FIOR - Nicolae LABIS

Poate-am visat ceva ru i-am uitat,

Poate-i doar pentru c
viinii s-au nflorat,
Poate-i doar vntul ce limpede sun,
Ori
pentru c au mucat ast noapte din lun
Vrcolacii,
ori stele prea multe pe fa
Mi-au picurat o otrav de
ghea,
Ori poate e diminea.
Cine eti, ori
ce eti,
Abur ori duh strveziu de poveti,
Care-ai
ptruns i mi macini mereu
Trupul i sufletul
meu?
Privesc n oglind - acelai mi-i chipul
i buzele
groase tiate ca-n lemn.
Pe pavza frunii vd bine
c nimeni
N-a scris, nc nu, nici un semn.
Dar vorbele-mi
murmur: sun-ne, -ncearc-ne,
Sufletu-i plpie albe
chemri,
Ochii mi ard rotunjii peste
cearcne,
Inima-i bate ecoul de zri.
Cine eti,
ori ce eti,
Abur ori duh cobort din poveti,
Und
prelins s m nvenine,
Stea fulgerat n mine?