SEMIOLOGIE

MEDICALA
GENERALA

Elena Gologan
 cuprins
1. Obiectul de studiu al semiologiei
• Definitie
• Taxonomie
• Asteptari
2. Date de istorie a semiologiei medicale
3. Foaia de observatie clinica generala:
anamneza
4. Verificarea datelor acumulate
 OBIECTUL DE STUDIU AL
SEMIOLOGIEI
Semeion=semn
Logos=stiinta
Obiective:
• Descoperirea
• Descrierea
• Interpretarea semnificatiei
SIMPTOMELOR SI SEMNELOR BOLILOR
PROPEDEUTICA MEDICALA
propaideuo=a invata inainte

Obiective:
• Insusirea metodologiei
examenului clinic
• Interpretarea datelor
paraclinice
 finalitate

• Elaborarea unui rationament

elaborat fiziopatologic
• Integrarea sindroamelor
evocatoare entitatilor
morbide
 asteptari

• Cea mai conservatoare dintre

disciplinele clinice
• Poate cea mai vasta si
fascinanata
• Ritm sustinut
• Bucuria cunoasterii
 Semiologia medicala
• Disciplina analitica vasta
• Adaptarea la specificul activitatii
clinice
• Memoria nu trebuie sa “sufoce”
gindirea
• “Semiologie fiziopatologica” (Gh.
Balan)
 premise

• Comunicare larga asupra

simptomatologiei
• Examen fizic in detaliu
• Analiza relatiilor obtinute
 Definirea sanatatii
Stare de bine bio-psiho-sociala

ABORDAREA BOLNAVULUI cu:

• Minutiozitate
• Neomiterea detaliilor aparent
nesemnificative
• Condescendenta si empatie
 NOTIUNI DE BAZA
• Simptom=manifestare a bolii
perceputa de bolnav
• Semn= manifestare a bolii
obiectiva, cuantificabila, concreta
(identificabil la examenul obiectiv)
• Sindrom= “care merg
impreuna”=complex de simptome si
semne, clinice si paraclinice
• » converg spre un numitor comun
etiologic sau patogenic
• Nu este o boala
Istoria (sumara) semiologiei
medicale

• Este superpozabila la origini cu

istoria medicinii in sine
• Anamneza si examenul clinic nu
necesita tehnologie ci doar disponibil,
acuratete si perseverenta in
sesizarea naturii umane
 Egiptul antic

• Medicina practicata de medici, nu de

vraci
• Medicii specializati pe domenii de boli
• Tratament simptomatic
 Mesopotamia
• 1050 B.C. – medicul Esagil-kin-Apli
• “Manual de diagnosticare”
1. Diagnostic pe baza simptomelor si
semnelor
2. Examen clinic
3. Prognostic
4. Prescriptii
 Persia

• Rhazes – a descris elementele

cutanate din pojar si variola
• Ibn Sina (Avicenna) – “Tratat
canonic de medicina” si “Cartea
vindecarii” (1020)
 Asklepios
• Considerat “Zeul Vindecarii”

Fiul lui Apollo

 Hipocrate
• n. 460 B.C. în insula Cos, într-o familie
care aparţinea cultului lui Esculap (zeul
grec al medicinei), fiul lui Heraclide
• m. 377 B.C. în Larisa
• cel mai vestit medic al greciei antice
("marele medic")
• contemporan cu Socrate, Platon,
Aristotel, Democrit
 Grecia antica
• Hipocrate din Cos
“parintele medicinii”
• Juramintul lui Hipocrate

• “Corpus Hippocraticum”
 Descrierea bolilor
 Explica procesele patologice
 A localizat procesele psihice
in creier
 Tipuri constitutionale
 Hipocrate

• eliberarea medicinei de misticism ("nu există

boli cauzate de zei"), diagnosticul clinic a
devenit ştiinţă
• “Despre aer, ape şi locuri” – rolul mediului şi
a poziţiei geografice în determinismul bolilor
• principiul umorismului – echilibrul celor 4
umori: sânge, limfă, bilă galbenă, bilă neagră
• Prognostic, prognoză şi aforisme – "nu există
boli, ci bolnavi"
sangvin
coleric
flegmatic
melancolic
normostenic
 Galen din Pergamon
 Descrierea transpunerii in organo-
functional a unor stari psihice
 Doctrina circulatiei singelui
 Teoria umorilor
 Manifestarile
cardinale ale
inflamatiei

