Cumpna apelor se gsete pe suprafaa

unui interfluviu i urmrete creasta sau

culmile muntoase ale sectorului de teren
cel mai nalt, care desparte dou bazine
de scurgere.
Se disting dou categorii de cumpene ale
apelor:
Cumpna apelor de suprafa, care este
linia de cumpn sau limit care separ
bazine vecine. Pentru aceast categorie,
cumpna apelor se determin cu ajutorul
planurilor topografice.[
Cumpna apelor subterane, care este linia
suprafeei apei subterane sau a suprafeei
piezometrice de la care scurgerea
subteran este divergent de o parte i de
cealalt.]n acest caz, cumpna apelor este
mai greu de precizat

CUMPNA APELOR

Trasarea pe hart a cumpenei apelor se

face pe linia celor mai mari nlimi ce
delimiteaz dou bazine hidrografice
vecine, traversnd perpendicular curbele
de nivel (linia punctat roie)

Principalele cumpene ale apelor (liniile

roii) i bazinele diverselor fluvii (gri)
din Europa

TIPURI DE VI

Un chei este o poriune de vale strmt, cu

versani nali, spai n roci dure

Un canion este o poriune de vale foarte

ngust, cu versanii nali i abrupi i cu
fundul ocupat n ntregime de albia rului.

Un sodol sau sohodol este o albie sau o vale

seac, abrupt, format n urma pierderii apei n
adnc prin fisuri, ponoare sau alte modaliti.

Linia de frontier stabilit pe un ru meandrat

ntotdeauna firul apei este mai apropiat de malul concav dect este axul rului. Fora
centrifug determin migrarea apei spre exterior, spre malul concav. Presiunea asupra
lui genereaz regimul eroziv.

Albiile rurilor sunt supuse unor transformri care se pot produce

lent sau rapid i care pot fi temporare sau permanente.
n funcie de particularitile transformrilor se disting :
- Albii stabile care sunt de regul albii vechi, cu profilul longitudinal
format n care, n decursul anilor au loc transformri reversibile iar
schimbul de aluviuni dintre curent i albie e echilibrat.
- Albii instabile - sufer tranformri cu caracter permanent, care se
evideniaz dup trecerea anului hidrologic prin colmatri sau eroziuni
pe anumite sectoare. Dac instabilitatea e moderat, transformrile
ireversibile afecteaz, mai ales, adncimile fr ca malurile albiei s
se modifice prea mult iar n cazul instabilitii mari se produc
schimbri importante ale traseului n plan, acesta tinznd spre
meandrare.
Albiile divagate se caracterizeaz prin procese de meandrare
excesive , traseul n plan al albiei minore, schimbndu-se foarte mult
chiar de mai multe ori pe an.

Cele mai importante cauze ale

transformrii albiilor sunt:
- Rotaia pmntului
- Fora centrifug n curbe
- Circulaia transversal a
curenilor interiori
- Variaiile n timp a debitelor
lichid i solid

 Rotaia

pmntului

Influena rotaiei elipsoidului terestru asupra

micrii apei n ruri este exprimat prin fora
Coriolis

Fc 2 m sin

n care:
Fc fora de inerie Coriolis kgf/m
m masa apei in miscare kgf
-viteza medie a curentului , m/s
viteza unghiulara de rotatie a pamantului
unghiul verticalei locului cu planul ecuatorial (latitudinea geografica a locului) in
grade

Fora Coriolis este o for aparent, de inerie, care

acioneaz asupra unui corp cnd acesta este
situat ntr-un sistem de referin aflat n micare de
rotaie.

Un caz particular este dat de rotaia Pmntului. Din cauz c suprafaa

Pmntului se rotete cu o vitez mai mare n apropierea Ecuatorului dect
la poli, fora Coriolis care ia natere este mai slab la Ecuator i crete spre
poli.

ntr-un sistem de referin inerial obiectul negru

(imaginea de sus) se mic rectiliniu . Dac
sistemul de referin se afl n rotaie (imaginea
de jos), observatorul (punctul rou) percepe
obiectul ca fiind n deplasare curbilinie .

