Professional Documents
Culture Documents
(2) are pe 0,T un numar finit de puncte de discontinuitatede prima speta (finite)
(3) intervalul 0,T se poate descompune intr-un numar finit de intervale pe care y(t) este
monotona
admite o dezvoltare in serie Fourier (trigonometrica) de forma:
y(t) =
unde:
A0
+ ( An cos n t + Bn sin n t )
2 n=1
A0
este componenta continua;
2
A1 cost si B1 sint sunt componentele fundamentale in cosinus si sinus;
An cosnt si Bn sinnt sunt armonicele de ordinul n in cos sau sin.
Marimile
A0
, An si Bn se numesc coeficienti Fourier si sunt date de:
2
T
T
T
2 y( t ) cos ntdt si B = 2 y( t ) sin ntdt
A0 = 1 y( t )dt , A n = T
n T
T0
0
0
pentru n=1,2,3,...
154
A 2 + B 2
A
n , = arctg B n
y( t ) = Y0 + 2Yn sin( nt + n ) cu Y0 = 0 , Yn = n
n
2
2
An
n =1
Armonicele pare in sinus si cosinus sunt simetrice in raport cu mijlocul perioadei deoarece
in loc de (2k+1) apare 2k si cos 2k=1. Rezulta
0 si Y
B
= 0 ( k = 1,2,...) si
2 k +1 = 2 k +1 =
2 k +1
A
ii) daca functia este antisimetrica in raport cu punctul situat la mijlocul perioadei ( y(t)= -y(t+T/2))
atunci dezvoltarea are numai armonice de ordin impar si functia se numeste "functie impara.
A 0 = Y0 = 0, A = B = Y = 0 :, k = 1,2 ...
2k
2k
2k
iii)daca functia y(t) verifica relatia: y(t) = y(T-t) atunci functia contine numai armonice in cosinus.
2
2
T cos kt cos k
T sin kt = sin kt
T
T
iv) daca functia y(t) verifica relatia:y(t) = -y(T-t) atunci ea contine numai armonice in sinus (An=0
t pt 0 t
y( t ) = Y
pt
t
M
..............................
155
4 YM
4
x sin[( 2 n + 1) x ]dx + 2 YM sin[( 2 n + 1) x ]dx
0
YM
1
sin( 2 n + 1) +
cos( 2 n + 1) +
2n + 1
( 2 n + 1)
4 YM
4 YM
1
cos( 2 n + 1) =
sin( 2 n + 1) .
+
2n + 1
( 2 n + 1) 2
4
Deci
4Y
1
1
sin 3 sin 3t +
sin 5 sin 5t +
y (t ) = B2n+1 sin( 2n + 1)t = M [sin sin t +
2
2
0
3
5
1
... +
sin(2n + 1) sin( 2n + 1)t + ...]
2
(2n + 1)
Daca = se obtine unda triunghiulara cu urmatoarea dezvoltare in serie Fourier:
2
y (t ) =
8YM
(sin t
(1) n
1
sin 3t + ... +
sin(2n + 1)t + ...)
2
2
3
(2n + 1)
156
y (t ) =
4YM
1
1
(sin t + sin 3t + ... +
sin(2n + 1)t + ...)
3
2n + 1
Fie
u( t ) = U 0 + un ( t ) = U 0 + 2U n sin( n t + n )
n=1
n=1
i( t ) = I 0 + in ( t ) = I 0 + 2 I n sin( n t + n )
n=1
n=1
1T
Valoarea medie pe o perioada a produsului a doua armonice este: u i = u m i n dt . Rezulta:
m n T0
1T
2T
u i = u m i n dt = U m I n sin( m t + m ) sin( n t + n ) dt =
m n T0
T0
U mI n T
0 cos[ ( m n) t + m n ] cos[ ( m + n) t + m + n ] dt
T
Deci:
Y=
1 T 2
T 0 y ( t ) dt . Rezulta:
1 T
Y0 + y n ( t ) Y0 + y n ( t ) dt =
T 0
n =1
n =1
1 T
= 0 [ Y0 2 + 2Y0 y n ( t ) + y n ( t )y k ( t ) ]dt
T
n=1
n =1 k =1
Y2 =
Conform proprietatii anterioare suma dubla are termeni nenuli numai pentru m = n si:
157
Y2 =
Y0 T
1 T 2
1 T
2 0 y n ( t ) dt +
0 y n ( t )y n ( t ) dt.