130 B.C.
 Evul mediu
1. Scoala de la Salerno “Civitas
Hippocratica” secolul IX
2. Scoala bizantina – Oribasius;
Dioscorides - tratat pentru
Anicia Juliana
3. Scoala alexandriana
(araba)
 Universitati medicale
• Montpellier - Arnold de Villanova, Henri
de Mondeville, Guy de Chauliac
• Bologna – Mundinus
• Padova - Ferrari
• Salerno –
Nicolaus Salernitanus
Alessandra Giliani
 Renasterea

• Garcia de Orta - a descris semnele

clinice ale holerei si altor boli tropicale
• William Harvey – circulatia singelui
• Vesalius – “Despre structura
corpului omenesc”
Paracelsus (1493-1541)–”Luther
al medicinii”

teoria cauzelor bolilor (etiologia)

folosirea limbii materne

a negat trecutul fara a putea

oferi un substitut
 Renasterea
• Thomas Sydenham – malaria,
scarlatina si pojarul

Tratate:
• “Lista simptomelor febrei
nou aparute”
• “Procesul de vindecare”
“all disease could be described as
natural history”
 Secolul XVII

• Newton, Leibnitz, Galilei:

metoda stiintifica cu
1. Observatie –PERCEPTIE STRUCTURATA PE
INTELECT
2. Experiment
3. Rationament
 Sir William Osler

Istoria medicinii
Descrierea elementelor
EISA
 secolul XVIII
• Morgagni – observatii clinice
si anatomice asupra afectiunilor
valvulare si ale aortei
• Cullen
• Bright – a corelat anasarca
cu afectiunile renale
Gerard van Swieten

• 1700 - 1772, Leiden, Olanda

• discipol al lui Herman Boerhaave
• medicul personal al împărătesei Maria
Theresa a Austriei
• reforma educaţiei medicale în Viena
• reducerea influenţei religiei în medicină
• 17 volume de învăţături medicale –
Ratio Mendendi
 Secolul XVIII
• Addison
 Insuficienta suprarenaliana
 Corelatia cu secretia hormonala
 Mixedemul
Augustin Landrė-Beauvais

• 1772 - 1840, Orléans, Franţa

• a descris artrita reumatoidă (incorect
considerată anterior ca o formă de gută)
 Secolul XVIII

• Jean Baptiste Bouillaud

• James Johnson (1777-1845),
- RAA si afectiuni cardiace
• August Francois Chomei (1788-
1855; RAA si pericardita
 Renee Laennec

stetoscopul –
ascultatia mediata; 1819
Laennec
1781 - 1826, Quimper,
Franţa
- studii asupra cirozei
hepatice, tuberculozei şi
peritonitei
- a introdus termenul de
"melanom" şi a descris
metastazele pulmonare
ale melanoamelor
(1805)
stetoscop
Leopold v. Auenbrugger
• descoperitorul tehnicii percuţiei în examenul
fizic obiectiv (în pleurezie) – preluată ulterior de
către Jean-Nicolas Corvisart şi Josef Skoda
(skodismul)
• identificarea cavernelor tuberculoase prin
percuţie
• descoperitorul tehnicii palpării vibraţiilor
vocale
• semnul Auenbrugger – hernia epigastrică în caz
de pericardită exsudativă masivă
Jean-Baptiste Bouillaud

• 1796-1881, Angoulême, Franţa

• a descoperit corelaţia dintre reumatismul
articular acut şi endocardita reumatismală
(boala Bouillaud)
• pionier al terapiei digitalice ("opium of the
heart")
• “Traité clinique des maladies du coeur”
• Primele studii asupra funcţiilor creierului -
Traité clinique et physiologique de l
´encéphalite, ou inflammation du cerveau
 Secolul XIX
incepe definirea majoritatii bolilor

• James Hope – insuficientele valvulare

• Hermann Lebert
• Johann Oppolzer
• Oertel – degenerescenta grasa
• Cruveilhier – pneumonia la copil si
ciroza
Kussmaul – stenoza pilorica
Basedow – hipertiroidia
Beard – neurastenia
Robert Bree – astmul bronsic
Biermer – anemia

Leyden – cristalele din AB

Curschmann – spiralele din AB
 Semiologia medicala
romaneasca

• Iasi – C.C. Dimitriu, Gh.