Un efect vizibil al acestei fore este dat de apele curgtoare, la care se produce
eroziunea malurilor drepte (n emisfera nordic), respectiv stngi (n emisfera
sudic). n emisfera nordic malul abrupt al rurilor este cel drept n timp ce n
emisfera sudic malul abrupt este cel stng.

Fora centrifug n curbe

Fora centrifug se manifest n curbe i

produce supranlarea malului concav.
Mrimea ei variaz n funcie de:
-raza de curbura a cotului (m)
-viteza de deplasare a curentului (m
(m/s
/s))

v2
Fcentrifuga
n curbe, curenii de rla suprafaa masei de ap
din albie se ndreapt spre malul concav,
erodndu-l iar curenii din vecintatea fundului
circul spre malul convex, unde se descarc
parial de aluviuni i deformeaz treptat
seciunea

ntotdeauna firul apei este mai apropiat de malul concav

dect este axul rului. Fora centrifug determin migrarea
apei spre exterior, spre malul concav. Presiunea asupra lui
genereaz regimul eroziv.

Circulaia transversal a curenilor interiori

n masa apei care se deplaseaz n albie are loc

circulaia transversal a curenilor, care, asociat
naintrii longitudinale a curentului de ansamblu
provoac o micare general elicoidal.
Circulaia transversal e cauzat n curbe de fora
centrifuga iar pe trasee rectilinii de forta Coriolis. La
circulatia transversala a curentilor mai contribuie:
frecrile de contur ale curentului
Incarcarea diferita a curentului cu aluviuni
regimul turbulent al curgerii

Variaiile n timp a debitelor lichid i solid

Creterile i descreterile de debit i nivel reprezint cea

mai important cauz a transformrilor care au loc n
albii.
Variaia n timp a debitului lichid i solid afecteaz toate
caracteristicile morfometrice ale albiei: seciunea
transversal, profilul longitudinal i traseul n plan
Cel mai mult contribuie la modificarea albiei debitul de formare el
reprezint debitul maxim mediu multianual, cu aciune de erodare
sau de depunere a aluviunilor.
La munte, influena variaiei debitului asupra transformrii albiei e
mai redus, comparativ cu zona de cmpie, unde panta de curgere
depinde mult de debit.

Aluviunile sunt particule solide de diverse

dimensiuni, forme, purtate de curentii de apa si
provenite din erodarea bazinului hidrografic si a
albiei
Dupa modul cum sunt deplasate de curentul de
apa avem:
- aluviuni de fund purtate prin trre i
rostogolire
aluviuni n suspensie-purtate prin plutire n
masa de ap

Aluviunile mari i mijlocii- au forme rotunjite

datorit uzurii provocate de ciocnirile i frecrile
din timpul deplasrii lor; datorit abraziunii, ele i
micoreaz dimensiunea n procesul de
deplasare
Aluviunile fine (argil,ml) au forme variate ca
nite solzi.

Marimea corpurilor solide transportabile de un rau

depinde de viteza curentului. Daca viteza atinge 30
km/h, atunci poate chiar rostogoli stanci mai mare
pe fundul albiei.
Raul care are viteza de 10 km/h poate transporta
doar pietrele mai mici, iar la5 km/h numai nisip si
alte materiale fine, ca namolul. Fluviile transporta si
substante dizolvate in apa, cum este calcarul. Cand
fluviul ajunge in regiuni mai plate, nu mai are
puterea sa transporte materialul si le depune
treptat in matca.La inceput depune pietrele mai
mari si apoi particulele mai mici.

Caracteristicile aluviunilor sunt:

1.Greutatea specifica (al) are valori cuprinse in
intervalul 2550-2650-2850daN/m3.
2. Diametrul mediu al aluviunilor se stabilete pe
baza cernerii probei de aluviuni i a graficului
diametrelor granulelor(fig)
3. Gradul de neuniformitate este dat de:

d60 diam aluviunilor

corespunztoare la 60% din
greutatea probei, mm
d10 diam aluviunilor
corespunztoare la 10% din greutatea
probei, mm

4. Viteza finala de cadere uniform a unei particule

solide (aflata in suspensie) intr-un lichid aflat in
repaus.
Ea depinde de marimea i forma particulei.
4

