EXAMINARI NEDISTRUCTIVE Introducere ‘Standarde usureazi in mai multe privinte realizarea proceselor de munca. Cele discutate in cele ce urmeazA sunt un model pentru avantajul standardelor ca bazi de dialog, de ex. dialogul intre client, proicctare, fabricatie si receptie a constructor sudate. Trebuie finut cont de faptul c& standardele se referd exclusiv la calitatea de fabricatic a produselor si nu Ja capacitatea lor de utilizare. De aceea de ex. mirimile de imperfecfiuni admisibile sunt in parte mai mari la aluminia decét la ofel, decarece aluminiul este mai dificil de prelucrat. La considerafii de rezistenti dinamica (care nu au stat la baza aici) o imperfeotiune are (aproximetiv) independent de material totdeauna aceleagi efecte. O distinctie functie de material nu ar fi deci admisibili in acest caz. Standardele sunt prelucrate gi innoite la intervale de timp regulate. in cursul armonizArii reglementirilor europene este necesar, si se adapteze corespunziitor standardele din tara noastri. SRENI aL sudate cu are electric din Acest Standard Intemafional este considerat ca referential la elaborarea de coduri si / sau alte standarde de aplicatie, Ele contin o lists de imperfectiuni intélnite in sudurite prin topire, pe baza notarii indicat in SR ISO 6520-1. Else refer + ofeluri nealiate si aliate + nichelului si aligjelor sale « titanului si aligjelor sale; * la unnatoarele procedee de sudare si la subprocedeele lor, definite conform ISO 4063: - 11 sudare cu are electric cu electrod fuzibil 28rd protectie gezoas’; - 12 sudare cu are electric sub strat de flux; = 13 sudare cu are electric in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil = 14 sudare cu are electric in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil; = 15 sudare cu are electric cu plasma; - 31 sudare oxigaz (numai pentru otel). ~ sudarea manual, mecanizati si automatizata. (pentru sudarea cu fascicul de electroni a ofelurilor vezi ISO 13919-1). + a toate tipurile de suduri, de exemplu suduri cap la eap, fn colt si racorduris + domeniul de valabilitate la 3 mm pana la 63 mm. SRISO 10042// imbindri sudate cu are electric ale alumi siale aliajelor sale sudabile Se refera la aluminiu si aligjele de aluminiu sudabile + la urmatoarele procedee de sudare gi la subprocedeele lor, definite conform ISO 406: = 13 sudare cu are electric in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil; = 14 sudare cu are electric in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil; = 15 sudare cu are electric cu plasma; restul conditiilor sunt identice ca pentru SR EN ISO 5817 acd exist in produsul sudat abateri esentiale privind geometria cusiturii si dimensiunile specificate in prezentul standard, trebuie aproximaté masura, in care se pot aplica condifile. fn acest standard nu s-au Iuat in considerare probleme metalurgice, de ex. marimea granulafei. Aplicare Imperfectiunile se impart in trei nivele de apreciere: ‘Simbol Nivel de apreciere D seazut Cc medi B ridicat Curs | Lector a pag. IWE | Go. Examiniri nedistructive cm fd ‘Timisoara |Grupa de apreciere ce se alege intr-un anumit caz, depinde de multe mérimi de influenté: ~cerinfe de rezistenté, ~ cerinte de aspect, - consecinfele nefunctionarii piesei, ~ condifii de fabricatie etc. Alegerea trebuie ficutii inaintes inceperii fabricafiei, de preferat in faza de oferta si comanda. in acest caz este posibil s& se prescrie diferite nivele de apreciere pentru diferite custturi sudate ale unei piese. Din motive de costuri nu trebuie convenita o calitate mai ridicata dec&t necesar, de ex. numai pentru a satisface o géndire de securitate - tehnic nejustficata. Faptul, c& din standard s-a scos grupa de calitate A, se bazeaza partial pe motivatia o& in trecut s-2 abuzat deseori de aceasti grup de apreciere, cea mai ridicata (i cea mai scump’), din purd ignoranfi si nesiguranti. De aceea intreprinderi de fabricatie trebuie si intre din timp in contact cu clientul, dac& de ex. nu se poate atinge 0 calitate de cusitura ceruta respectiv conveniti sau apare ca indoielnicd. La receptie de regula este prea tarziu pentru aceasta! Daca se pun referitor la o pies cerinje speciale, care depagesc nivelul de calitate B, atunci principial trebuie incheiate suplimentar conventii separate. Valorile limita ale imperfectiunitor sunt indicate in marimea lor real, adic& evidentierea lor si aprecierea lor pot face necesar folosirea unui ‘sau a mai multor procedee de control nedistructiv. in acest caz trebuie tinut cont de faptul, ci de ex. prin proiectie oblicé la controlul cu radiatii penetrante imperfectiuni nu pot fi evidentiate in mérime adevlrata sau mu pot fi evidentiate deloc. Efectuarea si aprecierea controalelor trebuie s& se produca prin personal calificat. Notiuni si presourtiri Imperfectiune sourt Una sau mai multe imperfectiuni a caror lungime totala nu depageste 25 mm pe 100 mm sudura sau 25 % din lungimea sudurii dacd aceasta este inferioara lungimii de 100 mm, conditie aplicata la maximum de imperfectiuni (vezi si Anexa ) Imperfectiune lung ‘Una sau mai multe imperfectiuni cu o Iungime totala de peste 25 mm, raportatd la céte 100 mim lungime de cusdturd, sau cu o dimensiune minima de 25% din hungimea totald la o cusétura sudati, care este mai seurtt de 100 mm. Imperfectiune sistematica Imporfectiuni repartizate la distante regulate in sudura, pe toata lungimea examinati a sudurii, ‘Suprafatii de re O suprafati constind din lungimea de cusdtura sudatd cercetati, inmulfitd cu létimea ei maxima, ‘Suprafati de rupere Suprafafa care trebuie apreciati dupa o rupere. Daci pentru detectarea imperfectiunilor se utilizeazA o alti metoda decdt examinarea macroscopict, trebuie luate in considerare numai imperfectiunile detectate la 0 mirire egal sau inferioara de zece ori. in tabelele de mai jos se folosesc urmatoarele simbolurile:. grosimea nominalA a unei suduri in colf (a se vedea ISO 2553) Tatimea supratnleirii diametrul suflur ‘ndlfjimea sau l&fimea imperfectiunii lungimea imperfectiunii in directia longitudinalé a sudurii lungimea suprafetei proiectate sau suprafata sectiunii transversale grosimea nominal a sudurii cap la cap (a se vedea ISO 2553) ‘grosimea (nominalA) a peretelui fevii sau tablet Tatimea sudurii, sau litimea sau indltimea in cazul suprafefei de rupere cateta sudurii in col (a se vedea ISO 2553) ‘unghiul de racordare al sudurii wah gnepoeaca Lector pag. GG. Examinari nedistructive a 2O Coritrolul imbingrilor sudate Introducere Procedcele de control nedistructiv se aplica pe o scara foarte larga mai ales la asigurarea calitatii lucrisilor de sudare, Control nedistructiv (CND) inseamné: Piesa este dupa efectuarea controlului pe deplin utilizabila si functionalé. Spre deosebire de controlul destructiv al materialelor aici comtrolul nu trebuie sa se limiteze la esantioane, ci el poate - daca este ‘ecesar - se cuprinda 100 % din cusdturile sudate. Exemple de aplicati ~construcfia de reactoare : ~ constructia de recipiente ~ constructia de conduete ~construefii metalice (imbinari critice) = construcfia de avioane = control repetat De aceea cunoasterca respectiv infelegerea acestor proceduri este de o importanf& special pentru sudorul sau inginerul coordonator al sudarii. Acesta este responsabil pentru: - 0 proiectare si fabricatie adaptata controlului (accesibilitate) ~ alegerea momentului corect al controlului (accesibilitate) ~ pregitirea suprafefelor de control ~ » sprijinirea personalului de control Ia fata locului (protectia contra radiatiilor) Persoana de coordonare 2 sudirii poate eventual si efectueze si controlu! utilizind procedee simple de control ce insotese fabricatia, ca de ex. control cu pulberi magnetice la remedierea fisurilor. Acest Iueru este insa valabil numai pentru uzul intern voluntar. Dac& beneficiarul prescrie controalele, atunci controlorul efectuant trebuie sa dispund de o calificare corespunzatoare si recunoscuta. Formarea controlorilor se face in fara noastr’ conform SR EN 473. Pentru probleme normale de control este de regula suficient treapta 2, Velabilitatea si valoarea unui control depinde esential de faptul, dact controlorul procedeazi serios cu metodele de lucru $i valorile de reglaj corecte sau dac& el nu obfine numai de aceea nici o indicatic de defect, pentru ci el nu efectueazi controlul corect. Functie de tipul piesei gi de cerinfele puse feti de ea so pot efectua controalele voluntar, adio& pentru autocontrol, sau la comanda receptionerului. De regula beneficiarul specifica procedeele de control, volumul de control (de ex. 100%, 30%, 10%) si criteriile de apreciere. La tema control trebuie subliniate cfteva puncte din start: - calitatea unei piese nu devine mai bun prin controale, o "insdnitosire prin rugaciuni" nu imbunititeste rezistenta in functionare nicidecum (dar uneori se dovedesc indicafii de defect ‘nregistrabile la inceput la un control ulterior cu o rezohitie mai mare ca admisibile). = totusi scade probabilitatea de a scdpa niste imperfectiuni de sudurd prin combinafia rational a unor controale calificate. = responsabilitatea pentru un produs apartine producdtorului. in cele ce urmeazii se prezinta sistematic fiecare procedeu de control nedistructiv si apoi se compari rezamand. Procedee de control nedistructiv Privire de ansamblu Procedele mentionate aici sunt impéifite in procedee de constatare a ~ imperfectiunilor exterioare si + imperfeotiunilor interioare, Ca denumiri de procedee se folosesc acelea, care sunt uzuale fn standardizarea firii noastre, respectiv SREN 473. Din SR EN 473 provin gi simbolurile mengionate la diferitele procedee. Alte notiuni (de ex. gammare etc.) sunt ori denumniri comerciale a anumitor producétori sau alte denumiri, preluate partial din englezd. Semnificatia lor este de obicei identicd. pag. Examiniri nedistructive bea 3Procedee pentru imperfectiuni exterioare: = control vizual = control cut lichide penetrante - control eu pulberi magnetice - verificarea etanseitifi Procedee pentru imperfectiuni interioare si exterioare: - control cu radiatii penetrante control ct ultrasunete - control cu curenti turbionari Alle procedee de control nedistructiv, care exist indubitabil, nu sunt importante in controlul cusiturilor sudate gi de aceea nu se iat aici in considerare. Control vizual (V Controlul vizual, adic& inspectarea atenti a suprafetei cusiturii sudate, reprezinté cel mai important procedeu de control al cusiturilor sudate, Efectuarea lui permanenti, pe cat posibil pe ambele parti, este © sareind central a persoanei de coordonare a sudurii, Controlul vizual permite objinerea unei prime impresii. despre calitatea cusiturii sudate. Desi nu se pot constata bineinfeles