UNIVERSITATEA ECOLOGIC DIN BUCURETI

FACULTATEA DE TIINELE COMUNICRII

AGRESIUNEA INTERPERSONAL

REFERAT

prof. univ. dr. RUXANDRA GHERGHINESCU

disciplina : PSIHOLOGIE SOCIAL
STUDENT : MITREA (PCAL) MARIANA
BRILA, 2014-2015 an I , semestrul II, IFR

Moto : Oamenii se ursc pentru c se tem, se tem pentru c nu se cunosc, nu se cunosc pentru c
nu comunic. (Martin Luther King)

Comportamentul antisocial este un comportament anormal din punct de vedere social,

individul nerespectnd normele sociale. n acest caz, el manifest fie un comportament deviant

ncalc normele sociale (de exemplu, merge n picioarele goale pe strad, poart umbrela

deschis dei nu plou, vorbete singur pe strad etc.)

fie un comportament delincvent ncalc normele sociale, dar i pe cele juridice (ascult

muzic la volum ridicat noaptea, se bate cu ceilali, fur etc.).

Studiul agresivitii umane ntr-o abordare multidisciplinar este acela de a explica de ce se
ucid oamenii. Violena, omniprezent n istoria umanitii sub diversele ei forme i n special sub cea
extrem, omuciderea, a nceput s fie studiat abia n ultimele dou secole i cu precdere n secolul
XX, cel marcat de dou conflagraii mondiale i de sngeroasele regimuri totalitare, responsabile de
halucinante masacre n mas. Studiile sociologice privind violena nu vin cu explicaii satisfctoare,
ci fie cu teorii formal generalizatoare, fie cu concluzii inevitabil reducioniste sau aplicabile doar
pentru anumite relaii ori procese sociale. Violena, spre exemplu, este privit ca o relaie social i
studiat mai aprofundat n cadrul relaiilor de competiie i al relaiilor conflictuale, violena colectiv
este privit ca nsoind anumite procese sociale i studiat n cadrul marilor micri sociale, cu referire
la modul n care se declaneaz i evolueaz, subiectul violenei apare i la studiul personalitii i al
procesului de socializare, la organizarea social, la structurile instituionale etc. Studiile sociologice
aduc totui informaii preioase privind factorii favorizani ai apariiei manifestrilor violente, fac
posibile imaginarea i aplicarea unor strategii i msuri de prevenie, dei nu avanseaz spre aflarea
cauzelor intime ale acestui flagel.
Mai exact, pentru a explica violena, trebuie nceput cu studiul agresivitii umane. Iar studiul
agresivitii umane presupune recursul la noi discipline, ntre care un rol aparte l are etologia.
Etologia aduce informaii importante privind agresivitatea dar i privind alte comportamente
nnscute sau dobndite cultural de ctre om, comportamente ce se manifest n strns legtur cu
agresivitatea, precum teritorialitatea, simul ierarhiei, pseudospeciaia etc. Etologii mbogesc,
completeaz sau vin n ntmpinarea altor teorii privind agresivitatea uman precum cele psihanaliste,
ale frustrrii i deprivrii relative, ale nvrii sociale etc., sau chiar dechid ci noi de cercetare a unor
relaii i procese sociale n care agresivitatea are rol fundamental. Dar tot nu este suficient pentru a
explica de ce oamenii, fiine raionale prin excelen (sau cel puin aa se susine) ajung s-i ucid
semenii. Tehnicile de manipulare, spre exemplu, pot da o explicaie a modului n care se reuete
obinerea unui control total asupra minii individului sau asupra unor mari mase de oameni, dar nu
2

