Page 1 of 60° ISTORIA DREPTULUI ROMANESC Curs 1 ORGANIZAREA SOCIALA A GETO-DACILOR IN EPOCA PRESTATALA Geto-dacii fac parte din cadrul neamului tracilor despre care Herodot zicea ca este “cel mai numeros dupa cel al inzilor”. Tracii au patruns in teritoriul de acum al tarii noastre in Neoliticul tarziu, in cadrul procesului de indoeuropenizare a spatiului Carpato- Danubiano-Pontic. Ei au creat © stralucita civilizatie a bronzului pe un intins areal geografic limitat-la-N-de-Zena-Pripetului_le-S -de-M Egee;la-Ede gurile Bugului-sHla-V-de Dunarea-Panonica:— In cadrul neamului tracic s-au cristalizat ca o ramura distincta geto-dacii, de departe cel mai important trib tracic din punet de vedere, al/civilizatiei materiale si spirituale/cat si din perspectiva organizarii politice pe care ei au atins. Delimitarea geto-dacilor ca grup etnic distinct s-a realizat pe un teritoriu vast,delimitat la N de C. Paduras, la $ de Mii Enzi, la E de Nistru si la V de Tisa. Rezulta ca geto- dacii sunt autohtoni pe aceste tinuturi Prezenta statomica pe teritoriul tarii noastre e mentinuta din sec VI iH. Izvoarele latine ii denumese daci (triburile intracarpatice), iar cele grecesti, geti (triburi extracarpatice). Strabon arata in “Geogratia” ca getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau agg popor. Istoria antica ne-a transmis informatii importante privind'Inodul de viatat’dezvoltarea economica si sistemul de realizare a conducerii sociale. Datele se completeaza cu cele extrase din investigatiile arheologice si intregesc imaginea organizarii societatii geto-dace in Epoca Prestatala. Cele mai importante marturii sunt: » ‘Herodot in Cartea IV a Istoriilor sale — expeditia Regelui persan Darius din 514 i.Hr.impotriva scitilor din stepele nord-pontice. Toate triburile trace s-au supus lui cu exceptie geto- dacii care au opus o putemnica rezistenta, fiind invinsi in cele din urma cu toate ca erau ce’ mai vite[i si mai drepti dintre traci. >» Tucidide in “Razboiul peloponesiac” — arata ca getii si celelalte popoare de aici sunt vecini cu scitii, au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri. Aceasta mentiune este foarte importanta deoarece pe baza ei putem extrapola orice referire la sciti si catre geto-daci. > Pompeius Trogus —> uniunea getilor dunareni condusi de un Rex Hristianorum care in sec IV a jucat un rol important in conflictul dintre Filip [I regele Macedoniei si Ateas, capatenie scita, > Strabon si Arian — descriu cu lux de amnunte expeditia din 335 iHr. a lui Alexandru Macedon impotriva getilor de la N Dunarii cand regele a cucerit si o cetate a getilor. > Diodor, Polianus, precum si geograful Pausarias — relateaza conflictul din 292 i.Hr. dintre diadocul Lysimah si capetenia unei unjuni de triburi gete Dromichaites care s-a terminat cu victoria lui Dromichaites. > lustinius — relateaza conflictul regelui Oreles cu bastamii si pedeapsa data de cesta soldatilor sai invinsi. > Pompeius Trobus —- cresterea puterii dacilor in Transilvania sub Robobostes. “incrementa dacorum per Rubdbostem rege”Page 2 of 60 Concluziile sunt: geto-dacii erau 0 populatie sedentara care se ocupau cu agricultura, dispuneau de cetati intarite si edificii impunaroare, armate puternice, bine echipate. -geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului in special in cadrul celei de a I-a varste caracterizata prindezvoltarea puternica a mestesugului, a productiei si a schimbului de marfuri. “pe planul formelor de conducere a vietii sociale, prezinta caracteristicile socictatii gentilice ajunsa la ultimul nivel al decaderii sale-democratie militara a triburilor si uniunii de triburi. In acest sistem de organizare a socictatii atributiile sunt exercitate de Adunarea Poporului Inarmat (toti barbatii capabili sa poarte arme). Adunarea ia cele mai importante decizii pentru viata comunitatii pentru ca funetiona regula: cine isi risca viata in lupta trebuie sa decida. Regi mentionati in relatarile entice nu sunt veritabili sefi de stat, ci simpli conducatori militari, numiti si revocati de Adunarea Poporului Inarmat care le stabileste si atributiile. Se manifesta tot mai pregnant tendinta acestor sefi militari de a-si consolida pozitia, de a transmite cu titlu ereditar. Aceasta tendinta marcheaza tranzitia de la societatea gentilica- tribala la organizare politica de stat. NORMEE DE CONDUITA ALE GETO-DACILOR In Epoca Prestatala, ole ile sociale in cadrul societatii geto- dace erau reglementate prin norme de conduita fara caracter juridic care erau respectaté si aplicate de bunavoie pt ca reprezinta interesele tuturor, norme cu un pYonuntat caracter religios. Unele obicejuri au suprevietuit si in societatea feudala ceea ce reprezinta o dovada incdntestabila a continuitatii poporului roman pe acest teritoriu, iN / * Herodot — fii puteau cere si obtine dé la parinti delimitarea parti care li se euvenea din proprietatea comuna. Rezulta ca instittia proprictatii private era in plin proces de formare. © Furtul reprezenta o atingere foarta grava'g normelor de convietuire sociala. «Pentru incheierea conventiilor sé folosea juramantul si un ritual foarte asemanetor cu infratirea din Evul Mediu. / \ © Juramantul pe zeitatile Palatului Regal, demulmit si juramantul pe treptele regale, pe care trebuia sal faca slujitorii regelyi. Daca regele se imbolnevea, unul din slujitori jurase stramb. Pentru identificarea lui erau desemnati 3 ghicitori pt a urata cine era acela si daca el nega se aduceau 6 ghicitori. Daca dadedu aceeasi solutie, cel in chuza era condamnat la moarte, in caz contrar pedeapsa se aplica primilor 3 ghicitori. Procedura drninteste de proba cu jurator. © Despre casatorie~ Menandra referindu-se la Epoc’ bronzului — unele triburi‘ftace cunosteau poligamia. Horatiu arata ca geto- dac si pazeau cu stasnicie acest lueru. Catre sfarsitul Comunei Primitive femeile erau inferioare barkatului. Dovada era pedeapsa aplicata de Oroles soldatilor sai — “sa faca slujba femeilor Ioh slujbe care mai inainte lor li se faceau”Aceste reguli erau respectate firesc si nu prin cOystrangere. Agatarsii (aveau aceleasi obiceiuri'ca si dacii) formulau regulile in versuri si le invajau cantandu-le. Istoricul Justinius rata ca scitii respecta dreptatea in chip firesc si nu prin legi,\jar Herodot, inea din sec VI iHr. ‘mentioneaza ca getii erau cei mai drepti dintre traci.Page 3 of 60 FORMAREA STATULUI GETO- DAC Saltul calitativ de lademocratia militara la stat e rezultatul unor acumulari cantitative care s- au manifestat print-o serie de manifestari economice si sociale pe care le-a cunoscut societatea geto- Ne 4 o} Pe plan economie,|progresele au dus la cresterea productei’si_a schimbului de marfuri, la dezvoltareg comertulut, aparitia si intensificarea circulatie opera perfectionarea mijloacelor de productie”/ a \ 3] se remarca o adancire a discrepantei dintre bogati si saraci, ilustrata pe plan arheologie prin descoperirea unor morminte bogate care constrastau cu mormintele saracacioase ale mati majoritati ale populatc itia cBlor 2 clase reclama crearea statului ca un instrument destinat sa asigure suprematia clasei dominante, Sunt intrunite cele 2 criterii pe baza carora distingem intre societatca gentilica si societatea statala: criteriul stratificarii sociale si cel teritorial (apartenenta individului la comunitate se realizeaza in functie de teritoriul locuit), _Formarea statului a fost favorizata si de fattori externi: -slabirea puteri celtilor si ilirilor ca urmare a confruintarilor cu romanii, expansiunea romana care a dus la transformarea Greciei si Macedoniei in provineii romane si stabilirea granitei Imperiului Roman pe linia Dunarii. Statul geto-dac s-a format in cursul indelungatei.domnii a regelui Burebista, despre care istoricul Stabon arata ca pus capat razboaielor care ii divigau si slabeau pe dacif, El i-a facut pe acestia sa-i asculte poruncile si a creat statul de care se temeau toti vecinii, inclusiv romanii. Pe langa reforma politica, el a intreprins si o reforma Yeligioasa cu ajutorul [ui Deceneu — Unificarea triburilor si uniunilor triburilor intr-un sistem politeisunic. Prin reforma administrativa, el a mutat centrul de putere din C Munteniei in interiorul arcului Serpatic in zona muntilor Orastie, unde a stabilit capitala Sarmisegetusa, inconjurata de un sistem de protectic, In afara de afirmatiile lui Stabon s-a gasit si inseriptia lui Aponion gasita la mormantul acestuia: Burebista ¢ cel mai mare dintre regii traci ORGANIZAREA STATULUI GETO- DAC Organele centrale; / 1. Puterea suprema — regele ca varf al arisocratiei sclavagiste. 