imperfeotiuni interioare, cele constatate la controful vizual pot duce deja la respingerea unei cusituri. Invers 0 suprafafi bund a custturii nu geranteaza o calitate constant ridicati a cusiturii, Totusi prin constatarea timpurie a unor imperfectiuni exterioare se pot realiza o interfati rapidi cu procesul de fabricatie. {oliturarea imperfectiunilor, care nu s-au vazut - constient sau inconstient - in timpul fabricatiei, poate provoca cheltuieli imense de reparatie, dac& piesa de ex. a fost intre timp zincati, vopsiti, montata si livrata, Facénd abstractie de aceasta in special o custtur¥, care trebuie receptionat, nu da o impresie pozitiva asupra modului de lucru al unei intreprinderi, daci aceast& cuséturé prezint arsuri, crestaturi si stropi. Decizia, dac& o imperfectiune este incd acceptabili sau nu, trebuie luati in baza unui criteriu ‘convenit fn prealabil. In majoritatea cazurilor acesta va fi EN 25817 pentru ofel sau EN 30042 pentru aluminiu, Imperfectiuni evidentiabile: (denumiri de imperfectiuni conform SR EN ISO 6520) + fisuri = pori vizibili = incluziuni solide vizibile = lipsa de topire lipsé de péitrundere ~ crestituri crater {ngrosare (excesiva) a cusiturii/ exces de patrundere la ridicind - defect de aliniere - subtiere / retasurd la radacin’. - siripungere = stropi topiti + fasii colorate (ofel inoxidabil) ~ amorse lénga cusitura sudati Mirime de imperfectiune detectabiti 0,05 —0,1 mm. Ca cel mai important mijloe ajutitor pentru controlul vizual se considera mai ales un iluminat puternie, eventual se va folosi o lamp&. ‘Luminozitatea unui atelier obisnuit nm este de ajuns! Mai ales pentra volume mici de custitura se poate ‘iii rezolufia printr-un stereomicroscop sau o lupa. in cazuri de accesibilitate proasti se recomandi folosirea unei oglinzi sau a unui endoscop. premiza neconditionat& pentru controlul vizual este, ca suprafata si fie: ~uscata = lipsit de grasimi Curs | Lector pag. IWE| Gc. Examinari nedistructive ar 4 Timisoara ‘~ 1a Iuciu metalic - suficient de accesibila. Inregistrare se poate face fotografic, prin video sau prin producerea unei amprente cu un material plastic solidificandu- Con chide penetrante Controtul cu lichide penetrante este un procedeu simpiu si comparabil icftin pentra evidentierea de imperfecfiuni, care sunt deschise spre suprafati. Principtul controlului cu lichide penetrante se bazeeza e producerea unei imagini méirite usor de recunoscut chiar de la imperfectiuni foarte mici prin efectul de contrast puternic al lichidului penetrant fafa de developantul prevazut pentru aceasta. Deseriere scurt&: Procesul de control se desfigoard in general in urmatoarele etape: Parke - curfire preliminara: indepirtarea de murdarie, ulei, under si api. Principalele metode de pregitire (curiire) a suprafefelor sunt: curitire mecanica cu peri rotative de sarma, ou materiale abrazive sau prin sablare; nu se recomanda la materiale moi, cu duritate mai mic& de 40 HRC (aliaje neferoase), deoarece se produce obturarea defectelor deschise initial la supratat’s Ml degresarea cu solventi sau cu vapori de solventi organici ca benzenul, acetona, benzina uusoari, tetraclorura de carbon, tricloretilena etc., pentru indepirtarea urmelor de ulei, unsoare, ceari, parafin’, unele vopsele, smoala etc; Ml _spilare cu apa sau in solufii de detergenti, pentru reducerea costului dat de solventii organici seumpi; a curtifire chimioi prin decapare cu solufii acide adecvate materialului controlat; operatia completa include fazele: degrosare - decapare - spillare cu apa - neutralizare - splare cu api ~uscare; a curitire electrochimicd cu eleotrolifi, folosind curentul electric; M~—_curafirea cu ultrasunete, in mediu lichid activ, asiguri o productivitate mai mare concomitent cu reducerea concentratiei solufiilor folosite gia temperaturii de lueru. aplicarea fichidului penetrant, care pitrunde foarte bine fn cripaturi, in orice forma: pensulare, imersic, pulverizare etc.. Lichidul trebuie si produc un contrast puternic fafé de developantul folosit ulterior. Aceasta se poate produce printr-un contrast puternic de culoare (rosu/alb), un contrast ridicat de luminozitate (lichide fluorescente) sau o combinatie din ambele. Durata de actionare $-30 min Curs | Lector pag. IWE} Ge. Examiniri nedistructive ce | 's‘indeprtarea lichidului ce aderd la suprafafé cu solventul previizut pentru aceasta, Uzuale sunt: api, solvent lichid/gazos, emulgatori. Interzis jet de abur! La o efectuare corectit lichidul penetrant riméne fn. defect. aL Sav inliturarea resturilor de curstitor intermediar prin stergere, suflare sau incdlzire precauta. aplicarea unui film subfire, foarte absorbant cu contrast putemnic fafa de penetrant. Aceasta pulbere de obicei alba se poate aplica in forma uscati, dar si suspendati Oy resturi de penetrant, care au rimas tn crlipitur, ies, sunt absorbite de stratul de developant i produc astfel o indicatie sensibil latita. Principiu lichide penet ante: producerea unui contrast suplimentar prin transformarea radiatiei UV nevizibile in lumind fn cadrul Spectrului vizibil. Adic& zona fluorescentdt lumineazit sensibil mai puternic decdt fondul si de aceea apare mai mare, decdt este in realitate. Imperfectiuni evidentiabile: -NUMAI ACELE, CARE ATUNG PANA LA SUPRAFATA DE CONTROL, ~ fisuri = pori vizibili = lipsa de topire - lipsd de patrundere - strapungere. Mirime de imperfectiune evidentiabila (litime de fisuri) pana la 0,6 jm, Mijloace de lueru: ichid penetrant (de ex. in doze) - developant (de ex. in doze) - eventual curafitor intermediar (de ex. in doze) Curs | Lector pag. IWE| Ge. Examinari nedistructive me 6 | 47 Timisoara~ eventual aer comprimat - eventual iluminare UV. Pentru inregistrare este posibil folosi - fotografiei - tehnicii video. ‘Premize: - accesibilitate unilateralé suficient& ~ suprafata uscati si = lipsitd de grasime ~ suprafafa de control la luciu metal si - temperatura sub 50°C - materialul nt poate fi poros - au poate fi atacat de chimicalele de control. Vezi gi testarea de etangeitate cu penetrant ca variant de procedeu ai controlului cu lichide penetrante in scopul verificarii etangeitatii in capitolul respectiv. Rezumat control cu lichide penetrante - numai imperfectiuni, care sunt deschise spre suprafati, - resturile unui lichid penetrant aplicat anterior rimén in fisuri gi cr&paturi gi sunt absorbite la suprafaté de developantul aplicat subfire. Aceasti combinatie produce o imagine marita si de la imperfectiuni foarte mici prin'reprezentare I8titH, contrastantd. ~ suprafafa trebuie si fie uscata, curata si lipsitl de grasime. ~ adecvat pentru aproape toate materialele metalice. ‘Control eu pulberi magnetice (M) Controlul cu pulberi magnetice se aplic& pe scar& larg mai ales fn constructii metalice, pentru ca el se efectueazi: - relatiy simplu, = rapid gi - ieftin, {in plus el se considera singurul procedeu realmente rational de control a cusdturilor de colt fn constructii metalice. (Material ofel nealiat|aer faluminia — Joupra permalloy [Permeabilitate 1.500 | |1,00000186 |1,0000208 |0,9999904 | 70.000 Principjul controlului cu pulberi magnetice se bazeaz pe un proces fizic simplu: Piesa de controlat este parcurs4 de un curent de magnetizare. Acestui curent de magnetizare nu i opun substanfe feromagnetice - spre deosebire de alte materiale - nici o rezistenfi. Mai mult, ele susjin magnetizarea, pentru c& conductibilitatea lor magnetica (permeabilitate) este cu factorul 100 mai mare deodt conductibilitatea magnetic a aerului sau de ex. aluminiului, Dac& apar in cadrul sectiunii feromagnetice imperfectiuni plane ( discontinuitiyi de material), in aceste locuri este tmpiedicata propagarea liniilor de cmp, ele sunt deviate. Cu ct este mai mare perturbarea, cu atat mai mare este deviafia, Dack imperfectiunea este destul de mare 5i se afl la suprafef sau aproape de suprafar’, atunci liniile de cdmp sunt obligate, sé ias& din piesa si s& se propage in aer, desi acesta prezinti dupa cum se stie 0 rezisten{& magnetica ridicat’. Dac& se afl material magnetizabil in apropiere, acesta se va aduna in jurul imperfectiunii, pentru a ugura fluxul magnetic (vezi agezarea unei tije de feriti pe un magnet- potcoava), Exact acest efect se foloseste la controlu! cu pulberi magnetice, apliednd pe zona de control pulbere find de fier, de ex. suspendat& in petrol. Pentru c& aceasti pulbere de obicei gri-neagra se percepe doar slab pe suprafefe metalice, de regulA se mBreste contrastul aplicdnd tn pregiitirea suprafefei de control un strat subtire alb de vopsea. Acest pas nu este necesar, dac& concentratiile de lini de camp se fae vizibile prin particule de fier cu pigment fluorescent, Dar atunci este necesar pentru apreciere 0 lamp UY si ecranarea luminii zilei. O alt& posibilitate de evidentiere a fluxului de sc&pari apdrénd la Curs | Lector pe pag. IWE| GG. Examiniri nedistructive mH 7imperfeofiuni este palparea suprafefei magnetizate cu o sonda de palpare sensibilé. Dar aceastt metoda nu are niei o importané la controlul manual al cussturilor sudate, mai ales in regim de santier, si de aceea nu se mai analizeazi aici. ‘In general se deosebesc trei prineipii de baz& pentru magnetizarea piesei: “Magnetizarea ou jug Cei doi poli ai unui electromagnet se ageazi astfel, incét piesa do controlat inchide cireuitui magnetic si deci este magnetizat din afara. Se indica preferential acele imperfectiuni (denumite F), a ciror direotie longitudinala este perpendicular pe linia de unire intre polii magnetului - deci transversal pe directia, cAmpului, Megnetizare prin conduetori parcursi de curent Piesa de controlat se ageaz - eventual fird contact - tntr-o bobind fix respectiv se inftigoaré cu un conductor electric izolat. Curentul electric in conductor produce un cmp magnetic inelar in jural conductorului i induce prin acesta un flux magnetic in piesa de controlat. Piesa de controlat se poate controla in acest aranjement cu miezul de fier al unui electromagnet. Se indicd preferential acele imperfectiuni (F), a céror direcfie longitudinala este paralela cu traseele de curent ale bobinei. Injectie de curent in pies. Curs | Lector pag. IWE| Gc. Examiniri nedistructive Cap. 8 oe 47 Timisoara|in locul unui camp magnetic la aceasta metoda piesa de controlat este parcurs& de un curent electric. Ca totdeauna acest curent electric induce un cdmp magnetic H perpendicular pe directia de propagare a curentului, adic& perpendicular pe linia de unire intre polii de contact, Prin urmare se indic& preferential acele imperfectiuni, a caror directie longitudinal coincide cu directia cifi de curent. La efectuarea controlului trebuie avut grijé pentru a evita amorse in special ca piesele