Creteanu, C. Strat, Lungu,
Triandaf, C. Stanciu, G.I. Pandele
• Bucuresti – Nanu Muscel, C.C.
Dimitriu, Brauner, C. Paunescu,
Gh. Galea, M. Anton
• Cluj – I. Hatieganu, I. Goia
 Semiologia medicala azi
• Continuata cu traditionalism
• Conservatoare
• Esenta diagnosticului
• Sesizarea nuantelor de detaliu si
ansamblu definesc “simtul clinic”
• Atentia este cheia succesului
• Cunostinte de fond - “nu pot sa
recunosc ceva de care nu am auzit
niciodata”
FOAIA DE OBSERVAŢIE
CLINICĂ
Prezentare generalã
Document ce consemneaza toate
informatiile cu privire la pacient

Valoare multipla:
1. Clinica
2. Stiintifica
3. Juridica
 Elemente consemnate
• Subiective
» simptome
• Obiective
» Semne
» Date paraclinice
 Structura FO

1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 Structura FO

1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 1. date generale
1.a. Date cu privire la unitatea
medicala
• Denumire
• Sediu
• Adresa
• Cai de comunicare
1.b. Date generale de identificare a
pacientului

• Nume
• Virsta
• Sex
• Domiciliu
• Profesie
• Functie
• Loc de munca
• Statutul de asigurare medicala
• CNP
 1.c. Date despre plasarea
temporala a pacientului

• Data internarii (Eventual si ora)

• Data externarii (Eventual si ora)
• Numarul de zile de spitalizare
• Numarul de zile de CM
1.d. Date de preintimpinare a unor
erori vitale

• Grup sangvin sistem ABO

• Grup sangvin sistem Rh
• Alergii cunoscute
 Virsta
• afectiuni specifice unor categorii de
virsta
• afectiuni cu frecventa particulara la
anumite virste
• afectiuni cu particularitati evolutive si
prognostice diferentiate in raport cu
virsta
 Sexul/genul
• Afectiuni specifice sexului feminin
• Afectiuni specifice sexului masculin
• Afectiuni cu frecventa diferentiata pe
sexe
• Afectiuni cu evolutie particulara
corelata cu sexul si contextul
fiziologic
 Domiciliul

• Actual sau trecut

• Locul nasterii
 Profesia si functia

• Boli profesionale
• Frecventa mai mare a unor
boli pentru anumite categorii
profesionale
Date de diagnostic

• De trimitere
• La internare
• La 72 de ore
• La externare
 diagnostice

• Principal
• Secundare
1. Complicatii
2. Co-morbiditati
Modalitati de externare

• Externat
• Transferat (unde)
• La cerere
• Decedat
Starea la externare

• Vindecat
• Ameliorat
• Stationar
• Agravat
• Decedat
 Date cu privire la
interventia chirurgicala

• Data si ora
• Caracterul de urgenta/la rece
• Echipa operatorie
• Anestezia
• Procedura
• Diagnosticul
 Date de siguranta
epidemiologica in timpul
spitalizarii
• Parazitat
• Boli infecto-contagioase
 Structura FO

1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza
 2. anamneza
anamnesis = amintire
Date cu privire la boala obtinute prin
dialog medic – pacient
(“qui bene interrogat, bene
diagnosticat”)
Permite:
• Identificarea organului sau aparatului
in suferinta
• Uneori chiar a bolii
 metode
• Nu este standardizata (orice metoda
este buna)
• Consolidarea increderii bolnavului
• Obiectiv: obtinerea unui maxim de
date utile diagnosticului si
tratamentului
 metode
• Incepe de la sesizarea modului de
intimpinare (prima impresie)
• Date referitoare la:
1. nivelul comunicarii,
2. gradul de intelegere a bolii,
3. gradul de incredere bazal,
4. gravitatea bolii
•
 metode
• Start liber
• Interventii oportune si prudente
• Etape obligatorii:
1. Motivele internarii
2. Istoricul bolii
3. Antecedente personale
4. Antecedente heredo-colaterale
5. Comportare fata de mediu
6. Conditii de viata si munca
 Motivele internarii
Ierarhizate dupa:
– impactul invalidant
– dominanta
– semnificatia
Descind din auto-observarea
pacientului
Redactate grupat, sintetic
In termeni medicali
 Antecedente heredo-
colaterale
• Hereditare:
1. Boli cu transmitere genetica
2. Boli cu predispozitie genetica
• Boli contagioase
• Boli datorate obiceiurilor comune:
alimentare, sanitare
 Antecedente personale
Fiziologice:
• Menarha
• Menopauza
• Date cu privire la ciclul menstrual
• Nasteri: numar, modalitatea
gestatiei, modul nasterii, complicatii,
transfuzii, greutatea la nastere a
copiilor, multiple
• Sarcini: extrauterine, avorturi,
modalitatea
 Antecedente personale
Patologice
• Boli acute: infectioase, alergice,
iatrogene
• Boli cronice: etape evolutive
• Gradul insuficientei de organ
• Interventii chirurgicale: bolala,
indicatia operatorie, tipul de
interventie, reinterventii, complicatii,
evolutie
 Comportare fata de mediu

