun om politic serios,
nu mai vorbwe despre acest lucru 1).

Are dreptate Gumplowicz cand sustine ca dintre multele limbi
intrebuintate intr'un stat, eterogen din punct de vedere national,
cea mai veche limba culturala ramane inevitabil si conform naturii
lucrurilor, limba statului. Insa aceasta limba isi va putea numai
atunci mentine in mod indiscutabil intaietatea, cand din aceasta
situatie nu va rezulta nicio superioritate politica pentru reprezentantii
firesti ai acestei limbi si niciun prejudiciu politic pentru o alts na-Pune, care formeaza un factor politic in stat. Intr'un cuvant, lupta
care incepe cu lozinca egalitatea limbilor vorbite, in fata legii
va fi transata numai atunci cand raporturile reale sunt in aa masura
schimbate, incat egalitatea desavarsita a factorilor nationali in stat,
nu mai poate fi primejduita sau atacata prin precaderea acordata
celei mai vechi limbi culturale, declarata totodata limba oficiala a
statului 2).
Limba german/ trebue sa fie limba mijlocitoare in imperiu,

pentru toate organele guvernului imperial sau federal, care 4i au
sediul la Viena ; in parlamentul imperiului; ca limba de comanda
in armata si in marina i ca limba de legatura intre statele nationale
i autoritatile imperiale. In schimb, toate inscriptiile autoritatilor
imperiale din statele nationale trebue sa fie facute in limbile statelor
respective. $i in adevar, ce sa caute o inscriptie germana pe frontis-
piciul autoritatilor federale din statul maghiar, ceh, rutean, etc. ?

Acest lucru n'ar fi oportun, caci folosul practic ar fi ridicul de minim,
in schimb indarjirea i dumania fats de tot ce este german, ar fi

incontinuu alimentata. Caci nu este nimic mai usor cleat a compara
1) Este semnificativ ci si in acest infern politic, maghiarii joacS primul
rol in atitudinea antigermanA. Astfel la 4 Iulie 1904 baronul Bariffy, a spus in
Parlamentul maghiar urmatoarele: s Din punctul de vedere al Statului maghiar
eu consider drept o inadvertenta daca limba diplomatiei din Austro-Ungaria va
ramAne si pa. viitor cea german/ si m3 declar impotriva acelui paragraf
din legea care preconizeaza paritatea desavArsitA. In practica, limba diplomatiei
europene este cea francezA. Dacl hotarim o asemenea solutie, eu doresc ca diplo-
matia sa vorbeasca cu autoritatile noastre in limba franceza; nu voiu accepta

insA niciodata ca limbii germane sa i se recunoasca in aceastA privinta anumite
drepturi.
2) Gumplowicz: Grundzuge der Soziologie, p. 161.
www.dacoromanica.ro
24r
asemenea inscriptii cu palaria lui Gess ler. Acest lucru trebue evitat.
It is not concelling a piece of parchement, a spus Chatham in 1775
concetatenilor sai, that can win back America: you must respect her
fears and her resentments!
Astfel limba german/ limitata, ca limbs mijlocitoare, nu va intampina nicio rezistenta.
Miklositsch, marele slavist, a spus odata in Senatul austriac:

ceea ce ne unete, in afara de factorul caruia acest mare imperiu
ii datoreaza existenta, este istoria si limba germane; o limba care
trebue sa fie limba oficiala a statului, indiferent dad. va fi numita
ca atare prin lege sau nu .. _ Exists popoare pe care situatia for geografica, istoria for i numarul for mic be impiedica, sa produce prin
mijlocul for tot ce este necesar pentru culture. Aceste popoare tre-
bue sa se alature altui -popor; insa poporul unde urmeaza sa se

alature be este dat prin geografie i istorie. De aceea nici nu poate fi
vorba sa se caute un sprijin in literatura franceza, caci ar fi un schimb
din care n'ar iesi cu siguranta nimic * I).
Dupe toate cele scrise, lath' cateva dintre cele mai importante
principii, care ar trebui s fie determinante pentru constitutia impeHall federative, clack' voiam s recladim monarhia pe baze solide.
1) Desbaterile din Senatul austriac din 9 Octombrie 1882.

16
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
PRINCIPIILE DE BAZA ALE UNEI CONSTITUTII FEDERATIVE.

TERITORIUL IMPERIAL SAU FEDERAL
I.
Intreg teritoriul actual al imperiului austro-ungar, cu exceptia

Bosniei i Herzegovinei se imparte, in conformitate cu natiunile ce
locuesc in cuprinsul lui, in urmatoarele individualita'ti nationalpolitice 1):
i. Austria germana.
9. Galitia rasariteana.
2. Boemia germana.
1o. Tara Slovacilor.
3. Moravia germana (Silezia) ii. Ucraina.
4. Boemia.
12. Woywodina.
5. Ungaria.
13. Tara Secuilor.
6. Ardealul.
14. Tirol.
7. Croatia.
15. Triest
8. Galitia apuseana.
2.
Aceste 15 state nationale formeaza impreuna un Stat federal

monarhic sub numele de State le-Unite ale Austriei-Mari n sub scep-
trul Majestatii Sale Imparatul Franz Iosif I.

1) Harta allturatI arata in mod grafic cu aproximatie hotarele nouei impiirtiri politice precum si a acelor insule etnice carora ar urma MI li se acorde
drepturi nationale.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIILE DE BAZA ALE UNEI CONSTITUTII FEDERATIVE
243
3.
Fiecare cetacean al unui stat national este in acela0 timp si cetalean austriac. Nimeni nu poate exercita drepturi politice in mai mult
deck un singur stat national.
4.
State le-Unite ale Austriei formeaza un teritoriu vamal comun.

Competinfa imperiului
5.
Pe intreg teritoriul imperiului (sau al Uniunii) imperiul exercita

puterea legislativa, executive i judecatoreasca, dupe dispozitiunile
actualei constitutii.
6.
Competinta imperiului (sau a Uniunii) i a organelor sale se

intinde asupra urmatoarelor chestiuni, care sunt comune tuturor
statelor nationale, membre ale uniunii:
a) Lista civila a coroanei;
b) Toate problemele externe inclusiv reprezentanta diplomatica
i comerciala in strainatate, precum i dispozitiunile necesare in
privinta tratatelor intemationale;
c) Intreaga armata i marina inclusiv recrutarea i legiferarea
modului de indeplinire a serviciului militar, dispozitiunile relativ la
repartizarea i intretinerea trupelor;
d) Legislatia vamall;
e) Legislatia comuna privitoare la dreptul civil, penal i procedura ;
f) Legislatia si administratia marilor linii de transit pe cale

ferata, precum si a liniilor necesare apararii imperiului;
g) Dispozitii privitoare la cetatenie si domiciliu;
h) Dreptul maritim, comercial i cambial;
i) Pappoarte, controlul strainilor, politia sanitara si veterinara;
j) Fixarea monedei i a cursului;

h) Sistemul de masuri i de greutati;
1) Marcarea, protectiunea marcilor i a mostrelor, brevetele de
inventi i ;
16*
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
244
m) Jurisdictiunea privitoare la litigiile care vor fi enumerate
mai jos sub acest titlu;

n) Administrarea Bosniei si Herzegovinei;
o) Finantele privitoare la incagrile si cheltuelile statului federal.
7-
Guvernul imperial sau federal se compune din reprezentantii

statelor nationale.
In fruntea guvernului imperial sau federal se gaseste cancelarul,
numit de imparat.
8.
Parlamentul imperiului se compune din:

a) Camera Deputatilor si
b) Senatul.
Jurisdictiunea imperials sau federald
9.
Puterea legislative a imperiului (sau a uniunii) este exercitata

in comun:
a) de catre imparat;
b) de Care camera deputatilor;
c) de catre senat.
10.
Camera deputatilor se compune din deputatii alesi de intregul

popor al imperiului (sau al uniunii) prin vot universal direct si
secret.
II.
Prin nastere sunt membri ai Senatului: principii ajunsi la majorat ai casei domnitoare.
Membrii de drept sunt: arhiepiscopul si episcopii tuturor confesiunilor; rectorii Universitatilor; presedintii tuturor Academiilor de
st Huta, precum si presedintii camerelor de comert si a celor de meserii,
din capitalele tArilor.
www.dacoromanica.ro
245
Membri alesi : in fiecare stat asociatiile respective ale medicilor,

avocatilor, inginerilor, arhitectilor, directorilor de bana, agricultorilor, invatatorilor ji profesorilor secundari, ale functionarilor precum
si organizatiile presei trimit ate un reprezentant in Senat si anume
pe timp de 5 ani.
Membri numiti : Imparatul are dreptul sa numeasca senatori pe
viata, anumiti barbati eminenti din diferite state nationale, avand
mari merite fats de stat, biserica sau in domeniul stiintei, armatei,
marinei, comertului si industriei sau al artei, etc.
Camera deputatilor si senatul se intrunesc la Viena.
Guvernul imperial
12.
Imparatul impreuna cu guvernul sat' exercita intreaga putere in

impe riu.
13.
Guvernele statelor nationale isi trimit pe reprezentantii for

autorizati, in guvernul imperial in urmatoarea proportie de
voturi :
Austria germana
Ungaria
Boemia
Ardealul
Croatia
4
3
Galitia apuseana .
Galitia rasariteana
Boemia germana
Tara Slovacilor .
Moravia germana
Ucraina
Woywodina
Tirolul
Triest
Tara sacuilor
In total
42 voturi.
www.dacoromanica.ro
246
STAT SI NATIUNE
14.
Guvernul formeaza din sanul lui urmatoarele comitete :

T. Afacerile interne.
2. Afacerile externe.
3. Armata si marina.
4. Finantele.
5. Administratia iinutului ocupat.
15.
In fiecare dintre aceste comitete trebue sa fie reprezentate cel

putin trei state nationale.
Inlauntrul fiecarui comitet fiecare stat are un singur vot.
Impdratu11)
16.
Imparatul este sacru, inviolabil si nu este responsabil.

Imparatul exercita puterea guvemamentala (puterea federala)
prin guvernul imperial si functionarii subordonati acestuia.
Raspunderea pentru guvernul imperial o are presedintele lui.
Imparatul numeste si destitue pe presedintele guvernului imperial,
numeste dupa propunerea presedintelui guvernului, in toate func %iu nile si serviciile imperiale, daca legea nil dispune altfel.
Imparatul numeste guvernele diferitelor state nationale, precum

si pe functionarii for superiori.
Imparatul decerneaza titluri, ordine si alte decoratii ale statului.
Imparatul are comanda suprema a fortelor armate.
Imparatul incheie tratate, acrediteaza si primeste pe ambasadori.
Tratatele comerciale si acele tratate care intereseaza imperiul sau
unele parti ale lui, sau pe unii dintre cetateni, sunt valabile numai cu
aprobarea camerei si senatului.
Dreptul de a bate moneta va fi exercitat in numele imparatului.
Publicarea legilor se face in numele imparatului, referindu-se la
aprobarea de ca'tre corpurile legiuitoare si cu semnatura cancelarului
(sau presedintelui guvernului imperial), respectiv a guvernatorului.
1) Am luat intentionat aceste dispozitiuni i multe altele, aproape textual
din Constitutia austro- ungarA din Decembrie precum i din Constitutia imperiului german 4 unit o, pentru a distruge pur i simplu baza tuturor temerilor
de cine tie ce o revolutie *.
www.dacoromanica.ro
247
Imparatul reprezinta imperiul in domeniul international.
Imparatul are dreptul, cu aprobarea guvernului imperial, sa

declare razboiu i sa incheie pace, in numele imperiului.
Imparatul convoaca, deschide, proroga i inchide camera deputatilor i senatul.
Ambele corpuri reprezentative trebue sa fie convocate qi deschise
cel putin data pe an.

Cancelarul imperiului
17.
Cancelarul imperiului este prqedintele guvernului. El aduce propunerile i hotaririle guvernului imperial in fata camerei deputatilor
ci in fata senatului, unde acesta va fi reprezentat de catre membrii
guvernului.
Ordinele i dispozitiile imparatului, facute in numele imperiului,
ca sa fie valabile, trebue sa fie contrasemnate de cancelarul imperiu-
lui, care preia astfel raspunderea lor.

Jurisdicfiunea imperials
18.
Se institue un tribunal imperial care are sa decida:

asupra litigiilor in care imperiul este parte; asupra litigiilor
intre unele state nationale; intre aceste de o parte i imperiul de alts

parte; intre un stat national i cetatenii sau corporatiunile unui alt
stat; intre acetia i imperiu; intre cetatenii diferitelor state nationale; asupra reclamatiilor impotriva functionarilor imperiali; inalta
tradare impotriva sigurantei imperiului; insultele ci ultragiile fata de
autoritatile imperiului; crimele i delictele impotriva dreptului international; abuzurile presei prin atacarea dinastiei imperiului i a organelor sale.
Organele legislative imperiale sunt autorizate sa propuna legi
corespunzatoare punctelor de mai sus.
State le nationale
19.
Toate chestiunile care nu sunt rezervate in mod expres competintei imperiului, cad in competinta statelor nationale.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
248
20.
In fiecare stat national se institue un parlament, un giivern deosebit i o putere judecatoreasca.

21.
Imparatul numwe pentru fiecare stat national ate un guvernator imperial in fruntea guvernului. Acesta trebue sa fie cetacean
al statului national respectiv.
22.
Imparatul numqte pe membrii guvernului dupa propunerea

guvernatorului.
23.
Fiecare stat national ki da singur constitutia sa. Aceasta trebue

s fie aprobata de cAtre puterea imperials pentru ca s poata fi introdusa in vieata. P Ana atunci guvernul statului national exercitA singur
toate drepturile autunome ale tariff.
Garantarea constitutiilor statelor nationale
24.
Imperiul garanteazA statelor nationale teritoriul lor, autonomia lor,
in masura in care ea nu este limitata prin constitutia imperiului si

constitutiile lor speciale.
In acest scop, fiecare stat national trebue sa ceara imperiului
garantarea constitutiei sale.
Aceasta aprobare are loc din partea guvernului imperial in urmatoarele conditiuni :
T. Constitutiile statelor izolate nu pot s5 contina dispozitiuni

care ar fi in contrazicere cu cele ale constitutiei imperiului.
2. Ele trebue s asigure exercitarea drepturilor politice dupa principiile constitutional-monarhice.
3. Ele trebue sa fie adoptate de majoritatea absoluta a legislaturii
statelor respective.
4. Este interzisa orice alianta particularl si orice tratate de natura
politica intre diferitele state nationale.
www.dacoromanica.ro
5.
249
State le nationale, in mijlocul carora se gasesc minoritati natio-
nale recunoscute, trebue sa li se garanteze, (aici trebue sa fie exact

precizate) drepturile si libertatile.
Limba mijlocitoare
25.
Fiecare stat national hotaraste care va fi limba oficiala a statului

Limba mijlocitoare internationals a imperiului este cea germana.
Ca atare, ea este limba oficiala a tuturor autoritatilor imperiale care
isi au sediul la Viena, a guvernului imperial, a parlamentului, a armatei si a marinei, ea este mai departe limba oficiala intre statele natio-
nale de o parte si intre acestea i imperiul de alts parte.

In parlamentul imperial insa, fiecare membru poate sa intrebuinteze i limba lui proprie.
Toate autoritatile imperiale
cu exceptia celor militare intrebuinteaza limba oficiala a statului national respectiv. In relatiile cu
autoritatile centrale sau cu autoritatile imperiale din alte state nationale, se va intrebuinta exclusiv limba germana.
Pentru acest motiv fiecare functionar federal trebue s aduca
pe Tanga celelalte dovezi i dovada ca el stapaneste perfect atat limba
oficiala a statului sail cat i cea germana.
Toate legile, decretele, publicatiile autoritatilor imperiale nu pot fi
concepute si publicate decat numai in limba oficiala a statului component respectiv.
Toate inscriptiile autoritatilor imperiale, inclusiv cele militare,

vor fi facute numai in limbile oficiale respective.
Pe monede i bancnote trebue s fie de asemenea intrebuintate
toate limbile oficiale ale statelor componente.
Procedura executivd
26.
Daca unul dintre state se abtine un timp indelungat i intentionat

dela trimiterea reprezentantului sau reprezentantilor sai in guvernul
imperial, imparatul are dreptui s numeasca pentru statul respectiv,
in guvern, numarul de reprezentanti care i se cuvine.

Daca unul dintre state nu-si indeplinete indatoririle lui constitutionale, atunci puterea imperials ii atrage atentia asupra acestui
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
250
lucru de trei oH. Dad interventia ramane fara rezultat, guvernul

imperial raporteaza despre aceasta corpurilor legiuitoare. Acestea
pot in acest caz s'a pronunte o executie, adica i se rapeste /aril respective puterea guvernamentala si ea este tratata ca un tinut administrativ.
Dispozitiuni generale
27.
Functionarii imperiali, din statele nationale, trebue s fie cetateni ai statelor respective. Aceasta dispozitie nu cuprinde pe funcIionarii ocupati la autoritatile centrale din Viena.
28.
Viena este capitala si orasul de resedinta al imperiului.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
REALIZAREA
Stiu ca milioane de cetateni ai imperiului nostru habsburgic,
marea, zdrobitoarea majoritate a Germanilor, Slavilor si a Romani lor
ar fi cat se poate de multumiti, daca starea de lucruri ar lua o asemenea infatisare. Insa, ne intrebam: parlamentul austriac si maghiar
vor vota ele vreodafa o asemenea reforms constitutionals ? Stim prea
bine acest lucru : niciodata aceasta reforms nu va putea fi efectuata
pe cale parlamentara. Insa chiar daca in Austria si in Ungaria ar exista
cele mai ideale legi electorale si ele ar fi respectate in modul cel mai
constiincios, chiar si in acest caz este foarte problematic clack' s'ar
putea ajunge la o constitutie imperials dreapta, care sal tins seama
de toate intemeiatele pretentii ale natiunilor.
Ceea ce trebue s bimiasca este nu organizarea juridical actuala,
a imperiului, ci realitatile nationale 1), precum si interesele noastre
orientale, de care depinde trainicia si intregul viitor al imperiului.

Marea neintelegere istorica, intre popoarele imperiului habsburgilor, poate fi aplanata dupa sfanta dreptate pentru toate partile in
litigiu, numai de un judecator impartial. Acest judecator este chemat,
si numai el are puterea si datoria sal faca o lovitura de stat a tuturor popoarelor . Dr. Kramer, cunoscutul conducator ceh a spus in
discursul sau tinut la 27 Mai 1904 in sedinta delegatilor din Austria :
Daca (aceasta lovitura de stat) s'ar produce intr'un spirit de dreptate si de moderatie, atunci dupa un scurt timp, dupa ce agitatia s'ar
potoli, popoarele ar respira usurate si n'ar intelege cum de n'au

putut sal faca singure, in decursul atator ani de zile, ceea ce apare
dela sine inteles.
1) Rudolf Springer: Naumanns Haft, No. 36, 1905.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
252
Daca s'ar lua o asemenea hotarire autoritark ea n'ar- putea fi

un pericol .
Zile le acestea a aparut in Osterreichische Rundschau un arti-
col foarte interesant asupra statului national maghiar, opus monarhiei habsburgice. Autorul, d-1 C. Treumund, evident un pseudo-nim , deplange intre altele urmarile daunatoare pe care le-a avut
pentru Austria, respectul prostesc al principiului de neamestec in
treburile Ungariei si totdeodata crede el in fata reorganizarii imperiului, care a devenit necesark problemele constitutionalismului formal,
trebue s stea pe al doilea plan fats de cerintele imperioase ale stabilitatii internationale si ale liberei desvoltari culturale a nationalitatilor. El mai aminteste, cu drept cuvant, ca nici cel mai mic scrupul
nu impiedica maghiarimea sa calce in picioare pur si simplu, principiile constitutionale care sunt oarecum favorabile celorlalte nationalitati 1).
De sigur contele Tisza are complecta dreptate atunci card vorbind despre teoria loviturii de stat, se exprima in felul urmator :
<< Daca un factor constitutional este incapabil sa exercite dreptul
pe care este chemat sa-1 exercite, cu pastrarea formelor normale si
aceasta incapacitate se datoreste faptului ca factorii incompetenti
ahuzeazd de lacunele si lipsurile acestor forme ale situatiei constitutionale, deci and factorul constitutional competent isi indeplineste in asemenea situatie sarcina, cu violarea formelor, atunci nu
numai el el nu violeaza, prin aceasta principiile constitutionale, ci
le impune si asigura izbanda for (aplauze furtunoase prelungite...).
Exists oare in lume, domnilor, un factor mai constitutional cleat
vointa nationals ? 2).
Cromwell a dizolvat parlamentul englez, facand membrilor intemeiatul repros, ca ei n'ar merita sa se numeasca parlament. Ye are no
Parliament ! In the name of God,
go ! Exact acelasi lucru putem se
striga'm in fats celor doua parlamente ale noastre, de dincolo si de

dincoace de Le.tha.
Astfel nu ramane altceva de facut decat ca imparatul sa inlocuiasck prin puterea cuvantului sat', starea actuala constitutionale
1) d Osterreichische Rundschau a din 7 Dec. 1905.
2) Cuvantarea contelui yStefan Tisza la Adunarea poporului care a avut loc
la 20 Noemvire 1904, cu ocazia reformei regulamentului.
www.dacoromanica.ro
REALIZAREA
253
scare constitue o imposibilitate, cu o constitutie corespunzatoare,

nevoilor reale.
Batranul von Diller a scris in cartea sa mai de mult, ocupandu-se
de Maghiari, ca intelegerea din 1867 a fost de fapt facuta numai cu
,ei (Maghiarii) si cu cei can le erau partizani declarati. Guvernul impe-
rial e destul numai sa clipeasca din ochi si toate franghiile cu care

puterea Maghiarilor tine inlantuite popoarele, se vor destrama in
aer, ca niste fire de plianjenis 1).
D-1 Friedrich Naumann in brosura sa asupra Germaniei si Austriei,
crede si el ca la noi totul depinde de interventia Coroanei. Ca este

nevoie de o revolutie de sus, in favoarea imperiului 2).
Viena si numai Viena in 1867 a inchis imperiului caile spre un
progres natural, sacrificand maghiarismului cele 12 milioane de nemaghiari. Viena si numai Viena poate sa-i elibereze iarasi, punand
astfel intregul imperiu pe un fundament firesc.
Oamenii de stat oportunisti, cari proclama sus si tare ca in Austria
nu se poate guverna impotriva lui Neue Freie Presse , nu vor avea
de sigur niciodata curajul, sa recurga la forta executive, ca sa face

din amestecatura noastra de popoare, un stat modern. Ca toate
mediocritatile, acesti oameni se tern de revolutie . Acesti domnisori
ar trebui sa se intrebe candva, dace ar mai exista astazi in Europa o

Germanie infloritoare, in cazul cand Bismarck n'ar fi facut o politica
de asa zisa totals rasturnare ? La noi, in Rusia si in Spania, nu se face
o politica de rasturnare )). De aceea ne si merge, tuturora, atat de
stralucit ! Acestor asa zisi barbati de stat, acestor carpaci can traiesc
de pe urma compromisului si din complicatiile problemei nationalitatilor, li s'ar putea striga, impreuna cu Fr. Hebbel:
acolo unde sunt rani de vindecat, voi nu mai aveti ce cauta
cu leacurile voastre .
Dace ne vom codi sa pasim la timp pe calea care trebue sa duce
neaparat la infa'ptuirea unei Austrii-Mari, atunci triumful kossuthismului in Ungaria si descompunerea imperiului nu vor mai putea
fi oprite. Caci dace se va ceda in fata pretentiunilor maghiare privitoare la revizuire, asa dupe cum o doresc ei, atunci dualismul nu
1) Franz von Lohr: Die Magyaren und andere Ungarn. Leipzig, Fues, 1874,
P. 433
2) Friedrich Naumann: Deutschland und Osterreich, e Hilfe*, 1900, p. 16.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
254
numai ca nu va fi desfiintat, ci intarit. Imperiul se va desface pentru totdeauna in doua state; ideea imperiall austriaca, ideea de stat
a habsburgilor va apartine istoriei si, in decursul anilor, ii asteapti
si pe ei soarta dinastiei Bernadotte )) 1).
Pentru a evita toate aceste lucruri si a asigura viitorul imperiului,
trebue sa iesim din formalismul marunt al legalita'tii, pentru a ajunge
in domeniul dreptului; vom fi nevoiti sa spargem labirintul acesta
putrezit, pentru ca dreptul tuturor popoarelor din imperiu s se

poata deslasura in mod liber. Atunci vom putea exclama impreuna
cu contele Clam-Martinitz: Cele hotarite, pe cale de decret de catre
imparat, imi sunt mai placute, decat cele hotarite de o oligarhie parlamentara )).
In ceea ce priveste, in special, pe Maghiari, nu trebue uitat nicia

clips ca fats de ei este pe deplin justificata chiar o politica tare, caci
nerecunostinta pe care o au fall de imparat, care a facut doar din ei
ceea ce sunt, este de-a-dreptul revoltatoare si fall seaman.

Trebue sa spunem despre Maghiari, ca si despre toate clicele
dornice sa domine, ceea ce a spus in 1626 Sir John Eliot in acuzarea
sa impotriva Ducelui de Buckingham:
Pereat qui perdere cuncta festinat ;
Opprimatur, ne omnes opprimat.
Prin urmare, o interventie viguroasa si s'a terminat cu toata galagia maghiara I
Dar cineva ar fi putut sa creada ca in acest caz Maghiarii vor

face revolutie ? Ei nu vor face-o. Pentru asa ceva sunt astazi incapabili. Its morderont sur du granit, cum a spus marele corsican despre
dusmanii sai.
In schimb, intreaga lume civilizata ar fi, plina de entusiasm

de partea imparatului. Toga lumea ar vedea imediat si s'ar putea con-
vinge ca niciunei nationalitati riu i s'a facut o nedreptate, intru cat

n'ar fi vorba decat de eliberarea celor asupriti de sub jugul asupritorilor. Si clack' Maghiarii, sau eventual Cehii si Polonezii, vor ridica
glasul, atunci acestia nu vor putea conta pe niciun fel de simpatie.
Caci nimeni 1111 se entusiasmeaza pentru un popor, care Opal numai
pentruca este impiedicat sa trateze alte popoare ca pe sclavi.