Pentru un bazin hidrografic mic , parial impadurit se

poate aplica cu rezultate bune , metoda elaborata de
R. Gaspar i Al. Apostol, prin aceasta metoda se
prognozeaza separate volumul de aluviuni antrenat de
scurgerea dispersa de pe versani i separat volumul
de aluviuni antrenat de scurgerea concentrata din albii
i malurile aferente.
Pentru o durata lunga, metoda Gaspar- Apostol permite
evaluarea orientativa a volumului mediu anual de
aluviuni care trece printr-o seciune de calcul data a
unui bazin hidrografic torenial prin intermediul
formulei:

Wa = Wav + Waa,

unde:
Wav - volumul mediu anual de aluviuni rezultat din erodarea versanilor
Waa - volumul mediu anual rezultat din erodarea albiilor

Transportul de aluviuni mediu anual pe versanti

versanti..

Pentru evaluarea cu caracter orientativ a volumului de aluviuni

mediu anual provenit din erodarea versanilor se utilizeaza
relaia:

Wav = a x b x Iv S x qvi ,unde:

a - coeficient adimensional ( a = 1,17 )

b - coeficient de reducere a volumului de aluviuni antrenat de pe
versani , in cazul cand acetia sunt constituii dintr-o
succesiune de terase sau au partea inferioara in panta uoara,
condiie in care sedimentarea i consolidarea locala a
aluviunilor este posibila ( b = 0,77986 )
Iv - panta medie a versanilor asimilata cu panta medie a
bazinului ( Ib )
qvi - indicele specific de eroziune
S suprafaa bazinului hidrografic

Transportul de aluviuni mediu anual pe albie.

In scopul evaluarii volumului mediu anual de aluviuni provenite din
erodarea albiilor i a malurilor aferente , se folosete formula:

Waa = b x (Li x qai x iai / ii), unde:

b - coeficient adimensional de reducere a volumului de aluviuni

antrenate de pe albii. El are aceeiai valoare cu coeficientul b de la
punctul precedent : 0,77986
Li - lungimea sectorului de albie "i" avand aceiai caracteristica pe
toata lungimea sa
qai - indicele de eroziune in adancime pe sectorul "i" determinat grafic
in funcie de laimea albiei i granulometria predominanta a aluviunilor
iai - panta medie a sectorului "i" calculata conform planului de situaie
ii - valoarea etalon a pantei albiilor de o anumita laime avuta in vedere
de determinare indicelui specific de eroziune determinata tot pe cale
grafica.

Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala.

Pentru evaluarea orientativa
a transportului de aluviuni
provocat de o ploaie toreniala, se recomanda aplicarea formulei
:

Waln = 10 x b x c x F x Hn, unde:

b - coeficient care depinde de procentul suprafeei degradate

din totalul suprafeei bazinului i de panta medie a albiei
principale ( b = 16,89 )
c - coeficient de scurgere mediu pe bazin ( 0,50 )
F - suprafaa bazinului in km2
Hn% - inalimea stratului de precipitaii cu asigurarea n%

Debitul solid este cantitatea de aluviuni transportate

prin sectiunea transversala a unui rau in unitatea de
timp (daN/s sau kgf/s, etc.).
Stoc de aluviuni se numeste cantitatea de material
transportata intr
intr--o anumita perioada (de ex
ex.. intr
intr--un
an)..
an)
Turbiditatea este cantitatea de particule solide in
suspensie in unitatea de volum de apa se noteaza si
se masoara in: daN/m3, kgf /m3,
Capacitatea de transport a curentului este egala cu
debitul solid maxim pe care il poate ridica si
transporta neintrerupt un curent de apa
apa..
Umplerea sau nlarea albiei unui curs de ap, a
fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea
aluviunilor transportate de apele curgtoare se
numete colmatare.
Un curent incarcat la maxim cu aluviuni nu mai poate
provoca eroziune pe cand un curent de apa limpede
are o mare forta de eroziune si transport.