de contact (EK) 8% fie la agezare siridicare fica tensiune electric’. Este evident, ci alegerea directiei de magnetizare are o influenti decisivA asupra posibiliti¢ii de evidentiere a imperfectiunilor. Prin urmare directia de magnetizare trebuie dirjjati totdeauna perpendiculara pe directia asteptati a imperfectiunilor. Dacd mu existi nici o directie preferati a imperfectiunilor (fisuri longitudinale/transversale), se va controla alternativ la un unghi de 45° fati de axa longitudinal a cusiturii sudate. ‘Tipuri de curent pentru magnetizare: curent alternativ: folosit deseori. Adincimea de pitrundere nu este optimé din cauza efectului pelicular care apare, - curent continuu: efect mai bun in adincime in baza adéncimii de patrundere mai mari. Efectuarea controlului cu pulberi magnetice este descrisii detaliat in STAS 8539-85. Imperfectiuni evidentiabile: = IMPERFECTIUNI CU 0 DISCONTINUITATE DE MATERIAL PE CAT POSIBIL DE MARE IN DIRECTIA DE MAGNETIZARE + fisuri, si apropiate de suprafats (grosime strat max. 40 um) ~ pori, si apropiati de suprafats (grosime strat max. 40 um) ~ crest&turi « lipsi de topiro, si apropiati de suprafays —_(grosime strat max. 40 pm) ~ lips de patrundere ~ stripungere. ‘Marime de imperfectiune evidentiabilt ~ latime minima de cripaturd 1 pm, adancime minima de 10 pm, lungime minima de circa 0,2-1 mm. ‘Mifloace de lucru: - vopsea de fond ~ suspensie de pulbere magnetica alternativ: suspensie fluorescenta, - instalatie de magnetizare ~ instalafie de iluminare / lumina zilei alternativ: radiatii UV + tnrunecare, O jnregistrare a rezultatelor de control se poate face prin: - fotografie - video - folie autoadezivi speciala. Premize: - PIESA TREBUIE SA POSEDE PROPRIETA'TI FEROMAGNETICE, adici sé fie din materiale feroase foritice, din nichel sau din cobalt, Multe aliaje ale acestor materiale nu sunt magnetice! - accesibilitate unilateralé este suficienté pentru controlul unei suprafeye ~ suprafatuscatt ~ suprafafa fara grasimi Curs | Lector ‘ pal Gy IWE | Gc. Examiniri nedistructive cap. 9 Timigoara- temperatura in conditii speciale pind la 300°C = cimpul magnetic trebuie si poati fi produs in pies (accesibilitate). Treceri bruste prezente la custturile sudate (cusituri de colf) pot provoca indicafii de forma. In acest caz trebuie dovedit prin polizare cu grijé, ci nu exist lipst de topire. Rezumat control cu pulberi magnetice = numai pentru materiale feromagnetice, - liniile de camp magnetic trebuie sd fie perpendiculare pe axe longitudinala a imperfectiunii, - trebuie aleasi o metodii adecvati de magnetizare, - Ia imperfectiuni cu extindere pland este posibild constatarea imperfectiunilor mici, - imperfectiuni trebuie si se afle la sau aproape de suprafati, - este posibil controlul unor suprafee acoperite cu straturi subtiri, - cerinfele fafa de calitatea suprafefei sunt comparabil reduse mai ales la metoda fluorescent. Controlul etanseitatii (L) Cu controlu! etangeitifii se cerceteaz8 piese pentru gisirea unor imperfectiuni ce trec prin ea, care pot afecta etanseitatea. El serveste deci delimitdrii fait de caracteristica de imperfectiune pur de suprafe care pot fi lisate, dacd fafa de pies mu se pun cerinje mai severe. Cele ce urmeazi se limiteaza la prezentarea a patru metode, care sunt uzuale in special la suduri. fn ordinea menfiondrii procedeelor sensibilitatea creste cu fectorul 100 de la unul Ia altul. ~ metoda modificdrii presiunii ~testul de scpari ou bule ~testul de scapari cu penetrant ~ metoda cu gaz trasor Control Ia presiune si teste de rezistenti, cum se aplick mai ales pentru controlul instalatilor si conductelor de gaz, sunt rezumate la subpunctul de transporl/distributie a gazului. in mod exemplar acest punct prezinté aplicatii si mérimi caracteristice la diferite metode de control pe exemplul constructiei de conducte de gaz. ‘Metoda modifictrii presiuni Metoda modificarii presiunii da posibilitatea unei determingi relativ precise a debitului de sc&pari (= putere picrdut), der nu o localizare precisa imperfectiunilor. De aceea ea se executd deseori.inaintea testului de scaptiri cu bule. Peatra aceasta recipientul controlat se pune sub presiune fai de mediul {nconjuritor si apoi se separa de-surse de presiune. Atunei se masoara de-a lungul unui interval de timp mai lung (depinde de volumul de control) presiunea, se consemneaza si findnd cont de toate condifille fnsofitoare (presiunea aerului, umiditatea aerului, temperatura) se apreciazi. La recipientele foarte mari (Ge ex. invelis ctans reactor, conducte) intervalul de timp de control poate fi mai multe zile. in cazuri de except, si anume atunci, cand recipientele sunt inchise (nu se pot umple) sau nu pot fi evacuate fir avarii, se poate aplica asa-numita tehnic& de crestere a presiunii. Aici se aduce recipientul inchis intr-un. sistem de vidare si se mésoard cresterea presiunii sistemului evacuat, Ca mediu de control intra in discutie gaze (eer, gaz inert, eventual gaz de functionare (pentru presiuni reduse)) sau lichide (apa, uleiuri, substanfe de functionare). La toate metodele de modificare a presiunii cu gaze drept substantz de control exist un pericol de luat in serios de explozie respectiv implozie si deci pericol pentru vieti omenesti. De aceea trebuie prevzut eventual fnainte un control {a presiune, de ex. cu apa mai putin periculoasé sau un alt control nedistructi. Debit de scdpiri minim evidenfiabil = 10"? Pa+ m*s. ‘Testul de sc&pari, cu bule “Testul de sodpéri, cu bule este o metoda de control vizual, adic aprecierea se face cu ochiul, localizarea si clasificarea imperfecfiuailor este bine evidentiabil8. Pentru efectuare piesa controlata se supune unei iferenfe de presiune intre partea interioard si cea exterioard, inet gazul de control curge prin neetanseitifile existente spre partea mai bine accesibila. Aceasta diferenfi de presiune se poate produce printr-o suprapresiune interioara a recipientului (de ex. tanc de combustibil pentru automobile) sau prin asezarea unui clopot de vid pe suprafata de control (vezi figuri). Clopote de aspirafie pentru vid - test de scipari cu bule Aceasta metoda se aplick la obiecte de controlat foarte mari iin special la recipiente ce Curs | Lector pag. IWE] Gc. Examinari nedistructive Cap. 10 47 Timisoarazu se pot inchide (de ex. cizi de captare/grupe de conducte deschise). Gazul ce iese este ficut vizibil printr-un film de lichid aplicat in prealabil (film ce spumeazi bine) sau prin imersarea piesei de controlat in lichid. Varianta "suprapresiune interioara” permite o diferent de presiune mai mare gi astfel o rezolutie mai bund. Debit de scdpiri minim evidentiabi ‘Testul de sctpfri, cu penetrant ‘Testul de scaipari cu penetrant este o variant 2 controlului cu lichide penetrante. Spre deosebire de acest control insa piesa de controlat trebuie s& fie aici accesibilé din ambele parti. Dupa curatirea si uscarea zonelor de control se aplici penetrant (de ex. rosu) pe partea mai prost accesibil&. Far curitire intermediara etc. se aplicd imediat pe partea opusi developantul (de ex. ald). Daca exist scipiri, ele ‘sunt parcurse de lichidul foarte penstrant, ce duce la o indicatie clara. Acest efect se Jasi imbunatitit mai mult prin suprapresiune pe partea de penetrare. Prezinté 0 evidentiabilitate rolativ ridicati la cheltuieli comparativ reduse cu aparatura. Debit de scdpari minim evidentiabil = 10" Pa» ms. 10" Pa ems. ‘Metode cu gaz trasor Metoda cu gaz trasor (= metoda cu gaz de control) folosesc diferite gaze (hidrocarburi clorurate, heliu), care exist foarte rar in aerul ambiant si a clror aparitie poate fi evidentiaté de aceea cu o sensibilitate extraordinar de ridicati. La toate variantele procedeului este necesar o diferent de presiune intre partea exterioara 51 interioara a recipientutui. 2) Tehnica ou sondi trasoare b) Tehnica cu sonda detectoare Partea de suprapresiune este in contact cu gazul de control susmentionat, inedt in cazul unui curent volumic (=scipéri) sunt antrenate particule ale gazului trasor. Pompe de vid pe partea de presiune scdzuti due curentul de gaz, care este scos ori din recipientul evacuat (figura a) sau este captat de sonda de detectie (= probe, figura b), prin un aparat sensibil de analiza, Cantitatea de gaz trasor constatata permite concluzii despre debitul de sc&pari Prin deplasarea sondei de gaz (probe, figura a) respectiv a sondei detectoare se poate constata relativ precis locul de sctpiri. Debit de sciptiri minim evidentiabil = 10° Pa ms. ‘Transport/conducte de gaz Din cauza riscurilor ridicate, legate de avaria unei conducte de gaz, asociatia profesionala de profil a publicat o reglementare specific’ si obligatorie pentru constructia, controlul si functionarea instalatiilor de gaz. Controalele prevazute in foaia de lucru se structureaz’ in: ~ procedee vimale - procedee de masurare a presiunii - procedee de masurare a diferentei de presiune - procedee de misurare volumm/presiune Procedee vizuale Efectuarea corespunde in linii mari testului de sc&péri ou bule cu suprapresiune interioard. Ca medii de control se folosese aici si apa si gaz metan. le presiune ‘Aceste procedee se folosesc mai ales la conducte umplute si montate cu o lungime de segment de ‘control de pani la 9 km (la Dn 200). ‘Dupa aplicarea presiunii de control se inregistreazai variatia presiunii intr-un interval de timp de pand la ‘24 ore. v Pentru apa ca mediu de control presiunile se afla intre 1,3 ori presiunea de Iucru si caracteristica de rezistenfa k corespunzatoare limitei de curgere. Pentru aer presiunea de lucru este 1,1 ori presiunea de lucru, dar ea trebuie A fie cu minim 2 bari mai ridicata. ‘Metoda diferent june Conform legilor termodinamicii se modifick mérimile de presiune ‘temperaturii respectiv ale presiunii acrului, Pentru a compensa aceste influente asupra masuririi presiunii se expune un recipient de comparatic respectiv mentindtor de presiune acelorasi influente de mediu ca recipientul de controlat gi se misoara variatia diferentei de presiune intre cele dows recipiente. Curs | Lector setae 3 i pag. IWE} Gc. Examinari nedistructive pe } ad 47 Timisoara UOacd recipientul de controlat are o scSpare, se produce o scddere de presiune real de masurat fayfi de recipientul de refering’. sare presiune/volum Testul de rezistenti este obligatorin pentru conducte cu cerinte speciale de siguranti, oa de ex. conducte de gaz de presiune ridioata sau magistrale de transport al lichidelor periculoase. Un test de rezistenti trebuie si miireascd durata de viata a conductei si si dea posibilitatea unei aprecieri mai bune @ siguranfei conductei, Pentru a atinge aceste jeluri dorite el trebuie si = reduc respectiv faliture tensiuni