1) Rudolf Springer,
Hilfe 0,
Nr. 36,
1905.
www.dacoromanica.ro
REALIZAREA
255
Intr'o brosura maghiara a contelui Albert Zay acesta scrie : pro-
blema nationalitatilor in Ungaria nu este o chestiune de dreptate,

ci o chestiune pur si simplu de forts o 1).
Maximilian Harden aminteste Intr'un numar din Die Zukunft #
de curand aparut, o vorba a lui Goethe despre necesitatea s se faca
ordine, mai ales in Ungaria, cu ajutorul fortei. La 1 Septembrie
1821 in Eger, Goethe a spus consilierului Grilner, care a vorbit despre
unitatea si administratia provinciilor austriace, accentu and mai ales
chestia Ungariei: g De oarece fiecare rege al Ungariei jury a va

respecta constitutia nu li se poate din pacate impune prin forts
nici ceea ce este bun si folositor. Va veni totusi data timpul, asa cum
a fost sub Imparatul Iosef, and se va impune cu forta ceea ce este

folositor Orli 2).
Ungurii erau oarecum cunoscuti in Europa, Inca cu prilejul revolutiei for populare. Astfel Louis Debrauz de Saldapenna le-a spus :
(Les Magyars) doivent briser pour toujours avec les traditions feodales qui les poussent a revendiquer sous le manteau de la liberte leur
propre suprematie a regard des autres races du royaume 2).
Paul de Lagarde are toata dreptatea and isi bate joc de pretinsul
4 talent politic al Maghiarilor si exclama : g o lipsa de barbati de stat
de-a-dreptul jignitoare, o totall incapacitate sa-si recunoasca si sa-si
exercite obligatiunile politice, grandomania, asuprirea tiranica a tuturor nationalitatilor nemaghiare si o lingusire ordinary a Evreilor asezati in Ungaria, can dintr'o natiune s'au transformat cu repeziciune
Intr'o comunitate religioasa, si influenteaza in acelasi timp presa
europeana ce apartine coreligionarilor for in favoarea Maghiarilor,
este tot ceea ce poate spune istoria din ultimii ani despre Ungaria 4).
In toata Europa se stie astazi ca toate nationalitatile din cuprinsul

monarhiei habsburgice au cerut si cer permanent o uniune nationalconstitutionala; numai Maghiarii au pretins si pretind una internationals. Cerintele nationalitatilor pot numai sa consolideze monarhia;
ceea ce vor Maghiarii : echivaleaza cu disolvarea imperiului.
1) Graf Zay Albert:
Adalekok 3, p. 23: A nemzetisegi Iterdes Magyaror-
szdgon nem az igazsdg es meltdnyossdg kerdese, hanem egyszer :len hatalmi kerdes.
t Die Zukunft s. Berlin, 13 Octomvrie 1905.

3) Le Chevalier Louis Debrauz de Saldapenna: Solution de la Criss Honggroise. Paris, August 1862, p. 300.
) Paul de Lagarde: Deutsche Schriften. Gottingen, Dieter, 1878, p. 73.
2)
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
2$6
Insusi profesorul Friedrich Paulsen in cartea lui Etica si Politica ajunge la urmatoarele concluzii generale: Daca dreptul formal
este invechit si mort, daca el nu serveste decat drept sprijin unei

vointe desarte si tiranice, daca poporul, in loc sa fie protejat si inaltat
prin el, este incatusat si pustiit, atunci este valabil vechiul adaugiu:
binele poporului, este legea suprema, salus populi suprema lex.
La urma urmei, dreptul nu exists decat numai pentru intarirea

poporului si nu poporul pentru mentinerea dreptului. Daca normele
de drept isi pastreaza cu incapatanare numai aparenta, ele sunt sfaramate si li se intampla ceeace merits. 0 simple hartie, o vointa trecud, nu poate O. lege vointa prezentului, nu poate sa lege pentru
totdeauna nouile forte. Ar fi o exagerare a notiunii de drept, a separa
notiunea de drept, de realitate si a be opune una alteia * 1).
Exagerarile maghiarilor constitue o excrocherie. Se stie doar

astazi ca Maghiarii au inselat intreaga opinie publica europeana in
1848 si in anii urmatori cu declamarile for despre idealurile liberfeta . Aceste idealuri le-au realizat de mult: au transformat
Cara inteo Bastilie a nationalitatilor, reprimand cu cea mai brutala
teroare orice miscare libertara. Legea for electorall este o batjocura
a formei de guvernare constitutional-reprezentativa; biurocratia for
este mai despotica decat cea a Rusiei. Libertate de press n'a existat niciodata pentru nationalitatile din Ungaria. Romani, Slavi,
Germani au fost zilnic condamnati la pedepse de ani de zile temnita
si la grele amenzi pentru cele mai nevinovate articole de gazed 1
Ziarele devotate imparatului si imperiului au fost asuprite in modul
cel mai rusinos; institutiile culturale ale nemaghiarilor cu fost disolvate pretutindeni si a fost inscaunata teroarea jandarmeriei.
In toad Europa nu exists o Cara, cu exceptia Rusiei, unde tirania
in numele rasei sa-si serbeze adevArate orgii, asa cum se intampla in
Ungaria.
A. Menger recunoaste si el ca Maghiarii tin celelalte nationalitati
din Ungaria sub adevarata stare de asediu. El spune : niciun popor
dominator nu va renunta la pozitia sa, daca nu i se va impune acest
lucru 2).
1) Friedrich Paulsen: Zur Ethik und Politik, gesammelte Vortrdge und Aufsiitze, vol. II. Berlin, Sarganek, p. 26.
2) Anton Menger: Neue Sittenlehre. Editia II-a, G. Fischer. Jena, 19os,
p. 22.
www.dacoromanica.ro
REALIZAREA
257
Desfiintarea dualismului si a hegemoniei maghiare nu va surprinde si nu va instraina deci simpatia niciunei tari din lume; in
schimb va da o satisfactie de mult visata, tuturor celorlalte popoare
din cuprinsul monarhiei.
De aceea atunci, cand se vine cu constitutia maghiara, sa nu se
uite ca ea n'a insemnat niciodata nimic pentru majoritatea sdrobi-
toare a populatiei Ungariei si n'a putut niciodata prinde teren in

aceasta populatie. Iar in ceea ce priveste valoarea unei asemenea
constitutii, dam cuvantul d-lui Dr. Ludwig Gumplowicz, unul
dintre cei mai productivi sociologi. El spune:
daca cercetam mai de aproape ce fel de drept este acela, care
n'a fost in stare si n'a reusit sail creeze o baza morals, in care sa
poata prinde radacini puternice: atunci pricepem ca a fost intotdeauna un drept care nu s'a nascut din imperativul situatiei, ci din
bunul plac momentan al unui partid; din teorii si idei false, din nesocotirea situatiei reale. Un asemenea drept pluteste insa intotdeauna
nestatornic si neputincios in aer, valabil fiind numai prin sprijinul

si protectia din afara, flea puterea data de o. viata proprie, intrinseca,
strain moralei publice si dusmanos ei, incapabil sa dea nastere unei
noui morale. De aceea el este sortit dinainte pieirii. Insa un asemenea
drept nici nu este in primul rand un drept si ca atare nu are nicio

vitalitate el este un drept nascut mort * 1).
Oare unde std scris ca de dragul ciudatului drept constitutional
maghiar, popoare intregi trebue sa fie exterminate ? Ca de dragul
egoismului maghiar si al politicii sale intreaga monarhie trebue sa fie
aruncata dintr'o criza, care-i primejdueste existenta, intr'alta ?
Toate acestea pot si trebue sa fie in sfarsit remediate si asta cat
se poate de repede si de radical. Domnii maghiari vor trebui sa se
multumeasca cu statul for national si 11 pot avea in acest caz pe
teritoriul for etnic. Europa are nevoie in aceste locuri de o Austrie
Mare, cu adevarat puternica unde si Maghiarii s se poata desvolta
liber si nu de un fantastic imperiu maghiarizat, ridicat pe ruinele
altor natiuni, apte si dornice de cultura `.2).
1) Gumplowicz: Grundziige der Soziologie, p. 198.
2) $i Auerbach se intreaba dacA Europa are nevoe de un Stat maghiar, asa
cum el este astral conceput, si fireste raspunde negativ la intrebarea: Est-il vraiment nicessaire pour l'Iquilibre et le salut de l'Europe, pour la bonne marche de
l'humanite qu'il existe un Etat hongrois dans le sens ou I'entendent ses ap6tres? Ne
17
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
258
Conte le Andrassy spune in cartea sa pe care am citat-o in repetate
randuri, ea data scopul principal al politicii curtii imperiale ar fi

fost sa sdrobeasca maghiarimea, atunci acest scop ar fi fost atins 1).
Sunt de parere ca a sosit in sfarsit timpul, nu ca maghiarii sa fie

nimiciti ca nationalitate acolo unde traiesc, dar ca s li se rapeasca
abuzivul si barbarul for drept de dominatie a nationalitatilor . S
fie sfaramate lanturile, cu care ei in aceste nationalitati in robie.
Rauter subliniaza in Istoria lui, in mod expres, faptul el Deak
s'a exprimat impotriva federalismului numai pentruca a recunoscut
ca degradarea maghiarimii la proportia unei cincimi din imperiu,
o va lipsi pentru totdeauna de ceea ce ravneste atat de mult : sa

joace un rol european ! ! ! * 2). Pentru noi, can constituim celelalte
patru cincimi din populatia imperiului, n'are nicio importanta data
Maghiarii joaca sau nu un rol european. Insa, in once caz, noi ne-am
ferit intotdeauna si trebue sa ne ferim si mai departe ca ei sa nu-1
joace pe spesele noastre.
Auerbach spune intr'un loc foarte bine : mais ilimporte que l' Autriche et la Hongrie renoncent a des formules dont elks ont mesure l'impuissance et la vanite ; qu'elles creent a ces socidtes inclecises,a ces rimes,
dont elks ont charge, des patries a des peuples se developpent et fraternisent sans sacrifice de leur originalite ni de leur conscience. La patrie
commune tirera de ce contours, de cette variete d'energies sa force et
sa grandeur 3).
Acei can se inspaimanta de perspectiva unei revolutii , ii sfa-
tuim sa se lase povatuiti de Pester Lloyd . Acest ziar scrie, ca

o forma de stat nu este doar un scop in sine si o asemenea forma
si-a pierdut orice motivare, deoarece datorita ei n'a rezultat pentru
poporul care trebue guvernat, nimic altceva deck mizeria si prabusirea 4).
serait-ce pas une contrefacon artificielle et monstreuse, taillde a l'emporte -piice sur le
patron des formations politiques plus vielles qui n'ont pas eu a compter avec les rd.pugnances ethniques ou le sentiment national de ceux qu'elles encadraient? Auerbach:
Les races et les nationalites en Autriche-Hongrie, p. 331.
1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich vom .7ahre 1867, p. 107.
2) Dr. D. Rauter: Geschichte Osterreichs von 1858-1890. Wien, 5894

Perles, p. 5o.
3) Auerbach: Races et nationalites en Autriche Hongrie, p. 333.
4) Pester Lloyd din 23 Ianuarie 1905 (Asupra reNoluIiei din Rusia)
www.dacoromanica.ro
259
REALIZAREA
Acei ce vorbesc despre juramantul depus de imparat pe constitutia maghiara, ar trebui sa se gandeasca cum ca imparatul nu s'a
legat prin juramant pentru interpretarea kossutista a Constitutiei.
Acest lucru it recunosc ins4i public4tii englezi, pe and la noi,
sunt multi cari nici nu vor s tie despre ass ceva. Celebra revista
saptamanala engleza The Saturday Review D de pilda spune ca
acordarea posturilor de comandament Maghiarilor, etc., ar echivala cu o
calcare de juramant din partea imparatului. Caci el a jurat numai

pe Constitutie asupra careia s'a cazut de acord in 1867 1).
In schimb ceea ce afirma Maghiarii este old stale stuff.
Ordinea universals se bazeaza pe autolimitare. Una dintre insuirile neaparat necesare pentru orice flinch' vie, este capacitatea ei
de a suporta anumite stari de lucruri. Conditiile vietii cer dela fiecare
din noi ca sa renuntam la anumite lucruri i sa ne ingradim vointa.
Cine nu voiwe s'o faca trebue sa se invete minte pe propria lui piele
i sa cunoasca din experienta necesitatea autolimitarii. Insa acela care
nu invata nici dela aceasta mare invatatoare, care este experienta, se pea-
busqte lard posibilitate de scapare. Toate acestea nu le afirma nimeni

altul dec at conducatorul coalitiei maghiare
contele Andrassy ! 1).
Deci niciun om cu judecata nu va purta vreo simpatie asupritorilor.
Bineinteles ca toate cele despre care am scris se vor realiza cu

litirinta daca dela Viena, se va porni cu o deplina si sincera incredere fats de popoarele care traiesc in cuprinsul imperiului.
Pe ziva de 2 Februarie 1904 printul Alois Liechtenstein a tinut
la Viena un discurs care a fost mult comentat, asupra situatiei politice.
Nu pot incheia mai bine acest capitol dec at citand aci concluziile lui.
El a aratat in ce au constat turburarile din anul revolutiei 1848

i a conchis : In acele imprejurari infrangerea a suferit-o intelepciunea barbatilor de stat i diplomatii. Nodul gordian, nu putea fi
solutionat decat despicat cu sabia, de o forta superioara. Tot astfel
se va intampla si de data aceasta, dupa cum se poate prevedea. Austria,
1) Constitutional government in Austria Hungary is at a standstil. Count
Andrassy, the last refuge, has refused point blank to form a cabinet and the
King is equally determined not to grant him the concessions he demanded They
would indeed involve the breaking of the oath witich he made at his coronation to observe the constitution of 1867. 4( The Saturday Review of Politics s.
Literature, Science and Art, 25 Martie 1905, p. 366:
2) Andrissy: Ungarns Ausgleich mit osterreich, p. 310.
17*
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
26o
statul glorios cladit in urma cu multe secole pe temelii etnice, geo-
grafice, istorice si morale, nu se va lasa desfiintat, in urma unor

nesfarsite discursuri tinute fail Intrerupere dincolo si dincoace de
Leitha. Suntem aproape de acel moment, cand li se va pune capat
acestor discursuri asa cum se Intrerupe o convorbire telefonica plictisitoare : se va atdrna receptorul fi se va spun: destul I* (Aplauze
furtunoase, repetate mereu).
SA nu cadem iarasi in gresala anilor 1850-1870, cand s'a Incercat
ca lupta Impotriva Maghiarilor sa fie dusa cu ajutorul celorlalte natio-
nalitati, tinute legate de main si de picioare ! D. Rudolf Springer

caracterizeaza foarte just lipsa de orice criteriu a guvernului de atunci,
spunthid ca Austria inclina Inapoi spre absolutism, # tocmai in clipa
cand parlamentul din Kremsier a gasit linia mijlocie a nationalismu-
lui si constitutionalismului. 0 curte imperiald priceputa politiceste,

moderata, atunci cand este infranta, ca si atunci cand este victorioasa,
i-a gratificat pe Maghiarii invinsi si descurajati, obligandu-i la recunostinta, prin faptul acordarii unei constitutii care sa le lase autonomia in tinutul for linguistic, considerandu-i drept un popor egal,
Tanga sapte popoare. Daca curtea imperials (Bach) ar oferi fiecarui
guvern al sal' un parlament democrat dupa proiectul dela, Kremsier,
atunci Austria si deci si Ungaria s'ar organiza in tinuturi administrative si nationale, autonome, pe care nicio putere din lume nu
le-ar putea mai sterge de pe harta geografica *1).
Dar si dupa aceea, adica dupa 188o, Viena a avut cele mai serioase
motive sa is masuri energice impotriva politicii maghiare de terorizare si sa delimiteze, Para cea mai mica sovaire, Croatia, Slovacia,
apoi toate partile Ungariei locuite de Romani, Sarbi, Slovaci si Ruteni,
sa le organizeze ca tari autonome si sa le incorporeze pe toate, constitutionaliceste, Austriei.
Atunci, in asemenea conditiuni, Ungaria maghiara, va fi pusa

sal-si dea seams de realitate, in cel mai scurt timp si inevitabil.
Este Inca timp sa facem aceasta. Mai exists posibilitatea sa fie
indreptate greselile comise si sa se organizeze Intregul imperiu, pe
baze atat de puternice si in mod atat de priceput, incat el s fie in
stare sa paseasca spre un sigur si chiar mare viitor.

Mai este Inca vreme ...
1) Rudolf Springer: Die Krise des Dualismus, p. 39, 4o.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
OBIECTIUNILE ANTIFEDERALISTILOR
0 mare parte din presk scrisa in limba germank este impotriva
acestei politici. Mai ales sunt impotriva ziarele iudeo-liberale.
Cred insa ca aceste realitati ale noastre sunt destul de bine

cunoscute si fiecare astfel isi da seama, cats valoare poate sa i se
atribue acestei prese, mai ales atunci cand combate politica federalists. Richard Cobden a scris in 1863 lui De lane, pe atunci editorul
lui Times: Sunt din ce in ce mai convins ca pentru asigurarea suc-
cesului unui mare proiect de reforms trebuesc indeplinite numai

trei conditiuni, si anume : o cauza bunk protectori statornici si
dusmania ziarului Times . Toate popoarele, care sunt interesate
la o noua forma de organizarea din cuprinsul acestui imperiu
ar fi putut astazi s stie, ca, daca aceasta anumita press ridica
obiectiuni peste obiectiuni impotriva federalizarii imperiului, ostilitatea ei dovedeste un singur lucru: ca popoarele se gasesc pe drumul,
cel bun.
D-1 Cheradame este francez, insa unul dintre cei mai buni prieteni ai monarhiei noastre. El judeca foarte just atunci cand, de pada,
spune despre Neue Freie Presse * (el ar putea s'o spuna despre
toate ziarele noastre iudaice): Depuis sa fondation, elle mine sournoisemene l'Autriche1).
Deci obiectiunile care sunt ridicate din aceste cercuri, au valoare

si merits o discutie numai in masura in care influenteaza judecata
multor oameni politici si barbati de stat, care altfel gandesc
logic.
1) Cheradame: L'Europe et la Question d'Autriche au seuil de XX-siecle.
Paris, Plan, Dior, p. 129.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
262
1. Federalizarea monarhiei ar echivala cu disolvarea ei
Acesta este pare-se cel mai vechiu argument al centralistilor care

a fost mereu adus, oridecateori au voit sa combats ideile federaliste.
Acest argument este falimentar, dupa cum am va'zut mai sus. Si nu
numai ca in ziva de astazi nu se poate vorbi despre un pericol de disolvare al statului federal, ci dimpotriva, tocmai principiul federativ a
ferit de disolvare state ca Germania, Elvetia si Confederatia Americeide-Nord. Acest lucru it recunosc fara exceptie toti profesorii de drept
constitutional.
La tendenza alla dissoluzione si viene temperando ed attenuando . . .
collo sviluppo progressivo dello Stato federale * 1), spune profesorul de
drept consitutional din Roma, Brunialti. Din momentul in care, de

pilda, cantonul Tessin si-a regulat din nou situatia fats de Elvetia,
este exclusa si ultima posibilitate a unei despartiri. De asemenea in
Statele-Unite dupa razboi, secesiunea a devenit cu totul improbabird' 1). Niciun om nu se mai gandeste la aceasta posibilitate. Si Statele-Unite se simt atat de sigure in aceasta privinta, incat dupa razboiul secesionist s'a socotit ca nici nu merits osteneala sa se adauge
la constitutie un paragraf prin care sa se tagaduiasca dreptul statelor
federale la despartire.
Federatia, in acest sens, se chiama tocmai diviziunea munch'.
Dupa cum o sumedenie de chestiuni, care erau inainte lasate la

initiativa statului, au trecut in sfera autonoma a indivizilor, asa si
multe chestiuni odinioara strict centralizate trec tot mai mult asupra
oraselor, provinciilor, statelor, etc., autonome.
Cum se mai poate vorbi de un pericol de destramare, cand statul
federal german din zilele noastre, care este doar constituit dintr'o
sumedenie de monarhi, nu numai ca nu este amenintat din acest

punct de vedere, dar este incomparabil mai consolidat decat
oric and ?
Si atunci, cei fricosi, ar trebui sa se intrebe macar odata incotro

oare pot sa graviteze, de fapt, nationalitatile noastre ?
Cad afara de Italieni si Romani, nicio alta'nationalitate negermana
nu poate sa se sprijine pe un stat format de un acelasi neam. Intre
Italieni, numai o asuprire absurda, fara indoiala, a dat nastere curentului iredentist. Acestea ar disparea cu siguranta imediat ce natio1) Brunialti : Unioni e combinezioni fra gli Stan; p. 217.
www.dacoromanica.ro
OBIECTIUNILE ANTIFEDERALI$T1LOR
263
nalitatile si-ar gasi in acest imperiu un protector pentru individualitatea lor.

Chestiunea iredentismului este insa mult prea importanta pentru
ca s'o potdiscuta in trecere. Ma voi mai intoarce la ea, in mod special.
2. Fcirdmitarea in state mici
Reprosul, cum a federalizarea monarhiei ar avea drept urmare

un sistem de state mici, vine fireste numai dela oamenii cari Inca
nu stiu ca imperiul german modern formeaza tocmai un sistem de
state mici. Acolo nu este vorba de o confederatie, ci despre un stat
federal organizat in chip unitar. Acei cari Inca nu stiu ce insemneaza
acest lucru, o pot afla in capitolul respectiv al acestei carti. i apoi
este cu totul indiferent clack' o Federatie se compune din doul sau
din o suta de state.
3. oStat in Stat
La fel de absurda este palavrageala despre formarea unui Stat in
Stat . Dar tocmai aceasta o vor nationalitatile: sa creeze state in sanul
acestui imperiu Cui nu-i convine acest lucre, n'are cleat sa deplanga
1
compozitia etnica a monarhiei noastre. Monarhia noastra n'a fost

niciodata un stat national, nu este nici acum si nu va fi niciodata.
Ea a fost si trebue sa ramana : o liga a natiunilor.
Insa natiunile acestui imperiu nu se multumesc numai cu legi
linguistice . Ele vor sa traiasca si sa prospere si de aceea ele trebue
tocmai se formeze state in stat. Deoarece formeaza anumite natiuni
in stat, dorinta for este intemeiata, atat din punct de vedere al dreptului cat si al moralei. Iar indeplinirea acestor dorinte ale for este
rationala si politiceste, caci vor sa duck' o viata nationals de stat,
dar nu in gall, ci inlauntrul hotarelor imperiului. i incaodata:
aceasta este si trebue sa fie hotaritor.
4 Numai, nu un Stat in Stat ! .
Dar ce inseamna acest lucru altceva decat ca nu trebue sa mai
existe nimic altceva in Stat, care n'ar avea o viata intrinseca ? Eu
spun mai mutt: data comunitatile, raioanele si tinuturile trebue sa
aiba inteadevar o viata proprie, atunci fireste ca ele sunt State in
Statul, care el singur insa se oglindeste in orice comuna sateasca.
Aceasta are in persoana primarului sau
pe regentul ei; de asemenea isi are parlamentul in consiliul comunal, tribunalul sau satesc,
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
264
sau ar trebui cel putin OA aiba, precum are si finantele lui proprii.
Toate acestea, fireste, in forma cea mai simple. In forma mai desvoltata se gaseste o asemenea situatie in organizarea districtului. Iar ca
treapta superioara, in acea a tinutului. Astfel, inla'untrul competintei
lor si pentru interesele lor particulare
comunele, districtele si
tinuturile sunt asemanatoare unor mici state. *i. ele sunt tratate in
acest chip datorite tocmai existentei unei constitutii federative, singura care poate sa garanteze adevarata libertate a poporului. Iar data
in statele noastre zise constitutionale, ele nu sunt nici pe departe
astfel tratate, de aci nu izvoraste decat un absolutism putin schimbat
si camuflat 1).
4. Periclitarea pozitiei de mare putere

Inca o fraza absurda, accentuate intotdeauna tot de care acei cari
sunt incapabili sa conceapa o constitutie federative.
Dace acesti oameni ar avea mai multa capacitate in judecata lor,
si-ar aminti de actuala pozitie de mare putere atat a Germaniei cat si
a Statelor-Unite si ar vedea imediat ca exists state federale a caror
pozitie de mare putere este indiscutabila. La fel, exists state centralizate lipsite de cap, care numai isi inchipue ca au o asemenea putere.
Puterea imperiului depinde, in parte, de unitatea realizata in con-
ducerea politicii sale externe si a armatei sale; in parte, de starea

multumire si de spiritul de jertfa ale populatiei sale; caci dace massele
populare sunt indarjite impotriva Statului, atunci din punct de vedere
al puterii sale externe nu mai foloseste nimic, nici centralizarea in

politica externs si nici in armata.
Franca, sever centralizata, a fost batuta de catre Germania federative; iar Spania centralizata p aria la extrem de Statele-Unite
ale Americei-de-Nord.
5. Nationalitdtile nu sunt coapte pentru autonomie
Aceasta obiectiune a fost fax% obiect si acum cincizeci de ani; cu
atat mai mult este astazi deplasata. Toate nationalitatile noastre sunt
in momentul de fata la un nivel de culture mult mai ridicat deck

Maghiarii in 1867 sau, de pilda, decat Serbia, Grecia, Bulgaria, pe
vremea emanciparii lor. De sigur, cele mai multe dintre aceste state
mici sunt si astazi expuse multor primejdii. Insa, nu din pricina ca
I) C. Franz: Der Rideralismus, p. 135.
www.dacoromanica.ro
265
OBIECTIUNILE ANTIFEDERALI$TILOR
nu se pot conduce singure in interior, ci pentruca au voit sal fie

complect independente : ele sunt juarii in mainile marilor for vecini.
In ceea ce priveste paturile culte ale nationalitatilor, ele au crescut
si s'au desvoltat pretutindeni. In Ungaria insasi, unde Maghiarii

extermina in mod sistematic once cultura si intelectualitate nemaghiara, Romanii, Sarbii, Slovacii, ca sal nu mai vorbim de Croati,
au astazi un numar considerabil de oameni cu o cultura academia, dupe cum poseda diferite institutii culturale, banci, etc. Ceea ce
demonstreaza ca aceste natiuni vor putea face, in timpul cel mai

scurt, progrese asemanatoare cu ale Japonezilor, numai cu conditia
ca sa li se acorde libertatea de desvoltare.
6. /mperiu/ui i s'ar imprima un caracter slay