• Alimentar: alcool, grasimi, dulciuri

• Fumat
• Droguri
• Medicamente (exceptind cele cu
prescriptie)
• Atitudine sociala
• Sexualitate
 Conditii de viata si munca

• De viata: alimentare, locuinta,

comfort psihic, igiena
• De munca: microclimat, stress,
ergonomie, toxice
 Istoricul bolii
• Redactat dupa preluarea completa a
datelor anamnestice
• Consolidat prin intrebari
suplimentare
• Secventa evenimentelor de la debut
la momentul adresarii
 Istoricul bolii 1
• Debutul: momentul (data, ora)
• Modalitatea de debut
• Circumstantele de instalare
• Cronologia instalarii simptomelor
• Localizarea, intensitatea si evolutia
• Atitudinea pacientului
 Istoricul bolii 2
• Adresare medicala (farmaceutica,
traditionala, homeopata sau
empirica)
• Investigatii efectuate
• Concluzie de etapa
• Tratamente prescrise
• Urmate/nu
• Eficiente/nu
 Istoricul bolii 3
• Contiunitate de evolutie
• Readresari (cu aceleasi etape)
• Internari
• Pina la momentul actual
• Motivele internarii
 Dificultati de anamneza
• Copil mic sau timorat, fara mama
• Oligofren
• Etilism acut
• Drogat
• Comatos
• Bolnav psihic cu deficit de comunicare
• Socat,
• Stari generale alterate prin febra, soc
psihic
• Nivel cultural subliminar
• Deficient senzorial
• Intentional
(Auto)verificarea datelor
obtinute
 Semiologia medicală
Se ocupă cu studiul:
• 1. afecțiunilor medicale și chirurgicale
• 2. semnelor și simptomelor bolilor
• 3. tratamentului bolilor
• 4. metodelor de examinare clinică a
bolnavilor
• 5. unei jumătăți dintre afecțiunile
cunoscute
 Semiologia medicală
Se ocupă cu studiul:
• 1. afecțiunilor medicale și chirurgicale
• 2. semnelor și simptomelor bolilor
• 3. tratamentului bolilor
• 4. metodelor de examinare clinică a
bolnavilor
• 5. unei jumătăți dintre afecțiunile
cunoscute
FOAIA DE OBSERVAȚIE
CLINICĂ GENERALĂ:
document
1. Medical
2. Artistic
3. Politic
4. Juridic
5. Administrativ
6. Științific
7. Informativ
FOAIA DE OBSERVAȚIE
CLINICĂ GENERALĂ:
document
1. Medical
2. Artistic
3. Politic
4. Juridic
5. Administrativ
6. Științific
7. Informativ
 Anamneza rezultă din:
• 1. consultarea documentelor medicale
anterioare ale pacientului
• 2. examenul clinic obiectiv
• 3. discuția cu bolnavul sau aparținătorii
• 4. analizele de laborator ale pacientului
• 5. istoria familială a acestuia
• 6. documentele de trimitere ale
bolnavului
 Anamneza rezultă din:
• 1. consultarea documentelor medicale
anterioare ale pacientului
• 2. examenul clinic obiectiv
• 3. discuția cu bolnavul sau aparținătorii
• 4. analizele de laborator ale pacientului
• 5. istoria familială a acestuia
• 6. documentele de trimitere ale
bolnavului
 Nu se poate obține
anamneza cînd:
• 1. bolnavul este comatos
• 2. bolnavul este surdo-mut
• 3. bolnavul este orb
• 4. bolnavul este oligofren sever
• 5. bolnavul are vîrsta de o lună
• 6. bolnavul nu dorește
 Nu se poate obține
anamneza cînd:
• 1. bolnavul este comatos
• 2. bolnavul este surdo-mut
• 3. bolnavul este orb
• 4. bolnavul este oligofren sever
• 5. bolnavul are vîrsta de o lună
• 6. bolnavul nu dorește