2. Marele Preot — un vice- rege a carui putere religioasa completeaza puterea laica a regelui 3. Curtea regala alacaturita din dregatori. Sistemul dregatoriilor era organizat dupa modelul statelor clenistice. Organizarea local Inainte de cucerirea romana, in Dacia erau unii mai mari peste treburile agricole, iar alti in jurul regelui erau impartiti la baza cetatii. Rezulta astfel existenta a 2 categorii de dregatori, unii cu atributii administrative, iar altii cu atributii miliatre pusi la paza cetatilor. Prineipala atributie a celor pusi mai mari peste treburile agricole era de a supraveghea sistemul distribuirii si redistribuirii loturilor de cultura prin tragere la sort, precum si repartizarea produselor obtinute pe loturile respectivePAKS th \L. sipe baza urmelor pe care aceste institut Page 4 of 60 ESENTA SI FORMA STATULUI GETO-DAC Din punct de vedere al esentei e un stat sclavagist incepator care are particularitati care- apropie de statele bazate pe productia tributala (asiatic). Pentru ca in scurta perioada de existenta a statului geto-dac el nu s-a putut desavarsi ca un stat sclavagist de tip clasic, precum cele grecesti si cel roman. 4 Stratificarea sociala la geto-daci afost observata de Dio Casus si lordanes care ne-au transmis si denumirile categoriilor sociale: aristocratia = tarabostes, ,pileavi” oamenii saraci = comatii,, carla” Si in stamul geto-dac existau rélatii de productivitate de tip sclavagist, insa cclavagismul era de tip patriarhal, sporadic. La baza’productiei statea munca oamenilor saraci, dar liberi. ‘Alaturi de latifundiile pfivate exista si proprietatea comuna devalmasa exercitata asupra obstilor satesti. Exista in statuf geto-dac si un monopol al regelui asupra minelor. Tn privinta fonmei,éste o monarhie cu caracter militar. Strabon se refera la stapanirea lui Burebista numind-o impetiu. O inscriptie din Siria numea stapanirea lui Decebal, regat. Domitian i- a recunoscut lui Decebal calitatea de rege cand i-a acordat diadema de rege, conducator al unui stat clientelar Romei._// \ Ul DREPTUL GETO-DAC > { Odata cu formarea statului se constituie si formarea dreptul geto-dac,normele juridice luand locul cutumelor nejuridice a perioadei democratiei militare. Dreptul s-a format pe 3 cai: (2)) © parte a vechilor cutume antericare formarii statului, cele utile si convenabile clasei dominante au fost sanctionate devenind obiceiuri juridice. in noul context economico-social marcat de existenta statuluiprin comportamente si deprinderi repetate se formeaza si sunt sanctionate noi obiceiuri juridice. pe langa dreptul nescris, se elaboreaza si un sistem de legi care nu ne-au parvenit pe cale directa, ci de Ia istoricii antici. Strabon si Organes afirma ca legile in epoca lui Burebista, care pretindea ca i-au fost inspirate de zei. Nu s-a realizat 0 codificare a legilor, ci s-au introdus noi norme de drept. Asa cum arata autorii legile contin porunci ale regilor. Institutile juridice reglementate de dreptul geto-dac nu sunt ‘cunoscute in amanunt . Le putem reconstitui in linii generale pe baza unor izvoare istorice indirecte Je-au lasat asupra unor figuri juridice de mai tarziu. INSTITUTIA PROPRIETATIL Cea mai importanta institutie geto-daca a cunoscut doua forme: @) proprietatea privata — a stapanilor de sclavi ), proprietatea comuna devalmasa — a obstilor satesti In privinta proprietatii private, aceasta e atestata de Kripton’y“in statul geto-dac exista mari - proprietari de pamanturi si vite”y precum si o serie de izvoare care atesta ca vanzarea sclavilor get daci era o practica frecventa pe pieiele de sclavi ale Imperiului Roman. De aici rezulta calobiectil? proprietatii private il constituie pamantul, vitele si sclavi, iar tirwlati/erau tarabostesii (aristocrat ‘geto-daca). In ceea ce priveste proprietatea comuna devalmasa, existenta si fizionomia acesteia au putut fi reconstituite pe baza unor versuri din odele lui Horatiu. Pamantul obstei nu era impartit, ci se afla in proprietatea comuna- devalmasa a membrilor acestora ca de altel si recoltele stranse de pe aceste terenuri. Cultivarea se facea conform sistemului asolamentului bienal. Pamantul obstei era impartit in loturi de cultura, atribuite membrilor obstei inPage 5 of 60 -folosinta individuala prin tragere la Sort pe termen de 1 an. In anul urmator aceste Joturi erau Tedistribuite famililor din obste prin acelasi sistem al tragerii la sort: Curs 2 INSTITUTIA CASATORIEL tici ne ofera informatii pretioase: casatoria se realiza prin cumpararea viitoarei sotii de la parintii acesteia. —in cadrul familiei, sotia se afla in situatie de inferioritate fata de ‘Poet! OVidiu} sotia geto-daca trebuia sa indeplineasca cele mai grele mune Ei cunosteau si institutia dotei, numita zesire, termen care s-a pastrat in vocabularul juridic al limbii romane si care e de origine daca. si in raportul dintre soti, pe primul plan era virtutea femeii, In cazul dreptulué penal, principalele institutii vizau ietatit Private. In ceea ce priveste dreptul procesual, atributiile realizarii justitiei au fost preluate de i i; in anumite situatii cum ar fi in caz de vatamare corporala, se aplica vechiul sistem al razbunari sangelui. Organizarea actului de judecata era una din preocuparile generale ale statului geto-dac. Tordanes afirma ca regele Comosicus se ocupa de organizareosi judecata proceselor, fiind judecator suprem. Comosicus era si mare preot, fapt ce i-a facut pe unii autori sa afirme ca el era judecatorul Suprem nu in virtutea calitatii sale de rege, ci in virtutea calitatii de mare preot, Poetu! Ovidiu ne arata ca geto-dacii foloseau pe scara larga duelul judiciar ca mijloe de transare a litigiilor {n cazul dreptului international, izvoarele antice descriu rolul important pe care preotii geto- Gaci il jucau in cadrul procedurilor de incheiere a tratatelor dintre statul geto-dac si celelalte state, in sensul oficierii unor ceremonii asemanatoare cu cea infaptuita de preotii cultului pagan roman. Cu toate ca, in urma razboaielor daco-romane, latele romane au cucerit cea mai mare parte a teritoriului geto-dac, au ramas in continuare dacii liberi: N Moldovei, Crisana, Mé lures. Nu tot teritoriul cucerit a format din pinet de vedere administrativ provineia Dacia pt ca unele teritorii au fost incluse admis \ Dacia a foSk organizata in mai multe etape: (®) 106117 (moartea lui Trafan) ~ organizarea clk provincie unitara cuprinzand Transilvania fara coltul SE, Banatul si @®) u7=124 omni i Hadrian) ~ au avut loc ma} ute organizar: adrian a abandonat $ Mutdoveisheca mai mare parte a campici muntene pt greu de aparat si a impartit provincia Dacia in Dacia Superioara (Transilvania coltul SE si Bantul) si Dacialnferioara (Oltenig si cottul SE) ¢in 124, din ratiuni de ordin militar, se ereaza o nouaprovincie la N de Aries si Muresul “Superior, Dacia Porolissensis. (G)r68 = 169 (domnia tui Mare Aureliu se realizeaza ultima organdbare a DacieiPage 6 of 60 © Dacia Superioara si Dacia Inferioara sunt contopite si formeaza DaciaApulensis