4.1 Introducere in Asigurarea Calitatii in Fabricatia Prin Sudare

Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE
4.1 Introducere in asigurarea calitatii in fabricatia prin sudare

1. CONCEPTE
CALITATE - Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerinte
(SR EN ISO 9000:2006)
Termenul calitate poate fi utilizat cu adjective cum ar fi slaba, buna, sau excelenta.
Intrinsec, ca opus la atribuit, inseamna prezent in ceva, in special ca o caracteristica permanenta.
1 Calitate; 2 Insatisfactie; 3 Inutilitate; 4 Risipa; 5 Neconformitate; 6 Supracalitate; 7 Hazard
Cerinta - nevoie sau asteptare care este declarata, in general implicita sau obligatorie.
In general implicit are intelesul ca aceasta reprezinta o practica interna sau o obisnuinta pentru
organizatie, pentru clientii acesteia si pentru alte parti interesate la care nevoia sau asteptarea luata in
considerare este implicita.
Pentru a desemna un tip specific de cerinte, ca de exemplu cerinte pentru produs, cerinte ale
managementului calitatii, cerinte ale clientului poate fi utilizat un calificativ.
O cerinta specificata este aceea care este declarata, de exemplu, intr-un document.
Cerintele pot fi generate de diferite parti interesate.
Produs - rezultat al unui proces.
Proces - ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma elemente de intrare in
elemente de iesire
In general elementele de intrare intr-un proces sunt elemente de iesire ale altor procese.
In general procesele dintr-o organizatie sunt planificate si se desfasoara in conditii controlate pentru a
adauga valoare.
Un proces, in care conformitatea produsului rezultat nu poate fi verificata prompt sau economic, este in
mod frecvent denumit proces special (de exemplu, sudarea i procedeele conexe).
(SR EN ISO 9000:2006)
Categorii generice de produse:
1. Produse hard (hardware) (de exemplu partea mecanica a unui motor);
2. Produse procesate (materiale procesate) (de exemplu un lubrifiant).
3. Produse soft (software) (de exemplu un program de calculator, un dictionar);
4. Servicii (de exemplu transport)
Multe produse cuprind elemente care apartin diferitelor categorii generice de produse. Elementul
dominant este cel care determina daca produsul este denumit serviciu, software, hardware sau material
procesat. De exemplu produsul oferit automobil consta din hardware (de exemplu, anvelope), materiale
procesate (de exemplu: combustibil, lichid de racire), software (de exemplu: programul software de
control al motorului, cartea masinii) si servicii (de exemplu, explicatii de operare furnizate de vanzator).
Serviciul este rezultatul cel putin al unei activitati realizate in mod necesar la interfata dintre furnizor si
client si este in general imaterial. Prestarea unui serviciu poate implica de exemplu, urmatoarele:
M4/Fabricatie si Aplicatii Ingineresti
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 1/ 17

- o activitate desfasurata asupra unui produs material furnizat de client (de exemplu, un
autoturism care urmeaza sa fie reparat);
- o activitate desfasurata asupra unui produs imaterial furnizat de client (de exemplu declaratia de
venit care necesita pregatirea unei metode de impozitare necesara pentru pregatirea unei rambursari de
impozit);
- livrarea unui produs imaterial (de exemplu livrarea de informatii in contextul transferului de
cunostinte);
- crearea unei ambiante pentru client (de exemplu in hoteluri si restaurante).
Software-ul consta din informatii si este in general imaterial si poate fi sub forma de abordari, tranzactii
sau proceduri.
Hardware-ul este in general tangibil si cantitatea sa este o caracteristica masurabila. Materialele
procesate sunt in general tangibile si cantitatea lor este o caracteristica continua. Hardware-ul si
materialele procesate sunt adesea denumite bunuri.
Asigurarea calitatii este in principal concentrata pe produsul intentionat.
(SR EN ISO 9000:2006)
Clasa - categorie sau rang alocat diferitelor cerinte referitoare la calitate pentru produse, procese sau
sisteme avand aceeasi utilizare functionala.
EXEMPLU - Clasele biletelor de avion si categoriile hotelurilor dintr-un ghid hotelier. In domeniul sudarii,
nivelurile (clasele) de calitate conform SR EN 5817.
Atunci cand se stabileste o cerinta referitoare la calitate, clasa este in general specificata.
Satisfactia clientului - perceptie a clientului despre masura in care cerintele clientului au fost
indeplinite.
Reclamatiile clientului constituie un indicator obisnuit al satisfactiei scazute a clientului, dar
absenta acestora nu implica in mod necesar o satisfactie inalta a clientului. Chiar daca cerintele clientului
au fost stabilite cu acesta si au fost indeplinite, aceasta nu asigura in mod necesar o satisfactie inalta a
clientului.
Parte interesata - persoana sau grup care are un interes referitor la performanta sau succesul unei
organizatii.
EXEMPLU - Clienti, proprietari, persoane din cadrul unei organizatii, furnizori , bancheri, sindicate,
parteneri sau societatea. Un grup poate cuprinde o organizatie, o parte din aceasta sau mai mult decat o
organizatie.
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 2/ 17

