Professional Documents
Culture Documents
of Strangers
Alex. Leo erban
Lui Mircea Crtrescu i-a plcut foarte mult filmul lui Paul Schrader The Comfort of Strangers, am
citit odat ntr-un interviu. Asta se ntmpla cam la zece ani dup ce tot Crtrescu, student,
analizase - la un cenaclu din Universitate al profesorului Gelu Ionescu - nuvela Moarte la Veneia a
lui Thomas Mann, pe care-o considera (atunci) o capodoper. Nu tiu dac o mai consider aa sau
dac a citit, ntre timp, i romanul lui Ian McEwan (dup care Schrader a fcut filmul), dar mndoiesc c i-ar fi
plcut...
1-0
pentru
film,
deci.
Nici eu n-am citit romanul, n-am vzut dect filmul. Care este OK, dar nu mai mult. Dac l
recomand, este pentru c se petrece la Veneia, pentru c e cu Christopher Walken i Helen Mirren
i
pentru
el
joac
Natasha
Richardson
recent
decedat.
Veneia "merge" bine cu Moartea. Nu doar oraul de pe lagun este muribund, dar i literatura
situat pe lagun este mortifer. Morte a Venezia e cel mai celebru titlu care asociaz Serenissima
cu Doamna cu coas, dar i povestirea lui Daphne du Maurier Don't Look Now (ecranizatnegrustrlucitor de Nicolas Roeg) se petrece la Veneia, iar Donald Sutherland i afl sfritul hcuit ntro hrub, o crim ntre alte crime-n-serie... The Comfort of Strangers i trage seva morbid din
aceeai fascinaie; este o poveste despre dl Sex - vecinul dintotdeauna al dnei Thanatos. ntr-un fel,
este (i) despre SIDA, chestia aia care se ia atunci cnd faci sex cu necunoscui. Romanul lui
McEwan a aprut n 1981, filmul lui Schrader a ieit n 1990; este exact deceniul fatidic cnd sa declanat
maladia.
Schrader este mult mai cunoscut ca scenarist, el fiind autorul antologicului Taxi Driver. Ca regizor,
a fcut un film "fashionable" (American Gigolo, 1980) i unul cu adevrat mare (Mishima, 1985),
ntoarcerile
lui
la
regie
fiind
sistematice,
dar
mai
curnd
onorabile
dect
memorabile.
The Comfort of Strangers mrturisete preferina lui Schrader pentru povetile sulfuroase i
sumbre. Un tnr cuplu, turist prin Veneia, este corupt de un cuplu mai "copt", uns cu toate alifiile.
A se consuma cu pruden.