de montaj, tensiuni suplimentare prin abateri de forma, tensiuni propri si varfuri de tensiuni, ~ inliture imperfectiuni prin plesnire gi si impiedice imperfectiuni, care se afl in baza mérimii lor in domeniul cresterii stabile a fisurii, in cresterea fisurii la solicitiri de functionare prin crearea unei pretensioniiri la vieful fisuri, = dovedeasca proiectarea, montarea si fabricatia precum si alegetea corect& a materialelor, + indice pozitia domeniului proportional al conductei, pentru a face posibile aprecieri despre marja de siguranti fat de presiunea de functionare si comparatia cu calculul conductei, = dea posibilitatea aprecierii masurilor de sigurant si a coeficientului de calcul, ~ dea posibilitatea expertizel unor experfi respectiv a reabilitirii conductelor la controlul unor conducte existente. Cu mirimea presiunii de control (mediu de control apa) se produc in materialul fevii tensiuni pénd io domeniul limitei de curgere, unde trebuie finut cont de asa-numita deformatie plastica integralé admisibil& a conductei. Pentru aceasta este necesar si se misoare atét presiunea, cét si debitul necesar pentru afingerca - si menfinerea - presiunii. De regula recipientul controlat se supune de dou ori presiunii de control $i se mentine acolo 60 - 90 minute. Aprecierea se face ulterior in baza inregistririlor tabelare, Pentru efectuare trebuie respectate cerinfele organelor de supraveghere (ISCIR). Premize pentru controlul etanseitit )OMENIUL DE CONTROL TREBUIE SA FIE DE AMBELE PARTILA LUCIU METALIC. Test de scapai cu bule: «la suprapresiune interna recipientul nu poate si aiba deschideri neinchise - accesibilitate unilaterald suficient& - la metoda clopotului cu espirafie piesa de prob& trebuie si fie in mare misura pland, Metoda modificdrii presiunii: ~ recipientul nu poate s& aibii deschideri neinchise. Test de separ cu penetrant: + apna de control trebuie si fie accesibila din ambele piri - temperatura sub 50°C. Metoda gazului trasor: = reeipientul au poate si aiba deschideri neetanse in functie de tipul gazului trasot recipientét eventual nu poate fi curdfat inaintea controlului ou solventi ce contin halogeni (tr-, percloretileni ete.). Rei lu eitatii = metodele controlului etangeitiii permit o distincfie intre imperfectiuni pur superficiale si imperfectiuni ce strabat piesa. «= de regula ele permit evidentierea imperfectiunilor mici si foarte mi = metoda modificarii presiunit: dup& producerea unei diferente de presiune recipientul se separ’ de pompl, se urm&reste Variafia presiunii -findnd cont de circumstantele insofitoare - $i apoi se calculeazi dobitul de sckpari. Localizarea scipatilor greu posibild. Tineti cont de prescripti de siguranta! = test de scaip&ri ou bule: un curent de gaz produs prin diferent de presiune se face vizibil cu tehnica de film sau de imersie, De aceea imperfectiunile se pot localiza bine, determinarea debitului de scdpari este aproape imposibilé, Curs | Lector oa IWE | Gc. Examiniri nedistructive ce | on Timisoara | 2+ test de scapari cu penetrant: developantul absoarbe lichidul penetrant aplicat pe partea opu sc&piri. Posibilitate optima de localizare si documentare, imposibila determinarea debitului de soapari. = metoda gazului trasor: curent de gaz emergent este marcat cu gaz trasor, care poate fi evidentiat cu sensibilitate ridicatd. La folosirea unui dus de gaz pozitionabil respectiv sonde de detecie este posibilit 0 localizare si o determinare a debitului de sciipéri suficient de precise. Sensibilitate ridicat’, dar cheltuieliridicate cu aparatura. ~ exemplificand cu constructia conductelor se prezintaé modul de aplicare a diferitelor metode de control a etanseitafii. Testul de rezistenja admite ca control al piesei in conditii indsprite de functionare aprecieri suplimentare despre siguranjdi comparativ cu presiunea de functionare. Cont) -u curenti turbion: ‘Cu controlul cu curengi turbionari - el este adecvat mai ales pentru gdsirea imperfeciunilor apropiate de suprafatit - se controleazé circa 80% din greutatea tuturor pieselor controlate nedistructiv. Aceasta se explicd prin viteza ridicaté de control si capacitatea foarte bund de control de semifabricate $i produse de serie mare, fn domeniul sudurii in schimb proportia este neglijabil de mic. Principi Printt-o bobina aplicata de curent alternativ se induc in pies curenfi turbionari. Marimee si propagarea lor depinde esential de frecventa de excitatie si de proprietitile de material. Conform regulii lui Lenz ccurenfi indugi actioneaz’ contrar cauzei lor, adicd ele produc un cmp magnetic (cdmp secundar), care actioneazé contrar curentului in bobina de excitatie. Prin aceasta se mareste rezistenta inductiva a bobinei si anume cu atét mai mult cu cat sunt mai mari curenfii turbionari, ce actioneazi fn sens contrar. Daca apar in piest imperfectiuni plane, care impiedic& propagarea curentilor turbionari, atunci acestia ‘nu mai pot actiona in masura obisnuit& contrar cauzei lor. Curentul in bobina de excitatie este influentat deci la urma urmei de propagarea curentilor turbionari, Deoarece si curentii turbionari sunt curenti altemativi, ei ascuiti de legile teoriei curentului alternativ. Pentru aceste aplicatii este interesanté comportarea curentilor alternativi in bobine (inductivitati), prin care se poate descrie aici simplificat piesa de controlat. Spre deosebire de curent continuu apar la o bobin’ diferite tipuri de rezistent pe de o parte cumoscuta rezistent’ efectiva (rezistent& ohmic) si pe de alta parte rezistenta reactiva (rezistenfa inductiva). Ultima dice la un defezaj intre tensiune si curent, Aceasta inseam’, c& unui semnai de curent alternativ i se imprimé la parcurgerea unei bobine (aici piesa de controlat) dou’ tipuri de informafii: intensitate (intensitate de curent sau tensiune) si pozitia fazei. in functie de tipul si pozitia unui imperfectiune in piesa de controlat se modifica proprietatile caracteristice ale piesei de controlat (= bobint) in cdmpul de curent altemnativ si prin aceasta distributie curentilor turbionari. Cu. ajutorul cémpului magnetic secundar aceste informafii reactioneazA asupra curentului primar din bobind si astfel ajung la afisaj. Afigajul se face ca punct pe ecran, determinat de lungimea vectorului (= intensitate) si unghi (= pozitia fazei). Pentru c& toate mérimile de influenta precum distanta bobinei, freeventa de control, proprietitile de material, geometria piesei, imperfectiuni etc. sunt reduse la dous marimi masurate, aprecierea electronica este aici bine posibila. Dack se modifick numai unul din parametri ‘mentionati, punctul tsi modific& pozitia pe ecran. Motivul acesiet deplasari nu se poate cunoaste direct. DIN ACEASTA CAUZA CONTROLUL CU CURENTI TURBIONARI ESTE ADECVAT NUMAI PENTRU:MASURATORI COMPARATIVE. El permite doar o AFIRMATIE DA/NU despre faptul, c& 0 pies controlaté corespunde unei anumite piese de comparatie, care produce aceeasi indicatic. Daci punctul se deplaseazi cu o anumita cantitate, nu se poate citi, din ce cauzd s-a produs aceasta nou indicafie, fie c& se cunoaste un corp de comparatie, de ex. cu o gaurl definita de testare, c&ruia i se poate asocia Ia fel acest semnai nou. in acest fel este posibila o clasificare a pieselor, dacd punctele de rmiisurare obfinute corespund celor de la corpuri de comparatie definite, Din cauza excitafici cu curenfi altemativi apare fimotic de freeventa totdeauna un efect skin, adica curenfii turbionari se concentreaz4 mai mult sau mai pufin la suprafafa piesei. De aceea sensibilitatea de contro! fafi de imperfectiuni de suprafafi este esential mai mare fati de cele situate mai adénc. ‘Adancimea maxima de pitrundere este de circa 10 mm. Controlul cusaturilor sudate Desi principial se pot deosebi prin poritia de fazit diferita semnale de imperfectiune de semnale perturbatoare, de reguld supraindljarea neprelucraté a sudurii tmpiedicd interpretarea indicafiei. Alta este situaia Ia suprafefe prelucrate: aici se pot evidengia lipsi de topire, fisuri etc.. Pentru giisirea Curs | Lector Pag. Gy IWE| Gc. Examinari nedistructive 3 Timigoara|imperfectiunilor situate mai adénc trebuie folosite bobine de dimensiumi mai mari, care insé nu mai au o sensibilitate suficientd. Problematic este $i faptul, c& 0 imperfecyiune gasit nu poate fi clasificatd, deci admisibilitatea sa trebuie verificatt alefel. Rezumdnd mu se poate porni de la 0 controlabilitate universalei bund constanta a cusiiturilor sudate. Imperfectiuni decelabi ‘NUMAI ACELEA, CARE PRODUC 0 SEPARARE PLANA A MATERIALULUI $I SE AFLA LA ‘SUPRAFATA: = fisuri = lipsét de topire = crestituri ~ supraindifare a cusiturii / radiicinii. Bezumnat: = producerea semnalului prin reactia curentilor turbionari indusi asupra curentului productitor din bobina - posibilitatea distingerii prin porifia fazei intre semnale de imperfectiune si perturbatoare ~ adlncime reclusti de petrundere prin efect skin - pentru conirolul cusdturilor sudate dear condiionat capabil. Control ultrasonic (UT) Conirolul ultrasonic pentru constatarea imperfectiunilor situate in interior (si situate adéno) se {foloseste mai ales la piese cu pereti grosi (> 20 mm ofel) si forme si vost (imbinare in T cu custturd V/2 ‘sau dublu V/2), unde controlul radiografic nu este posibil sau nu este rafional. El serveste si la giisirea rapida de discontinuittti in table si construcfii fabricate, care in baza pozitiei lor in piesit mu pot fi evidensiate alsfel (stratificdri, destramare lamelard etc.). In practica se aplica la controtul cuséiturilor ssudate asa-numitul procedeu cu impuls reflectat. Principiu: se produc unde ultrasonice (f = 0,1 - 10 MHz), aplicdnd efectul piezoelectric, cu impuls scurt in palpator si se introduc in piesi. Dac undele ultrasonice cad acolo pe peretele din fund, ele sunt reflectate de acolo. Ecoul se transforma in palpator; care in acest ristimp a fost pasiy, iardsi intr-un impuls electric, sunt condusi la aparatul de comanda si se afigeaz acolo in intensitatea sa functie de timpul de propagare al ultrasunetului (= segment de drum). in schita de mai jos ecoul de perete de fund apare la 4,25 diviziuni de scald. Distan(a de la impulsul de emisie (0 diviziuni de seal) corespunde grosimii de perete. Dac aparatul prezinté un ecou, care soseste deja tnaintea ecoului de perete de fund asteptat, deci in stinga acestuia, atunci existi o separare de material in interiorul piesei (aici ia 3,2 diviziuni de scala). Intensitatea de ecou indicat depinde in primul rind de faptul, eat din puterea ultrasonic’ introdus’ este reflectat inapoi [a palpator. Reflectori sunt gi aveig, care impraistie puternic ultrasunetul (pori), se pot recunoaste greu din cauza aceasta. La