Managementul calitatii - activitati coordonate pentru a orienta si a controla o organizatie in ceea ce
priveste calitatea.
In general orientarea si controlul referitoare la calitate includ stabilirea politicii referitoare la calitate
si a obiectivelor calitatii, planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea calitatii si
imbunatatirea calitatii .
Politica referitoare la calitate - intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate
asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai inalt nivel.
In general politica referitoare la calitate este consecventa cu politica globala a organizatiei si furnizeaza
un cadru pentru stabilirea obiectivelor calitatii. Principiile managementului calitatii pot forma o baza
pentru stabilirea unei politici referitoare la calitate.
Obiectiv al calitatii - ceea ce se urmareste sau spre care se tinde, referitor la calitate.
In general obiectivele calitatii se bazeaza pe politica organizatiei referitoare la calitate. In general
obiectivele calitatii sunt specificate pentru nivelurile si functiile relevante din organizatie.
Planificarea calitatii - parte a managementului calitatii (3.2.8) concentrata pe stabilirea obiectivelor
calitatii si care specifica procesele operationale necesare si resursele aferente pentru a indeplini
obiectivele calitatii.
Stabilirea planurilor calitatii poate fi parte a planificarii calitatii.
(SR EN ISO 9000:2006)
Controlul calitatii - parte a managementului calitatii , concentrata pe indeplinirea cerintelor referitoare
la calitate.
Asigurarea calitatii - parte a managementului calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele
referitoare la calitate vor fi indeplinite.
Imbunatatirea calitatii - parte a managementului calitatii (3.2.8), concentrata pe cresterea abilitatii de
a indeplini cerintele calitatii. Cerintele se pot referi la orice aspecte cum ar fi eficacitate, eficienta sau
trasabilitate.
Imbunatatire continua - activitate repetata pentru a creste abilitatea de a indeplini cerinte.
Procesul de stabilire a obiectivelor si de determinare a oportunitatilor de imbunatatire este un proces
continuu care utilizeaza constatarile auditului si concluziile auditului, analiza datelor, analize
efectuate de management sau alte mijloace si conduce in general la actiuni corective sau la actiuni
preventive.
Eficacitate - masura in care sunt realizate activitatile planificate si sunt obtinute rezultatele planificate.
Eficienta - relatie intre rezultatul obtinut si resursele utilizate.
2. PRINCIPII de MANAGEMENT AL CALITATII
1 - Orientarea catre client
Organizatiile depind de clientii lor si de aceea ar trebui:
- sa inteleaga necesitatile curente si viitoare ale clientilor,
- sa satisfaca cerintele clientului si
- sa se preocupe sa depaseasca asteptarile clientului.
1.
2.
3.
4.
Discernerea si intelegerea necesitatilor si asteptarilor clientului.

Asigurarea ca obiectivele organizatiei sunt corelate cu necesitatile si asteptarile clientului.
Comunicarea necesitatilor si asteptarilor clientului in intreaga organizatie.
Masurarea satisfactiei clientului si intreprinderea de actiuni pe baza rezultatelor.
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 3/ 17

5. Managementul metodic al relatiilor cu clientul.
6. Asigurarea, in demersul vizand satisfactia clientelei, a unei abordari echilibrate a necesitatilor si
asteptarilor clientilor cu cele ale altor parti interesate (in special, proprietarii, angajatii, furnizorii,
organismele financiare, colectivitatile locale si societatea in ansamblul sau).
2 Leadership
Liderii ar trebui:
- sa stabileasca unitatea dintre scopul si orientarea organizatiei si
- sa creeze si sa mentina mediul intern in care personalul poate deveni pe
deplin implicat in realizarea obiectivelor organizatiei.
1. Luarea in considerare a necesitatilor tuturor partilor interesate, in special, ale clientilor, angajatilor,
furnizorilor, organismelor financiare, colectivitatilor locale si ale societatii in ansamblul sau.
2. Stabilirea unei viziuni clare a viitorului organizatiei.
3. Definirea unor obiective si tinte realizabile.
4. Crearea si intretinerea unor valori comune si a unor modele de comportament bazate pe echitate
si etica la toate nivelurile organizatiei.
5. Construirea increderii si eliminarea fricii.
6. Asigurarea personalului cu resursele si formarea necesare si cu libertatea de a actiona intr-un
mod responsabil.
7. Suscitarea, incurajarea si recunoasterea contributiilor personalului.
3 - Implicarea personalului
Personalul de la toate nivelurile este esenta unei organizatii si implicarea lui totala permite ca
abilitatile sale sa fie utilizate in beneficiul organizatiei.
1. Personalul intelege importanta contributiei sale si a rolului sau in organizatie.
2. Personalul identifica ceea ce ii franeaza performantele.
3. Personalul accepta sa fie responsabilizat si sa isi asume partea sa de responsabilitate in
rezolvarea problemelor.
4. Personalul isi evalueaza performanta in raport cu scopurile si obiectivele individuale.
5. Personalul cauta in mod activ ocazii de a-si spori competenta, cunostintele si experienta.
6. Personalul isi impartaseste in mod liber know-how-ul si experienta.
7. Personalul dezbate deschis probleme si pune intrebari.
4 - Abordarea bazata pe proces
Organizatiile trebuie sa faca mai mult decat simpla monitorizare a iesirii proceselor (in mod tipic prin
activitati de inspectie). Ele trebuie, de asemenea, sa tina sub control toate intrarile proceselor,
(personal,facilitati/echipament, materiale si metode) si trebuie sa stabileasca niste controale
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 4/ 17