din care, mai apoi, se desprinde Banatul (dupa alti autori Oltenia), formandu-se Dacia Malvensis. ‘© Dacia Porolissensis este mentinuta in vechile sale granite. In momentul retragerii aureliene existau Dacia Apulensis, Dacia Porolisensis si Dacia Malvensis, | ORGANELE CENTRALE ALE PROVINCIEI DACIA (1 eS 8) / Provincile romane sunt de doua categorii jiul unui reprezentant al sau, “un guvernator al provinciei, numit legatul augustis pro practore El este recrutat din membrii ordinului senatorial si e de rang consular (e fost consul la Roma). Imperiumul sau ii da dreptul sa conduca mai multe legiuni, Resedinta si capitala provinciei se aflau la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmisegetusa. Acest legat imperial exercita puterea suprema pe'plan administrativ, “militar si judiciar. Situatia se mentine dupa prinia reorganizare! in Dacia Superioara, cu mentiunea ca legatul - imperial epeireortardinelnetabrioinaluisenstriald anu mains sconaieneci Eto ane El nu are dreptul de comanda decat a unei singure legiuni, si anume, Legiunea a 13-a Germina care isi avea sediul in castrul de la Appulum, tot acolo aflandu-se si resedinta. Capitala provinciei ramane la Colonia Ulpia Traiana. In Dacia Inferioara, aceasta fiind 0 provincie de rang inferior, conducereaveste exercitata de ridial, procurati augusti (preses). El ¢ recrutat dintre| (coral Capa acestl provinl st resedinia sunt la Drobets ‘Aceeasi situatie exista si in Dacia Porolissensisycapitalasi resedinta flind la |NapotaiInsa, din considerente militare, Legiunea a 5-a Macedonica care stationa in Moesia Inferioara este transferata din Dobrogea in marele castru de la Potaisa, din acest moment conducerea acest provincii a fost incredintata comandantului Legiunii a 5-a. ye Dupa reorganizarea lui Marcus Aurelius, ne ne “ redobandesteimportanta'de odinioara: El coordoneaza din punct de vedere militar si ¥ Dacia, purtand titulatura de Jegatus augusti pro_praetore daciarum won wle ‘Unitatea celor 3 provincii este intarita in vremea lui Alex Severus prin ridicarea Coloniei Ulpia Traiana la rangul de Metropolis a celor 3 Daci “Alt organ de conducere la nivel central ¢ (Conéiliumirovineiaey(Concilium Daciarum rium). A fost creat in vremea domniei lui Mare Aureliu sie ovina format a in Palatul si alegeau un Dacia (Sacerdos arae augusti). Augustarilor. Membrii_adunari presedinte al adunarii care era administratiei imperi magistratilor prezidentiali. ‘Principala sarcina era de a intretine cultul Romei si al Imparatului in viata, in scopul intarrii unitatii provinciei, cresterii atasamentului si loialitatii provincialilor fata de puterea romana, K oy 40 — Wir 1 HyPage 7 of 60 ORGANIZAREA FINANCIARA A DACIEI “Administrerea"finahtelor provinciei revenea unor \procurarorilifinamiciariy cu Sediul la’ Sarmisegetusa, unde se centralizau datele privind impozitele si veniturile intregii provincii. Acest Procurator era, , recrutat dintre mémbrii Ordinuluii ‘ecvestru si? Atunci cand locul guvernatorului Daciei Apulensis era liber, interimatul conducerii celor 3 Dacii era asigurat de procuratorul financiar al acestei provincii. In Dacia Inferioara si Dacia Malvensis, atributiile finaneiare reveneau procuratorilor prezidiali ai provinciilor respective. Pt Dacia Porolisensis, in fruntea provinciei este plasat conducatorul Legiunii a 5-a , iar atributiile financiare sunt preluate de un procurator financiar special. Impozitele erau stabilite din 5 in 5 ani prin recensamantul bunutilor si persoanelor efectuat de magistrati specializati — dumquirii quinquenates. Impozitele erau: ~directe (tributa) - celfnaneiar (se platea si pe cladi i),numit ributum soli ~ cel personal (il plateau si peregrinii).aumit sributum ~indirecte (vectigaria) ~ cel de 5% pe mosteniti si eliberaride sclavi. —cel de 4% pe vanzari de sclavi. ~cel de 2,5% pe ciculatia pers. Pt incasarea acestor impozite erau organizate oficii vamale (stationes) conduse initial de sclavii imperiali, apoi de arendasi (conductores), iar dupa 169 de procuratori vamali recrutati dintre membrii ordinului ecvastru. \ ORGANIZAREA LOCALA In provincia Dacia au existat 2 categorii de asezari: urbane si rurale, “Asezarile urbane erau coloniile si municipiile. Coloniile sunt [eentre”romaneyputemic: ronianizate, locuite de cetatenii romani care se bucurau de plenitudinea drepturilor civile si politice. Unele colonii beneficiau si de fuslitaligim (o fictiune juridica prin care teritoriul acestor colonii era asimilat solului Italiei, astfel incat, cetatenii romani din coloniile respective exercitau dreptul de proprietate quiritara, fiind scutiti de plata impozitului funciar). Municipiile.erau asezari urbane de rang\inferior, maiputin tomanizate, in care parte din locuitori era aleatuita din necetateni. Statutul lor juridic era unul intermediar, insa, in epoca cuceririi Daciei, distinctia atat de clara la origine intre color \cepuse sa se estompeze. Cu exceptia Coloniei Ulpia Trai in Dacia, ca toate orasele din Imperiu se bucurau de 0 Conducere autonotna, fiind organizate dupa modelul Rome, fapt ce I-a determinat pe Aulum Gelium sa afirme in lucrarea “Noctes Atice” ca orasele din Imperium reprezinta mici efigii ale Romei. Onganul suprem de conducere a oraselor era Consiliul Municipal asemanator Senatului Roman (Senat Municipal cum era numit). (Membrii SenatelorMunicipaleyalcatuiau ordinuly ‘decurionilor. Nr decurionilor din Consiliu! Municipal era cuprins intre 30 si 50, fiind stabilit in actul de infiintare al orasului in functie de numarul de cetateni.Page 8 of 60 Membrii Senatului Municipal erau ‘desemnati din 5 in Svani de quinquenales in urma efectuarii recensamantului, Jar pt a putea accede la decurionat, o persona trebuia sa indeplinesca 3 - sa 5c ERENT ic nascut din parinti dintotdeauna liberi) = saaiba varsta minima de = saaiba o avere de minim 100 000 de sesteti! Erau preferati aceia care indeplinisera magistraturi municipale si sacerdotale. In epoca cuceririi Daciei de catre romani, ordinul decurionilor ajunsese in Imperiu la maxima lui expansiune politica si economica, fapt ilustrat de o inscriptie gasita la Drobeta care numeste ordinul decurionilor “ordo splendisicus”- VY VER: - Conducerea executiva a oraselor este asigurata de magistratii superior! denumiti in colonii dumvirit iuredicundo, iat in municipiiquatroviri ture dicundo, avand atributii administrative si judiciare, precum si de ceilalti magistrati! edili’ care asigurau politia oraselor, aprovizionarea pietelor si intretinerea cladirilor si strazilor si quesiorif care administrau finantele si bunurile oraselor. Tn subordinea magistratiilor municipali se afla un intreg aparat alcatuit din functionari si slujbasi marunti denumiti aparitores. (preotii municipali) erau alesi dintre membrii ordinului decurionilor si erau organizati intr-un sistem ierarhic, in frunte cu un pontifex, ales dintre decurioni si apoi flamines - preotii zeilor principal si augurii. In cel de-al doilea esalon de conducere a oraselor se afla Ei erau recrutati dintre persoanele care nu aveau acces la decurionat, fiind alesi pe viata de decurioni. Principala misiune era aceea de a intretineycultul/Romei'si al Imparatului in viata, sens in care ‘trebuiau sa faca donatii orasului pt ridic ivile si religioase. ‘Avgustarii se constituiau intr-o asociatie cu sediul la Colonia Ulpia Traiana unde se afla conducatorul lor Sacerdor Arae Augusti care era si presedintele Conciliului celor 3 Dacii La cel de-al treilea nivel se aflauscolegiiles (colegia), asociatii profesionale, religioase, funerare, avand ca scop intrajutorarea membrilor lor. Colegiile profesionale crau organizate dupa ‘model militar in decurii si centurii, ce eraw'conduse de un prefectus sau magister si se puneau'sub - protectiea unui cetatean de baza al orasului (patromtus sau