Pentru a determina aluviunile transportate de ruri se folosete un

aparat denumit batometru.
Batometrul const dintr-un un tub cilindric deschis la
ambele capete, prin care apa circul liber n timpul
scufundrii instrumentului. La adncimea dorit
pentru luarea probei de ap, capetele tubului pot fi
nchise ermetic cu capace, nmagazinndu-se n
interior o cantitate de ap , care este apoi scoas la
suprafa, fr s se amestece cu apa din straturile
superioare. Majoritatea batometrelor moderne sunt
prevzute cu un termometru special, reversibil, care
msoar i memoreaz temperatura apei la
adncimea de la care se recolteaz proba de ap

n funcie de stabilitatea albiei, sectoarele de ru pot fi:

1. sectoare de ru cu albia foarte stabil evoluia
albiei de la un an la altul este insesizabil
2. sectoare de ru cu albia de stabilitate mijlociemijlocieforma albiei rmne neschimbat chiar dac
transportul aluvionar de fund poate fi mare i se
produc modificri periodice ale cotei talvegului (linia
(
care urmeaz partea cea mai joas a albiei unui curs
de ap )
3. sectoare de ru cu albia instabilinstabil- fora de antrenare
a curentului depete rezistena la eroziune a patului
albiei
4. sectoare de ru cu albia foarte instabil i
schimb uor, de la o viitur la alta linia malurilor,
traseul i numrul braelor

In 1897, Lohtin a studiat deplasarea

particulelor de pe fundul albiilor si a aratat ca
exista doua categorii principale de forte care
intervin in acest fenomen:
forte rezistente care se opun deplasarii
(functie de greutatea particulelor de aluviuni
sub apa G0), Fr
fortele active (de izbire frontala a particulei)
care tind sa deplaseze particulele, Ff

f=d/i

f coeficientul lui Lohtin (sau coeficientul de

stabilitate al profilului longitudinal)
d diametrul mediu al particulei [mm]
i panta medie a sectorului de rau [%]
Dupa criteriul Lohtin, albiile se clasifica astfel :
albii stabile f = 3030-80
albii nestabile f =3=3-12
albii divagante f =1=1-2

1. Traseul

de regularizare
Prin regularizare, albia capt form i dimensiuni
noi, corespunztoare scopului regularizarii i este
mai stabil.
Traseul de regularizare este fia de albie proiectat
pentru a corespunde cerinelor impuse de
regularizare.
Se traseaza axa traseului de regularizare prin linia
mijlocie a traseului.
Operaiile de proiectare au urmtoarele faze :
- determinarea sectiunii de regularizare (B, H).
- trasarea pe planul de situatie a pozitiei noului traseu,
cercetarea profilului longitudinal si a profilelor
transversale si amplasarea lucrarilor de regularizare.
Toate cele trei faze se executa n corelaie

2. Debitele de formare si nivele de calcul

O caracteristica a cursurilor de apa este
neregularitatea regimului hidrologic. Fiecare debit,
mare sau mic, participa la formarea (modelarea)
albiei. Toate sunt debite de formare. In calcule nu se
pot lua in considerare toate valorile debitelor si de
aceea se determina un debit de formare echivalent,
care are aceeasi actiune modelatoare cu succesiunea
de debite reale.
Debitul de formare este debitul constant care poate
crea in albie aceleasi transformari cu sens mic de
manifestare ca si succesiunea debitelor naturale
neuniforme.
Debitul de formare se determina separat pentru
fiecare sens de manifestare a proceselor de albie in
functie de scopul urmarit.
Pentru stabilitatea albiei ne intereseaza debitul din
perioada cu cea mai intensa miscare a aluviunilor de
fund.

In calcule se pot avea in vedere doua debite: debitul

de dimensionare si debitul de exploatare.
Nivelul de calcul al lucrarilor de regularizare este cota
pana la care se va ridica coronamentul lucrarilor de
regularizare pentru a obtine in albie nivelul de apa
dorit.
La regularizarea apelor mari, nivelul de calcul se
alege deasupra nivelului maxim al apelor cu o
anumita rezerva (0,5-1m).
La regularizarea exclusiva a albiei medii si minore
lucrarile de regularizare vor fi submersibile la ape
mari.
Fig. 2 este nivelul fata de care
Nivelul proiectat al apei
trebuie asigurata adancimea proiectata sau inaltimea
proiectata