geometrii simple de piest si inciden{i normal este posibild evidentierea imperfectiunilor prin slibirea ecoului de perete de fund firé ecou suplimentar de imperfeotiune, Daca intr-un loc ecoul de perete de fund scade cu o anumita cantitate, se poate concluziona existenta unor imperfectiuni. Imagine de ecouri ale unui palpator normal cu (de la stinga 12 dreapta) impulsul de emisie, un ecou de imperfectiune sensibil mai coborat si ecoul de perete de fund. Pozifia in adancime a reflectorului apare direct pe ecran. Reflexia ultrasunetului La edderea unei raze ultrasonice pe 0 suprafaté limits unda se reflect exact sub unghiul, sub care a cézut pe suprafajé. Pentru incidenja normal (1 = 0°) aceasta inseamné reflexia rectilinie inapoi la emifitor, Dact ultrasunetul cade oblic, consecinfele sunt mai complexe: prima dati raza ultrasonica este oglindit in unghi simetric conform legititii susmentionate. Dar suplimentar se mai desprinde inc o raz ultrasonic din tipul de unde opus (und longitudinal - transversala). Rapoartele unghiurilor ascult& de legea: sinal / sino2 = cl / c2 unde ¢ reprezinta viteza ultrasonica specifick materialului tipului de unda. Devine limpede, cf la incidenta oblicd la geometrii complicate (stuturi la fevi, cusituri de colf, cusituri cap la cap cu siguranf& a bail) se produc foarte repede o multime de ecouri diferite, a ceror interpretare deseori este doar greu posibil8. Pe ecran apare dup cum se stie numai o intensitate, schiaté funcfie de timpul de propagare al ultrasunetului. Curs | Lector ie page IWE| Gc. Examiniri nedistructive co |Cum s-a explicat, semnalul de ecou indica pe ecran distanta parcurst de ultrasunet. Prin urmare este deci posibil, s& se citeasca dupi o calibrare corespunzitoare a aparatului direct pe ecran grosimea de perete (= segment de drum intre impuls de emisie si ecou de perete de fund). Cinci diviziuni de seal corespund atunci de ex. fa 100 mm, in cazul ardtat corpul de controlat are prin urmare o grosime de 4,3 x (100 mm / 5) = 86 mm. Cum aratt imaginea de ecou prezentat in introducere, impulsul de emisie (indicafie din stinga) are o Fitime mare si cu ea acoper& domeniul direct sub suprafafé, adic nu se pot face vizibile ecouri din acest domeniu. De aceea se folosesc pentru controlul unor piese foarte subtiri asa-numite palpatoare emisie-receptie, pentru care este caracteristicd o impirire inten’ completé tn doua sisteme independente (intr-o unitate constructiva): un palpator emite numai, pe cénd celalalt receptioneazi numai semnale. Pentru aceasta este necesard o usoara inclinare a palpatoarclor unul in raport cu celalalt. Pentru c& sistemul de receptie receptioneaz’ numai ecouri si emifétorul este complet decuplat, ecranul riméne liber de impulsuri perturbatoare de emisie, Doar pentru masuratori de grosimi de perete exists tn comert aparate speciale cu afisaj digital Control ratificdrilor Pentru controlul stratificatilor se efectueazi sistematic masurdtori de grosimi de perete dupa un raster. Daca aici rezults grosimi de perete clar mai reduse, ca de ex. ecouri la 3,2 diviziuni de scala (= 64 mm adancime) si rezultatele se repeti in mai multe pozifii de control alaturate, atunci se poate presupune o separare plana extinsi de material (de ex. stratificare sau destrimare Jamelara) la adancimea indicat’. Extinderea separdrii de material se constatl prin deplasarea palpatorului peste suprafaa tabi. ‘Controlul cusiturilor sudate De regull o suprafafi nepiand a cusaturii sudate impiedic& incidenfa normal& a razei ultrasonice. De aceea se folosesc pentru controlul cuséturii sudate preponderent asa-numite palpatoare inclinate: careasa ecranare fisa de contact a” Constructie schematic& a unui paipator US inclinat, Oscilatorul (traductorul) este chituit oblic fata de suprafaja de contact pe o pang, adic8 ultrasunetul inti oblic linga cusitura sudata si poate atinge toate discontinuititile direct sau dupi o reflexie pe poretele din find al piesci. Deplasind palpatorul transversal pe cusitura sudatd, se poate controle intreaga sectiune a cusdturii (vezi figura urmatoare). ‘Unghiu! maxim de incidenta fata de normala este la ofel de obicei 70°, la aluminiu 65° (alte viteze ale ultrasunetului!). pozitie 3 _poritie 2 pozitie Curs | Lector ie pag. Gb IWE] Ge. Examiniri nedistructive ei 15 47 Timisoara’7 suprafata de control Prezentare schematic a volumului de control si a migcdrilor de palpator exemplificat pentru controtul cusiturilor cap ta cap, Principiul de Iucru se poate transfera pasténd sensul la toate celelalte forme controlabile de cuséturi si rosturi. Pe lang’ custuri cap la cap sunt controlabile cu ultrasunete si - rosturi prin suprepunere (restrans) - rosturi in T pitrunse - ramificatit de fevi dacd grosimile de perete depagese 8 mm (sau chiar 12 mm). Curs | Lector Pag. IWE! Gc. Examinari nedistructive ey 16 ‘Timisoara iCusituri de colt pot fi controlate ultrasonic mai prost, intrucat perceptibilitatea unui imperfectiune .depinde de cantitatea de ultrasunete trimise inapoi la palpator, trebuie controlat cu mai multe unghiuri diferite de incidenta, de ex. cu 45° si 70°. Astfel se evitA problema unei pozitii a reflectorului eventual nefavorabile. Pentru detectarea lipsei de topire pe flanc trebuie ales ca unghi 90° minus unghiul flancului Controtul ultrasonic nu produce o imagine directit a imperfectiuni, adic8 rezultatul controlului trebuie interpretat. De aceea deseori este necesar un control comparativ pe corpuri de testare cu mérimi definite de imperfectiune. in practicd se incearca s& se stabileascA legitura intre indicafia pe ecran si m&rimea reald de imperfeotiune prin folosirea asa-numitelor diagrame AVG respectiv linii de comparatie. Variant er in special la grosimi de perete sub 10 mm si le controale automatizate folosirea metodelor conventionale de control ultrasonic nu are sens. Un motiv: punctul de iesire al ultrasunetului este Ja palpatoare inclinate la circa 14 mm dup’ muchia anterioard a palpatorului. De accea raza ultrasonicd ar trebuie si se reflecte deja de mai multe ori pe suprafata de jos si de sus, inainte de a ajunge in zona sudurii. Intrucdt la fiecare reflexie a ultrasunctalui se produc scindiri de unde gi deci pierderi de energie, nu se poate presupune o rezolutie crescutd a imperfectiunilor - $i aceasta se cere la grosimi mai subtiri de perete. Si la controale automatizate respectiv mecanizate modul convenfional de introducere a ultrasunetului in piesi creeazi probleme prin variatii. O variant’ mai rafionali de procedeu de control ultrasonic reprezinté aici tehnica imersiei: object de controlat Principiul controlului ultrasonic tn tehnica de imersie: ‘Aici se poate regia unghiul aproape dupii plac, adic punctul de intrare al ultrasunetului in piesa situat aproape oricat de apropiat lang cusatura sudata. Suplimentar se pot folosi palpatoare (de imersie), care focalizeazi fasciculul ultrasonic, astfel se poate creste in special perceptibilitatea unor imperfectiuni Curs | Lector i pag. Gb IWE| Gc. aminari nedistructive 17 G. 47 Timigoara|mici. Dar atunci procesul de contol necesiti atunci un dispozitiv mecanizat de ghidaj, pentru a garanta © scanare fiiré pauze a volumului de control, Efectuarea acestui control este deci relativ costisitoare si piesele de controlat trebuie introduse - cel putin partial - tntt-o baie de apa. in schimb fa folosirea in serie este posibilé o automatizere. perfectiuni depinde esenfial de forma si pozifia lor. Reflectori, care doar ‘imprastie raza ultrasonicd, trimit 0 fractiune mick de energie inapoi la palpator si apar de aceea pe ‘monitor mult mai mici, decdt sunt in realitate. Actiune de impragtiere au toate incluziunile sfetice precum si cele, care au o suprafati foarte despicats. In condiii bune se pot evidenfia urm&toarele imperfeciuni: + fisuri ~ pori mai mari / configuratii de pori incluziuni solide mai mari - lipsa de topire ~ imperfectiuni m materialul de baza precum stratificari ete. - destrimare lamelari de imperfectiune evidentiabil&: fn fumetie de forma si pozitie circa 0,2 mm, ins in nici un caz mai mic dec&t m&rimea maxima de graunte in pies. Rezolutia este influenfata decisiv de diametrul fasciculului ultrasonic. Documentatie: = tipdirirea imaginii de pe ecran sia datelor de reglaj aferente ~ electronic / pe band magneticd - pe casetl video. Premize pentru controlul ultrasonic al cusiturilor sudate: ~ suprafafiineted (PEra stropi etc.) - Ia luciu metalic ~ grosime de perete> 8 mam ~ pe Kinga cusitura sudata trebuie s& existe la controful inclinat suficient loc pentru agezarea si deplasarea palpatorului (exceptie tebnic& de imersie); in special controlul ultrasonic trebuie efectuat cu multi grij&. Erori Ia metoda de control, calibrarea aparatului etc. impiedic consecvent gésirea imperfectiunilor. De aceea trebuie folositi numai controlori calificati (s& prezinte certificat nivel 2). Rezumat control ultrasonic: ~ constatarea unor imperfectiuni reflectante situate m interior prin interpretarea une! imagini de ecou. = se poate constata pozitia in adancime a reflectorului, - tip si mirime de imperfectiune neclasificabile direct (de aceea folositi neaparat controtori calificafi si experimentati!). - grosimi de perete minim 8 mm, m sus nu prea este limitata. ~ adecvat pentru cusituri cap la cap si rosturi Tn T patrunse (cusaturi V/2 / dublu V/2). - pentru cusdturi sudate este necesar de regula control cu palpator inclinat. Control cu radi enetrante Controlul cu radiafii penetrante joacd un rol special la asigurarea calititii la Iucrari de sudurd. Accasta are mai multe motive: Curs | Lector ~ pag. IWE| Ge. Examinari nedistructive cap. | “18 7 47 Timisoara= producerea unei imagini directe a unor eventuale incluziuni etc. Extinderile misurabile astfel ale impirfecunilor se pot compars direct eu mérimile admisibile de imperectiune ale reglementlor de rans - documentabilitate optim a celor constatate la control. La multe construcfii (poduri, conducte etc.) se pistreazi filmele réntgen pe intreaga duraté de viaf’ a obiectului, ~ aprecievea se poate efectua separat de procesul de control, adic& receptionerul sau recepfionerii nu ‘trebuie si asiste la control. Avantajos pentru o discutie a expertilor. ~ calitatea controlului, deci efectuarea profesional, poate fi verfficaté de regulé in baza filmului réatgen, Scurtit descriere Radiagie radioactive (radiatie gamma) de o anumita calitate si cantitate dintr-o sursét controlabilli de radiajit penetreazd o piesii de controlat, este acolo atenuata diferit si transferd informatia ei de imagine obfinutd astfel unui receptor dispus dupa zona de controlat. Pentru ca radiatia ronigen se propaga rectilintu, se produce pe receptor (de