adecvate asupra activitatilor de transformare (pentru ca rezultatele dorite sa fie obtinute consistent si
eficient)
Ce este un PROCES?
Activitati care transforma elemente de intrare in elemente de iesire
Un rezultat dorit este obtinut mai eficient atunci cand activitatile si resursele aferente sunt conduse
ca un proces.
1. Definirea sistematica a activitatilor necesare pentru a obtine un rezultat dorit.
2. Stabilirea de responsabilitati clare pentru managementul activitatilor cheie.
3. Analiza si masurarea potentialului activitatilor cheie.
4. Identificarea interfetelor activitatilor cheie cu si intre diferitele functii ale organizatiei.
5. Focalizarea pe factorii in special, resursele, metodele si echipamentele care vor imbunatati
activitatile cheie ale organizatiei.
6. Evaluarea riscurilor, a consecintelor si a impacturilor activitatilor asupra clientilor, furnizorilor si a
altor parti interesate.
5 - Abordarea managementului ca sistem
Organizatiile trebuie sa inteleaga ca un sistem este un ansamblu de procese corelate si ca elementele de
iesire ale unui proces sunt elementele de intrare ale unuia sau mai multor procese urmatoare, astfel incat
este critic sa conduci spatiul alb (sau interfata) dintre procese pentru a asigura ca intregul sistem este
eficace.
1. Structurarea sistemului pentru indeplinirea obiectivelor organizatiei in modul cel mai eficace si
eficient.
2. Intelegerea interdependentelor dintre procesele sistemului.
3. Abordari structurate cu armonizarea si integrarea proceselor.
4. Asigurarea unei intelegeri mai bune a rolurilor si a responsabilitatilor necesare pentru realizarea
obiectivelor comune reducerea astfel a blocajelor interfunctionale.
5. Intelegerea posibilitatilor organizationale si stabilirea constrangerilor legate de resurse inainte de
a actiona.
6. Fixarea si definirea modului in care ar trebui sa se efectueze anumite activitati in cadrul unui
sistem.
7. Imbunatatirea continua a sistemului prin masurari si evaluari.
6 - Imbunatatirea continua
Imbunatatirea continua a performantei globale a unei organizatii ar trebui sa fie un obiectiv permanent al
acesteia:
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 5/ 17

1. Imbunatatirea trebuie sa fie o activitate planificata daca organizatia doreste sa-si imbunatateasca
performanta globala si capabilitatile.
2. Utilizarea unei abordari coerente cu ansamblul organizatiei in vederea imbunatatirii continue a
performantelor organizatiei.
3. Asigurarea formarii personalului in metodele si instrumentele de imbunatatire continua.
4. Imbunatatirea continua a produselor, proceselor si sistemelor devine un obiectiv al fiecarei
persoane din organizatie.
5. Stabilirea de scopuri pentru a orienta imbunatatirea continua si de masurari pentru a-i asigura
urmarirea.
6. Recunoasterea si luarea la cunostinta a imbunatatirilor.
7 - Abordarea bazata pe fapte in luarea deciziilor

Deciziile eficace se bazeaza pe analiza datelor si informatiilor.
1. Garantarea ca datele si informatiile sunt suficient de exacte si fiabile.
2. Asigurarea accesului la date a celor care au nevoie de ele.
3. Analizarea datelor si informatiilor cu ajutorul unor metode valabile.
4. Luarea de decizii si intreprinderea de actiuni bazate pe o analiza a faptelor, echilibrata prin experienta
si intuitie.
8 - Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii
O organizatie si furnizorii sai sunt interdependenti si o relatie reciproc avantajoasa creste abilitatea
ambilor de a crea valoare.
1. Stabilirea de relatii care echilibreaza castigurile pe termen scurt si de consideratii pe termen lung.
2. Punerea in comun a castigurilor si a resurselor cu partenerii.
3. Identificarea si alegerea furnizorilor cheie.
4. Comunicarea clara si deschisa.
5. Impartasirea informatiilor si a planurilor de viitor.
6. Stabilirea de activitati comune de dezvoltare si de imbunatatire.
7. Inspirarea, incurajarea si recunoasterea imbunatatirilor si a realizarilor furnizorilor.
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 6/ 17

2. Familia de Standarde Internaionale Iso 9000 Sisteme de Management al Calitaii
Standarde si ghiduri
ISO 9000:2005, Sisteme
management
al
calitatii
Principii
fundamentale
vocabular
de
si
Obiect
Stabileste un punct de plecare pentru intelegerea standardelor si
defineste termenii si definitiile fundamentale utilizate in familia
ISO 9000, care va permit evitarea oricarei neintelegeri in utilizarea lor.
ISO 9001:2008, Sisteme de

management al calitatii Cerinte
ISO 9004:2009, Conducerea unei

organizatii pentru un succes
durabil. O abordare bazata pe
managementul calitatii
Standard privind cerintele de

utilizat pentru a va evalua
aptitudinea de a raspunde cerintelor clientilor si cerintelor de
reglementare aplicabile si, in consecinta, pentru a trata satisfactia
clientilor. Acest standard este singurul standard din familia
ISO 9000 care permite efectuarea unei certificari de catre o terta
parte.
Acest standard de linii directoare furnizeaza indrumari pentru
imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii
care va permite tuturor partilor de a obtine avantaje prin
satisfactia continua a clientilor.
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 7/ 17

