AFECIUNILE COLOANEI VERTEBRALE

Autor: Tudosie Georgiana-Maria

Grupa 521D, Anul II, FIMM
Conductor tiinific: Mihaela Netolitzchi

- Scolioza in C"
I. Generaliti
Curburile anormale ale coloanei vertebrale pot apare la orice grup de vrst i au
caracteristici foarte variate. Curburile pot fi: idiopatice, congenitale sau pot aprea n
bolineuromusculare, tumori sau infecii. Curburile pot fi de mic amploare si fr agravare n
timp sau dimpotriv pot avea o evoluie continuu spre agravare, necesitnd tratament urgent
i complex. Apariia lor poate fi uneori primul semn al unor importante maladii, nedepistate
anterior.
II. Definiie
Scolioza reprezint curbura laterala a coloanei vertebrale, care se produce, deci, n plan
frontal, pus n eviden la examenul clinic din spatele bolnavului si pe radiografii, n
incidente standard. Curbura poate fi unic sau pot exista curburi multiple, descrise dupa
direcia deplasrii lor inconvexitate (dextroconvexe sau levoconvexe). Poate fi cu incurbarea
n forma de C" sau de S",cuprinznd regiunea dorsal si lombar sau numai un fragment de
coloan. Muli oameni au un anumit grad de deviere a coloanei. De fapt, curburile coloanei
vertebrale mai mici de 10 grade sunt considerate deviaii normale ale coloanei. Scolioza este
atunci cand deviaia coloanei este mai mare de 10 grade. Coloana vertebral se curbeaz de
obicei in foma literei C sau S. Deficiena este frecvent intlnit la fete datorita sprijinului ntrun picior, ca un viciu de postura i are multe alte cauze. Scolioza informa de ,,C" se prezinta
sub forma unei ncurbri laterale, de regul cu convexitate ncurbrii spre stanga (tipic) si
rareori spre dreapta (atipic).
III. Clasificare
Exist diferite clasificri ale tipurilor de scolioze, de gravitate divers :

atitudinile scoliotice -sunt caracterizate printr-o curbare la dreapta sau la stanga a

coloanei,vizibil n poziia n picioare, care se corecteaz atunci cnd subiectul se
apleac n fa. Ele sunt de cele mai multe ori cauzate de o inegalitate a lungimii
gambelor, fenomen frecvent n cursul creterii dar care mai poate persista i la vrsta
adult. Atitudinile scoliotice necesit o supraveghere deosebit la subiecii aflai in
perioada de cretere.

scoliozele antalgice- sunt deosebit de dureroase si nsoesc un lumbago sau o sciatica

lombar.In principiu, ele se corecteaza atunci cand este tratat cauza lor, dar pot
persista.

a scolioza b - cifoza;

Denumite si scolioze osoase sau scolioze structurale, se clasifica in trei categorii diferite:
scoliozele prin malformii congenitale ale unei vertebre (doar jumtate dintr-o
vertebr s-a dezvoltat) - exist de la natere si sunt adesea evolutive;
scoliozele prin deformaie dobndit a uneia sau mai multor vertebre - sechele ale
unui morb al lui Polt,de exemplu.
scoliozele idiopatice, caracterizate printr-o rotaie a vertebrelor debuteaz n
copilrie i se agraveaz n timpul ntregii perioade de cretere fr a antrena vreo
durere.
IV. Cauze - Etiopatogenia
Scolioza continu s rmn una dintre enigmele medicinei i aceasta pentru c evoluia ei
este plin de neprevzut, marcat de agravri i modificri la intervale neateptate. Exist
cteva teorii care ncearc s elucideze acest mister, i anume:

1. Teoria inutei varioase

Deoarece copii stau ore ntregi aplecai peste o mas prea joas cu spatele sprijinit de
speteaza scaunului , asa nct menin timp ndelungat coloana vertebrala ncovoiata i deviat
lateral s-a dedus ca aceast nprejurare ar sta la originea scoliozei. Atitudinea amintita ar
putea explica producerea scoliozei totale, dar aceasta se observa destul de rar, inuta colar
greit ar putea fi mai curand cauza atitudinilor scoliotice care perminentizeaza.
2. Teoria osteoparalitic
S-a susinut ca tulburarile de osificare sub influena diferitelor cauze mecanice, ar putea
produce schimbri n forma vertebrelor i deviaiilor laterale ale rahitismului care sunt
schiate n mod normal. Elementele care ar influena cartilagiile de crestere ale vertebrelor ar
fi de origine infecioas sau toracic, traumatic, endocrin, static, convenional,
imprimndu-se n special n unele avitaminoze. Aceast cauza ar fi destul de frecvent fiindca
unii autori au observant scoliozele in randul copiilor malnutrii. Statistic, adolescenii de sex
feminin predomin (72%), iar scoliozele severe apar n proporie de10:1 la fete (fa de
biei). Scoliozele devin aparente n perioada de cretere rapid a pubertii.
V. Simptomatologie
Scolioza idiopatic nu produce simptome ca durere sau dizabilitate. Coloana asimetric este
singurul semn distinctiv.Coastele i scapula sunt proeminente pe o parte a corpului, cu umarul
ridicat fa de cellalt sau protruzia oldului de partea opus. Deformarea este evident cnd
curbura este nalt, mai ales in poziia toracic (un umar mai inalt decat celalalt, un sold poate
parea mai inalt decat celalalt, un omoplat mai proeminent, coastele mai ridicate pe o parte,
plngerile de dificulti de respiraie,distan inegal ntre brae i corp, asimetrii de bazin i
denivelri de musculatur etc). In curburile mixte-toracolombare, deformarea mai putin
vizibil ca rezultat al echilibrrii curburilor, dar scurtarea trunchiului este evident.
VI. Diagnostic
Investigaiile pentru scolioz ncep n mod normal cu istoricul medical i examinarea
fizic.Dintre acestea face parte i testul de nclinare n fa, un test simplu care const n
nclinarea pacientului n fa din talie, braele atrnnd pe lng corp cu palmele atinse una de
cealalt, urmrind inegalitile spatelui sau coastelor. Poate fi folosit un scoliometru pentru a
msura i estima rotaia curburii coloanei. Pacientul cu scolioza C", prezint o curbur a
coloanei care nu poate fi corectat prin modificarea posturii. La aplecarea inainte, proeminent
a coastelor posterioare pe partea convex a curburii devine evident. Coloana deviaza de la
linia de mijloc in toate cele 3 planuri. Curbura este laterala in planul frontal si rotatie a
vertebrelor in jurul axei proprii spre convexitatea curburii.Varsta scheletului osos, calculata
prin testul Risser este de asemenea mare ajutor in determinarea potentialului de agravare a
curburii.Daca rezultatele istoricului medical si examenului fizic arata o curbura semnificativa
a coloanei,trebuie efectuata o radiografie a coloanei pentru o masurare precisa a gradului de
curbura a coloaneivertebrale. Astfel se impune examen radiologic al intregii coloane, in

incidente standard, fata si profil pentru a putea evalua: tipul diformitatii, severitatea si
localizarea curburii precum si depistarea unor leziuni asociate.
VII. Tratamentul kinetoterapeutic al scoliozelor in C"
Scolioza nu poate fi prevenit. Scopul tratamentului este de a preveni accentuarea
curburii. De aceea obiectivele kinetoterapiei n scolioza de tip C urmresc: ameliorarea
poziiei coloanei vertebrale, creterea i sporirea flexibilitii ei, creterea forei musculare
(abdominale i paravertebrale) i mbuntirea respiraiei.Se obinuiete n gimnastic
corectoare s se mobilizeze mai nti coloana prin miscari pasive, sa se redreseze, apoi sa se
tonifice prin miscari active.Corectarea scoliozei in ,,C" se face, prin exercitii fizice, cu accent
pe tonificarea in conditii descurtare a musculaturii alungite de partea convexitatii deviatiei si
tonificarea in conditii de alungire a musculaturii scurtate de partea concavitatii deviatiei,
precum si corectarea asimetriei umerilor, omoplatilor si bazinului. Exercitiile se executa din
pozitiile stand, sezand asimetric, culcat, atarnat si pe genunchi cu sprijin pe palme.
Redresarea scoliozei in ,,C", in pozitia stand, poate fi facuta prin indreptarea coloanei
vertebrale,cu asezarea umerilor pe aceeasi linie. Mare eficienta o au in redresarea scolioze
exercitiile de indoire laterala a trunchiului spre partea convexitii deviaiei, exerciiile de
trre, de ntindere a trunchiului,de rsucire n partea concavitii curburii.
Program de exercitii pentru scolioza in C" pe dreapta:
1.

Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre stangain
ritmul pasilor;

2.

Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea
trunchiului spre stanga;

3.

Mers cu piciorul stang pe banca de gimnastica si cel drept pe sol; mana dreapta pe crestet,
stanga pe sold (pozitionare corectiva);

4.

Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de
jos;

5.

Din pozitia stand executa indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta
sus, stanga pe sold (de 10 ori);

6.

Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana
dreapta sus, stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu expiratie, revenire
cu inspiratie (de 10 ori);

7.

Din pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de
sus si cu stanga de jos, executa intinderea bratelor inapoi cu extensia trunchiului
inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori);

8.

Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului lateral
stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si usoara
aplecare spre stanga (de 10 ori);

9.

Din pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va executa indoirea
trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu expiratie (de 10 ori);

10.

Din pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe

genunchiul stang, cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu inspiratie,
revenire, cu expiratie (de 10 ori);

11.

Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins
inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori);

12.

Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus, cu
inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori);

13.

Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa deplasare mainilor spre stanga, cu
revenire in pozitia initiala (de 10 ori);

14.

Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea brtului drept
intins sus si piciorul stang intins inapoi (de 10 ori);

Programul kinetoterapeutic este recomandat a fi precedat de masaj. In cazul in care

pacientii prezinta si deficiente asociate, se aplica programe de exercitii si pentru acestea. Un
fapt este sigur: scolioza tratata prin mijloace kinetice determina ameliorarea/mbuntirea
mobilitii coloanei vertebrale pn la obinerea realinierii acesteia.
VIII. Recomandri
Pentru depistarea scoliozei este cel mai bine consultarea unui medic specialist si trebuie
subliniat faptul ca scolioza se recupereaza in totalitate la baieti pana la 21 ani si la fete pana
18 ani.Dupa aceasta varsta se poate doar opri gradul de deviatie si ameliorarea partiala a
scolioza in ,,C".Un fapt este insa sigur in evolutia scoliozei: netratata sau tratata insuficient
sau ineficient, poate scurta via pacientului datorit tulburarilor mecanice provocate de
toracele dezechilibrat si deformat cu rasunet asupra viscerelor intratoracice.
Bibliografie:
1. Ionescu N.A. - Exercitiul fizic in slujba sanatatii, Ed. Stadion, 1861;
2. Iliescu A. - Curs de anatomie si Biomecanica, Ed. de stat didactica si pedagogica, 1961;
3. Ionescu Adr. - Gimnastica Medicala, Ed. didactica si pedagogica, 1964;
4. Ionescu Adr., dr. Motet D. Corectarea deficientelor fizice la copii de varsta scolara, Ed.
didacticasi pedagogica, 1964;
5. Demeter A. - Fiziologia contractiilor izometrice si izotonice, Ed. UCFS, 1967;
6. Baciu C. - Programe de gimnastica medicala, Ed.Stadion, 19748. Birtolon S. - Exercitiul
fizic si coloana vertebrala, Ed. Sport-Turism, 1978;
7. Sbenghe T - Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare.Ed. Medicala,1987;

8. Firimita M. - Gimnastica medicala la domiciliu, Ed. Sport-Turism, 1989;

9. Livingstone Ch. - Essential Orthopedics and Trauma, Edinburgh, Scottland, 1989;
10. Merck Manual of Diagnosis & Therapy 15th ed. Rahway, NJ: Merck, Sharp & Dohme
ResearchLaboratories; 1987;
11. Tehnique de Reeducation Ed.Encyclopedique. Med.Kinesitheraphie
12. Kinesitheraphie de l'epaule L.C.L.S. Paris1996;
13. Scheuermann Disease - Jozef Nowak, MD & all www.emedicine.com Dec 21, 2005;
14.www.i-medic.ro
15.www.ortopediaonline.ro
16.www.sfatulmedicului.ro