defensu). “Asezarile rurale sunt: cele organizate dupa modelul autohton in forma traditionala a obstilor satesti sau teritorialé. te dupa modelul administratiei romane: = cele organizat ~ pagus (pl. pagi) = vieus (pl. vici). Pagii sunt asezari rurale amplasate pe teritoriul'coloniilor‘locuite’de eétateni romani (pagus aque — pe teritoriul Ulpiei Traiana si condusa de un prefectus decurion al Ulpiei Traiana ~ si pagus micia). Vieii sunt asezari rurale aflate pirustarum condus de un princeps). sezari rurale: Stationes care sunt puncte fiscale, vamale, postale, de paza si control amplasate la granita provinciei, dar si in interiorul acestuia. Canabele sunt asezati pe langa castrele romane locuite de mestesugari, negustori, veterani, familia si rude ale soldatilor si ale altor persoane care aveau interese cu trupele romane.Page 9 of 60 DREPTUL IN PROVINCIA ROMANA DACIA Dreptul in Dacia, ca de altfel in toate provineiile Imperiului, are un profund caracter statuar, El consacra un statut juridic diferit pentru diversele clase si categorii sociale. Cetatenii_romanj se bucurau in Dacia de plenitudinea drepturilor civile si politice, cu exceptia proprietatii quiritare pe care nu o putea exercita decat cetatenii romani din’ coloniile investite cu ius italicum, ‘Drepturile politice era - jus suffragi- dreptul de a alege; ~ius honorum- dreptul de a candida la o magistratura; ~ ius militiae- dreptul de a face parte dintr-o Legiune romana, _ Drepturile civile erau: -ius comerci - dreptul de a incheia acte comerciale; ius conubi - dreptul de a incheia o casatorie valabila; - legis actio - dreptul de a utiliza mijloacele procedural ale dreptului civil pentru valorificarea drepturilor lor subiective si a pretentilor lor legitime In raporturile dintre ei, cetatenii romani utilizau normele dreptului civil, iar in raport cu necetatenii, dreptul gintilor. Curs 3 aveau un statut juridic intermediar intre cetateni si peregrini, bucurandu-se doar de 0 parte din drepturile civile si politice. Aveau dintre drepturile civileius comerci, uncori ius conubi silegis actio, iat dintre drepturile politice aveau doarius suffragi, nebeneficind deius honorum si ius nilitiae, Latinii din Dacia erau latini fictivi (aveau statutul juridic al latinilor coloniari, dar nu erau rude de sange cu romanii). Se utilizeaza termenul de latini in sens juridic si nu in sens etnic. In perioada stapanirii romane in Dacia statutul de latin devenise o exceptie, aplicandu-se numai unui numar restrans de persoane, datorita tendintei de generalizare a cetateniei romane. Latinii utilizau in raporturile cu cetatenii romani si cu peregrinii, precum si in raporturile dintre ei normele dreptului gintilor. formau categoria sociala cea mai importanta din Dacia deoarece intra marea masa a autohtonilor daci. Ei erau numiti dediciti pt ca se opusesera cu forta armelor cuceririi romane. Nu se bucurau de dreptul lor national, anterior cuceririi romane. In raporturile cu cetatenii si cu latinii, precum si in raporturile dintre ei, utilizau dreptul gintilor. Peregrinii obisnuiti puteau utiliza in raporturile dintre ei si cutumele locale desemnate prin perifraza: “leges moresque peregrinorum”. Cutumele erau recunoscute si acceptate in masura in care nu contraveneau normelor de drept si principiilor juridice romane. Din examinarea statutului juridic al diferitelor categorii de persoane, rezulta ca dreptul gintilor e un drept comun cetatenilor, latinilor si peregrinilor, utilizat in raporturile juridice dintre acestia. Formele juridice bazate pe ius gentium, desi diferite de cele bazate pe ius civile, produceau efecte juridice valabile, chiar daca imperfecte in raport cu exigentele dreptului civil. ‘ex: - cetatenii romani se puteau casatori valabil cu o peregrina, dar nu aveau asupra sotiei si asupra copiilor nici manus deplin, nici patria potestas deplina. - forma scrisa utilizata in contractele incheiate intre cetateni si peregrini se folosea nu ad validatem (folosita pentru insasi incheierea valabila a contractului), ci ad probationem (folosita ca mijloc de proba). = litigiile civile dintre cetateni si peregrini erau deduse in fata instantelor romane din provincie pe baza fictiunii ca peregrinul este cetatean roman “s/ civis romanus eset”.Page 10 of 60 Tus gentium, ca diviziune a dreptului privat roman ¢ mult mai evoluat in raport cu dreptul civil, intrucat nu presupune forme solemne si gesturi rituale si se intemeiaza in principal pe elementul subiectiv al vointei romane. In procesul convietuierii romanilor cu dacii, dreptul civil, dreptul gintilor si cutumele locale s-au apropiat pana la contopire dand nastere in conditiile specifice ale Daciei, unui sistem de drept nou pe care-| numim dreptul_daco-roman. In acest proces de sinteza juridica, este evident ca 0 influenta covarsitoare o exercita dreptul roman care a fost si ramane cel mai evoluat sistem de drept pe care La avut omenirea. Insa, si normele dreptului local au exercitat o influenta asuprasdreptului roman, mai ales in inlaturarea formalismului din actele juridice si in generalizarea principiului bunei credinte, lo PRINCIPALELE INSTITUTI ALE DREPTULUI APLICAT IN DACTIA\ iy a ss) INSTITUTIA PROPRIETATHL ~ Qu'¢ 45S. ravi Ocal, FCoge i oS ‘supra solului se exercita proprietatea quiritara si proprietatea provincial. -Proprictatea quiritara era exercitata d ‘italioum,jsolul acestora fiind exclus de la plata impo: il funciar. Ceilalti proprietariautobtoni si colonisti exercitau proprietatea_provinciala. Terenurile (gor public). Ele insa erau date in folosinta provinciakilor carey — tributum soli sau stipendi. Intrucat aceasta stapanire era dificil de incadrat din punct de vedere juridic, jurisconsultii romani au cautat sa o defineasea pe baza ideilor si institutiilor juridice existente la acea data si sa o incadreze in categoriile juridice cunoscute de ei, considerand ca locuitorii din provincii exercitajasupra fondurilor provincilale fie posesia, fie uzufructul. Tot ei au considerat ca provincialii pot fi asimilati pana la un punct cu titularii drepturilor reale. In realitate, provincialii exercitau asupra terenurilor respective o veritabila proprietate, pe care doctrina modema a de 1-0 prin proprietatea provinciala. cum pot fi transmise aceste terenu Ca atare ei dispun de toate atributele dreptului de proprietate: ius putendi ~ dreptul de a folosi bunul, ius fuendi dreptul de-ai culege roadele, ius aputendi / dispunendi — dreptul de a dispune de bunuri. Dupa modelul uzucapiunii din dreptul civil a fost creata o iprescriprioslongi-temporist Aceasta prescriptie se deosebeste de uzucapiune prin 2 aspecte: )sub_aspectul termentlor it codului decemviral, uzucapiunea ¢ de 1 an pt bunuri Mobile si de 2 ani pt bunuri imobile. = termenul pt prescriptio longi temporis ¢ de 10 aniintre prezenti si de 20 de ani intre absenti. @aub aspect efectetor -uzveapiunea e opFESCFIPic ahizitiva in sensul cltuce la dobandirea proprietatii la implinirea termenului, daca si celelalte conditii ale wzucapiunii sunt indeplinite - precriptia longi temporis e o/preseriptie extinctiva’in sensul ca are ca efect respingerea actiunii in revendicare a proprietatii provinciale de catre cel care a posedat bunul 10 sau 20 de ani. La implinirea termenului, posesorul nu devenea proprietar, astfel incat, daca pierdea stapanirea bunului, nu-l putea revendica.Page 11 of 60 Prescriptia longi temporis spre deosebire de uzucapiune permite jonctiunea posesilor si de asemenea nu necesita nici ius ritlul sau justa causa si nici buna credinta. Tot pentru proprietarii provinciali a fost creata o prescriptie special: temiporis (prescriptia celei mai lungi durate) cu termen de 40 de ani in vremea Imparatului C-tin cel Mare, pe care Imparatul Teodosio II in -a redus la 30 ani. Aceasta prescriptio longisimi temporis