Federalismul este intotdeauna prezentat drept o aspiratiune exclusiv slava. Multi adversari ai reorganiza'rii federative au teama a
Monarhia, si data cu ea si Germanii austriaci, vor fi lasati in voia
slavilor. 0 Austrie slava, va duce o politica antigermana si panslavista, etc.
Un lucru trebue sa ramana bine stabilit: atata vreme cat intre
Austria si Ungaria persists un dualism politic, partea de dincoace de
Leitha, va capata in mod firesc, din ce in ce mai mult, un caracter
slay pronuntat. Caci dualismul, care a fost creat, in interesul Germanilor si impotriva Slavilor, a pus de fapt pe Germanii din Austria
in minoritate.
Concentrarea federative a intregii monarhii si numai aceasta,
poate s fereasa Austria de azi sa capete un caracter slay.
In partea austriaa a monarhiei de azi, Slavii formeaza o majoritate zdrobitoare. In Austria-Mare ei nu pot sa aiba aceasta majoritate. In Austria-Mare, Slavii vor ramane in minoritate I
In Austria-Mare raportul intre nationalitati ar fi aproximativ

urmatorul:
Nationalitati care nu sunt slave:

9 milioane
Germani
Maghiari (impreuna cu enclave )
))
Romani (impreuna cu enclave)

Italieni
Nationalitati care nu sunt slave
i milion
23 milioane.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
266
Slavi:
8 milioane
Ceho-Slovaci
Croato-Sarbi (fare Bosnia)
Polonezi
Ruteni
Sloveni
Slavi
3 1/2
iy2
i milion
20 milioane.
Dar chiar dace am uni Bosnia si Herzegovina cu Croatia, chiar

si atunci Slavii vor ra'mane in minoritate. De sigur, majoritatea popoa-
relor ne-slave n'ar fi decat de i 1/2-2-3 milioane. Dar o asemenea

situatie este de o mie de on mai buns decat o majoritate slava 1
Insa numarul Slavilor va mai suferi o scadere insemnata, deoarece
va fi nevoie s se renunte la multe insule cehoslovace, rutene si
sarbe, aflate in mijlocul altor nationalitati. Dar acelasi lucru se va
petrece si la Germani, Romani si Maghiari. Intr'un cuvant se va

ajunge ca intre state nationale sa existe un raport, asa cum este prezentat in capitolul Statele-Unite ale Austriei-Mari . Astfel in guver-
nul imperial (sau consiliul federal) diferitele nationalitati ar avea

urmatoarele voturi:
Slavi:
Popoare neslave
Austria germana
Ungaria
Ardealul
Boemia germana
Moravia germana
Tirolul
Triest
Tara secuilor
Popoare neslave
.
.
7
7
4
2
z
i
i
Boemia
z
.
Galitia apuseana .
Galicia rasariteana .
Croatia
Tara Slovacilor .
Ucraina
Wojwodina
Slavi
.
.
3
.
3
3
i
1
18
24
Dar chiar clack' ar fi de dorit o oarecare modificare a acestui raport,

imperiul nu va putea ca'pata, niciodata, un caracter slay.
Slavizarea insa ar fi imposibila si pentru motivul el despartirea
politico-nationala' traseaza intre popoare adanci granite.
Inlauntrul Austriei germane, Boemiei germane sau Moraviei

germane nu va exista nicio scoala slava, niciun functionar slay, etc.
www.dacoromanica.ro
OBIECTIUNILE ANTIFEDERALI$TILOR
267
Tocmai actuala lipsa de granite precise dintre popoare face posibill, dupa cum tim, cresterea harababurii etnice care de cele mai
multe on se sfarete cu o crwere a procesului de slavizare.
D-1 Eduard v. Hartmann gase0e mai mult decat improbabil
cazul cand unei Austrii federative i-ar veni pofta vreodata s se
alieze impotriva imperiului german, dela care n'are nimic de temut, cu Rusia, dela care are totul de temut. Bi aceasta, numai din
ura impotriva Germanilor. Neamurile slave cocheteaza cu Rusia
numai atata timp cat n'au obtinut Inca independenta for politica
on egalitatea de drepturi politice. Iar ura for impotriva Germanilor
din imperiul german va adormi din momentul in care nu vor mai
avea de ce sa urasca in Germani si Austriaci, pe concurentii for privilegiati 1).
Faptul ca Slavii din cuprinsul imperiului nostru vor simpatiza

intre ei i chiar cu Slavii din afara Austriei, nu va fi decat firesc.
Numai nu trebue uitat nicio clips ca Slavii nu formeaza o natiune,
ci pur i simplu o rasa. Aceasta insa are doua laturi. Englezii i Nemtii
sunt si ei Germani, deci o rasa; Francezii, Spaniolii, Italienii, etc., sunt
de asemenea o rasa. Totu0 ei nu par ca sa se topeasca de o mare dragoste reciproca. Ba dimpotriva, de ex. ura dintre Englezi si Germani,
cum se 0ie, este extraordinara, tocmai in momentul de fats. i nu

putem repeta in deajuns ca panslavismul exists numai atata timp,
cat natiunile de rasa slava sunt asuprite de alte natiuni.
Insa din momentul in care once popor slay are autonomia sa si
deci si libertatea sa se desvolte, o concurenta culturala se va ivi si
intre popoarele slave. Atunci se va desvolta o cultura specified ceha,
una slovaca, una ruteana etc. Insa natiunile, care poseda deja statul
for national i o cultura proprie, sunt ferite de tendinte iredentiste.
Fischof a avut deplina dreptate cand a accentuat ca tocmai in incurajarea i desvoltarea particularismului politic si cultural al diferitelor neamuri slave din cuprinsul monarhiei noastre se gase0e adevarata cheza0e a destinelor imperiului.
7. Delimitarea ar creia hotare nefirecti
Franz Deal, a fost, dupa cum am spus, primul care a ridicat

aceasta obiectiune.
1) Eduard v. Hartmann: Zwei 5ahrzehnte deutsche,- Politik usw., p. 200.
www.dacoromanica.ro
268
STAT $1 NATIUNE
De sigur, in cazul unei noui impartiri a imperiului, maghiarimea

va fi redusa la teritoriul ei si acest teritoriu este legat de hotare natu-
rale. Orice popor stie ca are hotarele pe care si le-a gasit singur.
Nu toate natiunile au hotare ideale. Totodata nu vad de ce un stat
national inlauntrul monarhiei Habsburgilor ar avea nevoie de hotare
naturale >> ? Noi vrem doar sa ramanem in acest imperiu si nu vrem
s ducem ra'zboaie intre noi.
Unii se opun modificarii hotarelor, inlauntrul monarhiei, pentruca
acest lucru pare neobisnuit. Dar n'au fost oare modificate niciodata
in Franta granitele departamentelor, in Germania cele ale farilor

federale, in Ungaria ale comitetelor ? Nici macar granitele unor state,
cu desavarsire independente, nu sunt trasate pentru vesnicie. Dar

Inca sa mai vorbim de impartirile interioare din cuprinsul unui imperiu 1
Mai serioasa pare obiectiunea ca delimitarea va crea multe greutali de comunicatie.

tiu, Germanilor din Boemia, de pilda, nu le va fi tocmai usor sa
paseasca la organizarea for politica, la organizarea cailor de comuni-
catie, a muncii lor, etc. Insa toate aceste greutati si desavantagii

sunt infim de mici in comparatie cu autonomia; in comparatie cu
solutionarea definitive a problemelor nationalitatilor, a problemelor
constitutionale maghiare; in comparatie cu imperativul categoric
al salvarii acestui imperiu de primejdia prabusirii. Atunci cand este
vorba de asemenea probleme vitale ale unui mare imperiu nu este

permis ca opera de salvare sa fie zadarnicita prin meschine obiectiuni
negustoresti.
8. Croatia este azi autonomy fl totu# nemultumitd
Multi ar putea sa puny intrebarea : cum va putea o asemenea

constitutie s multumeasca nationalitatile, clack' Croatia, care poseda
asemenea autonomie, este totusi adanc nemultumita ?
Da, Croatia este nemultumita cu autonomia pe care o are. Insa

noi am mai aratat care sunt motivele acestei nemultumiri. Croatia
este, cum se stie, pornita Impotriva Maghiarilor, pentruca Dalmatia,
Istria, Fiume si insula Mur, n'au fost alipite la Croatia; pentruca
finantele Croatiei depind de guvernul maghiar; pentruca Croatii
sunt obligati sa foloseasca limba maghiara. ySi ceea ce esee principal,
www.dacoromanica.ro
OBIECT1UNILE ANTIFEDERALI$T1LOR
269
Croatii nu sunt socotiti egali cu Maghiarii din punct de vedere politic,
ci subordonati, etc. Intr'o Austrie-Mare federative toate nazuintele

Croatilor vor fi devenit imedit de prisos.
9. Limba mijlocitoare
Presiunea indelungata care a apasat cele mai multe dintre na'tiunile acestui imperiu, tendintele de hegemonie, vechile teorii
despre limba oficiala germane, acordarea cu taraita de concesiuni

izolate, etc., = toate acestea au facut ca multe nationalitati sa urasca
limba germane. Multi nu vor in general sa mai auda de o limba
mijlocitoare, flea sa mai vorbim de cea germane. Acestia sunt extremistii, cari de obiceiu nu stiu ei insasi ce vor. Despre acestia nici
nu discutam. Caci, data imperiul va fi reorganizat in acest sens federativ, rezistenta extremistilor va inceta dela sine. Atunci insa, numai
atunci, tendinta for ne va ap'area cu totul ridicule.
Din clipa cand unei nationalitati i s'a acordat cuique suum, lupta
impotriva limbii mijlocitoare germane devine un lux pe care-1 vor
adopta si oamenii cari, astazi, in parlamentul austriac tin din and
in and discursuri in limba cella si croata. Deoarece aceasta parada
cu limbile nationale in mijlocul unei adunari care in majoritatea ei
nu le intelege, n'a gasit rasunet in fata oamenilor politici responsabili
cehi si croati, tot astfel cred, va inceta dela sine intr'un timp scurt
si lupta impotriva limbii germane care va fi redusa la proportii inteadevar necesare. Le combat cessera faute de combattants.
Totodata nu se poate trece cu vederea ca, de pilda, limba maghiara
este vehement combatuta ca limba oficiala in Croatia pana in ziva

de astazi. In scolile din Croatia-Slavonia nu se invata limba maghiara. Croatii si Maghiarii nu se pot intelege de loc intre ei; ei nu
pot discuta cum se cade treburile for comune, etc. In schimb limba
germane este de pe acuma introdusa ca materie obligatorie in Ungaria,
in Croatia si in scolile negermane din Austria.

Nimenea nu se mai opune acestui lucru. Ea va trebui invatata
intotdeauna, asa cum pretutindeni, acolo unde oamenii vor in mod
serios s stimuleze si sa ingrijeasca de cultura nationala, se invata
franceza si engleza.
ySi chiar din acest considerent, consolidarea actualului stat maghiar
este o imposibilitate.
www.dacoromanica.ro
270
STAT SI NATIUNE
lo. Rezistenta maghiarilor fi a comparcilor.
S'ar putea totusi obiecta ca la o asemenea reimpartire a imperiului Maghiarii, Cehii si Polonezii vor fi suparati si vor opune
cea mai violenta rezistenta; ca nu vor putea suporta aceasta

aceasta impartire. Vor suporta aceasta
a sfasiere a tarilor for ,
situatie si Inca foarte bine, cum am mai spus : vor trebui sa
o suporte. Aceasta impartire este conforms cu dreptatea, constitue
o adevarata, nefalsificata dreptate. Iar acei can se ridica impotriva
acesteia, nu pretind drepturi nationale, ci privilegii revoltatoare.
Ei nu vor sa.' fie solutionate problemele nationalitatilor, ci vor dreptul
sa stapaneasca popoare intregi, pentru ca sa le poata despuia de ceea
ce constitue fondul for national. Maghiarii, Cehii si Polonezii, vor

putea atunci sa tipe oricat vor dori, dar nu vor trezi nicaieri vreun ecou
favorabil. Aceste elemente dominatoare si exploatatoare vor trebui

foarte curand, sa -si puie frau luptei lor, caci altfel vor provoca supararea si indignarea intregii lumi civilizate. Ce va spune opinia
publics europeana clack de pilda, Turcia ar cere astazi reanexarea
Romaniei, Greciei, Serbiei, Bulgariei ? Sau data Austria ar dori sa
recucereasca Lombardia on Venetia ? Aceeasi furtuna de indignare
va cuprinde lumea, data Maghiarii se vor plange ca imparatul a eliberat in sfarsit pe Croatii, Romanii, Slovacii, etc., cari zaceau sub
apasarea Maghiarilor; sau data Cehii si Polonezii vor varsa lacrimi
pentruca Imparatul a salvat pe Germanii din tarile sudete de pericolul cehizarii, iar pe Ruteni i-a eliberat din jugul sleahtei polone.
D-1 Richard Chamatz, care pare sa cunoasca foarte bine pe Polonezi, spune despre ei: Pericolul polon ! Sancta simplicitas ! Oare
Potocki, Pininski, Badeni, Jaworski, Sapieha, vor porni din castele
cu calaretii for pentru a declara razboiu guvernului imperial si regal
austriac ? Oare acesti oameni nu traesc in general numai din generozitatea barbatilor de Stat ? Ei impileaza si asupresc poporul polon
aceasta masa infometata si plina de ura seculars impotriva chinuitorilor sai pentru a-I tine in ascultare, impiedecandu-1 s dea drum
liber urii sale, ca in 1848 .
Si in alt loc scrie: Fireste, po-
doabele ilustre ale polonimii zanganesc din cand in cand din sa'bii,
se manic, apoi se imbufneaza pentru un timp, ca sa se ase momiti
din nou, la prima ocazie. In intrunirile for populare adopts
rezolutiuni amenintatoare; sunt foarte radicali si pleaca apoi cu
www.dacoromanica.ro
271
primele accelerate spre capitala imperiului, pentru ca s cads la

intelegere cu guvernul. Programul lor nu priveste renasterea Statului
Iagellonilor, ci acapararea unor noui posturi inalte 1).
La cine deci vor gasi aceste natiuni feudale o umbra de simpatie,
daca vor voi sa impuna, din nou popoarelor eliberate, faimosul lor
drept public sau preponderenta lor spre a le putea robi si mai departe ? Fiecare ar rade in fata Maghiarilor, daca ei ar indrazni sa
voibeasca despre restabilirea Constitutiei lor liberatoare .
In mijlocul statelor nationale autonome, Austria germana, Ardealul, Croatia, Cara Slovacilor, etc., Maghiarii si tovarasii lor s'ar
vindeca radical de grandomania lor si aceasta pentru totdeauna.
De altfel rezistenta maghiara este neputincioasa in clipa in care
nationalitatile, in cadrul teritoriilor lor, vor fi despartite de Ungaria
si alipite Austriei-Mari. Pe de alts parte, nationalitatile trebuesc

fireste intampinate cu cea mai sincera bunavointa, iar fats de organizatia lor politica, trebue sa se manifesteze in sanul Austriei-Mari
cel mai larg spirit de conciliere.
Daca Maghiarii vor face caz de Constitutia lor, ei se vor
face si cu aceasta nu numai ridicoli, dar si odiosi. Astazi se stie

doar ca aceasta faimoasa Co nstitutie maghiara n'a fost altceva decat
un instrument autoritar pen tru vesnica scutire de impozite a aristocratiei maghiare; ca ea nu s'a bazat pe o reprezentativa constitutionals.
D-1 Tezner demonstreaza toate acestea pans la evidenta in studiul sau stiintific privitor la aceasta chestiune 2). Iar ceea ce se ascunde
in Constitutia lor de dupa 1867 incoace, acest lucru se stie destul de

bine pretutindeni.
Astazi, nu mai exists in Europa o opinie publics neavizata, nicio
emigratie italiana sau romans cares accepte orice si sa se lase pacalita de minciunile maghiare despre libertate. Nici in Viena si nici
in Praga nu mai exists entusiasm pentru idealurile de libertate ale
Maghiarilor . Dimpotriva, astazi Germanilor li se umple inima
de bucurie tocmai atunci cand aud, ca imparatul este gata sa puie
pe fuga pe Maghiari si ca el voeste sa cladeasca o Austrie-Mare,

pe ruinele intocmirilor funeste din 1867.
1) Rich. Charmatz: Der
denzokratisch-nationale
Bundesstaat
Osterreich,
Neuer Frankfurter Verlag *. Frankfurt a. M. 1904, p. 19 si zo.

2) S. Tezner: Der osterreichische Kaisertitel, das ungarische Staatsrecht,
and die ungarische Publizistik, passim.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
272
Atunci va fi sfarsitul maghiarocratiei.

Multi barbati instruiti si intelepti au prezis de mult, prabusirea
suveranitatii maghiare. Inca Roscher i-a judecat in felul urmator :
visurile for despre o mare putere maghiara independenta sunt

irealizabile; chiar clack' n'ar fi decat faptul ca Ungaria n'are aproape
coaste. Fluviile ei se varsa Intr'o mare interioara ruso-turca si acestea
prin gurile unui fluviu, care trece printr'o tars strains 1).
Locotenentul-colonel francez Hennebert i-a caracterizat Inca din
anii 1880-1890 pe Maghiari foarte just, cand a atras atentia Fran-
cezilor ca acesti renumiti apostoli ai libertatii, cari sunt gata sa-si

verse sangele pentru izbanda ideilor democratice, nu sunt nimic
altceva decat aparatorii unei aristocratii lacome. Ei sunt ba jacobini,
ba beneficiari ai guvernului, ba democrati, ba feudali
si toate aceste
intruchipari le adopts cu adanca convingere, dupa cum le dicteaza

interesele momentane 2).
Cea mai serioasa si distinsa gazeta din Franta, Le Temps , ca

cele mai multe dintre gazetele Frantei si Angliei, sunt contra Maghia-
rilor. Astfel a scris de curand: Si l'Europe ne manifeste que peu de

sympathie, pour les efforts tenth par la Hongrie, en vue d'assurer son
independance, le comte Apponyi doit en chercher les raisons moins dans
le conservatisme de l'opinion dtrangere que dans l'exclusivisme des
prdtentions magyares 3).
Este cat se poate de limpede.

E foarte explicabil deci, ca Maghiarii de pe acum se plang amarnic
de aceasta adversitate a Europei fata de nazuintele lor.
Contele Apponyi si d-I Franz Kossuth au Incercat de cateva on
sa justifice conceptiile for fata de cetitorii Englezi, publicand cateva
articole in 4 Monthly Review , in National Review si in Times .
Insa in ciuda tuturor acestor sfortari, Anglia ra'mane de data asta

rece fata de aspiratiunile maghiare.
Ascultati, de pilda, ieremiada d-lui Franz Kossuth: cauza noastra
nationala este gresit inteleasa de Intreaga Europa. Corespondentii

gazetelor straine locuesc toti la Viena ... Aici trebue cautata cauza
1) W. Roscher: Grundlagen der Nationalokonomie. Stuttgart, 1892, Cotta,
p. 144.
2) Hennebert: L'Autriche en x888. Son role et sa mission en Europe. Paris,
Librairie Illustree, p. 157.

2) 1 Le Temps e din 11 Mai 1905.
www.dacoromanica.ro
273
OBIECTIUNILE ANTIFEDEFtALI$T1LOR
pentru ce opinia publics mondiala s'a intors impotriva noastra.

Faptele sunt astfel prezentate in fata opiniei publice mondiale ca si
cum vointa maselor populare din Ungaria n'ar fi una singura . $i
d-1 Kossuth ar dori bucuros sa arnageasca opinia publics mondiala ,
cum ca in Ungaria 4 poporul sau in orice caz majoritatea lui se en-
tusiasmeaza pentru programul kossuthistilor I Cu asemenea denaturari insolente ale adevarului vor acesti domni s lumineze
Europa.
$i d-1 Kossuth este atat de disperat de antipatia Europei fata de

cauza maghiara, incat ii sfatueste pe tovarasii sai de idei ca s se
abtina dela orice demonstratiuni. $i adauga tanguitor : 4 Biata noastra
patrie are o soarta nesfarsit de tragica I... Insusi natiunile iubitoare

de libertate ne condamna pentruca cerem lucruri, fail de care insusi
aceste natiuni, n'ar fi putut trai nicio zi 1).
Dupa ce imparatul va elibera popoarele care gem sub jugul maghia% si va transforma imperiul intr'o Uniune a natiunilor, cine va
mai pierde macar un cuvant privitor la pretentiile exagerate si crude
ale Maghiarilor si ale amicilor for ?
Faptul ca kossuthistii se considers drept membri ai unui soiu
de natiune d'extraction divine, reiese si din urmatorul exemplu.
Cu prilejul alegerilor din 19o5 pentru parlamentul maghiar, d-1
Franz Kossuth a tinut la 19 Ianuarie in Jaszbereny un discurs in
care a binevoit sa anunte natiunilor austriace, ca el n'ar avea nimic
de obiectat impotriva constituirii lor, intr'o Confederatie de State *
(deci confederatie ). Ba mai mult, el si natiunea sa ar inclina
chiar ca sa ramaie intr'o uniune personall cu aceasta 0 confederatie *.
Deci Germanii, Cehii, Polonezii, etc., sa se multumeasca cu o 0 confederatie . In schimb domnii maghiari binevoesc sa accepte numai
o 4 Uniune personals . Intreb: mai exists un alt popor in cuprinsul
acestei monarhii, care sa aiba o pregatire politica atat de defectuoasi,
incat sa nu stie ca o asemenea organizare naiva trebue sa duck irevocabil, la pierirea tuturor natiunilor din cuprinsul acestui imperiu ?
$i Intreb mai departe: exists al doilea popor, in acest imperiu, care
sa indrazneasca sa ridice asemenea pretentii exagerate ?
# Pester Lloyd , de pilda, a marturisit sincer, Ca deputatii kossuthisti se compun din elemente, care de abia daca sunt buni ca
1) Vezi articolul lui Kossuth: A tiintetesek din 4 Budapest o din i Oct. 5905.
18
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
274
sa ingrijeasca cum se cade de treburile unei comune rurale 1). Si

se mai fac plecaciuni in fata parlamentului maghiar ? $i ne mai temem
de rezistenta natiunii maghiare ?
Iar pentru ca sa mai punem ()data pentru totdeauna in lumina

adevarata faimosul talent politic al Maghiarilor, sa auzim o constatare
pe care o face contele Andrassy jun. El spune: Cehii, Moravii ( ! ),
Slovenii nu vor sa duck' o vieata independents. Scopul for nemijlocit
este : o larga autonomie. Pe langa aceste dorinte ale lor, ei vor doar
sd consolideze uniunea imperiald 2).
Deci numai Maghiarii singuri vor sa slabeasca legaturile launtrice
ale imperiului; ei si numai ei, nu inteleg situatia for in Sud-Estul

Europei si sunt si de o usurinta criminals.
Karl Kramarz spune in mod hotarit, intr'un articol din (( National
Review o, ca lumea n'are nevoie de o Austrie slabs si bolnava, ci de
una tare si sanatoasa. Caci numai asa o tars este in stare sa dea un
echilibru politic 8). Aceasta se poate intampla numai in chipul vatat
in aceasta carte.
Standard )) din Londra a accentuat de curand cu drept cuvant
cat de primejdioasa este situatia Maghiarilor din Orient: Hungary
lies under the shadow of the Balkans, and is sensitive to every turn and
change in the ever-shifting elements of the Eastern Question. Its fortunes
may at any moment be modified by a catastrophe or a sudden gleam
of political enlightenment
either at Constantinopole or St. Petersburg.
1) * Pester Lloyd u din 4 Ianuarie 2905.
3) Vezi Karel Kramer: Europe and the Bohemian Question in * National Review u, numArul din Octomvrie 19o2, p. 204. Reproduc pasagiul in intregime,
caci el este in general caracteristic pentru politica Cehilor sinter favorabila Austriei:
The world requires no feeble, sikly Austria ; only a strong, vigorous, internally
healthy Empire can perform the all-important duty of keeping watch over the balance
of power in the world. The Hapsburg Empire is old, but it might still begin a new,
better, scarcely imagined life of internal health and vigour, if only it would,
after centuries of wandering, at last realise its true destiny which is: to be an
Empire in which the difficult problem presented by the race-question has beem solved
by means of just and equal treatment of all its constituent peoples ; an Empire strong
enough to secure peace at home and at the same time to maintain its position as re-
gards the outside world against all threats of encroachment, ar this point of para.,mount importance to the maintenance of the balance of power in Europe. Vezi de
asemenea Kramar: Das bohmische Staatsrecht. Wien, 1896, a Verlag der Zeit *,
p. 5o.
www.dacoromanica.ro
OBIECTIUNILE ANTIFEDERAL1$TILOR
275
Again, they might be profoundly affected if some masterful mind should

arise in the Balkan-States and bring about a great Confederation 1).
Adica o natiune nu poate renunta la exercitiul independent al

drepturilor sale. La aceasta, contele Andrassy raspunde foarte
nimerit : Sunt destule exemple si de acestea. Sa ne gandim numai
la renuntarea patriotilor din Bavaria si Saxonia, la autolimitarea
Statelor-Unite ale Americii si in general la renuntarea fall de libertatea for de actiune a tuturor Statelor, completamente independente,
care devin membrele unei aliante de State pentruca asa be dicteaza
interesele * 2).
Despre aceasta, conationalii d-lui conte n'au vrut sa stie niciodata.
In alts parte, insasi contele Andrassy accentueaza ca Grecii,

nevoind sa sacrifice niciun atom din suveranitatea lor, au pierdut,
in cele din urma, aceasta suveranitate in intregime si definitiv. Caci
in timp ce ei luptau pentru hegemonie, dusmanul comun i-a inghitit
treptat foaie cu foaie, ca pe o anghinare.
Dupa cum vedem, sunt si printre Maghiari oameni, cari in anumite momente inteleg ca noi, natiunile mici, n'avem voie sa facem
aici in Sud-Estul Europei o politica de independents. Dar nici o asemenea politica care urmareste devorarea natiunilor egale. Caci altminteri va veni al treilea si ne va face sa disparem ca un anghinar ,
in stomacul sat urias. Tocmai pentru ca sa scapam de o asemenea
devorare, acest imperiu trebue sa fie rconstituit din nou, insa in mod
unitar si solid, dupa nevoile vitale ale tuturor natiunilor serioase.
D-1 Alex. Baron v. Helfert, ii cunoaste pe Maghiari. In cartea
sa asupra revizuirii pactului, be spune categoric urmatoarele: Voi,
domnilor Maghiari, daca v'ar lovi nenorocirea ca s VA vedeti implinita
dorinta voastra de independenta, oare nu v'ar ameninta o primejdie

nemasurat mai mare ? Daca Austria s'ar dezagrega astazi, maine
voi ati fi prada celorlalte popoare ! Atunci voi n'ati fi un zid in fata
Turcilor, ci un perete despartitor intre Germani si Rusi; bar acestia,
in pornirea for nemasurata de a atrage catre ei tot ce le este inrudit,
ar da pe campiile voastre marea batalie decisiva, care on va face
din Dunare un fluviu german pans la Marea Neagra,
on va
impinge hotarele imperiului mondial rusesc pana la muntii dintre
1) The Standard )). London, 3 Octomvrie 1905.
18
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
276
Fichtel si p Ana la Trig lay. Bi poporul maghiar ? Cine va purta atunci
grija unui popor de cateva milioane de capete ? Veti fi striviti din

izbitura ambelor popoare uriase, va veti scufunda si yeti dispare
in oceanul german sau cel slay. Semetul cuceritor Isi va face ospatul
sat' triumfator deasupra cadavrelor calde inca ale conducatorilor

vostri cazuti, asa cum
cu atatea secole in urrna
Abdallah Abas-
sidul a ordonat sa se aseze mese pentru ospat pe trupurile Inca in

viata, ale Ommajazilor ucisi 1).
1. Anumite nationalitdti sunt sdrace

Se zice, de pilda, ea anual trebue sa se daruiasca Polonezilor multe
milioane pentru ca ei sa-si poata mentine autonomia for actuala.