explic suficient cum funcioneaz mintea uman astfel nct ele s aib succes. Pentru a nelege
funcionarea minii omului se impune recursul la psihologie, psihiatrie, neurologie, biologie etc.,
discipline ce impun analizarea agresivitii umane n strns dependen cu celelalte forme de
manifestare a unei extrem de complexe, bogate i nc insuficient cercetate viei psihice.
De ce se ucid oamenii? Pornind de la deosebirea ocant dintre om i restul animalelor : omul
i ucide semenii din cele mai vechi timpuri, de multe ori n proporii de mas, n timp ce animalele nu
se ucid n cadrul aceleiai specii dect n cazuri foarte rare sau excepionale.
Dou rzboaie mondiale, zeci de conflicte zonale, rzboaie civile, ani de foamete cumplit,
deliberat provocat sau rezultat din greeli politice aberante, lagre ale morii, revoluii violente,
epurri politice i purificri etnice, Marele Salt nainte, revoluii culturale, controlul naterilor i
eugenia, decenii de teroare politic au secerat peste dou sute de milioane de oameni. Acelai secol
XX consemneaz o alt teribil invenie: totalitarismul.
ntr-o accepiune mai larg, agresiunea poate fi considerat ca fiind forma de manifestare ctre
exterior a agresivitii. Forma agresiunii ce poate degenera adesea n violen este aciunea agresiv
(sau actul agresiv).
Teoriile frustrrii i privrii relative au meritul de a fi aplicabile att la nivel individual, ct i
la nivel colectiv. Frustrarea este considerat una dintre cauzele principale ale comportamentului
agresiv, ns ea nu conduce ntotdeauna la manifestri agresive. Sclavii sau alte categorii oprimate,
spre exemplu, ajung s se resemneze cu condiia nefericit a existenei lor. Dac afl, ns, c alte
categorii sociale s-au revoltat i i-au obinut drepturile dorite, deci afl c aceste drepturi, ce le sunt
cuvenite, pot fi obinute, atunci revolta devine iminent.
n general n lumea animal, comportamentul agresiv are o serie de efecte pozitive precum:
rspndirea uniform a indivizilor pe un numit teritoriu n aa fel nct fiecare s aib asigurate
rezervele de hran necesare supravieuirii; selecia prin lupte ntre rivali avnd ca efect transmiterea
celor mai puternice gene ctre generaiile viitoare; aprarea puilor pentru meninerea speciei; crearea
de ierarhii care asigur stabilitatea grupului i o capacitate crescut de aprare mpotriva pericolelor
externe; dezvoltarea unor mecanisme inhibitorii ce protejeaz specia; dezvoltarea unor ritualuri ce
conserv specia i creeaz legturi puternice ntre indivizi (prietenie, iubire, sentimentul apartenenei
la un grup).
La nivel de individ, potenialul de agresivitate al acestuia cunoate forme diverse de
manifestare sau de canalizare n funcie de mediul n care triete i de situaiile sociale pe care le
traverseaz.
Comportamentul animalelor este predictibil (fiind transmis filogenetic, el se poate modifica
foarte greu i de-a lungul a nenumrate generaii, prin aciunea celor doi forjori ai vieii, mutaia i
selecia), n timp ce la om, datorit seleciei i manipulrii informaiei transmise cultural ntre
3

generaii, comportamentul su poate suferi modificri consistente att de la o generaie la alta, ct i