Model de sistem de management al calitatii bazat pe proces (ISO 9000)
1 - Politici de sistem
Orientari
Cine
3 - Proceduri tehnice
Executie
Cum
2 - Proceduri de sistem
Organizare
Cine, cand, unde
4 - Formulare
Demonstrare
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 8/ 17

Documente si inregistrari
Documentele iti arata ce trebuie sa faci;
Inregistrarile demonstreaza ca ai facut aceasta;
Nu fa documente care nu sunt necesare;
Focalizare pe calitate;
Focalizare pe inregistrari;
sunt facute corect?
pot fi gasite?

Inregistrari = Dovada ca ceva a fost facut;

Trebuie sa fie lizibile;
Identificabile si trasabile;
Usor de regasit;
Protejate impotriva deteriorarii sau pierderii;
Trebuie stabilita o politica de pastrare.
4. AUDITUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT

Audit - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea
lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.
Auditurile interne, uneori denumite audituri de prima prima parte, sunt conduse de, sau in numele
organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne, si pot
alcatui baza pentru declaratia pe proprie raspundere a conformitatii (declaratia de conformitate a
organizatiei). In multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi
demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare.
Auditurile externe includ acele audituri numite in general de secunda si de terta parte. Auditurile de
secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie, cum ar fi clientii (3.3.5), sau alte
persoane in numele acestora. Auditurile de terta parte sunt conduse de organizatii de auditare externe si
independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea/inregistrarea conformitatii cu
cerintele ISO 9001 sau ISO 14001.
Atunci cand doua sau mai multe sisteme de management sunt auditate impreuna, acesta este numit
audit combinat.
Atunci cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur auditat, acesta se
numeste audit comun.
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 9/ 17

5. COORDONAREA SUDARII. SARCINI I RESPONSABILITAI (SR EN ISO 14731:2007)
Sudarea este un procedeu special care necesita coordonarea operatiilor de sudare cu scopul de a stabili
incredere in fabricatia prin sudare si functionarea fiabila in serviciu. Sarcinile i responsabilitatile
personalului implicat in activitatile referitoare la sudare (de exemplu, planificare, executie, supraveghere
si inspectie) se recomanda sa fie clar definite.
In orice organizatie producatoare, coordonarea sudarii (coordonarea operatiilor de fabricatie pentru toate
activitatile de sudare si conexe sudarii) se poate incredinta uneia sau mai multor persoane. Cerintele
referitoare la coordonarea sudarii pot fi specificate de catre un producator, printr-un contract sau printr-un
standard de aplicatie.
Sarcini esentiale referitoare la sudare (in conformitate cu ISO 3834) care se iau in considerare,
dupa caz
1. Analiza cerintelor
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in cadrul analizei cerintelor:
a) standardul de produs care trebuie utilizat, impreuna cu orice alte cerinte suplimentare;
b) capabilitatea producatorului de a indeplini cerintele prescrise.
2. Analiza tehnica
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in cadrul analizei tehnice:
a) specificatia materialului(elor) de baza si caracteristicile imbinarii sudate;
b) amplasarea imbinarii in raport cu cerintele de proiectare;
c) cerintele referitoare la calitatea si acceptarea sudurilor;
d) amplasarea, accesibilitatea si ordinea sudurilor, inclusiv accesibilitatea pentru inspectie si examinari
nedistructive;
e) alte cerinte referitoare la sudare, de exemplu, incercarea loturilor de materiale consumabile pentru
sudare, continutul de ferita al metalului depus, imbatranirea, continutul de hidrogen, suporturile
permanente la radacina, utilizarea ciocanirii, finisarea suprafetei, profilul sudurii;
f) dimensiunile si detaliile pregatirii imbinarilor si sudurilor terminate.
3. Subcontractare
In ceea ce priveste subcontractarea, trebuie luata in considerare adecvarea fiecarui subcontractant
pentru fabricatia prin sudare.
4. Personalul sudor
In ceea ce priveste personalul sudor, trebuie luata in considerare calificarea sudorilor si operatorilor
sudori, a lipitorilor si operatorilor pentru lipire tare.
5. Echipament
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste echipamentul:
a) adecvarea echipamentului pentru sudare si a accesoriilor;
b) aprovizionarea, identificarea si manipularea echipamentelor si a accesoriilor;
c) echipamentul de protectie a personalului si alt echipament de securitate, asociat direct cu procesul de
fabricatie aplicabil;
d) echipamentul de mentenanta;
e) echipamentul de verificare si de validare.
6. Planificarea productiei
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste planificarea productiei:
a) referirea la specificatiile adecvate ale procedurilor de sudare si pentru procedee conexe;
b) ordinea in care trebuie executate sudurile;
c) conditiile de mediu (de exemplu, protectia contra vantului, temperaturii si ploii);
d) afectarea de personal calificat;
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 10/ 17