Asa este. Sunt si alte popoare care-si numesc propria patrie
o tars
cu mare pasiv, cum sunt de pilda Slovenii si Croatii din Dalmatia.
Ei bine, o autonomie poate fi scumpa, dar poate fi si ieftina. Cu actuala centralizare a finantelor si a multor altor treburi care cu greu
pot fi conduse dela centru, este firesc ca Austria sa intretina multe
tari grace. Insa sub constitutia federative, care a fost analizata aici,
fiecare Stat national va cheltui pentru guvernarea si administrarea sa
tocmai atata cat poate. Statele vor trebui pur si simplu sa nu depaseasca posibilitatile lor.
i apoi, dace alte popoare mai bogate platesc Statului ceva mai
mult, nu vedem de ce n'ar face acelasi lucru si in noua situatie ? Dar
acesta ar fi cazul, cel mult, la inceput. La inceput Ungaria era tinuta
s contribue numai cu 3o% la cheltuelile comune. Bi asta din pricing
ca in 186o-187o ea n'ar fi fost capabila sa plateasca mai mult. Astazi
exists convingerea ferma a ea ar putea s plateasca si 5o%.

Fireste, eu cred ca o administratie Ilescentralizata va putea s
ridice economiceste mai curand tars respective, deck acest lucru
poate fi realizat dela Viena sau dela Budapesta.
De altfel nu exists o tars autonoma, care n'ar putea sa se conduce
singura din punct de vedere financiar. Grecia ? Dar mai exists oare
o alts tars atat de mica, cu o politica externs atat de grandomana
si cu un caracter atat de desordonat, alIturi de institutiuni politice
atat de demagogice ? De c and lumea, au fost si sunt state mai bogate
si mai sarace, cu Intocmirile politice interne mai costisitoare sau mai
1) Alex. Frh. v. Helfert: R vision d s ungarischen Ausgleichs, Wien, 1876,
Brautntiller, p. 113.
www.dacoromanica.ro
277
ieftine. Dna Danemarca si Olanda au ajuns ca sa le mearga bine,

apoi statele noastre ar trebui sa ajunga si ele acolo.
Dalmatia este o %ark' cu un mare pasiv bugetar. Dar aceasta nu
inseamna de loc ca n'ar putea s se ridice din punct de vedere finan-
ciar. Dalmatia se gaseste la mare, are campii roditoare care dupa

socoteala d-lui E. M. Vusio ar putea sa dea de doua on atata cat
produc astazi, daca ele ar fi mai bine cultivate. Dalmatia are inca
intinse campii roditoare, care stau intelenite si care daca ar fi modern
cultivate si-ar spori valoarea, de cinci ori, si ar putea sa hraneasca
o populatie de trei ori mai mare 1).

D-1 Dr. von Onciul, intr'un articol asupra asanarii finantelor
/aril, ajunge si el la concluzia ca unicul mijloc contra actualei situatiuni financiare proaste a multor tari este crearea de resurse independente, pentru fondurile diferitelor tari 2).
Si apoi, starea de saracie in monarhia noastra, nu este nici pe
departe asa de nelinistitoare ca in alte OH. Astfel Joe Chamberlain
a spus anul trecut in discursul sau dela Prestan, ca in Anglia, sunt
peste 13 milioane de oameni, who are on the verge of hunger and
under-fed3).
12. Interesul Germanilor la o astfel de solutie
Pentru Germani, inainte de toate se pune problema principala:

germanism austriac sau pangermanism ?
Cred ca in aceasta privinta voiu proceda cel mai bine daca

voiu da cuvantul unui german si anume iarasi unui eminent reprezentant literaro-politic. D-1 Rudolf Springer isi incheie interesanta
lui serie de articole in <i Hilfe a lui Naumann cu urmatoarele conside ratiuni :
1) E. de Vusio: La Dalmazia presente e futura. Zagrebio, Scholz, 2905, p.
68. Ma se la Dalmazia g oppressa da tante disgrazie non peril si pud dire una provincia destinata al tramonto. Anzi at contrario; essa possiede it mare ed una posizione topografica quale nessuna altra provincia della Monarchia ; essa possiede
terreni fertili, i quali, meglio lavorati, possono dare in media un doppio prodotto ;
essa dispone di vasti terreni coltivabili, i quali, ridotti a cultura, quintuplicano it loro
sabre e possono dare l'esistenza a una triplice popolazione.
2) Vezi Der Weg s. Wien, Nr. 6 din 9 Noemvrie 2905.

1) Joseph Chamberlain, in discursul sail tinut la Preston. Vezi de ex.: e The
Daily News n din 12 Ianuarie 2905.
www.dacoromanica.ro
278
STAT $1 NATIUNE
A Este vorba despre is milioane de conationali, dintre can doua

milioane traiesc in Ungaria de zece on mai mutt ca poporul Burilor.
< Germanii, in valea Dunarii, fac cel mai mare serviciu natiunii lor.
Daca ei formand un Stat impreuna cu Slavii din apus si cu cei din

Sud, cu Maghiarii si cu Romanii, raman totusi credinciosi natiunii
lor, atunci ei neutralizeaza granita de rasarit si de miazazi a Imperiului. Granita de apus si-o pazeste singur. La miazanoapte are
la dispozitie Marea. Atata vreme cat facem imperiului acest serviciu,
not impiedec'am ca pamantul german sa devina din nou un camp

de bataie al Europei, cum a fost in razboiul de treizeci de ani. *i in
acelasi timp, facem si altor nationalitati marele serviciu sa le dam
posibilitatea, ca sa-si apere in fata Rusiei independenta si cultura lor nationals.
Germanul austriac nu vrea si nu mai poate sa faca opera de desnationalizare, de stapanire. El vrea si trebue numai sa se lege politiceste de alte nationalitati. Insa o asemenea legatura nu ii ingusteaza
auto-afirmarea lui, ci o face posibila )).
Din parte-mi, ma voiu intoarce la capitolul urmator, la marile

avantaje politice interne pe care le opera aceste intocmiri constitutionale, tocmai Germanilor din cuprinsul imperiului Habsburgilor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
SUPERIORITATEA ACESTEI REORGANIZARI

FEDERATIVE
tiu : independenta absolute a unui popor sau a unei tan este

mai de dorit decat acordarea unui rol ca Stat, membru intr'un sistem
federativ. Poate sa fie interesant din punct de vedere academic, sa
studiezi problema controversata daca intr'un Stat federal este suveran
Statul federal sau Statele membre; clack' acolo este o suveranitate
unica, sau impartita; sau dad. Statele membre, inteadevar, nu mai
exercita in general nicio suveranitate. De altfel, nici n'are vreun rost
practic sa discuti aceste chestiuni cu profesorii de drept constitutional,
cari contests Statelor membre pans si caracterul de Stat. Noi stim
ca un Stat federal cere in orice caz sacrificii. Asemenea jertfe le

face insa acela care trebue sa le face.
N'ar trebui sa se uite apoi Ca in cele mai multe State mari, cu o
veche culture, exists curente federaliste care tind spre o inchegare
federative a intregii Europe Centrale. Ele pot sa pars astazi fantastice,
dar in once caz sunt caracteristice pentru puterea de atractie a

insasi ideii federative.
Primul si principalul avantaj al unei reorganizari federative a

Austro-Ungariei ar fi evident acela, ca problema nationalitatilor din
cuprinsul imperiului habsburgic va fi lichidata data pentru totdeauna. 0 asemenea reorganizare corespunde tuturor intereselor
diferitelor popoare, caci ar insemna in sfarsit, data' pentru totdeauna, realizarea practice a egalitatii de drepturi ceruta atat de aprig
de popoarele monarhiei timp de 6o de ani.
Aceasta solutie ar pune capat dintr'o lovitura luptelor intre nationalitati, caci asemenea conflicte aproape ca n'ar mai gasi din ce
sa se alimenteze.
www.dacoromanica.ro
280
STAT SI NATIUNE
Mai ales delimitarea nationalitatilor si delimitarea competentei
puterii centrale pe de o parte si statornicirea autoritatii Statelor

nationale, pe de aka parte, ar fi marele principiu pe baza caruia s'ar
face impaciuirea. James Bryce face o comparatie foarte reuita intre
Statul federal si o corabie impartita in mai multe compartimente
inchise. Dace corabia primeste o spartura, pericolul poate fi imediat
l ocalizat si spartura usor reparata 1).
Raportul intre libertatea membrilor si autoritatea imperiului, atat
de fericit randuit in constitutia federative, va fi chezasia statorniciei
monarhiei si a natiunii sale.

Caci natiunile pier, dupe cum spune Hanotaux, par exces, soit
dans un sens, soit dans l'autre. Files pourvoient a leur conservation et
elks maintiennent l'equilibre par une constitution ponderde de l'autorite
et de la liberte 2).
In comparatie cu raporturile actuale dintre Austria i Ungaria,

care constitue ttn soiu de confederatie destul de putin units, aceasta
reorganizare constitutionals are avantagii nenumarate si pretioase.
Din punctul de vedere al dreptului public pur, aceasta forma noua
ar reprezinta un mare imperiu, viabil si de lunge durata.
D-1 Le Fur spune despre superioritatea statului federal in general: L'dtat federal presente en effet une grand partie des avantages de la
confederation d'Etats, et de plus, a l'inverse de cette derniere forme

d'union, it constitue une forme d'organisation tres satisfaisante au point
de vue politique et parfaitement apte a l'existence. Comme a cote de
certains inconvenients, it presente aussi, surtout pour un Etat compose
d'ilements peu homogimes, de grands avantages sur l'Etat unitaire, l'on
s'eXplique facilement que cette forme d'organisation ait ete si souvent
adopt& au cours de ce sicle, et que son adoption soit aujord'hui encore
consider& avec raison comme pouvant seule permettre a certains Etats
d'echapper aux graves complications d'ordre politique ou juridique qui
menacent actuellement, s'il n'y est apporte un prompt remede, de susciter des luttes entre races et des guerres civiles qui se termineraient sans
doute par le demembrement complet de ces Etats 3).
1) Louis la Fur: Etat federal et Confederation d'Etats, p. 336.
2) Gabriel Hanotaux: Histoire de la France contemporaine, vol. II, p.
645.
3) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats, p. 219.
www.dacoromanica.ro
SUPERIORITATEA ACESTEI REORGANIZARI FEDERATIVE
281
Din punctul de vedere al Germanilor cari traiesc in imperiul

nostru, aceasta reorganizare va fi insotita de urmari tot atat de binecuvantate. Urmasii for nu vor putea sa conceapa niciodata cum de
au putut sa existe partide germane, care timp de o jumatate de veac
sa-si iroseasca cele mai bune forte in lupta dusa impotriva introducerii
sistemului federativ, partide care au voitsl garanteze securitatea Germanilor din Austria printr'o constitutie centralizata si cu totul nefireasca.
Limba germana va fi in teritoriile nationale, unica si exclusiva

limba oficiala, deci in cele trei state national germane: in Austria
germana, in Boemia germana si in Moravia germana (Silezia). In
aceste state germane, va fi imposibil orice progres din partea slavismului, pentruca el va fi zagazuit de hotarele statelor, inlauntrul carora
nu vor mai putea fi luate niciun fel de dispozitiuni favorabile limbilor negermane. Dace un negerman va veni in unul dintre aceste trei
state nationale germane si va voi sal' se stabileasca acolo, el se va

adapta sans phrase situatiei; va trebui sa invete limba germana, etc.
Atunci se va termina odata pentru totdeauna, cum am mai aratat,
cu scoalele minoritare, etc.
Inlauntrul celor trei state nationale germane se vor putea organiza
noui institutii, o noua administratie, scoale, biserici. Insulele strain
existente sau eventual Slavii cari intra in tara O. se stabilesc resfirati,
vor putea fi asimilati cu perspective sigure de succes, pe cale fireasca,
asa cum se intampla in orice stat national din Europa. Atunci n'ar
mai exista un paragraf 19, care sa ingrijeasca si sa cultive, cu dragoste
materna, orice insula etnica.
0 identica politica de asimilare a acestor mici insule existente,

sau a eventualelor imigratii, va putea fi urmarita in orice stat national. Astfel sistemul absurd si nefiresc de incurajare artificiala a tuturor insulelor etnice neinsemnate si disparate, va face loc unei nationalizari a popoarelor din cuprinsul imperiului, o nationalizare efectiva
si in general realizabila. In acest chip am avea state omogene, adevarate state nationale, cad acest proces de nationalizare reciproca a
insulelor etnice, putin numeroase si neinsemnate, va fi sfarsit intr'un
timp relativ scurt.
Germanii insa ar mai capata in mod direct, prin federalizarea pe baza
delimi tarii nationale, un numar foarte in semnat de Germani din Ungaria.
Svabii in Ungaria, Sasii in Ardeal si insulele mai mari din Boemia (Praga, Iglau, Olmiltz etc.), vor avea o autonomie nationale
www.dacoromanica.ro
282
STAT $1 NATIUNE
si totdeodata suficiente drepturi nationale, pentru ca sa poata trai

si sa se desvolte in voie, lucrul care astazi este de cele mai multe
on cu neputinta.
Astfel majoritatea Germanilor din imperiul habsburgic vor putea
sa formeze un stat national german, omogen. De sigur, multe insule
germane mici vor pieri. Dar si in acest caz se va putea face mult
mai mult pentru ca sa fie determinati acesti Germani sa se mute in
unul din aceste trei tinuturi germane omogene. Cu mijloacele actuale
de comunicatie, acest lucru va fi usor realizabil in mii de cazuri.

Ba s'ar putea face pentru cativa ani o lege imperials in scopul inlesnirii acestor emigrari si imigrari reciproce ale insulelor germane,
din si in statele nationale respective. Fireste ca nu poate fi vorba
decat despre imigrarea acelor conationali cari sunt dispusi sa se aseze
in Statul national respectiv.

In toata aceasta organizare este vorba de juste compensatiuni
mutuale.
Astfel Germanii vor pierde pur si simplu perspectiva unei hegemonii artificiale, intocmai ca si Maghiarii. Insa in acelasi timp ei vor
castiga siguranta posesiunilor for nationale, data delimitate, si vor
ajunge, prin cultura for superioara, la o preponderenta naturals, in
toate ramurile statului federal. Limba germand va fi limba internationals a federatiei limba imperiului intrebuintata de toate
autoritatile centrale. De sigur, ca sfera de aplicare a limbii germane
va fi, in mod firesc mai restransa decat aceia la care aspira partizanii
limbii germane oficiale. Este evident ca, in aceasta privinta, nu mai
poate fi conceputa o intindere a sferei de intrebuintare. In orice

caz, va fi o compensatie favorabila, pe care astazi Germanii nici nu
indrasnesc s'o viseze.
Germanii, cari doresc in mod sincer mentinerea monarhiei si
majoritatea for covarsitoare respinge veleitatile germano.-iredentiste
nu pot s nu is in considerare, ca o asemenea solutionare a problemei
nationalitatilor be va produce asa de mari aVantagii, incat trebue

din rasputeri s'o sprijine.
Multe dintre consideratiunile de mai sus se refers atat la Maghiari
cat si la Romani.
Este in interesul cclor trei natiuni ca sa ajunga cat de curand,

la o solutionare favorabila a problemei nationalitatilor si mai ales a
problemei slave din Austro-Ungaria.
www.dacoromanica.ro
283
Maghiarii vor pierde de sigur, foarte mult din actuala for situatie
nationale, care nu este insa prin nimic fundata. Deocamdata nu se va
putea gasi intre ei nimeni care sal poata descoperi, pentru Maghiari,
un avantaj Intr'o asemenea reorganizare.
Dar si cel ce are o mans cangrenata care trebue amputate
numai dupa insanatosire vede ca aceasta amputare necesara, i-a

fost de folos. SA speram ca si Maghiarii se vor insanatosi treptat
si atunci se vor convinge singuri ca o asemenea demarcare federative este de fapt o binefacere pentru existenta si siguranta
individualitatii for nationale. Numai o asemenea demarcare poate
sal fereasca de pieire mica insula maghiara, in mijlocul oceanului slay.
Maghiarii sunt o natie mica. Ei s'au obisnuit insa sal priveasca
Statul maghiar actual, dupa conceptiile feudal-medievale, drept
domeniul for exclusiv. Noi nu mai tra'im insa in evul-mediu. De aceea
nobilii fii ai lui Arpad trebue sal fie multumiti atunci and isi pot
pastra individualitatea etnica.
Va fi nevoie apoi sal munceasca Inca multa vreme ca sal -si asimileze, cel putin din punct de vedere politic, daca nu national, insulele
etnice strain, care vor ramane pe teritoriul linguistic maghiar si

care cuprind aproape i I/2 milioane de nemaghiari.
Pentru Romanii si Italienii din Austro-Ungaria, aceasta transformare va fi o indeplinire desi tarzie dar in sfarsit totusi o
indeplinire de mult dorita, a aspiratiunilor for nationale. Pentru

cercurile conducatoare ale acestor popoare, iredentismul va apare
ca o manifestare a tineretii for politice. Imperiul va scapa de el, de
multe dificultati serioase, de natura internal si external. Totodata o
asemenea solutie va crea Fara indoiala in Italia insasi, mult mai sincere sentimente de prietenie fats de noi.
S'a afirmat adesea ca intre Germani, Maghiari si Romani exists
interese comune, din punct de vedere national, fata de Slavii din
Austro-Ungaria. Fireste, intre aceste trei popoare neslave au existat
si exists interese comune. Aceasta comunitate de interese exists
in sine * atata vreme cat popoarele slave din Austro-Ungaria sunt
impinse printr'o constitutie absurda Intr'o singura si aceeasi tabard.
Insa, daca presiunea nationale va inceta, se va ivi o necesitate naturals,
o comunitate de interese nationale a tuturor popoarelor din cuprinsul
imperiului, indiferent de rasa.
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
284
Slavii dela not nu numai ca cocheteaza cu Rusia, dar se entuziasmeaza chiar pentru imperiul moscovit. Am vazut, doar, din ce motive.
Pur si simplu, pentruca ei sunt asupriti in imperiul nostru si \rad in

Rusia un salvator ideal. Acest lucru s'a spus pans acum, de mu de
ori, insa fare succes. Dar dace monarhia va obtine o constitutie federative bazata pe dreptate si intelegere politics, toate fanteziile panslaviste vor inceta dela sine. Atunci popoarele slave vor putea sal inteleaga, mult mai temeinic, avantagiile nascute din calitatea for desupusi ai imperiului. Pans atunci, zadarnice sunt toate predicile.
Sa ne inchipuim deci ca imperiul s'ar federaliza in acest sens si
sal incercam s vedem influenta pe care ar exercita-o o asemenea
structural, asupra progresului cultural al acestor popoare. Asta'zi
Cehii, Rutenii, Slovenii, Croatii, Sarbii, Romanii, Slovacii sunt
asupriti politiceste si pot progresa numai extrem de greu si foarte
in cet.
Autonomia data acordata, va da posibilitatea fiecarui dintre

aceste popoare saii ridice in cativa ani o serie de scoale primare,
secundare si superioare. $i ganditi-va, cu ce pasi uriasi vor progresa
aceste popoare, dornice de cultural !
Impartirea muncii in interiorul imperiului si trecerea unei parti

a acestei puteri in sarcina factorilor celor mai competenti din cuprinsul Statelor nationale va face ca, dinteodata, taranimea fiecarui popor
s poata fi ridicata din punct de vedere economic si spiritual. Ca

printr'o minune vor aparea pretutindeni sate infloritoare si orase
marete, reprezentand tot atatea focare de cultural.
Mica Elvetie federative are de pilda Base Universitati; Ungaria
centralizata
de zece on mai mare are abia doug ! $i ce tari se
pot masura astazi cu Germania federative si cu Statul federal at

Americei-de-Nord, in ceea ce priveste progresul general ?
Italia si-a faurit, ca si Germania, unitatea ei nationall si totusi

nu se poate face nicio comparatie intre Italia si imperiul german t
De ce ? Pentruca in Italia centralizarea paralizeaza periferia. E drept
ca Italia are zo de universitati, dar, intru cat ele toate sunt conduse dela
Roma, nu suporta comparatia cu universitatile germane, de pilda.
L' Italie, spune Louis Legrand, avait comme l'Allemagne un passe
qui pOuvait la porter a desirer le maintieu des centres regionaux qui avait
jete un si vif clat et qui repondaient a des variantes de son genie. Elk
a prefere cherchcr la satisfaction de ses aspirations nationales dans une
www.dacoromanica.ro
285
complete unification et devenir une grande puissance. L'avenir dira st

elle a adoptd la solution la plus conforme a sa vocation et a son bonheur 1).
Forma federative a Statului contine at atea avantagii, incat trebue
s fie considerate drept unica posibilitate a consolidarii imperiului

nostru.
Asa, de pada, Westerkampf spune in monografia lui asupra confederatiei si a Statului federal:
Forma Statului federal face posibile, prin introducerea unitatii
in treburile nationale (comune) si prin admiterea diversitatii in chestiunile locale si particulare, asemenea mari avantagii pentru desvol-
tarea si libertatea popoarelor, incat se poate prevedea ca aceasta

forma se va intinde din ce in ce mai mult, in lumea civilizata. Olanda
este unicul stat de o oarecare importanta, care a trecut dela forma

federala la aceea a Statului unitar. In schimb, mari state unitare si
cu viitor au devenit in ultimul timp State federale 2).
Englezul de Labilliere spune in al sau Federal Britain: The neighbouring Anglo-Saxon federation of the United States is the most remarkable instance, showing how a number of self governing provinces
none of which by itself would form an independent State of any conside-
ration in the world
may, by federal union for common purposes,
make themselves into one of the greatest of Powers 8).
Profesorul elvetian de drept constitutional, Dr. Dubs, care stie,

desigur, din experienta sa proprie ce este un Stat federativ, lauds
foarte mult aceasta forma de Stat. El spune: Que l'on parcoure tous
les Etats du monde l'on trouvera ailleurs de plus hautes sommites politiques, mais certainement dans aucun pays on ne rencontrera une multitude aussi grande de citoyens sages, ayant des vues inde'pendantes et un
savoir-faire pratique ; C'est au petit Etat cantonal surtout que nous,

devons la possession de ce riche tresor, c'est lui qui est l'ecole de notre
vie politique 4).
D-1 Brunialti gaseste ca un Stat federativ reprezinta o garantie
in plus pentru asigurarea pacii, caci
el
va reduce conflictele
1) Louis Legrand: L'ideee de patrie. Paris, Hachette, 1897, p. 63.

