A fost odat o copil de mprat cu

pielia obrazului alb ca neaua proaspt,

buzele roii ca sngele tnr i prul negru
ca abanosul. . Se numea Alb-ca-zpada.

Dar mama copilei muri curnd i tatl ei, mpratul, i

lu o alt soie.
Aceasta se voia cea mai frumoas de pe lume. ntrebnd
ns o oglinjoar fermecat, afl c Alb-ca-zpada era mult mai
frumoas dect ea.

De ciud, porunci unui vntor de

la curte s duc fata n pdure, s-o omoare
i s-i aduc, drept mrturie a faptei sale,
inima copilei.

Vntorul, micat de lacrimile

nevinovatei fete, nu se simi n stare s-o
ucid, dobora n schimb un pui de
mistre, i lu inima i i-o duse
imparatesei.

Alba ca Zapada rataci toata ziua prin

padure,iar cand apuse soarele dadu peste o
casuta mica si,vrand sa se odihneasca ,intra.

Obosita fiind,adormi pe loc.Cand se trezi

vazu ca se afla in casa unor pitici.

Cand le povesti patania ei,piticii

fura bucurosi sa o gazduiasca pe biata
printesa

Intr-o zi pe cand Alba ca Zapada

se bucura impreuna cu piticii,imparateasa
afla ca aceasta nu a murit.

Vrajitoarea incearca sa o omoare

pe Alba ca Zapada de doua ori ,dar de
fiecare data este salvata de pitici.

A treia oar, nfuriat peste msur, mprteasa

cea rea se prefcu n negutoreas de mere.
i drui fetei un mr verde pe-o parte i rumen pe alta.

Cand Alb-ca-zpada muc

din mr, se nec i czu ca moart.

De ast dat, piticii, orict se strduir, nu mai

izbutir s-o readuc la via.
O plnser ndelung i, ndurerai peste msur,
o culcar ntr-un sicriu de cletar.

Un fiu de mprat trecu ntr-o zi pe-acolo. O ndrgi i-i

rug pe pitici s-i dea sicriul. Slujitorii prinului luar sicriul dar,
cum mergeau pe cale, unul dintre acetia se mpiedic. Sicriul se
zgudui, fetei i sri din gt bucata de mr otrvit, i ea se ridic,
teafr i la fel de frumoas ca mai-nainte.

Mare a fost bucuria tuturor.Printul si printesa au

facut o nunta frumoasa si au trait fericiti pana la adanci
batraneti.

Proiect realizat de:

Botea Catalina
Gherghe Gentiana
Petrache Denisa
Postirnaceanu Diana