ex. film, ecran luminescent, camerdi video) o proiectie de umbra a tuturor imperfectiunilor (inclusiuni, cresicituri etc.) si se rejine. Pentru o mai bun8 infelegere se prezinté scurt corelatiile fizice fundamentale: radiatie radioactiva (= und electromagnetic& bogati in energie, de lungime scurt8) este atenuatl la trecerea prin materie. Aceasti atenuare si diferenfa de intensitate rezultind de aici depinde, conforma legii absorbtiei, de materialul penetrat, grosimea de perete si calitatea radiatiei. ‘Legea absorbtiel: Ji=Ja+ eA ‘Ji= intensitate inainte de trecerea prin material ‘Js= intensitate dupa trecerea prin material ju = coeficient de atenuare dependent de proprietati specifice de material si calitatea radiatiei t= grosime de material penetratt. Imperfectiuni producttoare de cavititi (pori, fisuri etc.) determina 0 grosime de perete local mai redust si deci o atenuare corespunzaitor mai redusd. Intensitatea J? - ea corespunde luminozititii la fotografie - este de aceea mai ridicatd in acele puncte decét in imprejurime, adic& filmul réntgen se innegreste aici mai puternic. Prin urmare se produce o imagine direct a imperfectiuneului in proiectie normala. Pozitia grosimii de perete t in exponentul legii absorbtiei explica influenta mare a modificdrii grosimmii de perete asupra atenutili radiafiei. Din acelasi motiv materiatul de iradiat posed o influent enorma asupra atenulrii radiafiei. La alegerea sursei de radiajii trebuie tinut cont de ambii factori pe lénga alte puncte de vedere. Surse de radiati - surse permanente de radiatie de ex. Ir 192, Co 60, Yb 169: acesti tzotopi radioaetivi se descompun ‘continuu gi pierd mereu din activitate (timp de injumétéqire Ir 192 = 74 zile). Pentru cdi ele reprezintd de aceea totdecuna o sursét de pericol, trebuie sce revind la ménuire yi transport etc. o griia special. Avantaje ——~ meérime constructivd mice ~ independent de retea si apa de racire - uilizabil in puncte greu accesibile (constructii de instalayit) - capacitate de penetrare mai mare decét la tuburi réntgen normale - adecvat pentru control continua la conducte (tehmicd "amfibie") Dezavantaje: - contrast redus prin energie ridicatdi a radiatiei - activitatea scade permanent - energia radiatiei nu este reglabila ~ cheltuieli ridicate de siguranga = tuburi rinigen: radiapia se produce prin bombardarea unui anod de wolfram cu electron accelerati 1 catod ‘2anod Cars | Lector pan Gy IWE| Gc. Examiniri nedistructive co | 19 Timisoara,4 cllindtu director — 3 filament | 5 tinté de woifram | Producerea radiafiei ionizante cu tuburi rintgen are urmatoarele mérimi esentiale de influent: ~ tensiune de accelerare (kV): ea determina capacitatea de penetrare a radiatiei, energi adaptirii la aga-numita "energie limits maxim admisibi suficient al imagi - intensitatea curentului de electroni (mA): ea determina direct cantitatea de radiatie produsd $i astfel determing direct timpul necesar de expunere pentru innegrire. Curentul este limitat in sus prin solicitarea termic& (de aceca ricire!) a focarului pe anod. = focar: aici se produce transformarea energie’ in radiafie radioactiva. Marimea focarului are o influenfé decisiva asupra calitétii imaginii si determina distanta minima de respectat intre sursa de radiatii (valabil si pentru surso permanente) si piesa. Ea trebuie mentinutd de aceea pe cat posibil de mica. ~fereastra de iesire: prin aceasta fereastra (in tub domneste vid) iese radiatia. Dup& cum se stie pe de o parte radiatia ionizanta este atenuata la trecerea prin material si pe de alt& parte este necesar’ radiatie de o anumité calitate pentru obfinerea unui contrast suficient. Pentru a nu elimina exact aceste componente de radiate, fereastra trebuie s& fie dintr-un material edt mai putin posibil absorbant (beriliu). Acest Iueru sto valabil mai ales pentru controlul metalelor usoare si materialelor plastice. i. Prin reglabilitatea ei, ea d& posibilitatea (STAS 6606-86), care asigur un contrast Avantaje: _~ cantitatea gi calitatea radiatiei reglabile - posibilitate de control al aliajelor de metale usoare -calitate a imaginii mai ridicati la deconectarea aparatului dispare radiatia ~ bine integrabild in instalati radioscopice, pentru c& este i.a. mai bine ecranabil - posibil& rezolutia unor imperfectitni microscopic de mici (tehaic& microfocar) Dezavantaje: - comparativ agabaritica - mai putin adeovati pentru expuneri centrale - dependent de curent si de multe oi gi de apa, Pentru alegerea surselor de radiatii de folosit trebuie deci tinut cont in rezumat de urmatoarele criterii: = material - grosime de perete (in direetia de iradiere) - accesibilitate ~ alimentare cu curent/apa ~ numar de controale Curs | Lector cop. | BE IWE| Go. Examiniri nedistructive cr | 20 ‘Timisoara, i~ calea de control necesara. Aceste puncte trebuie clarificate’ deja pregititor, pentru a evita costuri inutile si nepliceri, care in orice az solicité beneficiarul. Aranjamente de control Exist o mulfime de aranjamente posibile de control, care au ins ceva in comun: piesa trebuie si fie accesibili din ambele parfi. Daci este cazul trebuie prevaizute degajiri pentru aceasta Pe o parte a piesei trebuie sf fie liber un spafin de minim 100 mm (mai bine 500 -1000 mm) pentru ‘obtinerea calititii imaginii cerute, pe cealalta parte trebuie si se poate introduce si fixa doar tn film (Qitime 75 mm). Controlabilitatea respectiv cheltuiala de control a cuséturilor sudate depinde deseori de accesibilitate si aceasta la rindul ei de starea de fabricatie la momentului de control. Aleg’nd momentul corect de control se pot deci comanda esential condifile de contro! si prin aceasta si cheltuielile produse. Daca o amplasare centrala este imposibild, atunci trebuie efectuate, ca si la fevi, totdeauna mai multe ‘expuneri pe circumferint’, pentru a cuprinde pe cat posibil prin diferite unghiuri de privire toat ‘cusatura, Daca diametrul fevii este sub 90 mm, atunei se pot aprecia simultan imaginile p&rtii de sus si de jos a fevii. Iradierea trebuie si se facd in acest caz atat de oblicd, incdt partea de sus'si de jos sf se reprezinte agezate alfturat. La fevi gi mai subfiri ar trebui, pentru a reprezenta alaturat partea de sus si cea de jos, iradiat foarte oblic, ceea ce ar duce la distorsiuni puternice. De aceea aceste tevi subtiri se pot iradia si normal. in plus ar trebui remediat la indicafii ce cor reparafii oricum intreaga cusitura, de aceea 0 localizare exact a imperfectiunilor (parte de sus sau de jos) nu este neapérat necesard. Custturi de colt sunt mai putin adecvate pentru controlul cu radiatii penetrante din cauza diferentelor mari de grosimi de perete ia cadrul zonei de controlat. Acest Iucru este valabil mai ales atunci, cénd tablele au deja o grosime mare de perete (constructii metalice). Imperfectiuni mici nu mai pot fi atunci. $i asa nu se poate evidentia lipsa de topire la directiile de iradiere posibile. Aceasta problematica se referd si la rosturi in T paitrunse. Indicatori de calitate 2 imagini Spre deosebire de toate celelalte procedee de control nedistructiv, exist la controlul cu radiatii penetrante posibilitatea de a dovedi pe produs, filmu! rontgen, calitatea controlului, Pentru aceasta se ageazi, daci este posibil, pe partea opusi filmului a piesei de controlat (aitminteri de partea filmului) un asa-numit indicator de calitate a imaginii (SR EN 462 ~ 1 : 1996) si, suprapus cusiturii sudate, expus i el pe film, Indicatorul de calitate a imaginii consti din sérme diferit de groase (materialti sdrmei = matorialul picsei), care sunt sudate intr-o folie de material plastic. Dupa cum se gtie o imagine réntgen se produce prin transformarea diferengelor de grosimi de perete in diferente de luminozitate. Deci dact se vede pe film un num&r ridicat de sfrma (aici sunt reprezentate nr. 10-16), atunci se poate presupune respectarea parametrilor cei mai importanti ai procedeului. Dar nu se poate stabili direct 0 dependent cu mérimea imperfectiunii detectabile. Mareaj: Pentru a putea asocia si mai tarziu toate filmele anumitor controale respectiv zone de control, se ageazii cite gi litere tumate din plumb astfel pe pies8, incét se expun pe fiecare film. Deoarece marcajul trebuie 4 fie univoc, marcaje pe piest nu trebuie tndepartate sau acoperite (izolate), pan’ cand cuséitura sudata nu s-a dat liber. Developarea filmului: Dec se foloseste un film réntgen ca receptor, acesta trebuie si parcurgi un proces de developare fotograficd inainte de apreciere, Acest lucru se poate face manual sau si automat, ins totdeauna este necesard o camer obscura (magin’ laborator etc.). Prelucrarea filmului are o influenfé semnificativa asupra calitayi gi durabilitai filmelor réntgen, Varianta de procedeu radioscoy ‘Aceste instalafié lucreaz& de obicei cu o camera video specialé ca receptor. De aceea aprecierea se poate face pe ecran “real time" (in timp real) si piesa poate fi migcati in timpul controlului, deci se poate privi ‘ari cheltaieli mai mari din mai multe direcfii. Aici este posibil, sk se prelucreze imaginea electronic, Curs | Lector e pag. GD IWE} Go. Examiniri nedistruetive ce | a Timigoara|Documentarea - daci este necesara - se face: ~ prin expunerea unui film réntgen, - prin tiplire cu ajutoral unui plotter, ~pe video, - digitalizat electroni Din cauza mobilitiji reduse a receptorului controlabilitatea se limiteaza la piese relativ simple. Pe ling aceasta metoda radioscopic’ se preteaza bine pentru controlul de serie. Variant de procedeu tehnic& cu microft Dupa cum se stie la controlul cu radiafii penetrante se proiecieaz o imagine a piesei pe un receptor. Dacdi se foloseste in locul unei surse normale de radiatii (tub réntgen) de mirime finita o sursa aproape punetiformd, atunci este posibil si se obfin prin proiectie optica deja pe receptor o imagine m&rité de pan la 60 de ori ~ sursi de radiatii extins& (1 - 4 mm) ‘Modal de constructic si minuirea corespund cam unei instalafii bune de radioscopie, doar fats de ‘mecanicii se pun cerinte de precizie mai ridicate. Rezolutia mai ridicata ugureazi’ mult aprecierea, inst mfrimile de imperfectiune admise definite fn majoritatea directivelor de asigurarea calitifii sunt mai mari de 0,1 mm si deci evidentierea gi cu procedeul réntgen conventional, presupunind 4 s-a tinut cont de toate criteriile mentionate la "sursi de radiatit Imperfectiuni perceptibile: PERCEPTIBILITATEA IMPERFECTIUNILOR PLANE DEPINDE ESENTIAL DE POZITIA LOR FATA DE UNGHIUL DE IRADIERE. Deci de exemplu pentru constatarea lipsei de topire pe flaneuri trebuie iradiat in flanct udate (ambele Tip de imperfectiune [imagine pe film Fisuri [Linii intunecate [Port [Mai inchise decat vecinatatea incluziuni