e) echipamentul pentru preincalzire si pentru tratament termic post-sudare, inclusiv indicatorii de
temperatura;
f) dispozitiile stabilite pentru orice incercari in productie.
7. Calificarea procedurilor de sudare
In ceea ce priveste calificarea procedurilor de sudare, trebuie luate in considerare metoda de calificare si
domeniul de valabilitate a acesteia.
1. Specificatiile procedurilor de sudare
In ceea ce priveste specificatiile procedurilor de sudare, trebuie luat in considerare domeniul de
calificare.
2. Instructiuni de lucru
In ceea ce priveste instructiunile de lucru, trebuie luate in considerare emiterea si utilizarea instructiunilor
de lucru.
3. Materiale consumabile pentru sudare
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste materialele consumabile pentru
sudare:
a) compatibilitatea;
b) conditiile de livrare;
c) orice cerinte suplimentare in specificatiile de aprovizionare a materialelor consumabile pentru sudare,
incluzand tipul documentului de inspectie a materialelor consumabile pentru sudare;
d) depozitarea si manipularea materialelor consumabile pentru sudare.
11. Materiale
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste materialele:
a) orice cerinte suplimentare in specificatiile de aprovizionare a materialelor, incluzand tipul documentului
de inspectie a materialelor;
b) depozitarea si manipularea materialelor de baza;
c) trasabilitatea.
12. Inspectii si incercari inainte de sudare
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste inspectiile si incercarile inainte de
sudare:
a) adecvarea si valabilitatea certificatelor de calificare ale sudorilor si operatorilor sudori;
b) adecvarea specificatiei procedurii de sudare;
c) identitatea materialului de baza;
d) identitatea materialelor consumabile pentru sudare;
e) pregatirea imbinarii (de exemplu, forma si dimensiunile);
f) pozitionarea, fixarea si prinderea provizorie;
g) orice cerinte speciale din specificatia procedurii de sudare (de exemplu, prevenirea deformatiilor);
h) adecvarea conditiilor de lucru pentru sudare, inclusiv mediul.
13. Inspectii si incercari in timpul sudarii
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste inspectiile si incercarile in timpul
sudarii:
a) parametrii de sudare esentiali (de exemplu, curentul de sudare, tensiunea arcului si viteza de sudare);
b) temperatura de preincalzire/intre treceri;
c) curatirea si forma randurilor si straturilor de metal depus;
d) curatarea la radacina;
e) ordinea de sudare;
f) utilizarea si manipularea corecta a materialelor consumabile pentru sudare;
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 11/ 17

g) controlul deformatiilor;
h) orice examinare intermediara (de exemplu, verificarea dimensiunilor).
14. Inspectii si incercari dupa sudare
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste inspectiile si incercarile dupa
sudare:
a) utilizarea inspectiei vizuale (pentru executia completa a sudurii, dimensiunile sudurii, forma);
b) utilizarea examinarilor nedistructive;
c) utilizarea incercarilor distructive;
d) natura, forma, tolerantele si dimensiunile constructiei;
e) rezultatele si inregistrarile operatiilor dupa sudare (de exemplu, tratamentul termic post-sudare,
imbatranirea).
15. Tratament termic post-sudare
In ceea ce priveste tratamentul termic, trebuie luata in considerare executarea acestuia in conformitate
cu specificatia.
16. Neconformitate si actiuni corective
In ceea ce priveste neconformitatea si actiunile corective, trebuie luate in considerare masurile si
actiunile necesare (de exemplu, remedieri ale sudurilor, reevaluarea sudurilor remediate, actiuni
corective).
17. Etalonarea si validarea echipamentului de masurare, inspectie si incercare
In ceea ce priveste etalonarea si validarea echipamentului de masurare, inspectie si incercare, trebuie
luate in considerare metodele si actiunile necesare.
18. Identificare si trasabilitate
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare in ceea ce priveste identificarea si trasabilitatea:
a) identificarea planurilor de productie;
b) identificarea fiselor de urmarire;
c) identificarea amplasarii imbinarilor sudate in constructie;
d) identificarea procedurilor si personalului pentru examinari nedistructive;
e) identificarea materialelor consumabile pentru sudare (de exemplu, notarea, marca comerciala,
producatorul materialelor si numarul lotului sau sarjei);
f) identificarea si/sau trasabilitatea materialului de baza (de exemplu, tipul, numarul sarjei);
g) identificarea amplasarii remedierilor;
h) identificarea amplasarii prinderilor provizorii;
i) trasabilitatea utilajelor pentru sudare complet mecanizata si automata fata de sudurile specifice;
j) trasabilitatea sudorilor si operatorilor sudori fata de sudurile specifice;
k) trasabilitatea specificatiilor procedurilor de sudare fata de sudurile specifice.
19. Inregistrari referitoare la calitate
In ceea ce priveste inregistrarile referitoare la calitate, trebuie luate in considerare elaborarea si
mentinerea inregistrarilor necesare (inclusiv activitatile subcontractate).
Aceasta lista a sarcinilor referitoare la calitate trebuie utilizata ca un ghid pentru a atribui sarcini si
responsabilitati referitoare la sudare personalului pentru coordonarea sudarii. Ea poate fi completata
pentru aplicatii speciale. Nu toate punctele trebuie aplicate in mod necesar tuturor organizatiilor
producatoare sau tuturor cerintelor sistemului de management al calitatii si ar trebui facuta o selectie in
mod adecvat. De exemplu, daca nu exista incercari distructive sau examinari nedistructive, 14 b) si c) nu
se aplica.
Sarcinile coordonatorului sudarii trebuie selectate din partea aplicabila a ISO 3834, in
conformitate cu criteriile definite in ISO 3834-1.
Fiecare activitate singulara din lista poate fi asociata unui numar de sarcini si responsabilitati, ca:
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 12/ 17