0 Y0 dt +
44244
3
T 4243 T n=1 14243 T n=1 n=1 1
1
2
=
0
= Yn
Y02
1
2
2
2
2
Y0 + Y1 + Y2 + ...+ Yn + ...
2
2
2
Yd = ( Y2 + Y3 + ...+ Yn ) este reziduul deformant
Se defineste coeficientul de distorsiune: K d =
Yd
unde 0 Kd 1
( Y Y0 2 )
Puterea instantanee p(t) absorbita de un dipol care functioneaza in regim periodic nesinusoidal
este:
p (t ) = u(t ) i (t )
u( t ) = U0 + u n ( t ) = U0 + 2 U n sin( n t + n )
1
1
unde
i ( t ) = I 0 + i n ( t ) = I 0 + 2I n sin( n t + n )
1
1
Puterea activa P este media pe o perioada a puterii instantanee p(t): Deci
S = UI =
2
2
2
2
2
2
( U0 + U1 + U2 + ...) ( I 0 + I1 + I 2 + ...)
cu unitatea de masura VA (
158
2
2
D 2 = U m I n ( U n I n cos n ) 2 ( U m I m sin m ) 2 =
m= 0
n= 0
n= 0
m=1
= [ U m 2 I n 2 + U n 2 I m 2 2 U m U n I m I n cos( m n )]
m ,n = 0
m n
De exemplu, daca u(t) si i(t) au componenta fundamentala si armonicele 3 si 5
2 2
2 2
2 2
2 2
2 2
2 2
D 2 = U1 I 3 + U1 I 5 + U 3 I1 + U 3 I 5 + U 5 I 3 + U 5 I1 2U1U 3 I1 I 3 cos(1 3 )
2U1U 5 I1 I 5 cos(1 5 ) 2U 3U 5 I 3 I 5 cos( 3 5 )
Se observa, din expresia de mai sus, ca puterea deformanta se anuleaza daca sunt indeplinite
conditiile:
P
=
S
Un
= R ).
In
P
P2 + Q2 + D2
Q2 + D2
p (t ) =
p (t ) unde puterile
p ( t ) = 0 sau
kd
ka
toate laturile k
toate sursele
toti consumatorii
cu indicele d sunt debitate iar puterile cu indicele a sunt absorbite. Considerand media pe o
perioada
ultimei
relatii
rezulta
conservarea
puterilor
active
adica
P =
P
U0I0 =
toate sursele
toti consumatorii
U0I0
U I cos =
U I cos ( pentru armonica k; k = 1,2,...)
k toti consumator
k
ii k k
toate sursele k k
U I sin =
U I sin ( pentru armonica k; k = 1,2,...)
k totii consumator
k
ii k k
toate sursele k k
Puterea aparenta si puterea deformanta nu se conserva. Din conservarea pe componente a puterii
active si puterii reactive rezulta conservarea pe componente a puterii complexe. Relatiile de
conservare a puterilor pot fi utilizate la verificarea corectitudinii rezultatelor analizei circuitului.
5.4. Analiza circuitelor in regim permanent nesinusoidal
5.4.1. Introducere
160
u (t ) = U 0 + U 2 sin( n t + n )
1 n
Analiza in regim permanent a acestui circuit se face pe fiecare armonica in parte utilizand
calculul in complex. Armonica de ordinul n a tensiunii determina aparitia armonicei de ordinul n a
curentului. Impedanta complexa a fiecarui element ideal de circuit corespunzatoare armonicei n
este
rezistor
( n)
ZR = R
bobina
( n)
Z L = jn L
condensator
1
( n)
ZC = j
n C
Un
se observa usor ca coeficientul de distorsiune kdi pentru
n L
curent este mai mic decat coeficientul de distorsiune kdu al tensiunii aplicate. La condensatorul
ideal, deoarece InUnnC, kdi > kdu.
In baza teoremei superpozitiei curentul din fiecare latura este egal cu suma tuturor
Exemplu Sa se determine valoarea efectiva a tensiunii u(t) din circuitul din figura.