solide (doar daca produc cavititi) [Mai inchise decat vecinitatea Hincluziuni de wolfram Puncte deschise [Tip de imperfectiune limagine pe film [Lipsa de topire (doar daci este orientati/Linit intunecate paralel cu directia de iradiere) [Nepatrundere Lin intunecate, muchii ascurite (Crestituri, crestituri marginale Largiri intunecate [Crater final [Pati intunecata, rotunda Supraindltarea cusdturii / ridacinit [Zone deschise, la pic&turi margini clare [Umplere insuficienti /retasura la ridacina [Zone intunecate, cr Jdecdt material de baz [Stropi de suduré Punote deschise ;, deci mai negra Mirime de imperfectiune detectabilt Mirimea de imperfectiune detectabild este determinati de raportul grosime de perete/marime de imperfeotiune, care nu poate depisi o anumité mésurd. La grosimi de perete sub 10 min la ofel se pot constata ined bine in conditii normale, funcjie de forma si pozitie, marimi de impertectiune de circa 0,1 mm, Cu metoda cu microfocar se pot evidentia inca si discontinuitati cu o Kitime de 0,01 mm. Miiloace de lucru: - surs& de radiafii adecvatd - eventual stativ ~ filme réntgen = camera obscura cu accesorii Curs | Lector 7 pag. IWE} Gc. Examinari nedistructive ‘ay 22 Timigoara| :+ indicator de calitate a imaginii + cifte / litere de plumb ~ negatoscop - instalafii de securitate. Premize pentru efectuarea unui control cu radiatii penetrante: - accesibilitate din ambele parti - suprafatiiuscati ~ suprafaf lipsiti de grisimi - suprafaii maxim de temperatura méinii, altfel sunt necesare m&suri speciale ~ domeniu expus la radiati trebuie si poate fi finut sigur liber de persoane ~ grosimi de perete la ofel in mod normal 20-30 mm, maxim 60 mm. tectie contra ra Radioaetivitate (= radia ionizanti) nu se poate percepe direct, ci totdeauna numai sub forma efectelor ci. Dupi cum se stie radiafia radioactiva pierde la trecerea prin material energie (J2 10m); - ecranarea radiatiei la locul de iradiere. i lucrarilor de suduri este obligatorie aplicarea unor controale nedistructive. Cel mai simplu si totodatt important procedeu este, din cauza apropierii sale de fabricatie, controlul vizual. Recunoasterea timpurie 2 imperfectiunilor externe d& posibilitatea unei reactii rapide si astfel ‘inliturarea rapid a surselor de imperfectiuni. Pentru detectirii imperfectiunilor externe foarte mici se utilizeazi procedeele control cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice. Spre deosebire de controlul_cu lichide penetrante imperfectiunile nu ‘trebuie sa ajunga chiar la suprafaté 1a controlul cu pulberi magnetice, se admit si acoperiri subtiri. Controlul cu pulberi magnetice se preteaz numai pentru piese feromagnetice. Etanseitatea recipientelor sudate se poate controla cu mai multe procedee, care se deosebese mai ales prin aplicabilitatea lor pe piesa, sensibilitatea lor, posibilitatea localiziirii imperfectiunilor si determinarea debitului de scapari. Cu ajutorul testului de rezistenti este si posibil sd se faci afirmatii despre siguranta in functionare a conductelor. Imperfectiuni interne se pot evidentia foarte bine cu controlul cu radiafii penetrante, dac& grosimea de perete nu este mai mare decdt 20-30 mm (la otel). Adecvate pentru iradiere sunt cusituri cap. la cap, ceva mai prost cusaturi prin suprapunere. La imbinari de tevi, dacd teava nu este accesibild din interior, este posibild gi iradierea prin dublu perete, suma grosimilor de perete nu ar trebui sx depigeasc& prea mult 20-30 mm. Afara de aceasti excepfie accesibilitatea ambelor parti a zonei de control este totdeauna premizé. Rosturi in T, mai ales la table groase, sunt de regula neadecvate pentru controlul cu radiatii penetrante. Controlul ultrasonic este un alt procedeu de constatare a imperfectiunilor interne (preferat plane). Domeniul de aplicare incepe la 8 mm $i se extinde pAnd la grosimi foarte mati de perete. Spre deosebire de controlul cu radiatii penetrante controlul ultrasonic nu da o imagine a imperfectiunii, ci o indicatie pe ecran obligatorie de interpretat, care ins lasi s& se recunoasca pozifia in adéncime a imperfecfiunii. De aceea controlul ultrasonic este adecvat optim pentru evidentierea discontinuititilor plane de material precum stratificir si destrimare lamelara. Rational controlabile sunt cusituri cap la cap, cuséturi prin suprapunere gi rosturi fa T p&trunse. Controlul cu curenti turbionari este doar conditionat utilizabil pentru controlul cusiturilor sudate, pentru c& mirimile perturbatoare pornind de la suprainiltarea cusiturii ingreuneazi mult o apreciere @ semnalului. Detectarea imperfectiunilor cu anumite procedee de control depinde deseori direct de pozitia imperfectiunii. De aceea intrebarea referitoare la imperfectiunile de asteptat trebuie clarificati inaintea alegeri $i efectuirii controalelor nedistructive. Controale calificate trebuie si fie efectuate, de reguld, numai de controlori certificati. Curs | Lector pag. IWE | Gc. Examinari nedistructive cm | 24trol —Curentit tarbionari apar in metale ca rezultat al interactiunii ou un eémp electromagnetic variabil realizat cu sistem de bobine traduetoare. Acesti curenti produc la réndul lor un cémp magnetic de sens opus celui provocator. Curentii turbionari ocolese discontinuitafile sau imperfeotiunile aflate in interiorul materialului, modificénd simetria, amplitudinea si faza cmpului indus fat de cel provocator. Aceste aspecte sunt sesizate cu o aparaturli ca in fig. urmitoare, pe ecranul osciloscopului puténdu-se observa diferite curbe (holografe) specifice pieselor cu sau fara defect. Controtul se aplica Ja materiale feroase, neferoase si chiar la materiale compozite cu fibréi de carbon din tehnicile aerospatiale. ‘Defectoscop folosind curentitubionari. Datoriti linilor inchise de curent si ofectului pelicular metoda este eficienta ia depistarea fisurilor superficiale din piese circulare, tuburi sau orifiii. Existi insi si alto numeroase domenii de aplicare. We Emisia acusticit se bazeazi pe proprietatea materialelor de a emite unde witrasonore in ‘timpul procesului de amorsare si propagare a fisurilor la nivel de refea cristaling (exceptie fac zincul si staniul care emit sunete perceptibile in timpul deformarii plastice), Aceasti metoda este preventiva, stabilind locurile de solicitare maxima a zoneior de degradare a materialelor, permitind luarea unor miisuri de prevenire a avariilor. Se menfioneaza folosirea metodei Ia urmrirea procesului de fisurare la cald sau la rece, de urmitrire a fragilizarii imbinarilor sudate, dar si posibilitatea supravegherii function’rii rachetelor, navelor mari, platformelor marine, centralelor nucleare, urmarirea seismelor etc. ‘Exempla de contro prin emisie acustic&. Recepfia semnalelor de la numeroasele traductoare amplasate tn zonele eritice, se centralizeaz’ fn aparate specializate eu multicanale (pind la 128), Datele sunt transmise tn sisteme computerizate Pentru analiza rapida si localizarea surselor (zonelor periculoase) Curs | Lector eee . 7 pag. IWE] Ge. Examinari nedistructive 4 ’ 25 io‘Dupi efectul controlului asupra integrititii piesei controlate Control nedistructiv. Nu influenteazi ansamblul, piesa sau imbinarea controlati, acestea putind fi exploatate corect si dupa efectuzrea controlului Control distructiv. Necesita probe, epruvete, slifuri ete., care urmeazi a fi distruse in timpul “nceredtiiér. Se pot obtine prin: © Decupare direct din constructia avariat, in scopul expertizei tehnice de stabilire a cauzelor accidentului. ‘© Sacrificarea unor produse reale, de dimensiuni mic, fabricate in serie, ca de exemplu zale de lant, roti auto, rulmenti, suruburi etc. ‘© Folosirea pieselor apendice (sau de capa), in cazul sudurilor, adic a unor plitci pe care se incepe sitespectiy, se termini executarea cordonului pentru a mu ingloba in imbinare defecte ce pot apirea tn faza tranzitorie a procesului de sudare. O astfel de pies se poate vedea in figura de mai jos, in care este fotografiati o virold, sudati pe generatoare, pregititi pentru controlul radiografie, Sudura cu grosimea de 60 mm este realizati din mai multe treceri, suprafafa cusituri fiind formata din patr stratui Fig. Pies de capat lao virolé sudatt in pregitice pentru controlul Roentgen Cars | Lector pag. IWE | Gc. Examiniri nedistructive Cap. 26 47 Timisoara5 * Executarea unor probe sudate, turnate, forjate etc., probe special destinate laboratorului CTC, Atunci cénd certificarea personalului END este impusa in standarde de produs, in reglementazi, coduri sau specificatii, se recomandi certificarea in conformitate cu EN 473 Certificarea acopera competenta intr-una sau in mai multe din urmiitoarele metode: a) examinarea prin emisie acustict; ) examinarea prin curenfi turbionari; ©) verificarea etanseitati (sunt excluse incercarile hidraulice de presiune); 4) examinarea cu pulberi magnetice; e) examinarea cu lichide penetrante; ) examinarea radiografica; g) examinarea cu ultrasunete; h) examinarea vizuali (sunt excluse examinarile directe cu ochiul liber si cele efectuate in timpul utiliziri altor metode END). Precizare: conform EN 13445-5 personalul de control nedistructiv trebuie s& fie calificat si certificat in conformitate cu EN 473 , cu exceptia examinarii vizuale si a colei pentru verificarea etansoitatii unde personalul trebuie si fie doar calificat si nu certificat. ‘Termeni si definitii Calificare . demonstrarca formérii, a cunostinfelor profesionale, a indeméndrii si a experientei, precum si a aptitudinii fizice care il fac pe un operator END si fie apt de a executa corect sarcini de END Certificare procedura utilizati pentru a demonstra calificarea unui operator END pentru o metoda, un nivel si un sector si care conduce la atribuirea unui certificat. Certificarea nu presupune autorizafie de lucru. Certificat document emis conform regulilor sistemului de certificare, definit de acest standard, aratdnd c& a fost demonstrat’ in mod adecvat certitudinea competentei persoanei numite s& execute sarcinile END specificate in certificat. Autorizatie de lucru atestare scris’, emis& de citre angajator, bazat pe competenta unei persoane, aga cum este specificaté in certificat. Suplimentar fati de certificare, ar trebui evaluate, printre alfi factori, cunostintele specifice activitatii respective, indeménarea si posibilititile fizice in raport cu sarcina concreté, Proceduré END. desoriere scrist a tuturor parametrilor esenfiali gia tuturor precautiilor care trebuie respectate pentru aplicarea nei tehnici END Ia o examinare specific’, realizat& conform unui standard, a unui cod sau a nei specificatfi date. O proceduri END poate necesita aplicarea mai multor metode sau tehnici END. Sector segment particular al