2) Westerkampf. Prefata VI.
8) E. P. de Labilliere: Federal Britain or Unity and Federation of the Empire.
London, Low, Marston & Co., 1894, P. 75.
4) Dr. J. Dubs: Le Droit Public de la Confederation Suisse. Neuchbtel- Geneve,
2879, partea doua, p. 5o.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
286
diplomatice si comercialo-politice si va retine pe vecini dela ispita sa

urmareasca o politica agresiva 1).
Pe Emile de Laveleye it cunoastem deja ca pe un partizan entusiast al sistemului federativ. El spune: Le regime federatif simplifie
les fonctions du pouvoir central, lequel ne s'occupe que d'un petit nombre
d'interdts strictement limites . Le systeme federatif diminue ou annule
les dangers de la democratie la plus radicale . . . Ce qui fait la force des
federations, c' est que le citoyen s'y attache par un double motif en raison
de la libertd et de l'autonomie dont it jouit dans sa province et en raison
de la puissance et de la gloire de l'Etat

11 est anime d'un double
patriotisme et run fortifie l'autre .2).
Le Fur accentueaza in alts parte ca aproape toti scriitorii politici
seriosi, cari au cercetat federalismul din punct de vedere
au ajuns la concluzia ca unul dintre cele mai man avantaje ale acestei
forme de Stat este faptul ca poate sa zadarniceasca tirania maselor
sau a indivizilor.
0 constitutie federative bine inchegata, poate sa inlature si excrescentele parlamentarismului. Impartirea muncii, intre guvernul
central si guvernele Statelor nationale, permit o discutie mult mai
aprofundata asupra diferitelor chestiuni la ordinea zile.
Batranul Anton Springer, a avut pe semne dreptate card in lucrarea
sa Austria dupa revolutie , a ajuns cu entusiasm la urmatoarele

concluzii:
Constitutia federative
gres politic;
inseamna libertatea nati onala si proinsemna un guvern putin costisitor;
inseamna o prosperitate mereu crescanda.
a poporului;
inseamna domnia ordinei si a increderii;
Constitutia federative inseamna zagazuirea fireasca a revolutiei
si drumul infailibil al reformei 3).
1) Brunialti: Unioni e combinazioni fra gli Stati, p. 238.
2) t mile de Laveleye: Le Gouvernement dans la Democratie, tome premier,
p. 74.
3) Dr. Anton Heinrich Springer: Osterreich each der Revolution. Leipzig,.
Emanuel Muller, 185o, pp. 63-64.
www.dacoromanica.ro
287
Aceasta diviziune politica si culturall a muncii, care va avea loc

pentru adoptarea acestei constitutii, va face minuni si in toate celelalte
domenii.
Cultura nationala, caracteristica si originals a fiecarui popor, se

va desfatura in mod liber si va putea sa ajunga la inflorire. Suma
acestor rezultate culturale multilaterale va da imperiului o forts si
o putere de atractie necunoscuta pang acum si pe care astazi nici nu
le putem visa.
Ganditi-va numai la avantul enorm pe care 1-au luat, de pilda,
Romania si Bulgaria in ultimii ani, de cand se administreaza
autonom si au introdus, in State le lor, ordinea. Ba, insasi Ungaria
ne este in aceasta privinta cea mai apropiata si stralucita dovada.
Atata vreme cat, impreuna cu celelalte nationalitati, Maghiarii

au fost si ei asupriti si au fost siliti sa accepte o grea tutela, maghiarimea a vegetat si a fost intotdeauna un exemplu de incultura, de
colosala coruptie si desfrau. Insa imediat ce Maghiarii au fost lasati
sa respire, ei au inaintat cel putin in domeniul civilizatiei materiale,
cu pasi uriasi.
Oare toate celelalte popoare nu pot. face aceleasi progrese si chiar
mai man, dace li s'ar acorda o autonomie moderate ? Iata lucrul

cel mai important !
Copiii cauta mereu pieptul mamei, atata timp cat nu sunt intarcati. Tot asa stau lucrurile si cu popoarele. Odata ce un popor isi are
autonomia lui, guvernul lui national, va deveni evident mai capabil
ca sa-si organizeze agricultura, comertul si industria lui in mod

productiv, decat acuma datorita guvernelor centralizate la Viena sau
la Budapesta. Aceste guverne nici nu cunosc populatia respective,
nici provincia, nici raporturile interioare si adevaratele sale nevoi.
Tocmai centralizarea care exists astazi in cele doua capitale, face
ca intreaga periferie a imperiului sa fie paralizata nu numai din
punct de vedere spiritual, ci si din cel economic. Un guvern national,
compus din bastinasi, o fidela reprezentanta populara, functionarii
bastinasi, etc., toti acestia cunosc orice coltisor din tail, once element
al bunei sari materiale in acea tars. Un guvern care centralizeaza

totul, vede numai ceea ce poate vedea din departare si prin false
prisme. Un popor liber, autonom, cu un guvern si functionari proprii, cu deputati cari lucreaza din punct de vedere politic, cu totul
www.dacoromanica.ro
STAT SI NATIUNE
288
altfel decat acum, deputati cari sa" cunoasca fiecare munte, fiecare
campie, fiecare vale, fiecare padure si fiecare ape, este, fare indo-
iala, in orice caz mai competinte ca sa promoveze productivitatea

economics si prosperitatea ta'rii, decat un guvern compus din strain,
indepartat si incarcat cu treburile mai multor popoare. Tel euvernement, tel peuple, aceasta va ramane cu adevarat valabil pentru totdeauna.
Constitutia federative va produce in sinul tuturor popoarelor din

Austria un patriotism sincer si plin de insufletire. Fiecare natiune va
fi mthidra sa formeze un popor liber, intr'o libera uniune a popoarelor.
Iar popoarele vor fi legate pentru totdeauna cu firele inimilor lor,
de acest imperiu. Atunci Rusia poate sa se federalizeze oricat de descentralizat natiunile slave ale acestei Austrii nu vor mai putea fi
atrase niciodata spre ea, caci aceasta federatie a Austriei-Mari, va
avea pentru popoarele din imperiu un mare avantaj in comparatie
cu Rusia si cu Germania: Statele nationale, din care s'ar compune
aceasta uniune a Austriei-Mari, vor fi toate relativ mici. Niciuna nu
va fi amenintata, sa fie pagubita de un aliat urias.
Imperiul va fi sprijinit de popoarele lui, nu datorita biurocratismului,
ci datorita legaturilor de sincer devotament si de adanca convingere

a insemnatatii imense a acestui imperiu, pentru insasi existenta si
soarta popoarelor sale.
Politica orientall a monarhiei Habsburgilor, ca sa poata da rezultate, trebue incurajata printr'o juste politica interns a imperiului.
Caci aici nu ajuta niciun rationament: intreaga politica externs a

imperiului habsburgic depinde de starea sufleteasca a nationalitatilor lui.
Dace ele sunt individualitati national-politice si deci stalpii devotati, ba chiar entusiasti ai imperiului, este clar ca aceste State vor
putea sa exercite o mare influents asupra Statelor balcanice. Aceasta
va crea in locul ostilitatii firesti de azi, simpatii si prietenii
sincere.
Dace popoarele vor fi mentinute sub o hegemonie barbara
si in sclavie politica, ele nu vor mai face politica. Vor astepta,

pur si simplu, asa cum fac toti sclavii ca sa apara o primejdie
pentru acest imperiu, care sa le dea prilejul sa-1 distruga, indiferent de faptul dace sub un nou stap an, le-ar merge mai bine sau
mai rau.
www.dacoromanica.ro
289
Din toate aceste puncte de vedere, federalizarea imperiului habsburgic apare ca unica solutionare posibilii a problemelor nationale.
Aceasta transformare constitutionala nu poate fi combauta deck

numai de acele cercuri, din tarn si din strainatate, care nu doresc
o consolidare reala a monarhiei habsburgice,
cercuri care deocam-
data nu pot sa cauzeze un prejudiciu monarhiei noastre, Mg care

doresc mai tarziu s'o clop arteasca.
19
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
MENIREA AUSTRIEI-MARI
Reorganizarea constitutionals propusa aci n'ar avea de sigur

niciun sens daca nu s'ar baza pe convingerea ea este in interesul
natiunilor despre care e vorba aici. Caci nu actuala Austro-Ungarie
ar trebui create, daca n'ar exista * ci acea Austrie-Mare, schitata
in paginile de mai sus. Deci, daca din ruinele noastre vrem sa infloreasca o viata noua, atunci Austro-Ungaria de astazi echilibrata *
pana la rudis indigestaque moles, trebue sa porneasca imediat sa-si
recladeasca structura constitutionall in sensul de mai sus.
Desi toate nationalitatile, din ambele Orli ale imperiului, sunt
nemultumite cu startle de astazi, ele isi pun sperantele intr'o cotitura,
spre mai bine, facuta in cadrul acestui imperiu. Stranse intre cele
doua mari natiuni din Europa, intre Germani si Rusi, micile popoare care traesc in imperiul Habsburgilor nu pot sa-si afirme securitatea for inafara si libertatea for inauntru, decat intr'o federatie bine
consolidate.
De sigur, ca si un Stat federativ rusesc sau cel german actua 1,

vor putea sa primeasca aceste natiuni in sanul lor. Numai ca o asemenea solutionare * a problemei nationalitatilor va duce, dup' toate
probabilitatile, la o disolvare a acestor natiuni mici. Ar fi IL' indoiala
o alianta a soareci!or cu leii. De altfel Rusia a aratat in Polonia, Finlanda si Basarabia cum concepe problemele nationale. Generalul
Fadejew spune, in legatura problema slava: Ce posibilitate ramane
micilor popoare slave sa-si apere independenta for nationala, fiind
stranse intre Germani si Maghiari, strivite aproape de cultura superioara a celor dintai si de puternica organizatie politica, a celor din
urma ?
www.dacoromanica.ro
MENIREA AUSTRIEI MARI
291
In zilele noastre, and Europa este impartita in cateva tan mari

si and numai acel Stat, care este in stare sa mobilizeze o jumatate
de milion de soldati, are dreptul la existenta; and insasi vechile
State
ca Olanda si Elvetia, Incep sa se nelinisteasca de soarta for
ce poate Insemna acest mozaic national, format din Cehi, Croati

si toti ceilalti ? 1).
Farina Ecaterina planuia Inca din 1782 ridicarea unei Dacii inde-
pendente, care sa uneasca Basarabia, Moldova si Valahia, sub un

duce oriental-ortodox (probabil rus) 2). Czartorysky, ministrul de
externe in 1804, a propus tarului Alexandru I, un plan de modificare
pan -ruse a hartii Europei, dupe care Wile turcesti s fie impartite
in mai multe State si, apoi s formeze o uniune federative, sub influenta hotaritoare a Rusiei. Aceste tari urmau astfel sa vegeteze si
sa se consoleze cu titlul tarului, de Imparat si protector al Slavilor
si al Orientului 8).
Totusi, sa privim mai de aproape Statul federativ rusesc, asa cum
si-1 imagineaza panrusii :
Popoarele slave >>, scrie Fadejew in alts parte, trebue sa tinda
catre doua scopuri : catre desvoltarea politica si socials in patria for

actuala si apoi catre o unire mai stransa intr'un bloc, in fruntea
caruia trebue sa stea
din punct de vedere militar si international -,--
Rusia. Fiecare dintre aceste neamuri are nevoie de un sap anitor

pentru treburile interne si de un mare tar slay pentru interesele generale. Fara aceasta a doua conditie independenta neamurilor balcanice nu poate fi conceputa. Dace ele ar fi astazi eliberate lard sa se
uneasca in jurut Rusiei, ele se vor trezi maine in aceeasi situatie

ba chiar si mai rea. In ziva in care Rusia va ridica steagul, acest adevar
va fi evident pentru once Slav si pentru once ortodox.

Sau Rusia va fi recunoscuta un imperiu in sensul vechei Polonii
sau ocrotind poporul slay va stabili preponderenta sa in lumea slava
1) General Fadejew: Neueste Schriften, p. 41.
2) Benjamin von Kallay: Die Orientpolitik Russlands. Tradus din limba
ungarS de Prof. J. H. Schwicker. Budapesta, Viena si Leipzig, 1878, p. 85.
3) a ... la masse des pays turcs en Europe devait etre partagee en Etats separes,
gouvernes d'apres les localites et lies par un Federation commune, sur laquelle la
Russie pouvait exercer une influence decisive et legale au moyen du title d'empereur
et de protecteur des Slaves et d'Orient qui serait donne a S. M. M. Imperiale s. Memoires du Prince A. Czartoryski et correspondance avec l'Empereur Alexandre I,
1887, vol. II, p. 65.

19*
www.dacoromanica.ro
29:4
STAT SI NATIUNE
si ortodoxa ( !), limba rusa deVenind in aceasta noul lume, in

baza unui drept indiscutabil, limba dominants.
Eu cred Ca rusificarea perseverenta si nesilita ( I) a guberniilor
din Apus va duce in cel mai sigur mod la scop 1).
Pe de alts parte, este indiscutabil, ca nici Germanii catolici din
Austria nu doresc o hegemonie protestanta si nici nationalitatile
austriace nu cer sal se uneasca cu Posen sau cu Prusia apuseana.
Franz Palacky a avut un gand just cand a spus: nazuintele spre o
independents politica a Maghiarilor, ca si a Cehilor, Sarbilor, Romanilor si Slovenilor, ba chiar a Polonezilor
in totalitatea for
nu sunt de acum inainte, fats de influentele centralizatoare care stapanesc lumea, deck visuri amagitoare. In schimb ideea unei uniri
politice intre aceste neamuri castiga zi cu zi tot mai mult teren. La
aceasta contribue nu numai o traditie pozitiva, ci si insasi necesitatea
fireasca. Slabe si expuse fiecare in parte unor grave primejdii, aceste
neamuri se pot intari numai printr'o federalizare pasnica. Numai
astfel vor putea rezista, cu succes, atacurilor puternicilor vecini dela
rasarit si apus 2).
Dar la ce au folosit aceste sfaturi ?
On donne des conseils, mais on ne donne point la sagesse d'en profiler, spune Larochefoucauld.
Si totusi numai sub sceptrul Habsburgilor not vom putea sa ne

mentinem si sa ne desvoltam ca natiuni libere. Cad incandata: Austria
se compune din popoare relativ mici.
Niciunul nu poate, vreme mai indelungata, sa asupreasca pe cela-
lalt. Bineinteles, daca intreaga putere a imperiului nu este puss in

slujba natiunii asupritoare, asa cum a fost cazul in aceasta epoca
dualists. Intr'o asemenea federatie insa o asuprire de acest fel va fi
exclusa pentru totdeauna.
De asemenea trainicia Austriei este o necesitate, adanc resimtita si din punctul de vedere al celor mai multe state mari europene.
Aceasta a devenit doar de mult o maxima politica. Astazi, exists in
Franca un curent puternic pro-austriac. In ultimii ani au aparut
1) Fadejew: Neueste Schriften, pp. 39-47. Vezi de asemenea Danilewsky
Russland and Europa, 187z. Aceasta lucrare confine de asemenea un plan cornplet al unei federatiuni panslaviste.
2) Palacky: Gedenkblatter, p. 192.
www.dacoromanica.ro
MENIREA ALISTRIEI MARI
293
acolo nenumarate carti si brosuri pretioase, care lupta cu toate argumentele posibile, pentru o puternica Austrie si se ridica foarte energic
impotriva tuturor acelora cari bucuros ar dori sa desmembreze si sa
disolve imperiul Habsburgic. Asa de pilda, d-1 Leroy-Beaulieu spune
ca Francezii sunt astazi acei cari ar avea cel mai mare interes ca
Austria sa se mentina, fiindca Austria este astazi piatra unghiulara
a Europei:
L' Autriche a pu etre regardee comme notre adversaire naturel,
quand elle dominait d' Allemagne ou l'Italie ; nous sommes, aujourd'hui,
les premiers interisis a sa conservation. .
> L' Autriche-Hongrie reste la pierre angulaire de l'Europe * 1).
Acest lucru este de altfel foarte firesc, caci data s'ar ajunge vreodata la lichidarea acestui imperiu, Germania si-ar spori asa de mult
puterea, incat chestia Alsaciei si Lorenei ar fi secundara. Cum ar putea
Franca sa admits, linistita, o asemenea intarire enorma a Germaniei ?
D-1 Charles Benoist, intr'un articol foarte valoros publicat in Revue
des Deux Mondes e, ajunge si el la concluzia ca este necesar sa se pastreze Austria . Que conclure, se intreaba el, de ces faits et de ces deduc-
tions? Que pour qu'il y ait une Europe, it faut qu'il y ait une Autriche
en Europe. Faite, comme elle faite, de cinq ou six peuples ou fractions
de peuples... l'Autriche est l'ideal de l'Etat tampon 2).
Un alt autor politic francez, d-1 Rene Henry, av and o tendinta
indreptatal in special impotriva pretinsei politici de Drag-nachOsten a Germaniei, vede in Austria, unica bariera impotriva acestui
renumit Drang . El spune ca imperiul Habsburgilor ar fi ... la

seule barriere suffisamment solide qui puisse, au debut du vingtieme
siecle, se dresser a travers du Drang et arreter les ambitions allemandes,
le jour ou elles deviendraient menacantes pour l'equilibre europeen 3).
In schimb un alt francez, d-1 Andre Cheradame, cauta sa demon-
streze ca de fapt insasi Rusia are un interes vital ca sa impiedice

descompunerea Austriei.
En definitive, l'ensemble de ces considerations determine cette forte
convinction: sans commettre la plus inexcusable des fautes, la Russie
1) Rend Henry: Questions d'Autriche-Hongrie et Question d'Orient. Avec
preface de M. Anatole Leroy-Beaulieu. Paris, Plon 1903, p. XVII, XIX.
2) *Revue des Deux Mondes a din 15 Noembrie 1899, p. 26o.
9 Rene Henry: Questions d'Autriche-Hongrie, etc., p. 353.
www.dacoromanica.ro
294
STAT SI NATIUNE
ne peut pas permettre a r empire allemand de porter atteinte, de quelque

facon que ce soit, a rintegrite de l'Autriche 1).
Germania, ea insasi n'a urmarit Inca pang acum o politica indrep-
tata impotriva integritatii imperiului Habsburgilor. Aceasta teams

se explica insa prin parerea preconceputa a Francezilor impotriva
Germaniei. Chestiunea principala este insa ca autorul francez vrea
sal atraga pans si Rusia spre a asigura existenta Austriei.
Daca' Franta se vede silita sal is apararea Austriei, cu atat mai
mult imperiul german modern trebue sal se intereseze de soarta ei.
Este doar un interes eminamente german ca la frontierele lui din
Sud-Est sal nu existe un Stat dependent de Rusi, dar nicio Austrie
in care Slavii sunt in timp de pace, tinuti in lanturile unui absolutism exercitat pe !Dna de rasa. Pentru a scoate la iveala, acest interes
al Germanilor, ne intrebarn: cum va privi Germania o federalizare
serioasa si deci libertara, a tuturor popoarelor din Rusia de astazi ?
Adica un imperiu rus format pe baze federaliste, cu sferele de auto-
nomie cat se poate de intinse pentru popoarele componente si cu

cea mai stricta respectare a diferitelor limbi, dialecte, moravuri, obi-
ceiuri, etc. ? ! 0 asemenea schimbare in Rusia poate nu va mai fi,

mai tarziu, atat de greu de conceput si de realizat, dupa cum ne
inchipuim astazi. Dar avem oare not o notiune clara a ceea ce va
insemna acest lucru pentru imperiul Habsburgilor si pentru cel al
Ho henzollernilor ?
Dupa cum s'a anuntat din Lemberg, Dilo , gazeta principall a

tinerilor ruteni, a publicat la 2 Noemvrie 1905, un articol, unde se
spunea in legatura cu acordarea unei constitutii in Rusia, urmatoarele :
Ziva de 3o Octombrie va fi un moment hotaritor nu numai in

istoria Rusiei, ci si a intregei ginte slave. Ochii intregei lumi slave,
in lupta ei contra altor neamuri, au fost intotdeauna atintiti asupra
Rusiei. Numai anumite consideratiuni pornite din soarta popoarelor
asuprite in imperiul tarilor impiedicau o mai intima legatura fata de
imperiul rus. In momentul de fatal insa, nimic nu mai sta in calea
unei gravitari a natiunilor slave catre o Rusie democratica liberal,
1) Andre Cheradame: L'Europe et la Question d'Autriche au scull du XX
sleets, p. 384. Totodata este interesant cum d-1 Cheradame ar vrea bucuros si
dispenseze pe Ungurii de necesitatea federalizarii si asta numai pentru ce d-nii
maghiari se pricep al se prezinte Francezilor drept prieteni ai for yi mAncatori

de Germani.
www.dacoromanica.ro
295
in stare sa formeze o federatie a popoarelor slave i sa dea un imbold
puternic miscarii de emancipare a Slavilor, din afara hotarelor

Rusiei.
Rutenii din Galitia, cari au fost expusi de catre Austria unei polo-
nizari brutale, privesc i ei prin aceasta prizma, transformarea produsa in Rusia >.
Inteadevar, nu mai avefn timp de pierdut, daca nu vrem sa avem
2mare surprize.
Fadejew nu ascunde gandurile lui cele mai intime. El spune de
pilda: Daca not vom gasi in Austria numai Austriaci si nu Slavi
(s le zicem panru0) nu vom fi in stare sa obtinem victorii reale.
Fara aceste victorii o solutionare fericita a problemei Orientului nu
este cu putinta ! 1).
Pe de alts parte, oamenii politici slavi persists in ideea ca Germania sprijina Austria numai in mod trecator i anume, pans and
Rusia va fi aruncata dincolo de Nistru.
Insa din momentul in care Rusia nu va mai prezinta pentru

Germania un pericol amenintator, aceasta din urma va pa0 la incorporarea Austriei germane, impreuna cu Triestul. Pentru acest motiv,
asa conchid aproape toti oamenii politici slavi, Germania nici nu vrea
sa auda de introducerea unei constitutii federative in Austria. Caci
daca nationalitatile slave vor primi o larga satisfactie, problema nationalitatilor nu va mai fi punctul vulnerabil al Austriei i astfel obstacolele care se pun in calea tendintelor de unificare ale Germanilor,
vor spori si mai mult.
Cam tot asa judeca si multi francezi. Astfel Intr'un articol anonim
din Revue des Deux Mondes intitulat c L'Allemagne vers 1'Est ,
se poate ceti : L' Autriche est reduite a la situation d'un simple Vorland,
charg de servir d'etape a la penetration allemande 2).
Deci o conceptie asemanatoare aceleia pe care a exprimat-o Inca

in 1884 Louis Leger, cunoscutul amic al Slavilor, and a scris : Consciente ou inconsciente, l'Autriche n'est en Orient que l'avant-garde de
l'Allemagne. Elle continue, suivant une tradition ineluctable, a travailler
pour le roi de Prusse 3).
1) Fadejew: Neueste Schriften, p. 145.
2) Revue des Deux Mondes* din r Mai 1902, p. 6o.
3) Louis Leger: La Save, le Danube et le Balkan. Paris, Plon, 1884, p. 219.
www.dacoromanica.ro
296
STAT SI NATIUNE
Toate aceste afirmatii sunt intemeiate din punct de vedere logic,

prin faptul ca se pot ceti asemenea tirade pangermanice in multe
reviste, jurnale si carti germane. Asa de pada, d-1 Denis explica
demisia cabinetului contelui Thun printr'o interventie a Berlinului.
Impreuna cu aceasta afirmatie el citeaza urmatorul extras din Gc
gen wart (Iu lie 1899): Uniunea austro-germana se intemeiaza pe
caracterul german al celor doua state contractante... Doar nu se

poate pretinde Germaniei ca ea sa incredinteze unei Austrii slave
misiunea apararii imperiului impotriva Rusiei, in cazul unui atac
francez.
A sosit momentul pentru ca Germania sa paraseasca rezerva pe

care si-a impus-o. Funesta politica pe care a dus-o monarhia Habsburgilor, nu va intarzia sa provoace complicatiuni dincolo de hotarele sale *1).
Numeroasele scrieri pan-germane vorbesc mult mai limpede si
mai pe fata despre necesitatea unei uniri politice, intre Austria germand si Germania. Astfel, una dintre aceste diferite brosuri, sustine
urmatorul plan : Chiar daca Cehii n'ar fi prin firea for dusmanii de
moarte ai imperiului german, pe care vor sa-1 atace, not vom trebui
totusi sa aspiram la o recucerire a Austriei germane, pentru simplul
motiv ca Austria ne desparte de Adriatica 2).
Iosef Ludwig Reimer, spune in lucrarea sa Ein Pangermanisches
Deutschland , ca dupa cucerirea Frantei, Germania trebue s obtina
o hegemonie neconditionata in Europa Centrals si Apuseana, incorporand in acelasi timp sau imediat dupa aceea, provinciile germane
ale Austriei. Adauga sub o oarecare forma corespunzatoare scopurilor noastre germane de rasa ( ! ) 3).
Paul de Lagarde, nu vrea nici el s stie despre o intelegere federative intre nationalitatile din Austro-Ungaria, caci si el crede ca o
asemenea federatie va duce o politica pan-slavista. Germania nu poate
!
sa tolereze, ca la portile sale s se ridice un imperiu slay ( ? ), care sa

1) Denis: La Boheme depuis la Montagne Blanche, vol. II, p. 661. Dau aci
o traducere din limba franceza a editorului suscitat.
2) Die deutsche Politik der Zukunft. Munchen, 1900, Deutschviilk. Verlag,
P. 9.
3) Iosef Ludwig Reimer: Ein pangermanisches Deutschland. Esseu asupra
consecintelor atitudinii rassiale stiinVice actuale pentru problcmele noastre
politice i religioase. Berlin 6i Leipzig, Friederich Luckhardt, 1905, p. 12o.
www.dacoromanica.ro
297
poata face cauza comuna, Impotriva Germaniei, cu celalalt imperiu

slay dela rasarit, in unire cu Franta si cu Danemarca )).
In alts parte el exprima fara rezerva ideea pangermanista: Numai
o Germanie, care se intinde dela gu-ra Ems-ului pana la gurile Dunarii,
dela Memel pang la Triest, dela Metz pana la Bug este in stare sa
impuna pacea in Europa >> 1).
Jar Frederich Lange isi bate joc in opera lui, de altfel foarte interesanta, de omul politic las , care a spus cuvantul inteligent in
aparenta : Daca Austria n'ar fi existat, ar trebui creata )). Apoi adauga
suparat : Asi voi sa \rad astazi pe omul, care ar dori in mod constient
sg creeze un asemenea monstru de Stat, cum este aceasta monarhie

austro-ungara si care nu s'ar sinucide imediat dupa aceea, din des-.
gust pentru opera sa de carpaciu 2).
Asemenea idei sunt raspunsuri la hartile si brosurile lui Danilevsky, Fadejew, Sarjanko, etc. De obiceiu acestor produse nu li
se acorda mai multa importanta decat li se cuvine. Insa ele reusesc
sa-i umple pe Slavi cu o intemeiata neincredere.
In niciun caz nu trebue luat in nume de rau, daca micile popoare
sud-estice se pazesc Inca, de pe acuma, de eventualitatea unui imperiu pangerman.
Eu cred totusi ca si iridenta germana dupa cum, din cand in cand,
este numita aceasta politica, nu are perspective de succes. Nu este

verosimil ca vreodata un guvern german sa incerce sa puie in practica.'
aceste planuri.
Bismarck a spus Inca in 1896, unui corespondent al lui Daily

Telegraph * din Londra : dau toate asigurarile, ca daca mi s'ar
oferi maine Austria de Sus si de Jos, as refuza-o. Sunt prea departe.
Daca Praga si Viena ar putea sa-si schimbe locurile, n'as spune nu .
De fapt, de ce oameni insemnati ca Paul. de Lagarde vorbesc

despre Austria cu atata dispret ? El ne-o spune singur si destul de
bine: Cine vrea sa pastreze Austria, trebue sa gaseasca pentru
1) Paul de Lagarde: Deutsche Schriften. Gottingen, 1878, Dieter p. 87. Aceasta
cxpresie a lui de Lagarde pare a proveni mai curand din consideratilmea de a

transforma Austria intr'o colonie germana, caci la p. 75 spune doar limpede:
4, A alipi provincii germano-austriace la imperiul german, ar insemna grabirea
prabusirii Germaniei. Insa acest pericol nu este apropiat i poate fi foarte
bine cu totul respins }).
2) Fr. Lange ; Reines Deutschtum, Berlin, Duncker, p. zio.
www.dacoromanica.ro
298
STAT $1 NATIUNE
Austria o misiune care s merits sa fie purtata. 0 suta de Beust si o

suta de Andrassy, nu ajung ca s asigure Austriei un loc in istorie.
Austria trebue s-si propuna un scop in conformitate cu istoria mondiala : atunci un asemenea scop si o vointa ferma, prezenta, irezistibila
de a-1 atinge va putea da viaca Austriei .
Menirea Austriei consta in momentul de fats in asigurarea echilibrului dintre Germania si Rusia. Austria trebue s5 devina un imperiu
protector al natiunilor mici din Sud-Estul Europei. Acest lucru este

mult mai important pentru Germania decat dorinta ei de a disolva
Austria sau sa faca din ea un Stat colonial al Germaniei. Sa doreasca
Germania aceasta ? Intru cat in aceasta privinta mai sunt si multi
altii can au si ei un cuvant de spus...