avea tot un caracter extinetiy si se aplica si bunurilor imperiale si bunurilor Bisericii Crestine. Imparatul Tustinian, in cadrul politicii sale unificatoare, inclusiv in domeniul domeniat dreptului, a suprimat deoscbirea dintre fondurile Italie’ si cele provineiale, in sensul ca, si solul Italiei a fost supus impozitelor, moment in care, proprietatea provinciala a reforma pt unificarea prescripi Tustinian a creat in 328 d.Hr., printr-o Constitutiune,un sistem intermediar potrivit caruia, daca posesorul nu ¢ de buna credinta, dar nu a intrat in posesia bunului prin mijloace violente, dobandeste proprictatea bunului dupa trecerea a 30 de ani, In acest caz prescriptio longisimi temporis pastreaza caracterul extinsiv. ess “I Daca posesorul nu are nici justultitlu, nici nu e de buna credinta sau daca a intrat in posesia bunului prin mijloace violente poate, dupa exercitarea unei posesii de 30 ani, sa respinga cu succes actiunea in revendicare a proprieterului, dar nu va dobandi niciodata proprietatca bunului respectiv. Aceasta e o prescriptie extinctiva. Curs 4 Aceasta figura juridica a proprietatii provinciale sta la baza viitoarei proprietati divizate de tip feudal, locuitorii liberi/ai-Daciei romane au Pe langa aceste forme de proprietate aplicabilesolului cunoscut si o alta forma de proprietate, denumita proprietaia peregrina. Aceasta forma de proprietate a fost creata din considerente de ordin economic, intrucat peregrinii erau principalii parteneri de comert ai romanilor,dar ei nu dispuneau de ius commereitsi deci nu aveau acces la proprietatea quiritara Proprietatea peregrina /a fost ocrotita prin mijloace create dupa modelul celor aplicabile _ proprietatii quiritare: Cu aceleasi mijloace au fost acordate peregrinilor si alte 2 actiuni, care protejau cele 2 forme de proprietate: ,actio furti"(furtul) si ,aetio damni in iuriam dati” (delictul, paguba cauzata pe nedrept). INSTITUTIA CASATORIEI Erau admise casatoriile intre peregrini, acestia avand acces si Ia tutela si la adoptiunea fraterna pe baza careia s-a creat in feudalism institutia infratirii. INSTITUTIA SUCCESIUNILOR In aceasta materie, mostenirea era deferita conform legii, prin testament, materie in’ care ce a dat nastere in feudalism testamentului lasat, cum spune Legea Tarii, cu limba de moarte. Ca o particularitate, peregrinii aveau testamenti factio pasiva, in sensul ca puteau vent succesiunea cetatenilor romani. Succesiunea cetatenilor romani.Page 12 of 60 INSTITUTIA OBLIGATHLOR In aceasta materie, Dacia romana cunoaste o reglementare amanuntita, deoarece epoca stapanirii romane in Dacia coincide cu_perioada dé~apogeu in Imperiu, caracterizata printr-o maxima evolutie a productiei si a schimbului de marfuri Obligatiile sunt supuse in acest context unui regim juridic extrem de complex, rezultat din combinarea unor elemente de drept civil, drept al gintilor si de drept autohton. Expresia acestei sinteze juridice o gasim intr-unul din cele mai importante documente ale Dreptului privat roman care face parte din categoria textelor epigrafice si anume yTripticele din Transilvania”. | TABLITELE CERATE DIN TRANSILVANIA Tablitele cerate din Transilvania se prezinta sub cate treif Fetele interioare ale tablitelor exterioare si ambele fete ale tablitei interioare sunt scobite, scobitura flind acoperita cu ceara pe care s-a scris cu varful unui stilet. Ele au fost descoperite intre1786 — 1855) .osia Montana) \intro mina'de y aur abandonata! “Tuerarea “Corpus inscriptiones latinarum”, Plecand de la faptul ca ele sunt datate in 167 d.Hr., epoca in care romanii se aflau in razboi cu cvazii si marcomanii, el a spus ca locuitorii acelei asezari au ascuns in mina actele cele mai importante ale comunitatii si au fugit din calea razboiului dupa care nu s-au mai intors. Ipoteza lui MomiSen nu ¢ plauzibila pt ca expoatarea minclor de aur din Mtii ‘Apuseni reprezenta preocuparea esentiala a administratici romane in Dacia, de aceea e mai usor de presupus ca numai persoana care le-a ascuns nu s-a mai intors. Au fost descoperite 25 de triptice dintre care numai 14 sunt lizibile, restul aflanduse intr-o stare de degrada. Din cele T4-4°eonin contacts de vancare 73 ConasIeWe munca? conrate de | imprumut; un contract de societate, ‘un contract de depozit, un proces verbal prin care:se desfiinta 0 si un_contract carey analiza contractelor se desprind o serie devconcliaii/referitoare Iajformalactelor, la Celementele'sivefectele'lor si | 7 eng \Ui ‘Tn_contractul_ de_imprumut @ o/femeie peregrina; Andaiona iui Vaio, ceed ve inseamna o derogare'de la/exigentele dreptuluiromar, stiut flind ca femeia sui tiwis era considerata obstaculata din punct de vedere intelectual, fiind pusa sub tutela agnatilor sai. Si totusi in acte femeia incheie, fara autoritatis turores actul juridic respectiv, ceea ce inseammna ca incheierea'a fost, | dreptului roman,’ pt ca dobanzile se percepeau in baza unui act solemn, in baza unei stipulatio usurarum alaturata lui muutum (stip dobanzilor) sau in baza une! stipilatio sortisex usurarum (stip capitalului si al dobanailo). it (actul prin care bancherl se obliga sarestituie clientului suma pasta +o dobande). In Triptice/ aul nit) , adica pt a proba o obligatie nascuta dintr-un alt act. Se remarca faptul ca stipulatiuned e utilizata’atat pt realizarea operatiunii juridice a ‘impramuuli cu dobands, cat tpt consttiren nor gaanti personae, des la wee spective fata de stadiul de evolutie al dreptului roman, operatiunile juridice respective se realizau prin acte speciale. haoPage 13 of 60 Totusi, in Transilvania, ele se realizeaza prin stipulatiune, in virtutea caracterului abstract al acesteia care ii confera o functie generala, find utilizata in raporturile dintre cetateni si peregrini, intrucat stipulatiae si un act de drept al gintilor. Unul din contractele de Jocatiune imbraca in forma juridica locatiunea dé sérvicii{ fiind in speta lun contract de’ munca prin care/un miner se angajeaza sa presteze servicii intr-o minal Se Prevede in contract si clauza potrivit carcia mineral accepta’sa nu fie platit de proprietarul minei po reve an Problema care se pune ¢ aceea a suportarii riscului in contract, si din aceasta perspectiva, in ¢reptul roman vechi functiona regula: El nu va fi platit, chiar daca nu presteaza servi care nu-i sunt imputabile. In dreptul roman clasic aceasta regula se modifice, in sensul ca, riscul in contract e suportat de conductor (proprietarul minei). El trebuie sa-I plateasca pe locator chiar si pt zilele in care acesta nnu-si putuse efectua munca ca urmare a unei situatii ce nu-i era imputabila. Si totusi in contractul din Triptice apare aceasta clauza derogatorie prin care se revine la sistemul din dreptul roman vechi. Existenta acestei clauza arata ca, in Dacia, dfeptil! aplicabil Se le inchiriate datorita unei imprejurari . Onestiores putand imputa celor umili clauze defavorabile. Incontractele de vanzare, forma vanzarii e diferita de cea a dreptului roman clasic, in sensul ca intr-unul din actele din Triptice avem oclauza'de\cumparare, o'declaratie'referitoare laypret)si ii, Vanzarea fusese influentata’desdreptuljlocalystiut fiind ca in dreptul roman clasic toate aceste efecte izvorau dintr-un singur act si anume,contractul consensual de _vanzare, In alt caz, In dreptul roman ee actele se clasifica in 2 categorii: acte redactate in forma obiectiva/(semnate numai de martori) si XS cele redactate informa subiectival(semnate numai de parti). Imprejurarea ca in Triptice actele sunt | _semmate si de martori si de parti si de garanti, ne arata ca ne aflam intr-ofza de tranzitie delay Aceasta din urma generalizata in dreptul roman sub influenta dreptului grecesc. 