de la un individ la altul, de la o cultur la alta, de la un grup social la altul.
Agresivitatea direct are ca obiectiv rnirea, distrugerea adversarului ca form de
manifestare a mniei.
Comportamentul agresiv poate fi nvat indirect prin observarea bunicilor, parintilor
(modele parentale) dar i direct prin nvare prin recompens i pedeaps. Factorii ce influeneaz
agresivitatea sunt atacul sau provocarea direct fizic sau verbal.
Agresivitatea poate fi influentata de trsturile temperamentale i de personalitate precum i
de cldura, aglomeraie, consumul de alcool prin reducerea luciditii.
Agresivitatea este influenat de surse ce in de reactivitatea individului la incitaiile mediului, de
stress.
Luban Plozza afirma c stresul este inevitabil i c secretul rezid n a transforma stresul n
energie nvingtoare, s nvm s ascultm propriu corp i s ni-l facem prieten
Ce este de facut cand constientizam ca o persoana manifesta frecvent comportamente de tip
agresiv ?
Sfatuiti-l sa apeleze la psiholog, acesta va face o evaluare a cauzelor aparitiei agresivitatii si
va realiza un plan de interventie.
Un prim pas ar fi acela de a sfatui ca persoana sa-si regleze optim nivelul su de aspiraii n
raport cu nivelul su de posibiliti.
Formarea unei gndiri pozitive bazate pe acceptarea stresului ca pe o sfidare prin asumarea
responsabilitii personale.
Realizarea unui echilibru ntre munc i recreere, munc i familie.
Evaluarea corect a caracteristicilor stresului n raport cu resursele de care dispune.
Evaluarea situaiilor ambigue ca nefiind neaprat amenintoare, creterea autoeficacitii.
Experii spun c violena verbal, atunci cnd prinii ridic tonul la copil sau cnd l
amenin, este asemntoare unei terori i este o problem grav la nivelul societii, fiindc un
copil expus constant la acest tip de agresiune va dezvolta probleme de sntate i de comportament
ce pot duce chiar la scurtarea speranei de via. Mai mult, cnd vor ajunge aduli, victimele
agresiunii vor aplica asupra propriilor copii acelai tratament pe care l-au nvat acas, la coal
sau n orice mediu unde au fost agresai verbal. Un studiu prezentat mari de UNICEF arat c
atunci cnd un copil face ceva greit, prima reacie pe care o au 54% din prini este s ridice vocea
la ei, iar 11% i plmuiesc sau i trag de pr. Violena n familie este perceput adesea ca fiind ceva
obinuit i 60% din populaie este tolerant n ceea ce privete comportamentele violente din cadrul
familiei. Certurile dintre prini se ivesc de obicei din cauza problemelor financiare cu care familia
se confrunt, iar situaia este agravat de lipsa de implicare a persoanelor care asist la astfel de
4

situaii. Cele mai recente cercetri n domeniul dezvoltrii creierului arat c toate formele de
violen au un impact negativ asupra copiilor. i afecteaz att n copilrie, ct i la maturitate.
Copiii victime ale violenei verbale vor avea mai puin ncredere n ei nii i au anse mai mari s
fie temtori sau s aib un comportament violent, s nu se poat concentra la coal, spune Sandie
Blanchet, reprezentantul UNICEF n Romnia, care a lansat mari o campanie de prevenire a
violenei verbale mpotriva copiilor mpreun cu Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor
Copilului i Adopie (ANPDCA) i Departamentul pentru egalitate de anse din Ministerul Muncii.
Psihologii atrag, de asemenea, atenia asupra efectelor negative ale stresului. Copilul poate
dezvolta tulburri anxioase, diverse somatizri, adic mbolnviri la nivelul organelor pe fondul
unor vulnerabiliti i, evident, le poate scurta durata de via. Stresul i agresivitatea afecteaz
radical viaa din toate punctele de vedere i un astfel de copil trebuie dus la consiliere psihologic,
atrage atenia psihologul Diana Ioane, de asemenea consilier colar la Colegiul Naional Bilingv
George Cobuc din Capital. Psihopedagogul Aura Stculescu spune la rndul ei c un copil
abuzat verbal i supus stresului poate s dezvolte dou tipuri de comportament social: fie devine
introvertit i nva s tac, s nu interacioneze cu cei din jur ca s nu fie abuzat, fie contraatac i
devine teribilist. Unii copii dezvolt ticuri, se pot mbolnvi, stresul le provoac vrsturi sau
dureri de burt. Ei nu i dau seama c sunt stresai, ei triesc n condiii pe care le iau ca atare i
ajung s le considere normale, explic Stnculescu.
Majoritatea cazurilor de abuz asupra copiilor n Romnia au loc n familie, acolo unde ar
trebui s fie protejai, fenomen de care sunt afectai n total 63% din copii, fetele mai ales, arat
cifrele oficiale. Cel mai frecvent abuz este neglijarea copiilor, urmat de abuzul emoional, fizic i
sexual. Pornind de la aceste date ngrijortoare, organizaia Salvai Copiii a lansat mari o
campanie de prevenire a violenei n familie. n total, 12.192 de cazuri de abuz asupra copiilor au
fost raportate la nivel naional n 2013, dintre care 94% s-au petrecut n cadrul familiei, potrivit
raportului realizat de ctre Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie
(ANPDCA). Datele au fost prezentate mari la conferina de pres unde organizaia Salvai copiii
a lansat campania Stop luptei de acas.
Scopul este informarea i contientizarea publicului asupra acestui fenomen i ajutarea celor
care sufer n acest fel, dar i aducerea la cunotina a metodelor pozitive de educare a copiilor i
accesul la consiliere parental.
Tipuri de violenta verbala
Pana a recurge la violenta fizica, pentru ca de multe ori acesta este pasul urmator, agresorii
ajung sa devina experti in diversele tipuri de abuz verbal, inca de la cele mai mici varste.
Cele mai frecvente si cunoscute situatii sunt cele in care victima este supusa amenintarilor,
venite de la cei de aceeasi varsta ori de la parinti si profesori. Tipetele, jignirile si injuraturile fac
5

parte si ele din acest comportament agresiv, cu scopul vadit de a intimida sau a umili.
Considerata de multi drept nevinovata si acceptata social, folosirea poreclelor reprezinta o
exprimare extrem de eficienta a violentei verbale, cu efecte pe termen lung. Intrebam adesea: "Tu ce
porecla aveai in scoala?". Rare sunt cazurile in care interlocutorul poate spune ca n-a avut, iar si mai
rare sunt cele in care poate recunoaste deschis ca nu l-a deranjat sau afectat in vreun fel.
Mai departe, abuzul merge pana la a raspandi informatii mincinoase despre victima, la a
incrimina pe nedrept si a denigra. "Minciuni nevinovate ale copilariei", ai spune, dar efectele lor pot
fi dintre cele mai grave, mai ales cand vorbim despre dezvoltarea unui copil si modul in care sunt
afectate pe termen lung relatiile interumane.
Agresorul
"Lasa-l, mama, ca-i batut in cap", i-ai spus copilului, indignat de un comportament sau un
limbaj nepotrivit al altuia. Putem vorbi de violenta verbala? Desigur, ba chiar de incurajarea ei, de
cele mai multe ori involuntar.
"Esti batut in cap", spune la randul lui copilul, deranjat de limbajul sau comportamentul
nepotrivit al altuia. A gresit cu ceva? Desigur, dar tu l-ai invatat, iar el doar duce mai departe un
mesaj. Si rolurile se tot schimba, zi de zi, iar violenta se transforma in rutina, intr-un mod de viata.
Limita sensibilitatii scade tot mai mult, ne indignam, apoi ne resemnam, si mergem linistiti mai
departe.
Uneori, problemele devin de nesuportat, nasc intrebari chinuitoare pentru orice parinte. "Am
gresit eu cu ceva?", iti spui. "Imposibil! L-a stricat anturajul. Si, vai, cum se vorbeste in scoala".
Da, ai gresit undeva. Primul agresor esti chiar tu, de cele mai multe ori, probabil fara sa-ti
dai seama. Ar fi si greu, daca ne gandim ca lumea adultilor musteste de violenta, pe care tu poate
nici n-o mai sesizezi.
Violenta verbala nu provoaca durere fizica, nu lasa vanatai, dar modeleaza comportamente si
creeaza obisnuinta. Din victima de moment - caci, gata, i-a trecut - copilului tau i-a venit randul sa
devina agresor. Candva, in postura de victima vei ajunge si tu. Probabil vei raspunde cu agresiune
sau cu tardiva mirare. La ce te puteai astepta?
Victima
Victima violentei verbale i-ai cazut si tu si probabil ca nu stii pe nimeni care sa n-o fi patit.
Este ceva obisnuit. Este si normal? Sa dezbatem.
Pornind de la varstele mici, vom constata ca vorbele dor mai mult decat palmele. Cuvintele se
intiparesc adanc in memorie, pe o tabla goala, dar dornica de-a fi umpluta cu informatii.
Cuvinte care peste cateva clipe vor parea uitate, iar peste ani poate ca nu vor insemna nimic pot lasa
cicatrici in sufletul si mintea unui copil mic. Iar aici nici nu vorbim de cuvinte urate, ci de cuvinte
folosite urat. Un exemplu: "NU!".
6