3. Seciunea de regularizare
Sectiunea de regularizare se caracterizeaza prin
latimea la oglinda apei (B) si adancimea medie (H). Ea
trebuie sa asigure gabaritul necesar pentru navigatie,
nivelul pentru desecarea unor terenuri agricole
vecine si nivelele necesare la prizele de apa.
Sectiunea transversala se poate face unica, cu un etaj
sau cu doua etaje.
Sectiunea unica poate fi sub forma de trapez sau
parabolica.
Pe cursul mijlociu si de ses al raurilor, in zone cu
variatii mari de nivel, se adopta sectiunea cu un etaj.
In acest caz executarea unei sectiuni unice ar duce la
impotmoliri la ape mici.
Se regularizeaza separat albia medie (Qm) si separat
albia majora (QM).

4. Axa traseului de regularizare

Se recomanda ca axa traseului regularizat sa
aiba raze continuu variabile (intre Rmin si
Rmax); se pot obtine trasee sub forma de
sinusoida, trasee formate din arce de cerc
sau din arce de elipsa.
In
urma observatiilor din teren s-a
concluzionat ca raurile curg cel mai aproape
de traseul sinusoidal dar fiind greu de
transpus pe teren, acest traseu se substituie
cu o succesiune de arce de cerc si
aliniamente scurte

Pentru alcatuirea si proiectarea traseelor regularizate

trebuie avute in vedere urmatoarele indicatii:
se determina: B (latimea medie a albiei), H
(adancimea medie a albiei) si razele de curbura,
Se traseaza pe planul de situatie traseul regularizat,
cu respectarea urmatoarelor recomandari:
lungimea traseului se va alege astfel incat panta ce
rezulta sa fie panta stabila din calcule,
se va face o regularizare conservativa, urmarinduurmarindu-se
in primul rand malurile concave,
traseul se stabileste pornind de la studiere sensului,
directiei si cauzelor proceselor de albie

se vor respecta tendintele naturale de curgere ale

raului,
se vor evita strapungerile abuzive de coturi,
se vor evita malurile permeabile, cu terenuri
curgatoare,
capetele sectorului regularizat se vor prelungi pana la
sectoare stabile si cu cote fixe,
la raurile cu variatii mari de nivel, traseul regularizat
se va inscrie cat mai aproape de directia de curgere a
apelor mari de viitura,
includerea bratelor secundare se face pentru ape
medii, lasand posibilitatea de evacuare a apelor de
viitura,
lucrarile de pe sectoarele de rau se vor inscrie in
planul general de amenajare a bazinului,
lucrarile vor fi estetice.

Pentru regularizarea unui sector de albie se folosesc

diferite lucrri i construcii care trebuie s asigure:
- Consolidarea i aprarea malurilor n scopul
protejrii obiectivelor din vecintate
- Sporirea capacitii de transport a albiei pentru:
evitarea inundaiilor, coborrea nivelului freatic n
lunc, nlturarea pericolului de formare a
zpoarelor (a ngrmdirilor sloiurilor de ghea) i
asigurarea curgerii salubre la debite mici
- -Aprarea construciilor de traversare a cursului de
ap, mbuntirea condiiilor de transport

1. Dup rolul funcional avem:

- lucrri de aprare (consolidare de maluri,
diguri)
lucrri de aprare-regularizare (epiuri=dig de
piatr sau de nuiele, construit transversal,
panouri de dirijare)
lucrri de regularizare (praguri, panouri
plutitoare, epiuri)

The image cannot be display ed. Your computer may not hav e enough memory to open the image, or the image may hav e been corrupted. Restart y our computer, and then open the file again. If the red x still appears, y ou may hav e to delete the image and then insert it again.