- specificare si pregatire;
- control;
- inspectie, verificare sau supraveghere.
In cazul in care coordonarea sudarii se efectueaza de mai multe persoane, sarcinile si responsabilitatile
trebuie sa fie clar atribuite, astfel incat responsabilitatea sa fie clar definita iar persoanele sa fie calificate
pentru fiecare sarcina specifica de coordonare a sudarii.
Coordonarea sudarii este integral in responsabilitatea producatorului.
Producatorul trebuie sa desemneze cel putin un coordonator al sudarii responsabil.
Coordonarea sudarii se poate subcontracta. Totusi, producatorul ramane responsabil de conformitatea
cu acest standard international.
Este ceruta o descriere a functiilor personalului pentru coordonarea sudarii, care trebuie sa includa
sarcinile si responsabilitatile acestora.
Responsabilitatile repartizate personalului pentru coordonarea sudarii sunt identificate dupa cum
urmeaza:
- pozitia in organizatia producatoare si responsabilitatile acestuia;
- extinderea autorizatiei acordate acestuia pentru acceptarea, prin semnarea in numele organizatiei
producatorului, in functie de necesitatile pentru indeplinirea sarcinilor repartizate, de exemplu, a
specificatiilor procedurilor si a rapoartelor de supraveghere;
- extinderea autorizatiei acordate acestuia pentru a executa sarcinile repartizate.
Cunostinte tehnice
1 - Cerinte generale de cunostinte pentru tot personalul pentru coordonarea sudarii
Pentru toate sarcinile repartizate, coordonatorii sudarii trebuie sa fie in masura sa demonstreze
cunostinte tehnice adecvate care sa permita ca aceste sarcini sa poata fi realizate satisfacator.
Trebuie luati in considerare urmatorii factori:
- cunostinte tehnice generale;
- cunostinte tehnice de specialitate in domeniul sudarii si procedeelor conexe, relevante pentru
sarcinile repartizate, care trebuie obtinute printr-o combinatie de cunostinte teoretice, formare
si/sau experienta.
Extinderea experientei in productie, a instruirii si a cunostintelor tehnice cerute trebuie stabilita de
organizatia producatoare si trebuie sa depinda de sarcinile si responsabilitatile repartizate.
2 - Cerinte specifice de cunostinte pentru personalul pentru coordonarea sudarii
Personalul responsabil cu coordonarea sudarii trebuie sa fie ales din una dintre urmatoarele grupe, in
functie de natura si/sau complexitatea productiei:
a) personal cu cunostinte tehnice cuprinzatoare, atunci cand se cer cunostinte tehnice complete,
pentru planificarea, executia, supravegherea si incercarile legate de toate sarcinile si responsabilitatile
din fabricatia prin sudare;
b) personal cu cunostinte tehnice specifice, atunci cand nivelul de cunostinte tehnice trebuie sa
fie suficient pentru planificarea, executia, supravegherea si incercarile legate de sarcinile si
responsabilitatile din fabricatia prin sudare intr-un domeniu tehnic selectiv sau limitat;
c) personal cu cunostinte tehnice de baza, atunci cand nivelul de cunostinte tehnice trebuie sa fie
suficient pentru planificarea, executia,supravegherea si incercarile legate de sarcinile si responsabilitatile
intr-un domeniu tehnic limitat, care implica numai constructii sudate simple.
Recomandari pentru cunostintele tehnice in domeniul sudarii
Institutul International de Sudura (IIW) a elaborat recomandari, cu aplicare voluntara, pentru cerintele
minime pentru formarea, examinarea si calificarea personalului pentru coordonarea sudarii.
Aceste recomandari sunt definite in urmatoarele documente:
- Inginer Sudor International (IWE), Doc. IAB-002/EWF-409;
- Tehnolog Sudor International (IWT), Doc. IAB-003/EWF-410;
- Specialist Sudor International (IWS), Doc. IAB-004/EWF-411.
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 13/ 17