Cuvintele ii dor pe copii, pentru ca vin de la primii oameni pe care i-au cunoscut, singurii in care au
incredere si primii care le pot influenta dezvoltarea. "Doar n-am dat in el!", iti spui. Incearca doar
sa-ti amintesti cum te-ai simtit si tu cand ai trecut prin asta, pentru a intelege cum se simte el.
Solutii
Victima violentei verbale si fizice trebuie sa stie ca nu este singura. Daca esti agresat, oricat
de greu ar parea, trebuie sa discuti cu familia, cu prietenii ori cu profesorii, atunci cand ai o
problema. Lucrurile nu se vor indrepta de la sine, problema nu va disparea daca tu nu vorbesti
despre ea, daca o ignori. Te poti face ca nimic nu s-a intamplat, pana cand se va intampla data
viitoare.
Pare greu inceputul, dar este foarte simplu sa vorbesti cu cineva. Este primul pas. Chiar daca
situatia ti se pare fara iesire, mai cere o parere. Vei vedea ca lucrurile nu stau chiar asa. Se intampla
frecvent astfel de lucruri? Ai ajuns sa traiesti inconjurat de ele? Nu esti obligat sa accepti.
Normalitatea nu este asta. Spune-i parintelui ce s-a intamplat, vorbeste cu profesorul, cu prietenii.
Si nu inchide ochii. Ai fost martorul unei agresiuni? Nu sta nepasator. Ti se poate intampla si
tie oricand. Pune-te tu in locul victimei. N-ai vrea sa stii ca cineva iti va sari in ajutor? De cele mai
multe ori este suficient ca cineva sa ia atitudine, pentru ca agresiunea sa inceteze si cosmarul sa ia
sfarsit.
Esti tu cel agresiv? Atunci probabil stii deja ca nu rezolvi nimic si ca asa nu te vei simti
deloc mai bine, ba din contra.
Prevenire
Comportamentul violent al copiilor nostri si al tinerilor nu reprezinta o cauza, ci un efect al
problemelor pe care fiecare dintre ei este nevoit sa le infrunte. Raspunsul violent, din nefericire, este
cel mai facil si tine de o conditionare milenara a naturii umane. Acesta poate fi ocolit doar prin
educatie, inlocuit prin intelegere si prevenit prin dialog.
Stresul, saracia, abuzurile de orice fel, anturajul nepotrivit sau mediul nesanatos in care se
dezvolta ii pot impinge pe tineri, indiferent de varsta, la manifestari violente. De multe ori, ei nici
nu si le pot explica, iar asta face si mai grea sarcina parintilor.
Invata sa-l si asculti, atunci cand vorbesti cu el, pentru ca discursul moralizator are efect de
scurta durata, iar problemele reale ale copilului nu trec cu una, cu doua.
Bibliografie :

Bban, A. Consiliere educaional (Ghid metodologic pentru orele de dirigenie i

consiliere), Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001

http://www.ziare.com/life-style/copii/cuvintele-dor-violenta-verbala-un-flagel-care-lasaurme-in-sufletele-copiilor-nostri-1202561