0 alta operatiune juridica de vancare se realizeaza printt-o curiozitate greu de explicat atat ipatiunii, cat/si prin intermediul contractului consensual de vanzare. Ceca ce complica si mai mult lucrurile e faptul cé r In literatura de specialitate sunt mai multe opinii. Uni au spus ca e adevarat ca ‘mancipatiunea nu-si produce efectele, dar vanzarea se realizeaza in virtutea contactului consensual. Aceasta afirmatie e doar 0 constatare. Altii au spus ca partile din greseala au utilizat termenul de mancipatiune si de fapt e vorba de traditiune. Acestea nu pot fi acceptate pt ca privese acest act din perspectiva metafizica de cercetare a fenomenului juridic. Singura explicatie valida e cea a determinismului de tip dialectic. Astfel, stim ca in dreptul roman contractul consensual de vanzare nu e translativ de proprietate si generator de obligatii. In dreptul roman clasic, la care ne raportam, transferul proprietatii se face prin act (senile (mancipatiunea). La celalalt capat al procesului istoric de evolutie in materia vanzari constatam ca in Legea tarii, vanzarea e consensuala translativa de proprietate. oe actele juridice continute de Triptice, prin fizionomia lor, se indeparteaza de la formele prescrise de dreptul roman, dar si de la normele dreptului dac. Faptul ca unele reguli si i romane sunt derivate de la menirea lor initiala, capatand in Triptice functii si finalitati noi nu trebuie interpretat ca pe o curioziate istorica, ci ca pevoymarturievevidentava'sintezeijuridice y /daco-romane.Page 14 of 60 Curs 5 CARACTERELE OBSTII SATESTI SAU TERITORIALE si din denumirea sa, un prim caracter este caracterul teritorial, obstea find Termenul care desemneaza teritoriul stapanit in comun de membrii obstii este termenul de “smosie' (de sorginte traca) sinonim cu termenul de proprietate (de sorginte latina) in expresti cum ar fi: mosie cumparata / mosie mostenita. Pentru a desemna partea care revine fiecarui membru al obstii se utiliza un termen din aceeasi familie de cuvinte si anume: termenul de mos (de sorgine traca), alaturi de care in limba romana a patruns si un termen de sorgine latina, termenul de batran care vine din latinescul vetiranus, de aici avand expresia ,,mos batran". Patrunderea slavilor si influenta exercitata de acestia in cea de-a doua etapa a etnogenezei romane a determinat aparitia in limba romana a unor dublete slave, de exemplu ,.ocina”, ..debina, bastina", ce sunt sinonime cu ,,mosie”, in sensul de proprietate ereditara, -Caracterul agral sau pastoral Caracterul agral este determinat de indeletnicirile fundamentale, traditionale ale stramosilor nostril geto-daci: agricultura si cresterea vitelor. Corespunzator acestor indeletnicii,teritoriul obstei era impartit in campii de cultura, adica teritorii destinate agriculturii si pasunii, care in sens larg cuprinde si padurea. Cresterea vitelor s-a realizat intr-o forma pastorala specifica, prin iranshumanta, intalnita nu numai in satele de munte, ci si la cele de campie si care nu inseamna nomadism, pentru ca ea nu poate fi inteleasa corect doar in legatura cu cealalta ocupatie traditionala ‘a romanilor si anume agriculture, in sensul ca activitatea pastorala era cu caracter secundar, iar pe de alta parte, caracterul de stabilitate al ocuparii pastorale era dat tocmai de destinatia specifica acordata unor terenuti, aflate in hotarul obstei, cele utilizate exclusiv pentru pasunat. ( ORGANIZAREA OBSTEI SATESTI Fiind 0 comunitate de munea, obstea este organizata in vederea exercitarii in conditii optime a indeletnicirilor traditionale ale membrilor sai: agricultura si pastoritul. Organul suprem era Adunarea Generala a Obstei! numita tot obste, convocata prin viu grai si care se tinea la Casa Obstei, iar in zilele de sarbatoare la Biserica, La Adunarea generala i ;, majoratul fiind stabilit fie in functie de varsta 18 sau 21 de ani, fie in functie de data casatori ‘Adunarea generala lua toate /decizile/ privitoae, , la Organizareay munciiyiny EE a eect seat fkatetenlde unt naremenbal obs} mbrimasiey jupan. Apoi un dublet de origine geramnica: cneaz, si unul de origine Slava: voievod. ‘Acesti termeni i-au determinat pe unii autori sa afirme ca institutia enezatului si cea a jodatului nu ar fi creatii ale poporului roman, ci ar fi institutii de origine straina, preluate de romani in procesul lor de afirmare ca popor distinct in istorie. Insa aceasta sustinere nu poate fi primita pt ca termenii respectivi au patruns in limba romana ca dublete ale termenilor originali, ca urmare a supravietuirii daco-romanilor cu migratorii,Page 19 of 60 iar pe de alta parte in organizarea institutionala slava, cnezatul si voievodatul sunt institutii cu continut diferit de cele ale romanilor. La slavi termenul “cneaz” inseamna principe, iar “voievod”, duce. In jerarhia feudala romaneasca, voievodul e mai mare peste o adunare de cnezi, fiind ales de adunarea cnezilor si continua pe plan superior atributile judiciare ale enezilor si juzilor. Aceste formatiuni prestatale de tip feudal au depasit stadiul de organizare sociala al uniunilor si confederatiilor de obsti, fiind adevarate formatiuni de tip politic statal cu un aparat administrativ si militar corespunzator care sa asigure realizarea functiilor interne si externe. 1. Funotia interna asigura tinerea in ascultare a taranimii dependente. In acest sens juzii, cnezii, voievozii dispuneayde asezari intarite si de cete militare compuse din curteni si slujitori care aleatuiau un adevarat aparat razboinic (“apparatus belicus” asa cum e el numit in Diploma Cavalerilor Ioaniti) si cu ajutorul caruia ii tineau in ascultare pe taranii dependenti. 2. Functia_extema era slab dezvoltata deoarece aceste organe politice isi exercitau autoritatea pe teritorii restranse si dispuneau de mijloace militare insuficiente pt 2 face fata sarcinii de aparare impotriva atacurilor popoarelor vecine. In acest context, feudalii romani erau de regula vasalii unor feudali staini in cadrul sistemului relatiilor sociale de vasalitate. Odata cu dezvoltarea functici de productie si cresterea puterii economice si militare, feudalii romani au cautat o cale de a evita sa imparta veniturile lor cu feudalii straini, ai caror vasali erau. Aceasta cale a fost unirea feudelor lor, in cadrul statelor feudale romanesti de sine statatoare. Procesul formarii statelor feudale romanesti e un proces unitar cu trasaturi esentiale Tomanesti pt toate teritoriile locuite de romani, dar si cu particularitati de lao tara la alta, Unii autori au sustinut ca formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare este rezultatul descalecarii, insa cel care a inteles pe deplin factorul determinant al acestui proces a fost marele nostru istoric Nicolae Balcescu, care a spus ca niste stapani ai unor state asa de mici precum Fagarasul si Maramuresul nu puteau avea destula putere spre a cuprinde asemenea provincii, adica ‘Tara Romaneasca sau Moldova. Feudalitatea nu se putea introduce in aceste tari cu acesti domni ~ Radu Negri.Page 20 of 60 Curs 6 FORMAREA DREPTULUI FEUDAL NESCRIS. LEGEA TARIL In perioada cuprinsa intre retragerea aureliana (sec IV) si sec IX, in cadrul obstilor si al lor de obsti, a existat un sistem de reguli de conduita fara caracter juridic care reglementau relatiile sociale dintre membrii obstii, iar conducetea colectiva a obstilor veghea la aplicarea si respectarea acestor reguli, reguli ce nu erau dotate cu o sanctiune statala, ci cu o sanctiune obstesca. Transformarea acestor reguli de conduita ‘a norme de drept a insemnat indeplinirea cumulativa a dowa conditiz ~ acele reguli de conduita au dobandit un caracter de clasa, adica au incetat sa mai exprime caracterul de egalitate si au devenit expresia clasei dominante in societate; = normele respective au fost inzestrate cu o sanctiune statala, asigurata de aparatul de constrangere a statul Din aceasta categorie fac parte norme care reglementeaza