Insa tot asa cum lui Bismarck nu i-a placut iredentismul german,
nici Imperiul german nu va putea si nici nu se va arunca intr'o poli-
tica de aventura. C5ci este o intrebare, data Germania, care abia

poate sa fac5 fats celor 3 milioane de Polonezi, s'ar incarca cu inima
usoara cu Inca vreo 7 milioane de Cehi si Jugoslavi.
Die Post >> din Berlin, a discutat anul trecut sub titlul Franta
si pangermanismul , proza diferitilor publicisti francezi, can banuesc
ca unii dintre conducatorii politici ai monarhiei noastre sunt sub

influenta imperiului german. 0 ocazie pentru aceasta discutie, a
oferit-o cartea lui Georges Weil: Le Pangermanisme en Autriche >>,
aparuta tocmai atunci cu o prefata de Anatole Leroy-Beaulieu.

()rice om politic serios din imperiul german si din Austria ,
spune Die Post , trebue s stie a noi, Germanii din imperiu,
nu voim sa smulgem Austriei niciun Stat si nici cea mai mica bucatied de parnant. Dimpotriva, suntem ferm decisi sa aparam integri-
tatea acestei monarhii in toate imprejurarile.

Forma imperiului german a fost creata de regi intelepti si de prevazatori barbati de Stat si nu poate fi largita dupd plat. Cine a studiat istoria vremurilor recente, si-a dat seama de scopurile pasnice si culturale
prin excelenta, urmArite dela Intemeierea Statului german. El a inteles
totodeodata ca noi nici nu dorim, nici nu avem nevoie sa sta'panim alte
OH in Europa. Nici nu mai vorbim de intentia ca sa intindem mana spre
Triest. Acela care n'a inteles toate acestea, n'avem ce sa -i facem .

In cartea mult comentata Berlin-Wien-Rome *, care a oglindit,
dupd cum am mai spus, noul curs luat la Berlin si a fost inspirata de
cancelariatul imperiului, sta scris, relativ la aceasta, urmatoarele:
www.dacoromanica.ro
299
La not au existat Germani, prieteni ai Rusilor quand-meme,

oameni politici pentru cari impartirea Austriei si participarea germane la o politica ruso-panslavista sunt chestiuni demne sa fie discutate. Insa numaTul si categoria acestor fericiti, face ca examinarea
programului for sa ne pars de prisos. E destul sa aratam ca ideile
de acest soiu n'au castigat niciodAta, niciun loc intre conducatorii
spiritu ali ai natiunii noastre si ca mentinerea monarhiei austriace
este de mult recunoscuta de catre Germanii responsabili, drept o
necesitate europeana. Iar dupe ce Printul Bismarck si-a exprimat in
toamna anului 1878, conceptia sa asupra raporturilor noastre cu cele
doua imperii vecine, spunandu-si astfel ultimul cuvant, asemenea
speculatii criminale privitoare la desagregarea monarhiei habsburgice
si a unei impartiri germano-ruse au mostenirii deschise, au devenit
pentru totdeauna in Germania, completamente imposibile .
Toate acestea sunt perfect logice. Dar cercurile germane trebue

sa invete si sa vada ca federalizarea monarhiei habsburgice nu inseamna catusi de putin slavizarea acesteia. Iar in masura in care
Slavii profits de pe urma federalizarii, aceasta libertate a for trebue
sa be fie acordata in mod sincer.
D-1 Eduard von Hartmann judeca cu buns dreptate, cand afirma,
ca <( pentru once guvern austriac, exists un motiv mult mai imperios,
decat cele aratate p aria acum, sa dea cuvenita dreptate, revendicaTibor nationale slave. Acest motiv nu mai apartine politicii interne,
ci celei externe a imperiului. El consta in aceea ca prevenirea panslavismului este pentru Austria o chestiune de vieata . Mai departe
spune: 4 Daca Austria sovaie ca sa: devina un Stat federativ, in care
diferitele neamuri slave sa se poata certa si impaca Para varsare de
sange, impinge neamurile slave sa se arunce in bratele panslavismului. Cu alte cuvinte, in bratele hegemoniei ruse. Desi aceasta
este odioasa acestor neamuri, totusi va fi intotdeauna preferata,
fats de domnia permanents a neamurilor neslave 1).
D-1 Geffcken comenteaza un articol publicat in Westnik Jewropy )), de renumitul istoric rus Pypin, si spune, completand ideile
lui Pypin: nu exists o solidaritate slava, nici din punct de vedere politic, nici religios, nici lingvistic, nici cultural. Intre Rusi si Slavii
1) Eduard von Hartmann: Zwei jahrzehnte deutscher Politik and die gegen.
mirage Weltlage, p. 198.
www.dacoromanica.ro
30o
STAT $1 NATIUNE
nerusi exists o instrainare si, in parte, chiar o ostilitate secular5.

Despre ura dintre Polonezi si Rusi nici nu trebue sa vorbim. Dar
chiar Cehii nu vor, nici solidaritate, nici unire politica cu Rusii, a
caror prietenie le serveste numai ca mijloc de lupta impotriva Germanilor. In ceea ce priveste pe Jugoslavii din Peninsula Balcanica,
sacrificiile de sange si de bani alg Rusilor le-au convenit foarte bine.
Insa dup5 eliberarea for de jugul turcesc toti, cu exceptia Muntenegrenilor, si-au intors fata dela Rusia, dandu-si seama ca inaintarea
Rusiei spre Sud, spre Tarigrad, ascunde o amenintare a propriei for
existence. Apoi ei se considers mostenitorii legali ai omului bolnav .
In afara de aceasta, reactiunea care domneste azi in Rusia, a ascutit
puternic antagonismul celorlalti Slavi fats de ea. Dupa ce ei insusi
vor obtine constitutii libere, n'au nici cea mai mica pofta sa fie
fericiti cu absolutismul rusesc.
De aceea, daca in cercurile conducatoare ale Rusiei si-ar face loc
convingerea c5 ideea panslavist5 este o nalucire, lipsita de continut,
acest lucru n'ar putea fi decal salutat ca un progres 1).
In ceea ce priveste gravitarea neamurilor slave nerusesti spre

Rusia, se poate spune ca numai emanciparea for le poate destepta
din niste visuri care pot sa devina funeste pentru ele insile.
D-1 Andre Cheradame spune si el, relativ la aceasta chestiune,
urmatoarele: A mesure que les petits peuples slaves progressent et passcnt de leur oppression ancien par le pangermanisme (et le magyarisme? )
a une vie plus Libre, ils gardent bien leurs sympathies morales pour la
Russie et pour le slavisme, mail l'extension de leur propre personnalite
les rend nettement hostiles a toute politique russe panslaviste, c'est-h-dire
annexionniste directement ou indirectement 2).
D-1 Gumplowicz, care aplica problemei noastre a nationalitatilor
invataturile sociologiei moderne, afirma de altminterea, impreuna cu
toti cunoscatorii situatiei, ca Austro-Ungaria nu poate sa tolereze

1) Geffecken: Frankreich, Russland and der Dreibund, p. 174. Vezi de asemenea Giovanni Boglietti: Nihilisti e Slavofili in t Nuova Antologia di scienze,
lettere ed arti o. Roma, 1881, vol. 28, p. 356: Cio che si e detto della Polonia si
pub egualmente dire di tutte le altre stirpi slave che hanno sede nell'Austria-Ungheria e nei Balcani, le quail, pure accenttando it patrocinato e l'ailtto della Russia
contro le nazionalita straniere che le opprimono hanno tuttavia in orrore lo spirito
autocratic the governa quell'impero e rifuzzano dal fondersi in esso.
2) Andre Cherademe: La Question d' Orient, p. 378.
www.dacoromanica.ro
3or
panslavismul. Acesta este insa un fenomen firesc la toate neamurile

slave care s'au diferentiat Inca prea putin si care nu s'au individualizat
inca in mod pronuntat, ramanand la un nivel scoborit. Caci cu cat
acest nivel este mai scazut, cu atat mai puternica este atractia pe
care o exercita elementele comune si cu atat mai putin separa, ceea ce
este individual.
Dace panslavismul nu poate sa castige teren la Polonezi, aceasta
este urmarea simple si logics a faptului ca nationalitatea polond s'a
ridicat de mult deasupra nivelului general si ca momentele individuale, care o separa de Rusi, au capatat preponderanta, fata de tendintele panslaviste. Ace lasi lucru se petrecee cu Cehii, Intr'un grad
cu mult mai mic, dar totusi destul de insemnat. Nu exists insa

niciun mijloc mai eficace de a feri temeinic si ()data pentru totdeauna
Boemia de veleitatile panslaviste, decat acordarea unei desavarsite
libertati de desvoltare a nationalitatii cehe. Caci o asemenea desvoltare
s'a evidentiat dela sine din ce in ce mai mult. Individualitatea natio-
nals a Cehilor va intari instinctul for national si dorinta de a
si-1
pastra.
Ace lasi lucru este valabil si pentru celelalte nationalitati slave

din Sudul Austro-Ungariei. Cu cat sunt asuprite mai mult, cu atat
sunt mai accesibile propagandei ruse. Cu cat se vor desvolta mai
liber, cu atat mai mare va fi aversiunea for instinctive fats de colosul
nordic, care manifests deschis tendinta de rusificare a tuturor Slavilor *1).
Aproape tot atat de neintemeiata, ca frica de o politica panrusa

a Austriei-Mari, reorganizate pe baze federaliste, este si teama de
un, iredentism italian si roman, care vor capata atunci, frau liber.
SA satisfacem in mod serios pe Romanii si pe Italienii nostri si
nimeni nu va mai auzi cuvantul (c iridenta *. Popoarele care n'au
niciun motiv sd se planga de subjugare, nu se gandesc la o politica iredentista. 0 pilda elocventa, Intre inulte altele, este Malta,
citata de profesorul Pasquale Villari 2).
Aceasta insula care de un veac incoace se gaseste sub stapanirea
engleza, a avut din partea acestor stap ani avantaje economice
1) Gumplowicz: Soziologie and Politik, pp. 129, 131.
2) Der Irredentismus, Von Pasquale Villari in tNeue Presse * din is Septemvrie 1904.
www.dacoromanica.ro
302
STAT $1 NATIUNE
enorme, se &este sub influenta predominanta a iezuitilor, cari

sunt in mare masura ostili Italienilor. Malta n'a manifestat niciodata
simpatii pentru Italia. Si Italia, care a stat intotdeauna pe un picior
de pace cu Anglia, nu doreste de loc sa micsoreze puterea Angliei
in Marea Mediterana. Deci ea n'a manifestat niciodata nici cea mai
mica dorinta ca Anglia sa renunte la Malta. Dar a fost deajuns ca
Englezii sa aiba, in ultimul timp, nefericita idee de a prigoni limba
italiana in Malta, pentru ca iredentismul sa is nastere si aici. Luni
de-a-randul presa italiana a vorbit numai despre aceasta. Studentii
din Malta au venit in Sicilia si au fost primiti in triumf de populatia
italiana. Niciodata nu s'a auzit un limbaj atat de violent ca acela, pe
care-1 au asta'zi locuitorii din Malta, fata de Englezi.
Cat de logic intemeiaza Dubs necesitatea Elvetiei de a-si pastra
nationalitatile sale si cu cats pricepere analizeaza el faptul ca, din
moment ce o nationalitate, oricat de majoritara ar fi ea, doreste
sa asupreasca pe celalte, acestea trebue imediat sa faca politica

irendentista ! Pasajul este foarte instructiv si merita sa fie reprodus
in intregime.
... la Suisse a pour mission de former pour ces trois nationalites
une barriere contre des surprises reciproques violentes, et d'tre en meme
temps, entre elles un trait d'union pour des associations pacifiques. Mais
c' est precisement cette grand mission internationale de la Suisse qui
fait un devoir d'eviter a l'interieur toute organisation qui pourrait

porter atteinte a l'individualite d'une des trois nationalites, car ce ne
sera que comme libre confider& politiques qu'ils seront et demeureront
unis. Dgs le moment ois rune de ces nationalites, en vertu de sa majorite
numerique voudrait en opprimer une autre, on verrait s'opirer un travail de decomposition interieur, un retour des nationalites particuliires
vers leurs centres naturels . . .1).
D-1 Gustav Beksits se intreaba in cartea lui Problema romaneasca si lupta de rasa in Europa si Ungaria de ce Liga Romaneasca
din Bucuresti nu raspandeste * ( !) iredentismul si in Bucovina ? El
&este explicatia acestui lucru in faptul ca Romanii n'au vazut in

intelegerea austro-maghiara incheiata in 1867 decat un provizorat,
care trebue sa fie urmat, de o intoarcere la vechea forma a imparatiei.
') Dr. J. Dubs: Le droit Public de la Confederation Suisse, partea II-a. Neuchatel, Geneve, 1879, p. 379.
www.dacoromanica.ro
303
Dar aceasta veche imparatie, credea ca are in persoana Romani lor o

arms impotriva Maghiarilor si a libertatii )) maghiare. De aceea
Romanii ascutesc acea parte a problemei romanesti, care este indreptata in mod special impotriva Ungariei. De aceea ei cauta sa prezinte
ideea unitatii romanesti, numai sub forma antagonismului impotriva
Ungariei. De aceea scriu memorande catre imparatul Austriei

si nu catre regele Ungariei. Aceasta ar fi cauza si explicatia faptului
de ce tocmai Ungaria are o iredenta romaneasca 1).
Nu, domnule Beksits, nu de aceea ! Tocmai in Ungaria exists
o iredenta romaneasca, fiindca in Ungaria Romanii sunt aserviti,
exploatati si persecutati din punct de vedere national; fiindca ei

de mult au fost siliti sa nu mai considere aceasta Ungarie cu colorit
maghiar, drept patria lor. De aceea patriotismul lor se indreapta

numai asupra acelei bucati de pamant, din Ungaria, pe care ei traiesc.
Si daca merg Inca cu memorandele lor, nu la regele Carol a Romaniei, ci la imparatul lor, aceasta dovedeste ca Romanii nu fac o poli-
tica iredentista ci, cu totul dimpotriva, ei fac politica AustrieiMari. Si aci ei procedeaza foarte logic. Caci doar toata lumea stie,
ca in Austria, cu toata situatia de acolo, nationalitatile se pot desvolta
incomparabil mai liber, decat in Ungaria pseudo-liberala.
Insa tocmai aceasta indelungata si constants (caci este constienta)
gravitare politica a Romanilor, nu catre Bucuresti, ci mai cur and

catre Viena, i-a indarjit dela Inceput pe Maghiari, impotriva Romanilor. Acest lucru it chinueste si pe acest herald al maghiarizarii, in
pamfletul lui sus pomenit. Dar deoarece directia tendintei politice
a Romanilor este cunoscuta, cum pot ei in mod logic sa fie invinuiti
de iredentism ? .
D-1 Dimitrie A. Sturza, seful partidului liberal din Romania,

si-a exprimat urrnatoarea parere asupra iredentismului:
Dupa parerea mea iredenta romaneasca este o nascocire a
dusmanilor poporului nostru; pe de alts parte acele persoane cu totul
izolate, care se ocupa cu asa ceva, on sunt platite, on sunt cu totul
iresponsabile si neghioabe. Care ar fi scopul acestui produs artificial,
care s'ar numi iredenta romaneasca ? Cucerirea Ardealului ? Putem
noi sa cucerim Ardealul ? De sigur ca nu, caci nu avem pentru asta
puterea necesara. Insa chiar daca noi am avea intentia s cucerim
1) Vezi t Pester Lolyd a din to August 1895.
www.dacoromanica.ro
304
STAT $1 NAT1UNE
Ardealul si am dispune de o putere suficient de mare pentru ca o

asemenea intreprindere sa nu devina ridicola, noi totusi n'am avea
voie sa ne aruncam intr'o asemenea incurcatura. Caci in caz de reusita, ea ar atrage dupa sine neaparat distrugerea imperiului austriac.
Insa distrugerea Statului austriac n'ar fi o problems locals, ci o afacere europeana de o insemnatate colosala, ale carei urmari funeste
ne-ar lovi mai curand pe noi, statele mici, decat marile puteri.
In timp deci, ce noi am porni la cucerirea Ardealului, sfarsitul c ante-
cului ar fi ca altii ne-ar inghiti pe noi 1).

D-1 Take Ionescu, unul dintre conducatorii conservatorilor din
Romania, care a fost de mai multe on ministru si este si acum, spune
inteo lucrare asupra politicii externe a Orli sale:

S'il y a :me accusation contre laquelle tons les Roumains, ceux des
provinces soumises aussi bien que la jeunesse universitaire qui a pris
l' initiative du recent mouvement patriotique, se defendent avec vehemence,
c'est tale de suivre une politique irridentiste.

En effet, la politique irredentiste est impossible pour l'Etat roumain.
Ce n' est pas parce que les considerations de droit international et le respect
dcs traites Pen empechent, mais une politique irridentiste, une politique
de quenelles avec les voisins, suppose une chose que l'Etat roumain ne
possede pas, a savoir: une parfaite securiti de la propre existence, l'absence de tout danger imminent 2).
Asa vorbesc cele doua mari partide istorice ale Romaniei. Este
stiut ca acolo nu exists deck aceste doua partide.
Dar nu numai Romania oficiala, ci Liga Cultural-a, atat de temuta
dc Maghiari, cu sediul in Bucuresti, dar avand sectiuni in toate ora-
scle si oraselele, s'a declarat intotdeauna si pretutindeni impotriva

iredentismului. D-1 Barbu Delavrancea, poate cel mai mare orator
al Romaniei, fost vice-presedinte al acestei Ligi Romanesti si deputat,
a spus intr'un discurs al sau dela Camera, in care a vorbit si despre

maghiarizarea denumirilor de localitati din Ungaria : trebue sa
declar anticipat ca invinuirea de iredentism si daco-romanism pe
care o ridica impotriva noastra presa maghiara si parlamentul maghiar,
2) D. A. Sturdza in Discursul rostit la Senat in ziva de 9 Dec. 1893. Vezi
Eugen Brote: Die Rumiinische Frage in Siebenburgen and Ungarn, Berlin 1895,
Puttkammer u. Miihlbrecht, p. 367.
2) Take Ionescu: La politique etrangere de la Roumanie. Bucureti, F. Gobi,
Fa, 2895, p.
www.dacoromanica.ro
305
nici nu merits un raspuns. Nimeni dela not si nimeni dincolo de Carpati n'a cerut vreodata altceva decat drepturile istorice si naturale,
care se cuvin acelor 3 milioane de Romani, stapanii pamantului de pe
care n'au fost izgoniti niciodata. Si aceste drepturi ei si le vor cuceri,
dad. nu vrem sa acceptam posibilitatea nimicirii fizice a unui popor
de 3 milioane.
In timp ce Romanii de dincolo, cer egalitatea de drepturi, Maghiarii le raspund: Nu, voi nazuiti la o Dacie-Mare dela Tissa, pans la
valurile Marii Negre . Ce scop urmaresc ei cu aceasta ? Vor sa ne
prezinte in fata Europei ca un popor de dezordine, pentru ca sa

slabeasca simpatiile marilor puteri, precum si increderea for in cumintenia si veleitatea noastra. In timp insa ce tind spre acest scop,
obtin cu totul altceva. Noi cei de aici si conducatorii de dincolo,
vrem sa mentinem treaza constiinta justetei revendicarilor la
fratii nostri; maghiarii dimpotriva, se straduesc sa mentina in viata
un vis, care, ca once vis care este visat prea mult poate sa devina
o posibilitate istorica.
Chemarii la libertate a Romanilor, Maghiarii raspund cu
daco-romanismul . Ei silesc constiinta unui popor, ca in cele din
urma, sa astepte salvarea dela o posibilitate la care nici nu se gandeste.
Asupritorii trezesc spiritul revolutionar cu ura for necugetata. Cei

asupriti sunt intotdeauna drepti si rezonabili 1).
D-1 L. L. Mille (pseudonimul unui roman din Regat), vorbeste
in acelasi sens :
On a poll souvent de Daco-Romanisme et de Romania Irredenta.
Rien de tel n' ex4ste dans le revendications et dans les esperances des Rou-
mains des Transylvanie. Its ont toujours compte parmi les plus fidels
sujets de la maison de Habsbourg et entendent demeurer tels, toutes leurs
declarations sont unanimes sur ce point, et it est assez curieux de rapprocher
ces sentiments des tendances de certains partis magyares, qui ne visent
a rien moins qu' a une scission complete entre la Hongrie et l' Autriche 2).
Si acestea nu sunt vorbe goale. Iredentismul este pentru Romanii,

ca si panslavismul pentru Slavi, o utopie. Noi Romanii o stim, aceasta
cel mai bine. Astfel, in pamfletul cunoscut sub numele de Replica
1) In discursul sAu din 19 Decemvrie 1898 dela Camera roman.
2) La Question des Nat'nnalitds en Hongrie par L. L. Mille. Paris, s Revue
Politique et Parlementaire 5, 1895, p. 29.
20
www.dacoromanica.ro
306
STAT SI NATIUNE
si care a fost scos cu ani de zile in urma de tineretul universitar dela

Viena, Graz, Budapesta si Cluj. Impotriva maghiarizarii, sta scris:
Romanii, un popor de rasa romans, care vorbeste o limbs neolatina, au crezut Intotdeauna si mai cred inca si azi, ca adevarata,
mare primejdie pentru nationalitatea lor, precum si pentru cea maghiara, vine dela Nord-Est si ca impotriva acestei primejdii nu poate
exista un zid de aparare mai firesc ca monarhia habsburgica, consolidate pe baza federative.
Romanii au convingerea nezdruncinata insa, ca imperiul austroungar nu se mai poate mentine decat numai in cazul transformarii
lui Intr'o Elvetie monarhica libera, in care not si toate celelalte nationalitati care locuesc aici, ne-am putea desvolta in desavarsita libertate
si conform spiritului nostru notional > 1).
Asa vorbes,te tineretul unui popor iredentist ? a.
$i nici nu poate fi altfel, tocmai din cauze care sunt dare pentru
fiecare cunoscator al situatiei.
Notre existence, spune d-1 Take Ionescu, est iacompatibile, avec

la realisation de l'iclial de l'empire russe ; son hostilite contre nous ne
peut cesser que le jour ou it reussira a nous supprimer, ou bien le jour oit it
lui sera pleinement prouve qu'il lui est impossible de nous faire disparaftre...
Eh bien, le sort nous a place comme une entrave prdcisement sur cette
route, de sorte que la Russie ne peut parvenir M ou l'appelle la logique

de son developpement qu'en passant sur notre corps.
Entre la Russie et nous, it n'est pas question d'une mes-intelligence
passagere,nimeme d'une de ces haines irraisonnees que le temps pent faire
fondre, comme it les a formees. Non, it y a ici quelque chose de plus
profond. Il est question de deux vies qui s'excluent reciproquement, ou
plutot d'une existence, de celk de la race roumaine qui ne peut rester
debout que si la Russie est forth de mettre un frein a son ambition...
La force des choses fait de nous un obstacle a la marche en avant
d'un grand empire qui est en mime temps une nation puissante. Cet
empire a tente, tente et tentera de marcher sur la vole qu'il croit lui
etre indiquie par la Providence. Nous nous trouvons sur son chemin.
L'empire des Tsars 'a done essaye, essaie et essaiera de nous effacer de
carte des peuples 2).
1) Die Rumdnische Frage in Ungarn und Siebenbiirgen. Replik der roman.
akad. Jugend Ungarns und Siebenbiirgens, p. 155
2) Take Ionescu: La politique extdrieure de la Roumanie, pp. 17-19.
www.dacoromanica.ro
307
Cam aceeasi opinie o exprima si contele Julius Andrassy jun.:

Imperiul rusesc nu este atat de agresiv cum a fost cel turcesc
insa uriasa sa Intindere, intensa sa forts brutaIl si posibilitatea pur si
simplu ca el sa faca si o politica panslavista, exclude ca not s putem
trai in vecinatatea lui ca o putere (independenta) de al treilea rang 1).
Deci Germanii capabili sa judece, stiu de ce micile natiuni din

Sud-Estul Europei nu pot sa gandeasca nici la iredentism, nici la
distrugerea imperiului habsburgic. Insa este o Ingamfare absurda,
dad. de pilda contele Stephan Tisza, crede ca Statul national maghiar,
poate sa protejeze celelalte natiuni.
Daca el crede, du/A cum am vazut mai sus, ca ar trebui

s existe o asemenea mare putere asupra politicii careia natiunea
maghiara sa exercite prin conceptia sa si prin spiritul sau iubitor de
libertate, o intaurire hotaritoare * 2), atunci el nu stie pur si simplu
ce vorbeste.
Nu, nobile conte, intarirea Statului maghiar n'a fost Inca recunoscuta de nicio natiune din valea Duna'rii, drept o chezasie a mentineni ei. Cu totul dimpotriva ! Toate aceste nationalitati nutresc unica
dorinta ca Austro-Ungaria de astazi sa se transforme Intro Federatie
libera a natiunilor, devenind astfel o mare putere, asupra careia totusi
nu Maghiarii sa poata avea o inraurire hotaritoare , ci toate aceste
popoare sa exercite o influents colectiva . Aceasta este uriasa deo-
sebire Intre conceptia unilateral-maghiara si cea dreapta si adevarata a tuturor popoarelor mici r, dupa cum le numeste atat de bucuros
oratorul, atunci cand le opune poporului maghiar.
2) Preedintele de consiliu contele Stephan Tisza in discursul sau %inut in