Personalul pentru coordonarea sudarii care indeplineste cerintele acestor documente sau este titularul
unor calificari nationale echivalente, poate fi considerat ca indeplinind cerintele relevante ale SR EN ISO
14731:2007.
a. CERINE DE CALITATE PENTRU SUDAREA PRIN TOPIRE A MATERIALELOR METALICE
(SR EN ISO 3834)
Procedeele de sudare prin topire sunt larg utilizate pentru fabricatia a numeroase produse. In
unele societati ele reprezinta un punct cheie al productiei. Produsele pot varia de la simplu la complex.
Exemplele includ recipientele sub presiune, constructii civile si agricole, masini de ridicat, poduri,
vehicule de transport si alte produse.
Aceste procedee exercita o profunda influenta asupra costului de productie si a calitatii
produsului. Prin urmare este important a se asigura ca aceste procedee sunt utilizate cat mai eficace si
ca un control adecvat este efectuat asupra tuturor fazelor operatiei.
ISO 3834 nu este un standard de sistem de management al calitatii care sa inlocuiasca ISO 9001:2008.
Totusi el poate reprezenta un instrument util cand ISO 9001:2008 este aplicat de producatori.
Specificarea cerintelor de calitate pentru procedeele de sudare este importanta deoarece calitatea
acestor procedee nu poate fi usor verificata. Din aceasta cauza ele sunt considerate procedee speciale,
asa cum este mentionat in ISO 9000: 2008.
Calitatea nu poate fi inspectata intr-un produs, ea se realizeaza in fabricatie. Chiar si examinarile
nedistructive cele mai complete si sofisticate nu pot imbunatati calitatea unui produs.
Pentru ca produsele sa nu aiba probleme serioase in fabricatie si in exploatare este necesara
prevederea de controale, incepand din faza de proiectare, trecand prin alegerea materialelor, apoi in
fabricatie si in inspectiile ulterioare. De exemplu, o conceptie gresita poate crea dificultati serioase si
costisitoare in atelier, pe santier sau in exploatare. O alegere incorecta a materialelor poate crea
probleme, cum ar fi fisurarea imbinarilor sudate.
Pentru a asigura o fabricatie sanatoasa si eficace, managementul trebuie sa inteleaga si sa
evalueze sursele dificultatilor potentiale si sa implementeze proceduri adecvate pentru controlul lor.
ISO 3834 identifica masurile care pot fi aplicate in diferite situatii. In mod tipic acestea pot fi aplicate in
urmatoarele circumstante:
- in situatii contractuale: specificarea cerintelor de calitate la sudare;
- de catre producatori: stabilirea si mentinerea cerintelor de calitate la sudare;
- de catre comitetele de redactare a codurilor de fabricatie si standardelor de aplicatie: specificarea
cerintelor de calitate la sudare;
- de catre organizatiile care evalueaza nivelul de calitate la sudare, de exemplu terte parti, clienti
sau producatori.
ISO 3834 poate fi utilizat de organizatii interne sau externe, incluzand organisme de certificare, pentru a
evalua abilitatea producatorului de a satisface cerintele clientului, cerintele de reglementare sau propriile
cerinte.
SR EN ISO 3834 are ase pari:
SR EN ISO 3834-1 Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea
1: Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate;
2: Cerinte de calitate complete;
3: Cerinte de calitate normale;
4: Cerinte de calitate elementare;
5: Documente cu care este necesara conformarea pentru declararea conformitatii cu cerintele de
calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3 sau ISO 3834-4;
SR CEN ISO/TR 3834-6 Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice.
Partea 6: Ghid de implementare a ISO 3834;
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 14/ 17

ISO 3834 specifica cerinte de calitate adecvate procedeelor de sudare prin topire a materialelor
metalice. Cerintele continute in acest standard international pot fi, de asemenea, adoptate si
pentru alte procedee de sudare. Aceste cerinte se refera numai la acele aspecte ale calitatii
produselor care pot fi influentate de sudarea prin topire, fara a fi atribuite unei grupe de produse
specifice.
ISO 3834 furnizeaza astfel o metoda care permite demonstrarea capabilitatii producatorului de a produce
produse cu o calitate specificata. Acest standard a fost elaborat astfel incat:
a) sa fie independent de tipul constructiei fabricate;
b) sa defineasca cerintele de calitate pentru sudarea in atelier si/sau pe santier;
c) sa furnizeze indrumari pentru descrierea capacitatii producatorului de a produce constructii care
sa indeplineasca cerintele specificate;
d) sa furnizeze o baza pentru evaluarea capabilitatii producatorului in domeniul sudarii.
ISO 3834 este adecvat atunci cand demonstrarea capabilitatii producatorului de a produce constructii
sudate, indeplinind cerintele de calitate specificate, este specificata intr-unul sau mai multe din
urmatoarele documente:
- specificatie;
- standard de produs;
- o cerinta de reglementare.
Cerintele continute in acest document pot fi adoptate in totalitate sau pot fi eliminate in mod selectiv de
producator daca ele nu sunt aplicabile constructiei respective. Ele furnizeaza un cadru flexibil pentru
controlul sudarii in urmatoarele aplicatii:
- Cazul 1: Pentru a furniza cerinte specifice in specificatii care cer producatorului sa aiba sistemul
de management al calitatii conform ISO 9001:2008;
- Cazul 2: Pentru a furniza cerinte specifice in specificatii care cer producatorului sa aiba un sistem
de management al calitatii, altul decat cel prevazut in ISO 9001:2008;
- Cazul 3: Pentru a furniza indrumari specifice pentru un producator care dezvolta un sistem de
management al calitatii pentru sudarea prin topire;
- Cazul 4: Pentru a furniza cerinte detaliate pentru specificatii, reglementari sau standarde de
produs care cer controlul activitatilor de sudare prin topire.
Selectarea partii adecvate a ISO 3834, specificand nivelul cerut pentru cerintele de calitate, ar trebui sa
fie in concordanta cu standardul de produs, specificatia, reglementarea sau contractul. Deoarece ISO
3834 poate fi utilizat in situatii variate si pentru aplicatii diferite, in acest articol nu pot fi furnizate reguli
stricte de selectare a nivelului de cerinte de calitate de adoptat in cazuri individuale.
ISO 3834 poate fi aplicat intr-o varietate de situatii. Producatorul ar trebui sa selecteze una din
cele trei parti specificand diferite niveluri ale cerintelor de calitate pe baza urmatoarelor criterii referitoare
la produse:
- volumul si semnificatia produselor critice din punct de vedere al securitatii;
- complexitatea fabricatiei;
- gama de produse fabricate;
- gama de diverse materiale utilizate;
- masura in care pot apare probleme metalurgice;
- masura in care imperfectiunile de fabricatie, de exemplu defectele de aliniere, deformatiile sau
imperfectiunile sudurii, influenteaza performanta produsului.
Un producator care demonstreaza conformitatea in raport cu un anumit nivel de calitate este considerat
ca avand stabilita conformitatea cu toate nivelurile mai scazute [de exemplu, un producator care
satisface cerintele de calitate complete (adica ISO 3834-2) satisface cerintele de calitate normale (adica
ISO 3834-3) si cerintele de calitate elementare (adica ISO 3834-4)].
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 15/ 17