privilegiile nobilimii, obigatiile taranilor dependenti exprimate sub cele 3 forme ale rentei feudale, sistemul relatiilor feudale de vasalitate, noua organizare politica a socictatii si anume caracterul ereditar al institutiei enezatului si caracterul electivo-ereditar al institutiei voievodatului. Pe planul formei, normele Legii Tarii au imac OR lonsawesonlasinars) dreptul nostru feudal neseris, un ,,jus nonscriptum”. In aceste conditii, cuncasterea Legii Tari a fost posibila pe baza dovezilor serise interioare si straine care fac aplicare la dispozitiile Legii Tarii Documentele ‘interne sunt hhrisoavele domnesty care reprezinta cazul de aplicare la situatii determinate, documentele exterioare sunt emise de cancelarile straine ce utilizau diferite denumi pentru desemnarea dreptului nostra feudal nescris (ex: voloschizohon - documentele cancelariei polone, zaconvlaski - documentele cancelariei sarbe, iusvalahicum, lex olahorum - redactate in limba latina a cancelariei maghiare). ‘Observam ca strainii priveau dreptul nostru ca pe un drept personal. Atunci cand desemnam dreptul nostru utilizam singularul, Legea Tarii sau obiceiul pamantului pentru ca in constiinta poporului roman dreptul feudal nescris este un drept stravechi de la intemeierea tarii si chiar anterior acestui moment. Wy danas onacs ne ceveqeea aula ssc, X, SREDCCORAITCCED ‘L)-A doua este perioada cuprinsa intre sec IX si sec XIV, epoca timpurie, apar norme 5 ia incepe odata cu intemeierea, adica sec XIV si pana la sfarsitul feudalismului, EPage 21 of 60 TRASATURILE LEGII TARIL 1. Legea tarii are un caracter unitar, semnificativ in acest sens find utilizarea termenului de tare, desi romanii au cunoscut mai multe organizari de tip politic, ei au folosit un termen comun pentru aceste organizari.Aceasta unitate terminologica este folosita pe intreg teritoriul locuit de romani, 2. Legea tarii are un caracter teritorial-imobiliar ~ Legea tarii ¢ dreptul unei societati organizate politic in tari, adica legea unui teritoriu organizat din punct de vedere statal. Astfel, ea se deosebeste de dreptul popoarelor migratoare care nu e un drept teritorial, ci unul personal. > caracteristica Legii tarii de a fi un drept imobiliar rezulta din institutia fundamentala a dreptului obisnuielnic, institutia proprietati, in special a terenului care cunoaste 0 amanuntita reglementare. 3. Legea tarii are un caracter profund original, fiind o creatie a poporului roman. ~ influentele straine asupra institutifior juridice romanesti nu au adus atingere originalitatii Legii tarii, ele rezumandu-se la planul terminologic. Dubletele straine au patruns in vocabularul juridic romanese folosindu-se alaturi de termeni originali de sorginte daco-romana, In ceea ce priveste formarea Legii tarii s-au formulat o serie de teori, teorii infirmate de rezultatele crizei sociologice ample, interprinse in perioada interbelica de D-Gusti si continvata dupa razboi de Henri Stal, acestea confirma punetele de vedere ale istoricilor N. Balcescu care sustinea ca multa vreme Legea Tarii a tinut locul si de constitutie politica si de condica civila si criminala, Adica Legea tarii este un sistem de drept atotcuprinzator care reglementeaza intreaga materie a dreptului public si privat. FORME DE PROPRIETATE IN FEUDALISM Cea mai importanta este (Marea Proprictate Feudalay o proprietate completa asupra Pamantului pentru marii proprietari feudali si incompleta pentru taranii aserviti, aparuta pe fondul descompunerii obstei sates Proprictatea obstei satesti: - vatra satului si terenurile de cultura care se afla in proprietatea privata, ~ pasunile, padurile, fanetele si celelalte categorii de terenuri aflate in hotarul obstilor se aflau in proprietatea devalmasa itea_taranilor liberi era asupragospodariilor, pamanturilor de cultura, vitelor, uneltelor de mune: Proprietatea mestesugarilor era asupra atelierelor si uneltelor de munca. Proprictatea taranilor aserviti era asupra gospodariei, vitelor si uneltelor de munca, Proprietatea robilor era asupra salaselor si uneltelor de munca. 1. Din li faceau parte /boierii, inaltii lerici. S-a constitu odata cu Marea Proprietate Feudala, astfel cneji si voievozi, lif denumiti, boieri de tara” Lor li se aduga boierii de slujba, persoane inobilate de domni pentru serviciile aduse. 2. "Taran —e ‘numeau rumani in Tara Romaneasca, vecini ‘Transilvania. Moldova si iobagi inPage 22 of 60 Se aflau in Stare de’ dependenta’ fata de boieri astfel incat dupa indeplinirea obligatiei de renta feudala se puteau muta pe o alta mosie, dar la sfarsitul secolului XVI statutul lor juridic se jinrautateste, in sensul ca sunt legati de gli 3, Taranii liberi proprietari! dé pamant se numeau razesi in Moldova si mosneni in Tara Romaneasca, a Taranii liberi fara pamant se numeau-mosnegi. (° 0592" 4. Populatia orasului: negustori, mestesugari, proprietari de case in targuri si pamanturi cool! cocalele targului. data cu dezvoltarea orasului asistam a 0 polarizare a populatiei acestora si la formarea patriciatului orasenesc. 5. Robii: aveau un statut juridic aparte, diferit de cel al sclavilor, nu puteau fi ucisi de stapani, puteau stapani anumite bunuri, dar diferit si de statutul taranilor dependenti, pentru ca puteau fi vanduti si separati de mosii. in | ORGANIZAREA DE STAT A TARIT ROMANESTI SI MOLDOVEI (in epoca feudalismului dezvoltat) Organizarea centrala de conducere ale statului feudal sunt in numar de domnese si dregatorii si varful ierarhiei feudale in cadrul sistemului relatiilor feudale de vasaliiate. Institutia domnieie o institutie original romaneasca care a aparut odata cu formarea statelor feudale romanesti, ca o evolutie a formatiunilor prestatale de tip feudal. “dominus”-—-stapan,-eeea-ce corespunde coneeptiei-feudate-ca'domnute-sefstunui-stat independent care-nu-recunoaste o-autoritate superioara. In Legea tarii, institutia domniei s-a cristalizat prin preluarea unor traditii formate in cadrul enezatelor, voievodatelor, tarilor, dar si prin asimilarea unor trasaturi ale monarhiei bizantine care pastrau amintirea organizarii politice romane, aveau ca fundament ideologic crestinismul ortodox si contineau premisele necesare pt centralizarea puterii si asigurarea independentei statului feudal. Domnul poarta si titulatura de Mare Voievod pentru a sublinia latura traditionala a acestei institutii si _gsuprem In calitate de domn era Curs 7 -Atributiile domnului: In calitatea sa, domnul exercita o serie de atributiuni"'de ordin»legislatiy, judiciar si vadministrativ; atributiuni care crau ingradite pe de o parte de Legea Tarii, iar pe de alta parte de cenzura exercitata de marii boieri care aveau un rol deosebit de important in???2? ‘pe plan politic-administrativ®)stabileste impartirea teritorial-administartiva a tarii; oy i, avand dreptul de a-i confirma pe mitopottepiscop si eoumeni ©) pe plan militar - era condueator suprem al atmateisyPage 23 of 60 ~ la inceput coordona steagurile marilor boieri, iar apoi comanda Oastea cea) Grasset era judecatorul suprem/ putand pronunta pedeapsa cu moartea si confiscarea averiiy ~ avea drept de a delega atributiile jurisdictionale catre dregatori saule putea conferi boierilor si'manastirilor; in cadrul imunitatilor feudale cu care acestia erau investiti 4 Loe5. iat-dieg) . Domnii care urmau puteau rejudeca procesele si modifica sentintele ronuntate de domnii anterior’. Domnul judeca cu Sfatul domnesc. plan legislativ — vointa domnului era\lege, iar activitatea sa de legiferare imbraca formay ‘hrisoavelor legislative (cuprindeau norme de drept, norme cu caracter general), insa acestea au aparut tarziu, la inceputul sec XVI. Institutia domnici se caracterizeaza prin confuziunea atributiilor, In cea ce priveste sistemul succesivnii Ia tron, Legea tarii consacra un sistem