161
Z AB = 2 j +
1 3 j
6 + 5 j ( 6 + 5 j )(1 3 j ) 9 + 23 j
=
=
=
1+ 3j
1+ 3j
10
10
162
) = 2 cos t .
Rezulta U = Z AB 2 j =
(9 + 23 j )2 j
46 + 18 j
=
10
10
18
2116
sin(2t + arctg ).
46
10
2116
= 5,115V .
100
x(t ) =
Ck e jkt
k =
unde =
2
1
I Ck =
T
T
x(t )e
jkt
dt
Se observ c C k = Ck*
Contribuia termenului Ck e jkt i Ck e jkt la x(t), considernd C k = Ak + jB k , este :
= 2 Ak cos kt 2 B k sin kt
x(t ) =
Ck e jkt
k =k
Componentele
spectrale
se
pot
calcula
considernd
unde
eantioane
t =
T
.
N
ale
semnalului
Rezult
2
jk n
1 N 1
1 N 1
jknt
N .
Ck = x(nt )e
t =
x(nt )e
T n =0
N n =0
Xk =
N 1
x(nt )e
jk
2
n
N ,
n =0
163
(n = 0,1,..., N 1)
N
, deci numrul componentelor spectrale (2K+1) nenule este
2
164
este numarul nodurilor din subcircuitul neliniar. Se pleac de la o estimare initiala a lui X ceeace
permite calculul lui x(t) in anumite momente de timp kh (k=1,...,2Nh) folosind transformarea
Fourier inversa. Cunoscand ecuatiile constitutive ale
rezistoare si q=q(u) pentru condensatoare) se pot calcula valorile curentilor in aceleasi momente de
timp. Cu transformarea Fourier discreta se determina amplitudinile complexe ale curentilor prin
rezistoarele neliniare si ale sarcinilor condensatoarelor neliniare. Amplitudinile complexe ale
curentilor prin condensatoarele neliniare se determina din i=dq/dt derivand in raport cu
timpul,termen cu termen, seria Fourier a fiecarei sarcini. Cunoscand amplitudinile complexe ale
tuturor curentilor din subcircuitul neliniar se pot determina, utiliznd teorema I a lui Kirchhoff,
amplitudinile complexe I k . Se considera c amplitudinile complexe I k i Vk depind de X.
n regim periodic curenii care intr n bornele subcircuitului liniar trebuie s fie egali cu
cei care ies din bornele corespunztoare ale subcircuitului neliniar. Att datorit erorilor n
estimarea lui X, ct i faptului c se consider un numr finit de componente armonice, exist o
eroare cu care este satisfcut egalitatea acestor cureni. Pentru componenta armonic k aceasta
eroare este:
E k ( X ) = Yk V k ( X ) + J k + I k ( X )
Se urmrete minimizarea acestei erori pn la o limit impus. Se utilizeaz metoda
Newton-Raphson pentru a rezolva ecuaia E(X)=0.
Rezult X ( n +1) = X ( n ) J ( 1) ( X ( n ) ) E ( X ( n ) ) unde J este Jacobianul ecuaiei E(x)=0
Algoritmul acestei metode cunoscut i sub numele de metoda balanei armonice,este urmtorul:
