Ion Creanga

n primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de
ctre un povestitor care nsui crescuse n mijlocul lumii din sate, ele au un
farmec deosebit, au expresiuni, construcii i gndiri ciudate care se vor
personifica n Ivan Turbinc. n aceasta din urm regsim tema din Toderic,
povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovete turbinca lui Ivan
ca s intre ntr-nsa cine o vrea Ivan i fr voia lui s nu poat iei.

A doua categorie de lucrri a lui Creang o formeaz anecdotele, povestiri cu

dezvoltri lungi, cu o intrig bine condus i cu subiecte cel mai adesea din
istoria contemporan lui. n "Cinci pini" aflm o satir la adresa judectorilor i
avocailor, pe care i numete "ciorogari, poreclii i aprtori"; aceast povestire
demonstrez c, pe lng umor, Creang se pricepea si la matematic. n dou
povestiri de acest tip aflm despre o persoan istoric interesant. Ion Roat,
unul dintre deputaii rani n divanul ad-hoc. Cea intitulat "Ion Roat i Unirea"
este o glum cu mult finee satiric la adresa stratului conductor al rii, care
nu voiete a recunoate drepturile rnimii.

Pe cnd se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile

sociale din Moldova, mai muli boieri, membri ai partidului, cheam pe deputaii
rani ca s le explice programa i n special chestiunea Unirii. Toi ranii
preau convini de argumentele boierilor afar de Mo Ion Roat.

n cele din urm unul din boieri l invit s ridice singur o piatr mare ce se afla n
grdin. Neputnd s-o fac singur, Roat e ajutat de ceilali rani. "Acum ai
neles", ntreab boierul. Roat rspunde: Am neles aa, c pn acum noi
ranii am dus fiecare cte o piatr mai mare sau mai mic pe umere, ns acum
suntem chemai a purta mpreun tot noi, opinca, o stnc pe umerele noastre.

Prima parte a operei lui Creang o formeaz precum am vazut, mai mult
reproducerea produciunilor poporane. Ne-am nela ns dac l-am socoti ca un
culegtor de folclor: trebuie s-l privim ca pe unul ce a trit la ar, a supt
oarecum sucul acestei literaturi poporane i apoi a dat drum liber fanteziei sale.
De aceea basmele i povetile lui, dei nfieaz n mod admirabil spiritul
poporului de la ar, pun ns n eviden nsuirile lui literare proprii.

O alt fa, mai puin cunoscut, a lui Creang este cea a povetilor licenioase:
Povestea povetilor.