Criterii care asigura selectarea adecvata a ISO 3834-2, ISO 3834-3 sau ISO 3834-4
Nr.
Element
Analiza cerintelor
Analiza tehnica
Subcontractant
Sudori si operatori sudori

Personal pentru
coordonarea sudarii
Personal pentru inspectii si
incercari
5
6
7
Echipament de productie
si incercari
Mentenanta
echipamentului
Descrierea echipamentului
10
Planificarea productiei
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Specificatii ale procedurilor

de sudare
Calificarea procedurilor de
sudare
Incercarea loturilor de
produse consumabile
pentru sudare
Depozitarea si
manipularea produselor
consumabile pentru
sudare
Depozitarea materialului
de baza
Tratament termic dupa
sudare
ISO 38342
ISO 38343
ISO 38344
analiza ceruta
se poate cere
nu se cere
se cere inregistrare
inregistrare
inregistrare
analiza ceruta
se poate cere
nu se cere
se cere inregistrare
inregistrare
inregistrare
tratat ca un fabricant pentru produsul, serviciile si/sau activitatile specifice,
totusi responsabilitatea finala pentru calitate ramane a producatorului
se cere calificare
se cere
fara cerinta specifica
se cere calificare
adecvat si disponibil, dupa cum se cere, pentru pregatire, executia
procesului, incercari, transport si manipulare, in combinatie cu echipamentul
de securitate si imbracamintea de protectie
ceruta pentru a furniza, mentine si obtine
conformitatea produsului
se cer planuri documentate
se recomanda
de planificare si inregistrari
inregistrari
se cere lista
se cere
se recomanda planuri
se cer planuri documentate
documentate si
si inregistrari
inregistrari
se cer
se cere
daca se cere

in conformitate cu
recomandarile
furnizorului
se cere o procedura conform recomandarilor

furnizorului
se cere protectie contra influentei mediului; trebuie
mentinuta identificarea pe durata depozitarii
confirmarea ca cerintele conform standardului de
produs sau specificatiilor sunt satisfacute
se cer o procedura,
se cer o procedura si
inregistrare si trasabilitatea
inregistrare
inregistrarii pana la produs
Inspectii si incercari
inainte, in timpul si dupa
sudare
Neconformitati si actiuni
corective
Etalonarea sau validarea
echipamentelor pentru
masurari, inspectii si
incercari
Identificarea in timpul
proceselor
Trasabilitate
Inregistrari ale calitatii
se cer
daca se cere
se implementeaza masuri de control

se cer proceduri de reparare si/sau rectificare
se implementeaza
masuri de control
se cere
daca se cere
daca se cere
daca se cere
daca se cer
ISO 3834 contine multe dispozitii care contribuie la un sistem de management al calitatii (SMC).
Elementele unui SMC pe care ar trebui sa le ia in considerare producatorul in vederea implementarii,
pentru a sprijini cerintele de calitate ale ISO 3834, sunt:
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 16/ 17

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
l)
controlul documentelor si al inregistrarilor (a se vedea ISO 9001:2008, 4.2.3, 4.2.4);

responsabilitatea managementului (a se vedea ISO 9001:2008, articolul 5);
punerea la dispozitie a resurselor (a se vedea ISO 9001:2008, 6.1);
competenta, constientizarea si instruirea personalului operator [a se vedea ISO 9001:2008, 6.2.2,
7.5.2 b)];
planificarea realizarii produsului (a se vedea ISO 9001:2008, 7.1);
determinarea cerintelor referitoare la produs (a se vedea ISO 9001:2008, 7.2.1);
analiza cerintelor referitoare la produs (a se vedea ISO 9001:2008, 7.2.2);
aprovizionare (a se vedea ISO 9001:2008, 7.4);
validarea proceselor (a se vedea ISO 9001:2008,7.5.2);
proprietatea clientului (a se vedea ISO 9001:2008, 7.5.4);
auditul intern (a se vedea ISO 9001:2008, 8.2.2);
monitorizarea si masurarea produsului (a se vedea ISO 9001:2008, 8.2.4).
2012 ASR
Cap. 4.1
P.Tenchea
M 4 17/ 17

4.1 Introducere in Asigurarea Calitatii in Fabricatia Prin Sudare

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

4.1 Introducere in Asigurarea Calitatii in Fabricatia Prin Sudare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE