TUDOR ARGHEZI

(1880-1967)

Tudor Arghezi, poet, prozator i gazetar cu o carier literar ntins i

foarte bogat, unul dintre autorii de prim rang a-i perioadei interbelice.
Biografia sciitorului, plin de cotituri, a rmas pn astzi controversat n
multe detalii. S-a nscut la 23 mai 1880 la Bucureti, ntr-o familie originar
din Crbuneti judeul Gorj. Numele su adevrat a fost Ion N.
Theodorescu; pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind n legtur
cu Argesis, vechiul nume al rului Arge. Copilria nu i-a lsat scriitorului
dect amintiri dureroase, acesta mrturisind: Este cea mai amar vrst a
vieii. N-a mai voi s fiu o dat copil.
n timpul realizrii Romniei Mari mai exact n perioada 1918 - 1919 e
nchis un an, mpreun cu 11 ziariti i scriitori (ntre care i Ioan Slavici), la
penitenciarul Vcreti, acuzat de trdare, deoarece colaborase cu autoritile
germane de ocupaie. In 1927 apare cu mare ntrziere prima sa carte de
poezii "Cuvinte potrivite", iar un an mai trziu tot sub direcia sa, apare ziarul
"Bilete de papagal". Dup aceast dat, Tudor Arghezi va publica mai multe
volume de versuri, romane, nenumrate articole. Va impune n literatura
romn ca specie literar tableta
n 1948 apare n ziarul PCR Scnteia, n patru episoade consecutive,
celebrul articol al lui Sorin Toma, fiul poetului proletcultist A. Toma, intitulat
"Poezia putrefaciei sau putrefacia poeziei", n care, printre altele, acuznd
pestilenialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorul sancioneaz un "urt
mirositor vocabular". Articolul se ncheie cu o veritabil ameninare cu
moartea. Scriitorul va fi interzis imediat dup publicarea acestuia i se retrage
din viaa public n csua lui de la Mrior unde ar fi supravieuit, dup cum
afirma, din vnzarea cireelor
La vrsta de 16 ani debuteaz n "Liga ortodox" a lui Alexandru
Macedonski, sub semntura Ion Theo. Pn n 1910 - cnd a nceput s
conduc sau s editeze el nsui reviste i ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget
romnesc", "Naiunea", "Bilete de papagal" - public la mai multe periodice
ale vremii: "Revista modern", "Viaa nou", "Facla", "Viaa romneasc" i
altele.
Pentru activitatea sa remarcabil n literatur primete prima oar n
1936, la egalitate cu George Bacovia i a doua oar n anul 1946, Premiul
Naional de Poezie. n anul 1955 este ales membru al Academiei Romne,
este distins cu numeroase titluri i premii, iar n anul 1965 primete Premiul
Internaional Johann Gottfried von Herder.