2. Dup amplasament avem:

Lucrri de executare n albie (diguri longitudinale
de dirijare, epiuri, praguri )
Lucrri executate pe maluri (aprri i consolidri
de maluri)

Prag de dirijare curs apa

3. Dup aciunea asupra curenilor avem:

Lucrri cu caracter pasiv (lucrri de aprare)
Lucrri cu caracter activ (lucrri de aprareregularizare, lucrri de regularizare)
4. Dup durata de funcionare avem:
Lucrri temporare (de tip uor, de scurt durat)
Lucrri definitive (de tip masiv, de lung durat )

Orice tip de lucrare de regularizare trebuie s

respecte condiiile:
-lucrrile s se nscrie n regimul natural, s
foloseasc favorabil energia apei
regularizarea s se aplice pe sectoare ct mai
lungi a cursului de ap, s se ncadreze
armonios
Amenajarea se execut n etape: Se executa mai
nti lucrrile uoare, apoi cele grele, definitive
Pentru micorarea investiiei, se recomand
folosirea materialelor locale
Forma, dimensiunile lucrrilor i amplasamentul
lor s contribuie la crearea unui peisaj agreabil n
zon

Cele mai folosite sunt:

- Piatra
- Pmntul
- Lemnul
- Betonul i betonul armat
- Oelul
- Bitumul i materialele bituminoase(mastic-bitum
i var, beton asfaltic,mortar asfaltic)
- Masele plastice i rinile sintetice
- Materiale geotextile, esute i neesute

Piatra
Piatra trebuie sa reziste actiunii agentilor
atmosferici, apelor si inghetului. Sunt bune rocile
de adancime scoase de curand, rocile eruptive
compacte, sisturile cristaline, gresiile si calcarele
compacte. Nu sunt indicate rocile care se
inmoaie usor (gresiile argiloase, marnele) sau
cele care isi pierd legatura in prezenta apelor
usor alcaline (gresiile cimentate cu calcar).

Pamantul

Trebuie s aib textura luto-argiloasa, sau nisipoargiloasa, sa conina puin materie organic,
s nu aib reacie acid, iar coninutul de sruri
s fie mai mic de 5%

Lemnul
Arbori intregi cu coroana deasa (plopi, salcii,
brazi) se scufunda indata dupa taiere si pot fi
utilizati pentru fixarea malurilor prabusite, pentru
provocarea depunerilor in adancuri si pentru
executarea de lucrari permeabile. Baza
trunchiului se fixeaza, fie cu pietre, fie cu un bloc
de beton;
Lemnul brut se foloseste prntru constructia
casoaielor (element de constructie sub forma de
cutie ce se umple cu piatra, pamant , se aseaza
in albie pt executia unui baraj), pilotilor, parilor de
rezistenta.
Nuiele si crengile servesc pt. constructia
fascinelor (folosite la constructia digurilor), a
gardurilor mpletite , a paturilor de nuiele

BETONUL I BETONUL ARMAT

Folosit pentru confectionarea elementelor

prefabricate: placi, piloti, grinzi, blocuri
paralelipipedice, etc
Oelul
Folosit la constructia carcaselor, armaturilor,
ancorajelor, plaselor de sarma
Bitumul i materialele bituminoase
Fiind insolubile n apa, rezistente la agresivitate
chimica, nghe, aciuni mecanice sunt folosite pt
impermeabilizari, nchideri de rosturi,
confectionare saltele si imbracaminti astfaltice

Materiale geotextile
Geosinteticele sunt materiale sintetice din clas
polimerilor, care nu se degradeaz subaciunea
agenilor agresivi din pmnt. Introducerea
geosinteticelor a fost stimulat de necesitatea
ameliorrii performanelor construciilor i
amenajrilor hidrotehnice. Au putut fi astfel
nlocuite materialele naturale de mas,
costisitoare, mai greu de manipulat
Se folosesc ca materiale filtrante i de armareconsolidare

Materialele plastice i rinile sintetice

Cele mai folosite: mortare, ciment, cu adaosuri
de polivinil, rasini sintetice

1. FASCINELE
Fascinele sunt formate din nuiele aezate cu
cotoarele repartizate laambele capete i legate
cu srm ars, srm galvanizat sau sfoar
smolit, de3 ori/m. Legturile nu vor zdrobi
nuielele pentru ca acestea s poat lstri. Se
execut pe capre joase (0,6 m). De obicei se
execut cu diametre de 15, 20 sau30 cm.

The image cannot be display ed. Your computer may not hav e enough memory to open the image, or the image may hav e been corrupted. Restart y our computer, and then open the file again. If the red x still appears, y ou may hav e to delete the image and then insert it again.