industriei sau tehnologiei, in care se utilizeazA practici specializate END care cer cunostinfe, indeménare, aparaturA sau instruire specifice produsului respectiv. Un sector se poate interpreta ca fiind un produs (produse sudate, piese tumate...) sau o industrie (aerospatial’, inspectia in exploatere...). semnificativa absenf%i sau schimbare de activitate care impiedic persoana certificati si indeplineasc& sarcinile corespunzitoare nivelului su in metoda si sectorul (sectoarele) pentru care este certificat, pentra a) o perioada neintreruptii de peste 365 zile sau ») doua sau mai multe perioade, reprezentind un timp total mai lung deed dou cincimi din perioada de valabilitate a certificatului, Curs | Lector : Pag. IWE| Go. Examinari nedistructive ap | 27 47 TimisoaraNOTA - La calcularea intreruperii au se iau in consideratie concediile legale, perioadele de boald sau cele petrecute la cursuri mai seurte de 30 zile. Prineiy le Niveluri de calificare persoand certificata conform prezentului standard trebuie si fie clasificaté in unul sau in mai multe din urmatoarele trei niveluri, in functie de calificarea sa, ‘Nivelul | persoan& certificata pentru nivelul 1 2 demonstrat competenté in efectuarea de END conform unor instructiuni serise, sub supravegherea unei persoane certificate pentru nivelul 2 sau pentru nivelul 3. in cadrul domeniului de aplicare a competenfei definit in certificat, persoana de nivel 1 poate fi autorizati: a) si efectueze reglarea aparaturii END; b) si efectueze examinarile; ¢) sh inregistreze si si clasifice rezultatele examin&rilor in functie de criteri scrise; d) s& consemneze rezultatele examinirilor. Persoana certificati pentru nivelul 1 nu trebuie si fie responsabild pentru alegerea metodei de examinare sau a tehnicii de utilizat si nici pentru evaluarea rezultatelor examinirii. Nivelul 2 O persoand certificaté pentru nivelul 2 2 demonstrat competent in realizarea END conform unor proceduri stabilite sau recunoscute, in cadrul domeniului de aplicare a competentei definit in certificat, persoana de nivel 2 poate fi autorizata: a) si aleagé tehnica END de utilizat pentru metoda de examinare respectiva; b) _s& defincasca limitarile privind aplicarea metodei de examinare; ) s& transpund standardele si speeificatiile END in instructiuni END; 4) siregleze aparatura si s& verifice reglarea acesteia; @) st efectueze gi s& supravegheze examinirile; f) si interpreteze si si evalueze rezultatele in functic de standardele, codurile sau specificatiile aplicabile; ) si elaboreze instructiuni END serise; h) si realizeze gi si supravegheze toate sarcinile atribuite nivelului 1; i) s& structureze gi si redacteze rapoarte de examinari nedistructive. Nivelul3 persoani certificati pentru nivelul 3 « demonstrat competent in realizarea si indrumarea operafiilor do examinare nedistructiva pentru care este certificat. O persoand certificatt pentru nivelul 3 poate: a) s&§i asume intreaga responsabilitate pentru o instalafie de examinare si pentru personal; b) si stabileasca si s& valideze instructiunile gi procedurile END; c) si interpreteze standardele, codurile,specificatiile $i procedurile; 4) si desemneze metodele de examinare, procedurile si instructiunile END de utilizat in situati particulare si ©) si realizeze si si supravegheze toate sarcinile atribuite nivelului 1 gi nivelului 2. Admisibilitatea la certificare Pentru a fi admis [a certificare, candidatul trebuie si promoveze examenul de calificare relevant si si {ndeplineasca ceringele privind formarea, experienta END industrial si vederea satisficdtoare. Formare Nivelul | si nivelul 2 Candidatul trebuie si prezinte dovada ci a urmat cu asiduitate un curs de formare in metoda si nivelul Cars | Lector Pag. IWE | Gc. Examinari nedistructive a 28pentru care a solicitat certificarea, curs care este conform cu cerinfele organismului de certificare. Perioada minima de formare necesaré candidatului in vederea certificdrii trebuie si fie din tabelul de mai jos. ‘Tabelul 2 - Cerinfe minime privind formarea va ND oe. AT 40° 64° ET 40° 40° LT A - Cunostinte de bazi 8 16 B - Metoda prin variatia presiunii 14 28 C= Metoda cu gaz trasor 18 36 MT | 16 24 PT 16 24 RT | 40° 80° UT: 40° 30° VT 16 24 ® Orele de formare cuprind atat cursurile practice, cdt si cele teoretice. * Accesul direct pe nivelul 2 necesits cumularea orelor indicate pentru niveturile 1 si 2. * fn cazul mor reglementri nationale privind durata unei siptiméni de munci, cele 40 de ore sunt echivalente cu durata legal a unei siptimani de munca. ¢ Durata formiirii se poate reduce cu pani la 50 % atunci céind solicitarea de certificare este limitata la 0 anumita aplicatie (de exempln ET, MT, UT automatizate a lingourilor, jevilor gi barelor sau examinarea cu fascicul ultrasonic normal a tablelor din ofel laminate pentru determinarea grosimii si pentru determinarea stratificarilor) sau la o anumité tehnic& (de exemplu RT folosind doar radioscopia) * O reducere de pnd la 50 % a mimarului total de ore de formare cerute poate fi accoptatt de citre organismul de certificare pentru candidafii care au absolvit un colegiu sau 0 universitate tehnicd sau care au terminat cel putin doi ani de studiu inginerese sau stiinfific ‘Ja un colegiu sau la o universitate. Nivelul 3 Tindnd seama de potentialul stiintific si tehnic al candidatilor 1a certificarea pentru nivelul 3, se considera c& pregitirea pentru calificare se poate realiza in diferite moduri: prin participarea la cursuri de formare, la conforinte sau la seminarii (ca acelea organizate de citre asociatii industriale sau independente), prin studiui manualelor, a petiodicelor sau a altor materiale specializate tiparite. Candidatul trebuie si furnizeze dovada documentati a formarii si pregatirii sale. 4.2 Experienta industriala END Experienfa industrial END se poate dobandi fie inainte de reusita la exemenul de calificare, fic dupi aceasta, ‘Atunci cénd experienfa se dobindeste dupa promovarea examenului, rezuitatele acestuia trebuie si raména valabile doar un an. Dovada documentati a experienjsi trebuie confirmata de citre angajator. Curs | Lector a Pag. GD IWE | 6c. Examiniri nedistructive cn | 29 Timisoara4.2.1 Nivelul | ginivelul 2 Cerinfele minime privind durata experientei care trebuie dobéndita inainte de certificare trebuie si corespunda celor definite in SR EN 473. Cerinte privind pereeptia vizuali - toate nivelurile Candidatul tzebuie si furnizoze dovada scrisi a unei percepfii vizuale satisficttoare, stabilitd de un oculist, de un optometrist sau de orice altt persoani recunoscuta de corpul medical. Verificdrile documentate ale acuitifii vizuale trebuie efectuate cel pufin o dati pe an. Valabilitate Perioada maxima de valabilitate a certificatului este de cinci ani. Perioada initiala trebuie s4 inceapa afunci cénd au fost indoplinite toate cerinfele pentru certificare (formare, experienté, reusita Ia examen si controlul perceptiei vizuale). Certificarea trebuie invalidati: a) pe baza deciziei organismului de certificare, de exemplu in cazul unei conduite evident contrare tic si incompatibile cu procedurile de certificare; 1b) daca persoaina devine ineapabili fizic si-si execute sarcinile, pe baza examinérii acuitifii vizuale, efectuate anual sub responsabilitatea angajatorului; ©) dack are loc 0 intrerupere semnificativa a activitatii in domeniul metodei pentru care persoana este certificati. Reinnoire f Dupa expirarea primei perioade de valabilitate si in continuare la fiecare zece ani, certificarea poate fi reinnoiti de cdtre organismul de certificare pentru o nowa perioada de cinci ani, prin prezentarea a) dovezii sorise a examindrii acuititii vizuale, satisfScdtoare fn cursul ultimelor 12 luni; b) dovezii documentate 2 a satisfacdtoare continue, fir intreruperi semnificative, in domeniul metodei pentru care este solicitata reinnoirea certificiri. Dacé nu este. satisfiicuti conditia b) de reinnoire, trebuie s& i se permit persoanei si se prezinte la examenul de recertificare. In cazul nepromovarii acestui examen, persoana trebuie considerati drept candidat nou Ia certificare pentru sectorul, metoda si nivelul respective. Revertificare La expirarea ficcdrei perioade seounde de valabilitate (la fiecare 10 ani), certificarea trebuie si fie reinnoiti de cltre organismul de certificare pentru o now perioad de 5 ani pe baza urmétoarelor cceringe: a) pentru nivelurile 1 si 2: persoana trebuie si satisfack conditia a) privind reinnoirea gi si promoveze un examen practic organizat dupa o proceduri simplificata care fi evalueazs competentele actuale pentru realizarea END. b) pentru nivelul 3: persoana trebuie s& satisfaca cele dows conditii privind retnnoirea i, sk promoveze un examen soris care cuprinde cel putin 20 de intrebéri privind aplicarea metodei de ‘examinare in sectorul (sectoarele) respectiv (cel putin 4 din ele trebuie si necesite raspunsuri sorise descriptive, demonstrénd injelegerea tebnicilor, standardelor, codurilor sau specificatiilor END curente sia tehnologiel folosite si, la elegerea organismului de certificare, cel putin 5 intrebii privind ceringele programului de certificare. Sectoare find se organizeazi un sector industrial organismul de certificare ia n considerafie urmitoarea list’ de referinf& a sectoarelor: Sectoare privind produsele a) piese turnate (c); b) _piese forjate (A); Cars | Lector pag. IWE| Gc. Examiniri nedistructive Cap. 30 — 47 Timisoara¢) ansambluri sudate (w); 4) evi si tuburi, inclusiv produsele plane pentru confectionarea fevilor sudate (t); ©) produse prelucrate (wp). Sectoare industriale Sectoare care combin’ un numér de sectoare privind produsele, cuprinzind toate sau numai unele produse sau materiale definite (de exempla materiale feroase si neferoase sau nemetale ca ceramic, materiale plastice si cele compozite) 4) prelucrarea metalelor (combindnd o, f,t, w si wp); '8)__inspecfia inainte de sin expioatare a echipamentelor, instalaiilor si structurilor (combinand c, f, w, tsiwp)s 1h) ntrefinere feroviard (combindnd f, wp gi alte sectoare privind produsele); i) industria aerospatiala (combindnd c, £, w, t, wp gi alte sectoare privind produsele). Anexa EXEMPLE DE DETERMINARE A PROCENTAJULUI DE IMPERFECTIUNI ‘Unmitoarele figuri prezinti o reprezentare a diferitelor procentaje de imperfectiuni. Aceastd reprezentare poate fi utilizati ca mijloc ajutator la evaluarea imperfectiunilor in cazul radiografiilor gi a suprafefelor de rupere. ° iw 20 30 40 0 60 Figura 1 ~ 1 procent suprafata, 15 sufh . w 20 SD Figura 2 ~ 1,5 procente suprafati, 23 suftur, d= 1 mm Figura 3 —2 procente suprafafa, 30 sufluri, d= 1 mm_ Leetor pag. eee . Cap. 7 GG. Examiniri nedistructive ri 2