Original sistemul mixt electivo-ereditar. Latura electiva isi are originea in obstea sateasca. Organele de conducere ale acesteia erau alese de adunarea generala a obstei. Aceasta latura electiva se pastreaza si in cadrul formelor prestatale de tip feudal, in sensul ca voievodul era ales de adunarea cnezilor. Principiul ereditatii s-a afirmat s~aafismat si cb in cadrul obstei prin tendinta alesilor obstei de a-si transmite functiile lor urmasilor. Aceasta tendinta s-a dezvoltat in cadrul formatiunilor prestatale, titularii acestora transmitand cu titlu ered ‘Sistemul succesiuniisla:tron (in Legea tarii) e 0” sinteza a celor 2 Taturi (cea ‘electiva si sa fic ruda legitima sau nelegitima pe linie directa sau colaterala cu oricare din domnii anteriori sau “e din os domnesc” — Grigore Ureche. + roman crestin ortodox. + nu e insemnat fiziceste. oe: Potrivit dreptului obisnuielnic, domnul era ales de tara, insa, tara se compune din boieri, cler si conducatori militari.Alegerea cuprinde investitura si incoronarea. Acest sistem de succesiune la tron, ‘fiind’prevazut de: Legca tarii,,era:considerat, de toate “Dumnezeu. Dimpotriva acei care acaparasera tronul cu incalearea Legii tarii erau uzurpatori, find denumiti in mod peiorativ “domnisori” In cadrul functionarii sistemului electivo-ereditar s-au conturat anumite mijloace juridice pt a influenta latura electiva sau ereditara, + latura electiva era influentata prin recomandarea pe care domnul in scaun 0 facea, spre sfarsitul domniei, statilor feudale cu privire la acela care ar fi cel mai indicat sa fie ales domn, pta le strange cercul, uneori prea larg al rudelor cu pretenti la tron. Legea tari cunoaste si institutiairegentei exercitata pe timpul minoritatii domnului de catre mama sa si unul dintre marii boieri. Sistemul electivo-ereditar a avut de-a lungul Evului Mediu avantaje si dezavantaje: + gra avantajos pt ca permitea urcarea pe tron chiar si a unor rude indepartate, dar cu reale caliati de conducator, in dauna unor rude apropriate nevarstnice sau nebolnice (incapabili). ~ gra dezavantajos pt ca nu de putine ori concurenta dintre cei cu vocatie succesorala la tron imbraca forma unor lupte interne, fiecare pretendent fiind sprijinit de o fractiune boiereasca, iar unii avand sprijin strain, Aceste lupte au dus la slabirea Tarilor Romane.Page 24 of 60 Dupa ingtalarea dominatiei otomane, pe fondul stingerii vechilor familii domnitoare, boierit ii alegeau pe-botert-cei mai devotati, conditionand alegerea de acceptarea de catre pretendent a priviligiilor boieresti, printr-un angajament pe care Miron Costin il denumea “tocmeala”. ‘Treptat alegerea a devenit formala, pe primul plan venind investitura data de sultan, desi in capitulatiile incheiate cu Poarta se prevedea in mod expres ca domnii vor fi alesi potrivit Legii tari, alegerea find doar confirmata de sultan. Mai mult, atunei cand era aleasa o persoana care nu indeplinea conditile, nulitatea acestei alegeri era acoperita prin confirmarca sultanului. Toate aceste precedente au deschis calea numirii domnului de catre sultan, sistem introdus in epoca fanariota si care a inlocuit sistemul traditional electivo-ereditar. \ 2, Sfatul Domnese + In continutul raporturilor juridice de vasalitate, intra si de al sfatui pe suveran cand solicita. Expresia institutionala la nivelul statului feudal a acestei obligatii de concilium este Sfatul Domnesc. Este un organ central al statului feudal funétiona pe langa domn si prin intermediul sau se realiza conducerea. Numarul membrilor era'de 12-25 si era eonvocat la datele fixate de domn si era’ _ prezidat de dom. Principalel intarirea alaturi de domn a tuturor actelor de transfer a proprietatiifeudale. asistarea domnului la judecarea pricinilor civile si penale, dandu-si parerea asupra fondului rieinii si acordul cu solutia pronuntata de domn. ‘garantarea respectarii de catre domn a actelor exteme si in special a tratatelor de vasalitate. acorda sfat domnului in orice probleme de stat atunci cand era consultat. Din examinarea atributiilor rezulta rolul si competenta Sfatului au cunoscut 0 anumita evolutie de-a lungul Evului Mediu, Pana la -jumatatea sec XV in Sfatul domnesc intrau iti in hrisoave jupani (T. Romaneasca) si pani (Moldova). Puterea Sfatului srioadal era asa de mare incat astfe] incat domnul Tua Toate hotararile impreuna cu Sfatul domnesc, numele boierilor din Sfat find mentionat in partea introductiva a hrisovului alaturi de cel al domnului. Dar nu numai ca lua hotarari impreuna cu domnul, dar era’ in’ masura’sa-l/oblige pe domn sa-si respecte angajamentele. ‘Boierii din Sfat rau un fel de garanti ai executarii de catre domn a masurilor hotarate. i i . Aceasta Ainsa garanti Acesti boieri membrii ai Sfatului, stapani peste vaste domer vudale, erau numiti boieri de tara pt ca prin unirea feudelor lor se formasera satele feudale romanesti de sine statatoare, ‘In primele decenii de la intemeiere, in memoria acestor boieri, era vie amintirea vechilor lor pozitii politice pe care incercau sa si le conserve prin participarea la Sfatul domnese si prin sistemul imunitatilor feudal, i, centralizarea statului’si restrangerea » =) Inacest context asistam si la o'schimbare a’componentei. In Sfat incep sa patrunda boierii dé vaflandu-se sub controlul acestuiay Numarul Gregatorilor in Sfat a crescut treptat, astfe! incat la'finele see XVy/Sfatul domnese!era compusinumai din dregatori. Pee eee ESTE SE ENCE NRTA au promovat ideea ca dominul trebuie sa asculte de Sfatul domnesc, conditionand alegerea domnului de ‘legatura prin care acesta recunoaste privilegiile boierimii si se angaja sa le respecte, instaurandu-se _Goinientenspimobilis, 3. Dregatorii —inalti demnitari ai statului numiti si revocati de domin/ Ei exercitau atributit in cadrul aparatului de statiLavorigine, asa cum rezulta dinPage 25 of 60 dlenumirile lor, ei eraw sujbasi‘earey in cadrul curtii domnesti aveaw’o'serie de atibuti lepate"ae “Persoana domnului. Treptat, pe fondul ingustarii sistemului imunitatilor feudale, dregatorii au patruns in Sfatul Sistemul dregatoriilor s-a cristalizat in Tara Romanesca in timpul lui Mircea cel Batten, iar in Moldova in timpul lui Alexandru cel Bun. Cele 2 sisteme sunt asemanatoare datorita tradi comune sidatorita modelului comun avut in vedere (sistemul dregatorilor din Imperiul Lae Clasificare: ‘2) Marii dregatori, membrii ai Sfatului domnese. of in Tara Romaneasca)sprimuldregator invierarhie era Banul Craiovei care eonducea) rodeos dimiisrata si justia din zona din dreapt: Olli Banul (putea pronunta chiar si +\}Logofatul in ambele tari cra seful cancelariei domnesti'si purtatorul marelui'sigilia cu care erau intarite actele domnesti. El judeca si procesele avand ca obiect domeniile boieresti ereditare. © 3)Vornicul era ‘si cel ce asigura paza granitelor! In Tara Romaneasca competenta feritoriala a vornicului se limita Ja zona din stanga Oltului, iar in Mokdova existau 2 vorici: vomicul Tari de Sus si Marele Vor al Tari de los. In Moldova, Yomicii erau conducatorii ostirilor, iar Marele Vornic al Tarii de Jos, asemanetor Banuluy Craiovei, era primul in ierarhia dregatorilor Moldovei. . "Yrostenicul era ‘sfetnicul de taina si talmaciul domnului, cel ce coordona relatiile externe ale 05, ra purtatorul spadei domnesti’si comandantul cavaleriei, ia In Moldova, domnul Jeremia Movila excreat dupa model polonez 0 Gregatorie noua, hatmanul, care a preluat atributiile militare ale yornicilor. + \Vistierul se ocupa de stangerea’veniturior tril - ‘curtii domnesti, a armatei, ‘Satrarul ingrijea corturiledomnesti in razboi Sitarul: Aga comanda pedestrinii si a devenit, ulterior, sefull garzii personale a domnului, Din examinarea atributiilor dregatorilor, rezulta ca si aceasta institutie ‘Se caracterizeaza prin confuziunea de atribu