Confecionarea snopilor de nuiele

Fascine

Saltelele de fascine se fac pe platforme, la

malul rului, n amonte dezona de pune
re n oper, din 3-5 straturi de fascine aezate
la unghiuri de 90 de grade ntre straturi. Se
transport la locul de punere n oper prin
plutire i se lesteaz cu piatr pentru
scufundarea pe amplasament. Au grosimi de
0,6- 1 m i se execut continuu,
pe lungimi destul de mari.

Cleionajele
sunt nite garduri din nuiele de nalime 60- 80 cm,
amplasate n albia formaiunilor toreniale

Se execut ca lucrri transversale pe acele

formaiuni de eroziune nadncime care nu
transport la viitur materiale aluvionare de
dimensiuni mari.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc
dou tipuri de cleionaje:
-simple, alctuite dintr -un singur gard de nuiele;
-duble, alctuite din dou garduri de nuiele.

Cleionajele

Gabioanele se fac din cutii cu muchiile din oel

beton i pereii laterali din plas de srm
zincat (cu ochiuri ptrate sau hexagonale).
Permit utilizarea pietrei mrunte de ru (se
umplu cu piatr dup aezarea pe
amplasament i legarea ntre ele cu srm).
Forma este paralelipipedic iar raportul laturilor
seia 1:1:3. Se pot realiza i gabioane cu form
aproximativ cilindric sau sub form de saltele.

Gabioane

Gabioane folosite la aprri de maluri

Gabioane folosite ca lucrari

longitudinate

Gabioane folosite ca lucrari

pe canale de evacuare

Gabioane folosite pentru

realizarea de praguri

Lucrri din csoaie

Lucrrile de tip csoaie folosite ca lucrri

transversale pot avea nlime de pn la
doimetri. Pereii amonte i aval sunt realizai din
trunchiuri de copaci sau din grinzi lungiaezate
transversal. Pereii sunt solidarizai ntre ei prin
buteni sau brne scurte, iar n interior se face o
umplutura de piatr mare

csoaiele se folosesc la consolidri de maluri,

avndavantajul c sunt elastice i rezistente la
viituri. Prezint dezavantajul c putrezesc repede
iconsum material lemnos de dimensiuni mari.
Se pot executa n dou variante constructive:
cu un singur perete ctre curentul de ap;
cu perete dublu.

Csoaie din lemn

Materiale geosintetice
Cele mai rspndite materiale geosintetice sunt
geotextilele, geomembranele,geogrilele i
georeele.
Din gama geotextilelor, se pot utiliza pentru
controlul eroziunii saltele prensmnate
biodegradabile. Grila din polimeri rmne intact
pentru mai mult timp, protejat mpotriva
radiaiilor ultraviolete de ctre
vegetaie,asigurnd ranforsarea (consolidarea
)rdcinilor gazonului

Geotextile

Geotextile

Din gama geogrilelor face parte sistemul alctuit

din benzi de polietilen de naltdensitate
(PEHD), prinse ultrasonic, pentru a alctui celule
ntr -o structur de tip fagure.
Aceste geocelule, dup fixarea lor pe teren, sunt
umplute cu diverse materiale: sol vegetal, pietri,
piatr spart, beton. Se poate utiliza la protecii i
aprri de maluri i taluzuri, barajemici,
supranlri de baraje, saltele contra afuierii.

Geogrile

Georeelele, realizate din dou straturi de

polipropilen i unul de PEHD
termosudate,formeaz o structur ondulat,
flexibil, cu o rezisten la traciune de 35kN/m,
ce se adapteaz la orice tip de teren n pant.
Acest sistem se fixeaz pe sol, dup care se
umple cu pmnt vegetal, fr s se lase spaii
libere ntre georeea i solul de pe versant. Apoi
se nsmneaz i se irig pentru a se asigura
formarea vegetaiei.

Sistem de georeele
folosit pentru protecia rambleelor

Georee

www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/TEOR
IA-SI-PRINCIPIILE-REGULARI24865.phphttp://

http://student.zoomru.ru/ino/hidrologia-apelorcurgtoare/87462.705951.s4.html

http://ro.scribd.com/doc/123132310/regular
izari