1. Se iniializeaz X
2. Se analizeaz subcircuitul neliniar n domeniul timpului i rezult V k ( X ), I k ( X ) .
3. Cunoscnd Yk pentru fiecare component armonic se calculeaz E k ( X ) .
4. Dac E se obine soluia, dac E > se calculeaz noul X cu metoda NewtonRaphson i se reia calculul ncepnd cu pasul 2.
Observaii
i) Calculele devin foarte laborioase chiar pentru circuite simple; de exemplu dac se consider
N h = 4 i avem N x = 10 variabilele de stare n circuitul neliniar atunci dimensiunea lui E este
165
iii) n general excitaiile sunt sinusoidale. n practic putem avea excitaii de o singur pulsaie,
dou sau trei (un ton, dou tonuri, trei tonuri). n cazul unui ton cu pulsaia 0 i N h = 5
componentele armonice sunt 4 0 ,3 0 ,2 0 , 0 ,0, 0 ,2 0 ,3 0 ,4 0 . Dac avem dou tonuri
1 i 2 componentele armonice au pulsaiile p1 + q 2 unde p + q M ; de exemplu pentru
Asa cum s-a aratat in paragraful 4.1 sistemul electroenergetic este format din generatoare
cu tensiuni electromotoare sinusoidale de aceeasi pulsatie si receptoare. Daca toate elementele
de circuit sunt liniare, in regim permanent toti curentii si toate tensiunile sunt functii sinusoidale de
pulsatie . Daca in acest sistem cel putin un element de circuit este neliniar, regimul permanent al
circuitului, daca exista, este un regim deformant. Iata cateva exemple:
Rezistorul neliniar alimentat cu tensiune sinusoidala
i = au + bu3.
Daca
u=
ca sin3 x =
2 U sin t rezulta i =
3
1
sin x sin 3x avem i =
4
4
2 ( aU +
3 3
2
bU ) sin t
bU 3 sin 3t.
2
2
Se observa aparitia armonicei a treia de curent care provine din termenul bu3 din ecuatia
constitutiva a rezistorului neliniar.
Bobina cu miez de fier alimentata cu tensiune sinusoidala Bobina cu miez de fier este un
element neliniar de circuit caracterizat de ecuatia constitutiva neliniara = (i) corespunzatoare
166
de
spire
si
este
fluxul
magnetic
fascicular
d
unde N este
dt
(printr-o
spira).
U 2
Se construieste curba i(t) punct cu punct utilizand caracteristica (i) . Curba i(t) este bisimetrica in
sinus, deci contine numai armonice impare, cu armonica a 3-a in opozitie cu fundamentala.
In cazul in care ciclul de histerezis al materialului din care este facut miezul bobinei nu
poate fi neglijat, curba i(t) se construieste in acelasi mod. Se obtine o curba i(t) care nu este
simetrica si nici "in faza" cu fluxul magnetic dar are maximul in acelasi timp cu .
Curentul este defazat inaintea fluxului cu un unghi numit unghi de avans histerezis si
deci defazajul dintre tensiune si curent este (/2-). In aceste conditii puterea activa absorbita de
bobina nu mai este nula P=U1I1cos (/2-) = U1I1cos 0 si corespunde pierderilor in fier prin
167
histerezis. Cazul condensatorului neliniar (capacitati neliniare apar la efectul Corona) alimentat cu
tensiune sinusoidala este similar cu cel al bobinei neliniare.
Redresorul
E 2
( 2 k + 1)
2 k
sin t , pt
t<
i( t ) = R
k
(
)
(
+
2
1
2 k + 2)
t<
0 pt
E 2 E 2
2 2
1
+
sin t +
sin( 2 n t )
R
R n = 1 4 n 2 1
2R
2
168
K' =
I 23
I 23
1+
1+
2
)
R ( I12 + I 2
RI
I
I12
3
1
1
=
=K
2 + I2 )
U1
U 23
U23
( U12 + U 2
)(
I
3 1
3
1+
1+
U12
U12
P'
=
S'
U2 I2
Deoarece receptorul este inductiv 3 > 3
U2 I2
1
1
P
K= =
S
I n cos n
U ef I ef
2
2
( U n ) ( I n )
1
1
deci este o functie de Un, In, .
Vlorile extreme ale lui K pot fi cautate impunand conditiile anulare a derivatelor lui K in
raport cu Un, In, n. De exemplu:
1
K
=
n
U I
n n
sin n
=0
U I
2
n
2
n
ceea ce conduce la n=0 ceea ce nu este posibil de realizat pentru toate armonicele.
Pentru reducerea anumitor armonice de tensiune sau de curent se folosesc circuite auxiliare
formate din bobine si condensatoare legate in serie sau paralel care indeplinesc conditia de
rezonanta si care se numesc filtre de armonice.
In continuare sunt prezentate doua exemple:
a) Pentru ca intr-un receptor alimentat u o tensiune nesinusoidala curentul sa nu contina armonica
de ordinul K trebuie ca impedanta echivalenta, de armonica K a receptorului impreuna cu filtrul sa
fie infinita. Aceasta se realizeaza daca L si C indeplinesc conditia de rezonanta pe armonica K.
1
K L =
K C
169
170