Parlamentul maghiar la 3o Iunie 2904.
20*
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
PERSPECTIVE PENTRU VIITOR
Nu este deci nevoie sa fii profet pentru ca sa prevezi ca, data

neajunsurile noastre politice vor mai dura multa vreme, toate proptelele acestui imperiu trebue sa se prabuseasca. Caci atata vreme
cat Maghiarii inseamna totul in aceasta monarhie, iar toate celelalte
popoare mai nimic; atata timp cat pe de aka parte, unica legaturrt
care mai tine laolalta micile State dunarene si balcanice este numai
ura impotriva monarhiei noastre orice perspective pentru viitor
este si ramane pentru not intunecata.
Numai o reorganizare federative ar putea deci s ne deschida si
sa ne asigure un viitor. Atunci insd ne-am putea bizui nu numai pe
devotamentul si spiritul de sacrificiu al popoarelor imperiului, ci si
pe simpatiile reale fata de monarhie, ale Statelor dela Dunarea de Jos
si din Balcani.
Pentru a stabili o uniune politica, in scopul asigurarii existentei for nationale, popoarele respective trebue sa dovedeasca
o anumita moderatie in aspiratiunile for politico-nationale. Unul
sau altul dintre aceste popoare nu poate in niciun caz sa fie
exclusivist si sa doreasca folosirea uniunii spre unicul sau avantaj
dupa cum au facut intotdeauna Maghiarii si bucuros, doresc s'o

mai face.
Contele Andrdssy jun. de pilda este fall indoiala ferm convins

ca Maghiarii nu se pot mentine decat numai int?" o uniune cu un alt
popor; ea in acest stop Cara are nevoie de o legOturd permanents
si nu de una trecatoare, caci altfel nu numai caracterul de Stat al tdrii,
ci-si maghiarimea ca nationalitate va sta in fata celui mai mare pericol
de prabusire.
www.dacoromanica.ro
309
Caci pentru ce sa mai fim independenti se intreaba contele

Andrassy, daca nu mai putem fi Maghiari ? 1).
Contele Andrassy jun. este insa, pe de alts parte, un partizan tocmai al dualismului,
dar numai cu Austria singura. El isi sprijina
parerea pe consideratiuni bazate pe o politica de forta fata de panslavism , dar nu mai putin si din motive dictate de dorinta maghiarizarii Ungariei si a asigurarii hegemoniei maghiare in ambele OH
dualiste, precum si in statele dela Dunarea de Jos si din Balcani.
El vrea sa tie toate aceste popoare in frau. Toate natiunile trebue sal
ingenunche in fata marei, puternicei, covarsitoarei influence a celor
cateva milioane de Maghiari, pentru a se servi astfel politica orientala
a monarhiei habsburgice 2).
Asemenea tendinte extravagante sunt urma'rite de o intreaga

natiune, despre care insusi contele Andrassy este silit sa marturiseasca ca, ramasa singura si independents, trebue sa dispara de pe
suprafata pamantului !
Intr'un cuvant: deli Maghiarii fara o legatura stransa cu Austria,
vor fi imediat aruncati la pamant si expusi germanizarii sau rusificarii,

ei sprijina aceasta legatura numai in masura in care permite maghiarimii sa domine si sa terorizeze atat Austria cat si intregul
Sud-Est al Europei.
Aceasta este insa politica Maghiarilor moderati asa zisi liberali , ca Andrissy, Tisza, Banffy, etc. !
Ion Bratianu, cunoscutul barbat de Stat al Romaniei fusese rugat
de catre Luwig Kossuth si de oamenii sai ca sa lucreze pe langa

domnitorul Cuza, pentru o alianta cu Maghiarii, in vederea unei
confederatii dunarene. El a spus in 1859 contelui Cavour, care a
intervenit si el pentru aceste idei:
') S. Andrassy: Ausgleich, editia maghiara, p. 38 si aceasta fra21 ca multele
altele fusese radiata din editia germana.
2) S. Andrassy: Ausgleich, editia maghiara, p. 25. Semetul maghiar se aparri
cu grandezza ridicola contra reprosului eventual a el ar compara maghiarimea
t cu micii ei vecini dela miazazi o Ah, nu I Doamne fereste ! Si el corecteaza
pasajul care-I incurca, declarand ca este vorba numai ca nu cumva puterea
Maghiarilor s scads simtitor fata de marile puteri ( ?) europene 1 Si acest
pasagiu a fost sters in intregime din editia germana, probabil pentru ca
sa ascunda aceasta grandomanie maghiara fata de strainatatea, capabila sa

judece.
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
310
je ne crois pas au liberalism et a la moderation de Messieurs le

Hongrois. je sais qu'ils sont plus exclusifs que jamais et je n'ai pas foi
dans les Hongrois 1).
Cei cativa semieuropeni printre kossuthistii de azi, can isi dau

aere de barbati de Stat, n'ar avea nimic impotriva, dupa expresia lor,
daca Germanii austriaci de dincolo de Leitha ar fi abandonati

unei duble aliante slave formats din regatul boem si galitian
numai pentru ca Ungaria sa-si pastreze independenta * ei.
Intr'o asemenea organizare politica, e posibil, ca s'ar putea stabili
in imperiu, pentru un timp oarecare, o tripla hegemonie maghiaropolono-ceha; dar prabusirea monarhiei ar fi si mai sigura.
Despre kossuthistii de astazi se poate spune numai ceea ce a spus
istoricul roman Balcescu, un contemporan al lui Kossuth. Supunand
unei critici severe propriul sau guvern, el a spus: Kossuth a facut
pur si simplu o noua dovada, ca un demagog nu poate fi niciodata
barbat de Stat >> 2).
In ceea ce priveste toate celalte nationalitati din cuprinsul imperiului, not stim, si insusi contele Andrassy jun. dupa cum am vazut
o confirms, ca de vor, in fond, prin agitatia for navalnica in sprijinul
federaliza'rii, sl consolideze imperiul.
Toate nationalitatile cunosc situatia imperiului care pare amenintata, in parte de politica pangermana, in parte de cea panrusa.
Ele doresc ce-i drept, in primul rand sa-si asigure existenta for nationals.
Aceste scopuri pot fi atinse numai de o Austrie-Mare federative

si libera. Dar in acelasi timp numai o Austrie care oferd, cu toate
acestea, toate conditiunile pentru o unitate severs in chestiunile comune si care poate astfel s fie nu numai mare, dar puternica si
combative.
Deci, ceea ce Maghiarii
in majoritalea for
resping, formeaza
convingerea tuturor celorlalte natiuni din monarhia noastra. Mai

mult chiar, aproape toate Statele balcanice si dunarene care se intind
pans la coasta Marii Egee sunt preocupate de ideea unei uniuni

intre de. Cred ea fiecare dintre aceste State ar fi fost bucuroase, daca
1) Documents inedits. L'Alliance des Roumains et des Hongrois en 1854 contre
I'Autriche, publies par V. A. Urechia. Edition de la Ligue. Bucarest, 1894, p. 6.

2) Ion Ghica: Amintiri din pribegia dupd 1848.
www.dacoromanica.ro
3"
ar fi avut posibilitatea pe care o au Maghiarii, sal traiasca intr'o uniune

cu Austria.
Austria trebue prin urmare sal clued in interior o politica de

cea mai larga libertate nationals si de autonomie, caci numai o asemenea
politica poate sa-i asigure

pe de o parte, o sincera stare de multurnire si de devotament a propriilor natiuni, iar pe de aka parte,
poate constitui o premiza logica si cinstita, a unei politici orientale
dusa cu succes. Obiectivele noastre vitale se indreapta in mod firesc
spre Orient. Popoarele slave si romanesti dela noi formeaza inelele de
legatura intre noi si Orient.
Tarile in care traesc un numar mare dintre conationalii unora

dintre nationalitatile noastre pot si trebue sal ne fie straine numai
pe jumatate. Simpatiile si antipatiile acestor natiuni pot sal ne foloseasca foarte mult sau dimpotriva sal pagubeasca politicii noastre
orientale.
Aceasta depinde de cum ne vom pricepe sal ne purtam cu aceste
popoare. Daca vom face de pada o politica interns a Austriei-Mari,

ass cum a fost prezentata aci, vom da Statelor balcanice si dunarene
posibilitatea unei apropieri sincere si prietenesti fatal de noi.
Cele mai importante interese ale monarhiei noastre ii interzic ca
sal tinda la o impartire a sferelor de influents in Orient. 0 asemenea politica va trebui sal duca mai de vreme on mai tarziu, dar
sigur, la impartirea Austriei insasi.
Prin aceasta vreau sal accentuez in mod deosebit, el Austria

noastra Mare nu trebue sal -si insuseasca nimic din mostenirea turceasca, caci ar fi cea mai funesta politica pe care ar putea s'o fact.
Austria-Mare nu poate in general sal mai anexeze sau sal ocupe
nimic. Brutala politica de anexare a lui Andrassy ne-a facut, pentru

zeci de ani, obiectul urii neimpacate din partea Bosniei si Hertegovinei si ne-au rapit toate simpatiile, in intregul Orient. Aceasta
politica este autentic national-maghiara . Ea este editia orientala
a politicii maghiare a nationalitatilor. In felul acesta pop fereca
popoare in lanturi, dar numai de azi pe maine; la urma insa duci

la mina intregul imperiu.
Uniunea Americii-de-Nord era constituita la inceput numai din
13 State. Astazi ea se compune din 45.
toate aceste State, venite
pe urma, toate aceste 32 de State deosebite, au venit de bunavoie.
De ce oare ? Pentruca forta de atractie fireasca pe care a exercitat-o
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NATIUNE
312
pretutindeni libertatea, autonomia si posibilitatea de desvoltare
a Statelor-Unite a fost de-a-dreptul irezistibila. Aceasta este o
politica cinstita; procedarea lui Andrassy este forts brutala. Daca

vrem sa devenim o uniune libera a popoarelor libere, nu trebue
niciodata sa facem o politics de ocupatie, in genul lui Andrassy.
Trebue sa acordam si sa asiguram natiunilor conlocuitoare, in
cadrul imperiului nostru toate conditiunile pentru priincioasa for
desvoltare politics, nationals si economics.
Trebue ss facem totul pentru ca sa le oferim posibilitatea sa se
simta inteadevar mai bine in cadrul Statului austriac, decat in

orice alt Stat. Este acest lucru posibil sau nu ?
Am vazut cs posibilitatea exists. Trebue numai o vointa

energica. Atunci insa se poate astepta ca increderea in politica noastra
a micilor State rasaritene de dincolo de hotarele Austriei si simpatiile
for fats de monarhia noastra sa creasca cu siguranta.
Fireste, ca astazi toate aceste State nici nu vor s stie de noi.
Numai bine vazuti nu suntem acolo. Caci Serbiei ii este deajuns
ca sa priveasca, de pilda, spre Ungaria de Sud si chiar spre Croatia
si Slavonia pentru ca sa afle ce se chiarna la noi libertate .
Intocmai asa si pe Romania o tree fiorii cand se gandeste la

soarta celor 3 1/2 milioane de conationali, cari abia mai pot respira
sub dualismul maghiar. Dar nici Bucovina nu face o impresie mai
buns. Aceasta parte a Moldovei odinioara infloritoare, a ajuns o
provincie semi-judaica, de amestecatura a nationalitatilor nenorocite,
cu o universitate germana a exilatilor din Austria, unde cateva mii
de Polonezi doresc sa-i stapaneasca pe Romani si Ruteni.
Eminescu, un mare poet al Romanilor, cunostea Bucovina. El
n'a gasit cuvinte destul de aspre pentru a protesta impotriva invadarii
acestei tarisoare cu cete de oameni instruiti in Galitia , can au
menirea, a sa civilizeze Rasaritul cu sticla de rachiu inteo mana

si cu Neue Freie Presse in cealalta 1). Sunt exemple ingrozitoare
Va trebui ca lucrurile la noi sa stea cu totul altfel, pentru a putea

inspira vecinilor nostri dela Sud-Est putina simpatie.
1) M. Eminescu: Scrieri politice i literare, vol. 1, editie critic'. Bucuresti,
Minerva, p. 125. Eminescu a scris articolul
balcanice in 1876.
w Planul unei
www.dacoromanica.ro
Confederatiuni
313
Deci ceterum censeo: imperiul trebue sa fie recladit pe baze inteadevar libere, federative si cu drepturi egale, putandu-ne astepta astfel,
cu siguranta, la un viitor mare si stralucit.
Generalul rus Fadejew crede chiar ca Austria este mult mai im-
portanta pentru Europa decat a fost Turcia. Toata lumea admite

ca dominatia turceasca va pieri azi sau maine si se cearta numai
pentru cel care ii va lua locul. o In acest timp intreaga Europa repeta
in cor vechea zicala: dad. Austria n'ar exists, ar trebui creata; ca o
alianta (frumoasa alianta !) a popoarelor dunarene sub o stapanire
unica este indispensabila pentru Europa, ca un zagaz impotriva

Rasaritului.
Inainte, sub cuvantul Rasarit se intelegea Turcia si domnia

Musulmanilor. Acum se intelege Rusia, lumea slava si biserica ortodoxa.
Pentru formarea unei asemenea Uniuni dunarene, Europa nedivizata prin nicio discordie interioara va sta strans unita 1).
Aceasta teams a panslavismului rus in fata unei uniuni dunarene
austriace este caracteristica. Caci acesta va inchide Rusiei, ()data
pentru totdeauna, calea spre rasaritul Europei I
Inteadevar, curente federaliste exists de mult timp nu numai

la noi, ci si in Orient. Ce sunt oare aceste nenumarate proiecte de uniune
care au aparut in decursul vremii in diferitele state dela Dunarea

de Jos si din Balcani, daca nu semnele unei nevoi de o alianta ? Confederatie dunareana , Confederatie Balcanica , Federatie CarpatoBalcanica *
ce indica de ? Evident o necesitate politics. Insusi
apostolul cel mai fanatic al ideii de independents, Ludwig Kossuth,

a fost nevoit sa recunoasca : nu vad nicio posibilitate sa se consolideze in asa fel independenta noastra, decat desvoltand institutiile
noastre, incit Statul sa nu se narue la prima complicatie europeana sau sa nu sufere cel putin prejudicii * 2).
') Fadejew: Neueste Schriften, p. 24.
2) Az 1867 - iki Kiegyezesnil, Irta Graf Andrassy Gyula. Budapest, Franklin,
1896, p. 29. Traduc aceastA expresie a lui Kossuth din editia maghiara a operei
lui Andrassy, intru cat i aceasta fraza ca multe altele a fost tearsa din editia
germanA. In editia maghiara contele Andrassy it !ask pe bAtrknul Kcssuth sA
spunk: Nem latom lehettiseget, hogy institutidink kifejtesevel fuggetlensegiinket
ugy consolidalhatn6k, hogy az a legels6 eurdpai complicatiokban vagy el ne

sillyedjen vagy legalabb csorbat ne szenvedjen.
www.dacoromanica.ro
314
STAT $1 NATIUNE
Conte le Andrassy adaoga: Toate acestea ... dovedesc ..., ca

insusi cel mai temerar om politic din Ungaria, care a avut o incredere
atat de ferma in fata natiunii sale, cum nu poate avea alt om, s'a intors
dupa o scurta ratacire la ideea, ca noi trebue sa ne cautam un aliat

destoinic 1).
Maghiarii nu recunosc, mai demult, acest lucru. Dar, precum

am mai spus, nu numai noi, cei din imperiul habsburgic, simtim
nevoia unei inchegari mai stranse a fortelor noastre disparate. Si in
Statele Dunarii de Jos si in Balcani exists o intelegere foarte limpede
a acestui lucru. Pe de aka parte in strainatatea apuseana exists un sir
de barbati eminenti, cari, cunoscand exact situatia din Sud-Estul

Europei, isi rezuma convingerea in fraza: multe dintre statele izolate
dela Dunarea de Jos si din Balcani vor putea eventual, sa intre intr'o
asemenea federatie libera, sau sa formeze o alta intre ele.
Bluntschli spune relativ la toate aceste popoare: Diferitele

nationalitati din Europa sud-estica se pot mentine ca state numai
intr'o unire reciproca 2).
Vicontele de Caix de Saint-Aymour credea, ca problema orientala
va putea fi solutionata numai in acest sens :
... la monarchie des Habsbourg, pourra si elle le veut, se mettre
a la tete d'une federation de peuples jeunes, vigoureux, et devenir riellement, dans l'Europe renouvelee, l'empire de l'Est.
. . . it n' y a aucune temerite a affirmer que telle doit etre la solution de la question qui bientot ne sera plus seulement la question orientale,
mais s'appellera la question europeenne 3).
Constantin Frantz a intervenit si el, fireste, in mod cu totul accentuat pentru aceasta federatie. El este doar teoreticianul federalismului.
Ce trebue insa s se intample , se intreaba el, pentru ca acele
tari (balcanice), dupa ce si-au scuturat stapanirea turceasca, sa nu

ajunga sub stapanirea ruseasca ? Ele nu se pot mentine fiecare separat. Iar ca ele sa formeze pentru apararea for o federatie separata
nu este, dupa felul cum stau lucrurile numai o hirnera, ci o asemenea
federatie nici n'ar putea sa opuna puterii rusesti o rezistenta eficace,
1) Andrassy: Ungarns Ausgleich, p. 32.
2) Blunschli: Die rationale Staatenbildung, p. 28.
9 Vicomte de Caix de Saint-Aymour in e Revue des Deux Mond es 5, 1883,
vol. L III, p. 558 intr'un articol unde comenteazg ocuparea Bosniei de cAtre
m onarhia noastra.
www.dacoromanica.ro
315
ci mai curand ar deschide anumite usi influentei rusesti. Nu, o situa-
-tie oarecum regulata si un zagaz sigur impotriva Rusiei poate fi

ridicat numai in acest fel: aceste popoare sa se sprijine, sub oarecare
forma pe monarhia austriaca 1).
Ace lasi lucru it spune si J. de Malkhazouny. El releva ca daca
contele Beust n'ar fi cladit temeliile imperiului pe sistemul de asu-
prire al Slavilor, daca ar fi invatat ceva dela Solferino si Sadova;

daca ar fi descoperit mai ales, ca destinul Austriei se gaseste acolo
jos, in Balcani, in prietenia iugo-slavilor poate ca astazi vulturii
austriaci ar flutura la Bosfor, iar Habsburgii ar guverna cu mana
parinteasca, dela Bizant, marea familie a Slavilor dela Sud 2).
Profesorul Attilio Brunialti se intoarce, in diferitele sale lucrari,
in repetate randuri la ideea ca Austro-Ungaria va trebui on sa inainteze mai departe, in Turcia europeana pentru ca sa ajunga la capatul
ei (arrivare in fondo), on sa se naruiasca 3).
Intr'un alt studiu stiintific, asupra naturii uniunilor dintre state
spune in concluzie : ne intoarcem aci incaodata la ideea, ca
Austria va trebui sa-si dea o constitutie federative. Repetam ca putine
state europene par, prin natura si istoria lor, sa fie in adevar create
pentru o asemenea constitutie, asa cum este acest imperiu. Drepturile
nationalitatilor mai mici nu vor putea sa fie mereu asuprite in ambele
parti ale imperiului. Va veni o zi, cand mandria Maghiarilor si preponderenta Germanilor vor trebui sa face loc intereselor superioare
ale imperiului ...
Dace orice stat isi are menirea lui, apoi niciuna nu ne pare mai
evidenta ca aceea a Austriei, careia istoria ii incredinteaza o sarcina,
1) K. Franz: Der Faderalismus, p. 328.
2) J. de Malkhazouny: Le Panslavisme et la Question d' Orient. Paris, Fechoz
et Cie 1898, p. 21; Si (le comte de Beust) au lieu de placer le salut de sa patrie
dans l'oppression du monde slave : Die Slaven miissen an die Wand gedruckt
werden; s'il avait ete mieux inspire, si surtout, si avant toutes choses, les noms
de Solferino et de Sadova avaient pu l'instruire, s'il avait compris ce que d'ailleurs
indique le nom meme de l'empire qu'il defendait: a Oster-Reich * empire d'orient que l'avenir de l'Autriche etait la-bas, dans les Balkans, dans l'amitie des
Slaves du Sud, et non dans leur aneantissement, aujourd'hui les aigles autrichiennes flotteraient peut-titre sur le Bosphore, et nous verrions les Habsbourgs
assis sur la throne de Byzance gouvernant d'une main paternelle la vaste famille des Slaves du Sud.
3) Brunialti: Eredi della Turchia, p. 331.
www.dacoromanica.ro
316
STAT $1 NATIUNE
exprimata in insasi numele ei istoric: sd fie intotdeauna un imperiu

rdsdritean
Toate neamurile mici care traiesc in Peninsula Balcanica si se amesteca acolo atat de curios, vor trebui sa-si adune
fortele intr'o unire stransa pentru a rezista Rusiei ...*. El incheie

acest pasagiu precizandu-si parerea in felul urmator: toate provinciile care astazi sunt mai mult sau mai putin supuse Turciei, clack'
nu chiar insasi Grecia, sunt membrele predestinate ale unui viitor
imperiu rasaritean federal, care va deveni un centru eficace al civilizatiei, un zid de aparare sigur impotriva puterii crescande si amenintatoare a imperiului rusesc * 1).
Emile de Laveleye recomanda de asemenea drept masura, impo-
triva penetrarii rusesti in Europa, ca imensele masse de Slavi sa

ramana divizate si ca inaintea Rusiei dincoace de Nipru sa se formeze
o alianta, care trebue sa cuprinda pe Slavi, pe Romani si pe Maghiari.
Aceasta ar fi, spune el mai departe, un stat pasnic, pentru care

Austria ar servi drept model si centru de atractie 2).
Dupa zece ani de zile, exprima aceasta idee si mai limpede
El crede ca, daca Austria ar lua asupra-si misiunea sa incurajeze fora
rezerve desvoltarea statelor independente, care se ridica pe ruinele
Turciei, acest Stat le va atrage in orbita puterii sale. Intr'o blind zi,
sub o forma oarecare, intregul rasarit ii va apartine
Atunci Austria
s'ar putea intinde in Europa asa cum face Uniunea Americana, lard
ca s diminueze autonomia micilor state 3).
De sigur, sunt parerile unor straini. Insa si la conationalii proeminenti din regiunea Dunarii de Jos si din Balcani se gasesc, in preajma
anului 1848, cam aceleasi idei.
1) Brunialti: Union:* e combinazioni fra gli Stati, p. 228.
2) Emile de Laveleye: La nouvelle politique russe in a Revue des Deux Mondes a,
1871:
que l'immense Slavic reste divisee et qu'en avant de la Russie it se forme
de ce cote -ci du Dnieper une confederation comprenant tous les Slaves occidentaux : Polonais, Tcheques, Serbes, Slovenes et Bulgares ainsi que les Roumains et les Hongrois: Etat pacifique auquel l'Autriche servirait de moule et
de centre d'attraction.
3) Emile de Laveleye: L'Angleterre et la Russie en Orient in Revue des Deux
Mondes a, 1880, p. 435: Si elle (l'Autriche) accepte la mission de proteger sans
arriere-pensee les developpements des Etats autonomes qui s'elevent sur les
mines de la Turquie, elle les attirera dans son orbite et un jour, sous une forme
ou sous une autre, toute l'Orient lui appartiendra. Celle-ci peut alors s'etendre,
comme le fait l'Union americaine, sans diminuer l'autonomie des petits Etats, etc.
www.dacoromanica.ro
317
In ceea ce priveste principatele romane dunarene Moldova si

Muntenia, este un fapt istoric ca in 1848, Ion Maiorescu, insarcinatul de afaceri roman, a transmis guvernului german din Frankfurt
cateva memorii in care recomanda Unirea tuturor Romanilor din
principate, precum si a celor din Ardeal, Ungaria si Bucovina, Intr'un
singur stat si o uniune federative a acestuia, cu Vechea Austrie.

Memoriile sunt foarte interesante, caci ele contin multe motive
serioase si obiective. Maiorescu pleaca dela posibilitatea unui atac
rusesc, care era socotit posibil inca de pe atunci 1).
De altfel, aceasta idee a unirii principatelor dunarene de odinioara, sub o forma politica oarecare, cu Austria-Mare este foarte
veche.
Cel mai sarbatorit domn roman, este Mihai Viteazul (1593-1601)

care a unit sub sceptrul sau, chiar dace numai pentru un timp scurt,
Ardealul impreuna cu actuala Romanie (pe atunci Moldova si Muntenia).
El insusi dorea sincer sa-si uneasca carile cu tarile imparatului

(Rudolf II). Aceasta era de altfel singura politica inteleapta pe care
putea s'o faca, caci altminteri a trebuit, in ciuda victoriilor sale minunate asupra Turcilor, sa recunoasca totusi mai de vreme sau mai
tarziu, suzeranitatea lor, care-i era odioasa.
El a cucerit Ardealul din ordinul imparatului.
Unul dintre istoricii lui, Sarbu, care a scris o lucrare amapremiata cu cateva luni in urma de Academia romans
in Bucuresti cu cel mai mare premiu, 12.000 franci, spune despre
politica lui Mihai : Apropierea lui de imparat, intrarea in nemijnuntita
locita legatura cu acesta ... a fost cea dintai tints a politicii lui 2).
*i N. Iorga, vestitul istoric roman si profesor la Universitatea din
Bucuresti, spune despre Mihai Viteazul (in legatura cu Ardealul):
In orice caz, el era gata sa primeasca suveranitatea imparatului;
el a vrut bucuros sa depuna juramantul de credinta fats de imparat
si sa guverneze in numele lui 3) Cara, recunoscandu-1 Inca mai Inainte
1) Aceste memorii au aparut pentru intaia oars 7nteo revista lunara romaneasca, a Revista Noua s anul I. Bucuresti, 1888, p. 333.
2) Dr. Ion SSrbu; Istoria lui Mihai-Vodd Viteazul, Domnul Tdrii Romeinesti.
vol. I. Bucuresti, C. Gib', 5904, P. 588.
2) N. Iorga: Geschichte des rumOnischen Volkes im Rahm enseiner Staatsbildungen. Zwei Biinde. Gotha, Perthes, 5905, vol. II, p. 105.
www.dacoromanica.ro
318
STAT $1 NATIUNE
pe acest imparat roman drept stapan .. . El a fost gata sa se considere
intotdeauna doar un reprezentant al imparatului (in Ardeal) si si

apere ... interesele Austriei impotriva Turcilor )>.
Politica legaturii principatelor dunarene cu Austria a fost urmarita
apoi si de alti eminenti voievozi romani.
Sarbu spune intr'o aka' carte (scrisa in limba germane) unde se
ocupa de politica externs a altui domn roman, Matei Basarab (1632
1654): o data imparatul ar fi acceptat propunerea lui Matei de a-i

jura credinta si ar fi gasit ocazia stralucita and Murat al
IV-lea ducea razboi cu Persia -- sau daca ar fi dat ascultare multiplelor cereri de ajutor de mai tarziu si indemnurile la lupta impotriva
Turcilor, poate ca mersul istoriei europene ar fi fost altul ... astazi
un mare popor unit (Romanii) ar forma un mare popor unit intre

aripile vulturului habsburgic, un zid vesnic la granita rasariteana
a imperiului, ale carui hotare de miaza-noapte, miaza-zi si apus s'ar
intinde cine stie cat de departe ! 1).
Asemenea fapte istorice nu fac oare, ca pretinsul iredentism sa
apara cu totul in alts lumina ?
Dar chiar si astazi printre Romani se ridica glasuri care gasesc
posibila, sub o forma oarecare, o legatura intre Romania si o viitoare
Austrie-Mare federative.
Cel mai vechiu si mai de seams ziar al Romanilor din Ungaria si
Ardeal, Gazeta Transilvaniei , a spus intr'un articol intitulat Federatiunea Balcanica urmatoarele : o Daca Austria ar renunta la principiul ei avitic divide et impera si daca ar trata toate popoarele
sale deopotriva, asa cum trateaza pe Maghiari si pe Polonezi, not

nu ne-am teme astazi de o alianta tarista a popoarelor slave din Bal-
cani. Dimpotriva, am fi avut probabil un inceput, o bath' reala

pentru o federatie dunareana, in frunte cu Austria federative, visul
natiunilor din Austro-Ungaria si din Balcani ... * 2).
Intr'un alt articol, aparut in o Tribuna * din Sibiu, sub titlul :

Viitorul monarhiei noastre autorul a pledat pentru o solutionare
a problemelor privitoare la scoala nationalitatilor, in ambele parti
ale imperiului, in sensul principiilor federaliste. In concluzie spune :
1) I. Sarbu: Mateiu Vodd Basarabs auszartige Beziehungen 1632-1654
(Zur Geschichte des europaischen Ostens). Leipzig, W. Friedrich, 1899, p. 355,
2) 4 Gazeta Transilvaniei s, anul 59, Nr. 248 din 1896.
www.dacoromanica.ro
319
Ce ar obtine monarhia prin aceasta libertate acordata popoarelor sale ? Ar castiga apropierea sincera a acestor popoare; prin
incurajarea particularismului politic si cultural al Slavilor sai, i-ar
instraina pe acestia de toate veleitatile panrusismului; ar obtine
pacea intre nationalitati si, prin aceasta, posibilitatea progresului in
toate domeniile; monarhia ar castiga simpatiile popoarelor vecine
dela miaza-zi si a celor balcanice; ba chiar apropierea si intrarea for
in aceasta alianta, pentru a fi ocrotite de colosul nordic; desvoltarea
tuturor natiunilor sale ar ajuta imperiului ca sa devina o uriase

putere, iar imperiul habsburgic, astfel consolidat va deveni un adapost
firesc pentru natiunile lui si totdeodata cel mai rezistent instrument
de aparare impotriva asaltului celor zoo de milioane de moscoviti *1).
Dr. George Popovici, un Roman din Bucovina si deputat in Parlament, a spus limpede intr'una din cuvantarile sale, ca dupa convin-
gerea lui unirea tuturor Romanilor va fi posibila numai in Austria

si prin Austria:
De cand este independents Romania, in ciuda atator deziluzii
ce a avut din partea noastra, ea se leaga de Austria din ce in ce mai
mult si in mod mai credincios. Astfel, istoria arata tendinta constants
a Romanilor de a se lega de Austria si de ideea care sta la temelia

acestui imperiu; ei bine, cultivarea acestui instinct si legarea din ce
in ce mai intima a ambelor state, se impune oricarui om politic serios
austriac si roman.
Romania are un mare interes, izvorit din instinctul ei de conservare, in trainicia unei Austrii cat mai puternice. Acest interes exclude
dinainte orice gand, orice vis de anexare a tinuturilor austriace locuite
de Romani. Aceasta anexare va fi posibila numai in cazul unui debacle
al Austriei. Peste cateva decenii o prapadul va avea drept urmare, cu
siguranta matematica, sfarsitul Romaniei, scufundarea sa in oceanul
rusesc. Ceea ce se numeste daco-romanism si iredenta romaneasca,
nu este decat o nascocire searbada. Ar fi un program absurd mai ales
din punctul de vedere al marilor interese romanesti. Cum se poate

pretinde un asemenea act de sinucidere unui popor tanar si viabil,
trezit la o viata noua dupa 5o0 de ani de vegetare, si care tinde ca,
in cateva decenii, sa castige ceea ce a pierdut in cateva secole ?
Ratiunea simpla neaga acest lucru si intelepciunea Regelui Carol
I)
Tribuna o, Sibiu 10/22 Febr. 1891, articolul Viitorul monarhiei noastre.
www.dacoromanica.ro
32o
STAT SI NATIUNE
este chezasia ca la Bucuresti ese Linea seama de aceasta situatie.

Fireste, ca pe langa acesti factori mai exists si comunitatea de sange
si instinctul de unificare propriu fiecarui popor. Insa calea spre unificare nu duce prin mlastina amagitoare a iredentei. Daca realizarea
unui program al Romaniei mari este in general posibila, atunci numai
in Austria si prin Austria 1).
D-1 Dr. Aurel Cava ler de Onciul, Roman si el din Austria, a editat chiar intr'un timp o revista lunara in limba romans Privitorul .
El a vorbit intre altele, tocmai in favoarea acestei idei de unire a

tuturor Romanilor intr'un Stat national, inauntrul unei federatii
austriace. Spunea ca in vremurile atotputerniciei turcesti, in Europa,
popoarele din Sud-Estul Europei s'au strans in jurul Casei Habsburgilor pentru ca sa se apere impreuna fail de atacurlle semilunii. Pe
viitor, natiunile din Sud-Estul Europei vor veni langa steagul Habsburgilor, pentru ca sa respinga pericolul pan-rus si eventualul pericolul
pan-german.
El isi inchipue legatura intre statele rasaritene si cele balcanice,
ca un soiu de Stat federativ, spunand ca asa cum in imperiul german
exists regatul Prusiei, regatul Bavariei, regatul Saxoniei, etc., va

putea sa existe si in Statul federal imperial un regat unit al Romaniei,
un regat unit al Serbiei, etc.

Un senator Roman, I. N. *oimescu, a scris o carte foarte interesanta impotriva politicii rusesti in Rasarit si pentru o alianta intre
Romania si Austria. Sta scris acolo : Cu ajutorul istoriei, precum si a
faptelor zilnice, am dovedit ca Austria poliglota si federalists are cel mai
mare interes ca sa pastreze pacea si echilibrul in Europa rasariteana . . .
Austria protejand aceste tinere state (rasaritene) se apara.
De aceea este foarte firesc ca si statele dunarene si balcanice, inclina
spre Austria si spre o uniune pacifica cu ea.

Este o mare deosebire intre politica ruseasca de distrugere si politica austriaca de mentinere a individualitatii popoarelor; intre unitarismul despotic si mistuitor al moscovitilor si federalismul constitutional si civilizator al austriacilor.
In fata marelui pericol panslavist sa nu ni se vorbeasca despre
pericolul germanismului, caci intre Romania si Germania se gaseste
') Stenographisches Protokoll der Delegation des Reichsrates, XXXVI Session,
3. Sitzung. Budapesta, 26 Mai 5900.
www.dacoromanica.ro
321
Austria poliglota sj quasi-federativa, care mai curand si-a organizat

si si-a civilizat popoarele ei, cleat le-a germanizat 1).
Urechia, care a fost ani de zile presedintele Ligii Culturale, a

accentuat in toate ocaziile, aproape in toate discursurile lui din Senat
si la congresele Ligii, ideea unei federatiuni Carpato-Balcanice .
Vicepresedintele de atunci al sectiunii din Bucuresti sj actualul
ministru al domeniilor, a publicat in revista saptamanala Liga

Romans , organul oficial al Ligii romanesti, un articol, unde ajungea
la urmatoarea concluzie: pentru noi, federalizarea Austro-Ungariei,
ar insemna garantarea existentii Statului roman. $i cine stie daca

inteun viitor mai departat Romania nu se va alatura si ea acestei
federatii. Este mic numarul acelor naivi cari cred ca voim sa cucerim
Ardealul. Noi vrem numai sa-i ajutam pe Romanii din Ungaria ca
sa obtina autonomia lor. Aceasta este atat in interesul for cat si al

nostru 2).
Acestea sunt pareri si aprecieri cu totul subjective, muzica pentru
viitor; un lucru insa este limpede din toate acestea : federalizarea

imperiului nu numai ca nu va fi amenintata de nicio urma a iredentismului, dupa cum ar don maghiarii sa faca sa se creada, Cl cu totul
dimpotriva, ar putea conta pe puternice simpatii din partea statelor
inveci nate.
Fostul presedinte de consiliu sarb, M. S. Pirotschanaz a publicat

in 1892 o brosura, Situatia internationala a Serbiei , in care inter-
vine pe fats si flea reticence pentru o unire a tarilor balcanice cu

monarhia habsburgica. El incearca sa demonstreze cu o serie de
argumente ca tarjle balcanice nu sunt in stare singure sa creeze ceva
deosebit pentru ele, ci ele ar putea sa-si asigure libertatea si particularitatea for nationall in fata atacurilor Rusiei, numai in alianta cu
monarhia habsburgica 3).
Pirotschanaz accentuiaza dela inceput, ca problema rasariteana
cuprinde nu numai teritoriul de altadata al imperiului otoman, ci sj
monarhia habsburgica. $i continua precum urmeaza :
1) Ion N. *oimescu: Romdnia, Rusia si Intreita Aliantd. 0 pagina de istorie
politici contemporana. Bucuresti, Gregorie Luis, 1889, p. 358.
2) Articolul lui N. Cosacescu: Romdnii si Slavii din imperiul Austro-Ungar,
in I Liga Romanit s. Bucuresti, anul 5898, p. 641.
8) Vezi comentariile din a Neue Freie Presse s din 22 Decemvrie 1892. Traducerea din limbs sfirba a aparut in acelas numar.
21
www.dacoromanica.ro
322
STAT SI NATIUNE
# In general, Austria fell dovada semnificativa ca si principiut

modern al nationalitatii poate fi pus in acord cu alte necesitati sociale
si politice ale unui popor. Diferitele natiuni pot s gaseasca avantajos
pentru ele, ca sa traiasca intr'o comunitate politica'. Prin firea lucrurilor, Austria nu poate fi decat centralists sau federalists. De oarece
nu poate deveni centralists, trebue sa devina federalists. Daca Austria
ar vrea s fie numai o avant-garda a rasei germane in al ei Prang
nach Osten , atunci toate popoarele balcanice se vor ridica impotriva-i.
Dualismul poate s convina rasei maghiare, insa nu contribue

la intarirea neamului austriac. Dualismul duce politica sa internationals inteun gray impas. Germanii si Maghiarii vor ajunge mai curand
decat se crede la convingerea ca numai o asemenea organizare a

Rasaritului, care garanteaza aceeasi protectie tuturor drepturilor
nationale, este in stare sa bareze drumul planurilor rusesti, in aceste
tinuturi. Deci, in timp ce Austria, ca Stat german, daca va voi sa'_
dea curs unor planuri de cucerire fats de Europa rasariteana, va avea
impotriva ei toate statele europene cu exceptia Germaniei; toate
popoarele balcanice si chiar toate nationalitatile ei proprii, cu exceptia
celei germane. Ca stat dualist, poate sa lucreze numai pentru mentinerea unui status quo in rasa'rit. Dar o asemenea stare nu mai poate
fi aparata multa vreme. Dimpotriva 'Austria, ca stat federativ, va

atrage toate popoarele balcanice in sistemul ei de guvernare si le va
ajuta s se uneasca din punct de vedere national si sa-si apere
independenta for nationals. Istoria a dat aceasta sarcina inaltatoare dinastiei Habsburgilor. Un viitor apropiat va arata ce mai
traieste, din vechiul spirit in aceasta celebra familie suverana ....
Pirotschanaz motiveaza amanuntit necesitatea unirii peninsulei
balcanice cu Austria. Problema rasariteana, dupa parerea lui, nu se
margineste la Constantinopol si la imperiul turcesc. Aici este vorba
mai ales, de popoarele slave, care locuesc in rasaritul Europei si care
au inceput si ele s se gandeasca la independenta for nationals. Politica austriaca, intotdeuna inteleapta, a pasit si de data aceasta pe ocale justa, croind drumul unei intelegeri cu aceste popoare. Drumul
dela centralism la dualism este mai greu si mai lung, decat dela
dualism la federatie.
Cu acest ultim pas, problema Europei rasaritene, va fi rezolvat a
pentru cea mai mare parte a ei; cealalta parte, mai mica, se va alatura
www.dacoromanica.ro
323
celei mari si astfel problema va fi rezolvata in totalitatea ei, farA

sguduiri si ark' jertfe. Aceasta unificare federative , spune Pirotschanaz textual, o este o necesitate istorica si geografica pentru
popoarele din Europa fasariteana.
Acolo unde se intalnesc atatea particularitati nationale, nu este
posibil un alt sistem politic. Elvetia, Statele-Unite ale Americii-de-
Nord si Federatia Coloniilor Australiene stau drept pilde pentru

aceasta. Numai o asemenea legatura Intre Austria si Statele balcanice
este in stare s'a asigure pacea Europei si sa garanteze tuturor popoa-
relor din fasarit liberta tea si independenta for nationale ... .

Acestea toate afirmatii sunt ale lui Pirotschanaz..
Rezumand cele de mai sus, putem spune: imperiul habsburgic
nu a fost Inca federalizat. *i de ici, de cold, se si and voci ... care
anunta intrarea si altor popoare si State, in aceasta uniune 1
Nu stiu, si fireste nimeni nu poate sa stie, dace inteadevar

si alte State s'ar alatura acestei Austrii federative, acestor o State-Unite ale noastre.
Chestiunea principala pentru noi este, s stim dace putem inteadevar sa faurim o Austrie-Mare si dace ne vom pricepe, ca din
ce in ce mai mult, sa facem din ea o uniune atat de insemnata, inc at
chiar si alte popoare sa." graviteze spre acest viitor azil al libertatii si
al sigurantei nationale.
Dirt punctul de vedere al unei politici reale, pare probabil urmfi"torul lucru : toate aceste popoare, relativ mici, pe care Dumnezeu si
veacurile le-au asezat la hotarele noastre sud-estice vor deveni
atunci prietenii sinceri ai Uniunii noastre, vor putea deveni prieteni.
Chiar numai acest rezultat, pentru noi, cari, in general avem de
rezolvat sarcini politice numai in Ras'arit, ar fi de o insemnatate

exceptionala.
21
www.dacoromanica.ro
INCHEIERE
Nu trebue insa mereu sa vorbiti de despartire de Ungaria I
Trebue sa ma ajutati, trebue sa ma sprijiniti I
a spus de cur and
imparatul nostru, deputatului Sylvester, care a atins chestiunea

greutatilor pe care Austria le are cu Ungaria. Datoria tuturor natiunilor nemaghiare din cuprinsul monarhiei si mai ales datoria Germanilor din Austria este ca sa urmeze acest apel al imparatului si
sa vie grabnic in ajutorul imperiului napastuit, unindu-se toti .7

in
aceeasi tabara, intr'o lupta sublima pentru reorganizarea partilor
imperiului nostru ce se destrama.
Am vazut ce ar castiga Germanii in acest caz.
Un asemenea program va putea insa sa-i uneasca pe toti si sunt
ferm convins ca atunci se va ajunge la o miscare grandioasa, in toate
straturile populatiei germane, atat de o parte cat si de alta a Leithei.
Totul to face sa admiti ca, in acest caz, ideea ca in sfarsit Germanii din Austria se ridica ca un singur om, # pentru eliberarea co-
nationalilor for din Ungaria, va exercita pretutindeni o influenza

entusiasta. TO vor rasufla adanc, fericiti si gata sa Forneasca la
lupta pentru o asemenea Austrie-Mare, a libertatii si a dreptatii.
D-1 Lutz Korodi, fostul deputat al Sasilor din Ardeal, izgonit de
Maghiari din tam lui, spune in lucrarea sa plina de spirit Rapsodiile
ungare : depinde de Germanii din Austria ca s nu lase sa se abuzeze de ei; ci ei sa foloseasca temeinic constelatiile politice favorabile,
cum este cea actuala. Atunci renuntarea for va fi rasplatita cu prisosinta. Daca s'ar uni numai pentru un deceniu in urmarirea unui singur
scop, ei vor putea apoi sa traiasca iar4i un timp indelungat pentru

cel mai adanc individualism ... 1).
1) Lutz Korodi: Ungarische Rhapsodien, politische and minderpolitische.
Munchen, inos, Lehmann, p. 107.
www.dacoromanica.ro
INCHEIERE
325
De fapt, intregul parlament austriac va trebui sa faca front in fata

heghemoniei maghiare si sa-I sprijine energic, pe imparat in interventiile lui, in favoarea unei noui oranduiri a relatiunilor din imperiu
in sensul unei unitati mai stranse.
Da, toate acestea sunt adevarate, si ar trebui imediat puse in
practica, dar se va cauta in fel si chip ca sa se incheie cat de curand
pacea o cu coalitia maghiara vor exclama unii pesimisti. Iata de
pilda: presa vieneza, maghiara si cea iudaica (care este atat de
nerusinat devotata Maghiarilor), ca tanjeste acum dupa o pace .
Toti acesti scribi, literalmente o cersesc imparatului.
Aceasta nedemna ceata de comparsi maghiari incomodeaza coroana zilnic cu Noui tratative numai ca sa se ajunga, intr'un fel
sau altul, la o descurcare . Doar vedem ca eroii maghiari tremurd
din toate incheieturile in fata urmarilor posibile ale politicii for
brutale fata de dinastie, fata de nationalitatile imperiului si fata de
intreaga Austrie !
Cugetul for nu-i tocmai curat. Le chinueste sufletul. Stiu cel

mai bine ca tocmai actualul moment este exceptional de favorabil
pentru o intetventie constientA a Coroanei, ca sa .se realizeze o desrobire a nationalitatilor din Ungaria si sa se dea o noua temelie
intregului imperiu. Simt instinctiv, ca acest lucru este nu numai
foarte posibil, dar tsi dau seama ca o asemenea reorganizare a
Austriei-Mari, niciodata nu va putea fi inlocuita cu o dominatie
maghiara.
Se pune deci intrebarea : va putea si va abandona puterea oare

imparatul nostru kossuthistilor si aliatilor for ? Va putea si va da
imparatul nostru in mainile acestor tradatori coalizati ai Imperiului
si ai dinastiei, mijloace noui pentru ca ei sa duca la ruins aceasta
mare monarhie si cu atat de stralucite perspective in viitor ?
Eu cred ca un Habsburg nu poate sa faca o astfel de politica.
In niciun caz ! Iar daca coalitia celor ce urmaresc distrugerea imperiului, trantita acuma la pamant, va cere scuze, nu trebue s fie
ajutata, ca sa se ridice in picioare ! Cu niciun pret !
Caci aceasta va distruge, pentru totdeauna, si ultimele sperante
ale popoarelor din cuprinsul acestui imperiu.
Rezolutia dela Fiume si multe alte manifestari care arata ca ideea
parasirii imperiului face progrese, nu sunt astazi decat rezultatul

violentelor pasiuni nationale. Dar daca Maghiarii din nou vor triumfa,
www.dacoromanica.ro
STAT $1 NAT1UNE
326
ele vor da nastere unui incendiu groaznic si vor cuprinde fulgerator

toate popoarele deceptionate, inclusiv pe Germani.
A sunat ceasul; imperiul trebue ajutat; toate popoarele sunt

araturi de Austria si toate asteapta desrobirea for de sub jugul dualist.
Asteapta mantuirea dela imparatul lor. Clipa este istorica si hotaritoare pentru intregul nostru viitor : se va mentine sau se va prabusi
Imperiul Habsburgilor ?
Totul poate fi Inca indreptat, totul mai poate fi salvat.

Acum, on niciodatd !
www.dacoromanica.ro
CUP RINSUL
Pag.
VX
Prefala
PARTEA I
Cap.
I.
Cap.
II.
Cap. III.
Cap.
IV.
Cap.
V.
Cap.
VI.
Cap. VII.
Cap. VIII.
Cap.
IX.
SITUATIA PE ANUL 1867

Teza unei Austrii-Mari
5 19
20- 31
Politica austriaca a nationalitatilor

Rezultatele politicii maghiare a nationalitatilor
Politica de asimilare a Maghiarilor . .
Eecul politicii de maghiarizare
.....
Individualitatile istorico-politice s ....
.
.
32 57
58 72
73 90
91-108
10ci18
Premizele intelegerii din 1867

Pribusirea dualismului
Problems nationalitatilor ci politica externs
119-134
135-164
PARTEA II
ZIDIREA NOUA A AUSTRIEI-MARI
Cap.
Cap.
I.
II.
Cap, III.
Cap. IV.
Cap.
V.
Cap. VI.
Cap. VII.
Cap. VIII.
Cap.
IX.
Cap.
X.
Cap. XI.
Incheiere .
Esenta principiului nationalitatilor

Singura forma de Stat posibila pentru Imperiul
habsburgic
Sistemul federativ
Delimitarea nationalitiitilor
Structura Austriei-Mari .
.
Principiile de baza ale unei Constitutii federative . .
Realizarea
..
Obiectiunile antifederalictilor
Superioritatea acestei reorganizari federative
Menirea Austriei-Mari
Perspective pentru viitor
www.dacoromanica.ro
167-183
184-198
199-215
216-231
232-241
242-250
251-260
261-278 -
279 -289
290-307
3( 8-323
324-326
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA,
BUCURESTI
1939
www.dacoromanica.ro
Lei 130.
www.dacoromanica.ro
C.
54.228.

Statele Unite Ale Austriei PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Statele Unite Ale Austriei PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Al

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

131 $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN

PROBLEMEI NATIONALE $1 A CR1ZELOR

Traducere din limbs germane

Cu 4 plane afarii din text

Aurel C. Popovici face parte din falanga de luptdtori ardeleni cari

S'a ndscut la 4 Octomvrie 1863 in Lugoj fi a murit in Elvetia,

indurerat cd idealul de unificare al tuturor Romiinilor sub sceptrul

in anul .r885 s'a inscris la Facultatea

de medicind din Viena.

In Capita la impdrdtiei habsburgice, adolescentul bdndtean s'a addpat

Fi zilele cu variate lecturi, memoria prodigioasd, talentul limbilor

margini pentru natiunea sa de iobagi fi asupriti.

BroFura a lost traduscl ri tipa'ritd (1892) in mai multe limbi strdine

C. Popovici pentru demnitatea poporului sdu ca un act subversiv.

rdu inteleasd tolerantd Fi uitare.

limba germana la liceele din Capitals, a colaborat la Semanatonil,

Aldturi de Mihail Eminescu fi Nicolae Iorga, Aurel C. Popovici

refuzcind ireductibil progresismul social fl filosofia luminilor demo-

liberald pe care le dispretuia canc. Pornind dela biologie

al studiilor medicale? in politico, Aurel C. Popovici este un tipic

einigten Staaten von Gross-osterreich o (Leipzig, 1906), pe care o

fericirea sd-fi vadd realizarea idealurilor din tinerete. Popoarele au

este o figurd familiard, temutd uneori fi de cele mai multe on

In istoria doctrinelor poultice din Romania, Aurel C. Popovici este

marele ganditor care a reufit sd-fi sistematizeze pozitia ideologicd

Dela Simeon Bdrnutiu avem fragmentul liric-oratoric de o fortd

cum runt Il Principe al lui Macchiavel, Politica lui Aristot, tratatele

Poteca aleasd de Aurel C. Popovici se numea interesul Coroanei

Popovici juca un rol de seams in acest cadru. In once caz, cercurile

poporului de cdtre Franz-Ferdinand in momentul preludrii puterii.

aulice fl in cercurile jurnalistice. In rasa sotiei sale tinea un soiu de

romaneasca in limba francezd, cu variat material informativ pentru

dacd, lipsa de realizare fi de succes in lumea realitdtilor cotidiane,

Anii 1914, 1915 fi 1916, contdnd pe intrarea Romdniei libere

# oficioase dela Auswartiges

iveald in anii de luptd tragicd 1914-1917. Pentru o idee sacrificd

doilea avocat de mare anvergurd al intereselor romdnismului ardelenesc

ale veacului actual, pe liingd care consiitutionaliftii oficiali sunt, cu

S'ar putea spune al anticipeazd problematica rasselor (care

deosebefte de antisemitism) din Romania. Impreund cu Sanielevici

Catre prietenul cetitor,

Sunt Roman ndscut in Ungaria, unde am activat in calitate de

fost, in mod permanent, fi, am rdmas fi astdzi, un convins partizan

cdt fl a tuturor celor earl, in chip serios fi sincer, sunt preocupati

SITUATIA DUPA ANUL 1867

TEZA UNEI AUSTRII-MARI

Toata lumea, prieteni si adversari, se ocupa cu multa ardoare

cu totul binevoitoare manifests in aceasta privinta o ingrijorare

ritatea populatiei tarii starue intr'o stare de apatie, ca si cand nu

sioneaza neplacut cand li se vorbeste despre Monarhia noastrd. De

de Stat, cu veche practica in viata politica a Austriei, s'a putut

de a solutiona problema nationalitatilor.

rasfoesti literatura noastra politica de specialitate, to surprinde

pe maine, multumindu-se cu paliative, reusind prin jumatati de

pentru ideea de Stat maghiard, pentru maghiarizarea dualismului,

organe camuflate, maghiarizate, care au indrasneala sa apara in

politic al Europei si lasa sa se inteleaga, in chip discret, ca acest

TEZA UNEI AUSTRII-MARL

primejduite, din ce in ce mai tare, in cuprinsul sail.

Zi cu zi putem ceti in aceste organe, cum toti aceti Kossuth-ii,

a ridica apoi, ca prin farmec, un imperiu de bastarzi i corcituri