A!

'ul XVII

N ir. 16

28 lan1101 le 1914.

ALBINA
f

tl

-'

".

CRedac#ia si Adminis. Str. Mntuleasa, 9. Bucure$ti

www.dacoromanica.ro

Anul XVII.

No. 18

26 Ianuarie 1914

ALBINA

REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA

Apare In ecare damiaed
Redactia ;i administratia Strada Mntuleasa.Bo. 9.

COMITETIIL DE REDACTIE

Bncure;tij
:

P. G rboviceanu, O. Co4bac, Gen. P. V. Netnrel.

Ch. Adan escu, I. Otescu, P. Dulia, V. 8. Sloga, N. Nicolaescu.
Or. Teodoeoiu, C. C. Pop.Taec
O

Abonamentul to lard pe an ..lei 5.

Pentru elevii tutulor $coalelor $i
pentru absolven%ii pcoalelor rurale, locuind to sate, pe an . lei 4

Abonamentul in (ar pe 6 luni, lei 8

Abonam. In strintate pe an, 8 lei
Un numr
15 bani

Anunciuri dupA invoial.

Manuscrisele ce ni se trimit dacA aunt potrivite pentru revista noastr se publicA indat ce timpul si locul permit. Ele nu
se inapoiaz, ci se ard. Redactia $i rezerv dreptul ca, In unele
cazuri, s publice numai extrase sau rezumate din articolele pri mite.

BIIMARUL:
Vasile Boerescu, Insemntatea zilei de 2f Ianuarif.

1. N., Unirea Moldovei Cu Muntenia.

Din documentele Unirii: Un apel al lui Costache Rosetti.

N. Rdulescu Niger, Cntecul recrutului.

Dr. D. Tatugescu, Itolul insectelor in propagarea boalelor.
Sofia Ndejde, Mai stint suflete bune.
G. P. Salviu, Puiu sau Zina Mezin, istorioar de Carmen Sylva.
P. Vuiescu, Amintiri din campania in Bulgaria, 1913: Trecerea
Duncrii (en ilustratie, desemn original).
A. T., Portretele invinuitoare.
Ce simtesc aviatorii in timpul sborului ?
DIN Z1ARE SI REVISTE : Un bogtaq ciudat. Cel mai vechiu
muzeu.

CRONICA: Scrisoare cAtre redactie.Starea 9gricol a Romniei.

Bibliografie.

ILUSTRATIUNI : Alexandru loan Cuza.Monumentul lui Cuza

din Iasi. Mihail Koydlnieeanu. - C. A. Rosetti.

Activitatea social(' a preoti'.or

invttorilor

P. S. Episcop Nifon, Cuvntare la 1 Ianuarie 1914.

Preot Basgan, Cuvnt pentru 24 lanuarie.
Pr. 1. C. Beldie, Familia cregtin: Tinerimea In familie gi in lume.
Notice.Sume adunate pentru monumentul lui Spiru Haret.Multumid. Informatiuni.

www.dacoromanica.ro

InsemnAfafea zilei de 24 Ianuari e

DE

Vasile Boereseu
La 24 Ianuarie s'a aruncat, ca s zicem ast fel sOmn#a nafionalitO(ii noastre, a nfiinfrii noului Stat
Romn ; ea a czut pe pmnt bun, a odrslit, a infiord, s'a copt ; i noi care am vet' zut zmislirea, noi
care am putut Incoron pruncul, noi
generatiunile
viitoare, care avem s ne bucurm de aceast oper,
cat s ne aducem aminte, cu amoare, gi cu fericire,

de aceast zmislire.
Da, noi mai to(i: ne aminl im cci mai toti am
fost actori sau spectatori de acea zi fericitO, cnd
cloud #Ori surori, de aceeagi origin, de aceiagi religiune,

separate gi slbite prin secoli de apsare $i de desbinri, cum cloud provinc, umilite sub un jug strin,

crora li se contest i existenia i drepturi, pn

origina,
suflet

deter mna gi se contopir ntr'un singur

ntr'un singur corp, spre a form un singur

Stat, noul Stat Romn ! Da, noi to#i glim, cum in ziva
de 24 Ianuarie, nu mai erau Moldoveni i Munteni, ci

erau numai Romni, gi cum ntri#i prin exaltarea celui

niai pur patriotism, cutezar in
Europii intregi,

in fella unui tralat formal contrarui aspiraliunilor lor

s se afirme ctre ei ngii, s proclame rtTnirea, s

arunce smnfa formrii noului Stat,

Romn !

.a Regatului

calculele avanlagelor sociale, nici rearnintirea

,qnditoare a autonaniei separate a fiecrui principat,
nici un stimulent, nici un calcul, nici o intrig care ar
fi putut provoc resbelul civil gi cu fund nafionalitatea
romn ntr'un abis de unde s nu niai poal iei, nimic din acestea nu opri proclamarea Vnirii, mplinirea paci fica i glorioasO a celei mai mari revolufiuni
politice gi sociale ce o na#iune a fcut vre-o datO.
Memoria zilii de 24 lanuarie va fi eterna ntre
noi! c va servi de cel mai nobil exempla, de cel mai
ncurajtor stimulent pcntru urmagii nogtri ! Solemni-

tatea ei, c srbtoare nafional, ni se impune prin

mrimea faptelor ce au ilusirat--o, prin efectele salutare

ce au produs.

www.dacoromanica.ro

Unirea Moldovei cu Muntenia

5 qi 24 Ianuarie 1859
erbm In fiecare an ziva de 24 Ianuarie, in amintirea
lui 24 Ianuarie 1859, cnd s'a svrit unirea celor
dou teri romne prin faptul c Adunarea national
din Bucureti a ales domn tot pe Alexandru Cuza,
pe care 11 alesese, putin mai Inainte (la 5 Ianuarie), @i Adunarea national a Moldovei. Cele dou principate aveau
acelatoi domn ; dar altfel tot neunite remseser ; caci Moldova avea capitala ei, In
iar Muntenia pe-a sa, n Bucure$ti. Fie-care tear avea guvern deosebit. Fruntagii terei, Coglniceanu, C. Negri
altii in Moldova ; I. C. Bratianu, C. A. Rosetti $i altii, in Muntenia,au lucrat nu numai
ca terile romane s aib acela0 domn ; dar gi ca sa desvr$easc In totul unirea, prin strmutarea Capitalei in
Bucuzeti, unde s'a nfiintat un singur minister.
Munca a fost grea ; caci alegerea lui Cuza In amn-

dou terile, a intmpinat cele mai mari greutti la Constantinopol i din partea puterilor mari, afar de Frantia,
care, dgla inceput, a tinut cu Alexandru Cuza.

Trimisul Principatelor la Constantinopol, C. Negri, intiinteaz la 14/26 Aprilie pe Vod c guvernul turcesc

toate puterile, afar de Frantia, sunt in potriva ntrirei

alegerei. Numai ambasadorul Frantiei cauta s potoal furia sultanului, struind la vizirul col mare.
Negri, in numele lui Cuz a, arata Turcilor c unirea este
lucru hotrt i care nu se mai poate intoarce. Adogi ea
domnitorul o va face $i cu dela sine putere.
In sfrit, in Iunie 1859, se dd iradeaua, prin care

se primi de bun alegerea, iar cea din 5 Ianuarie 1860

dd ncuviintarea desvrit.
In Septemvrie 1860, Cuza plec la Constantinopol i
sultanul l prim]. cu mare pomp $i nu cu formole injositoare $i pline de umilint, ce se obi$nueau mainte vreme
qi mai ales pe timpul fanariotilor.

Unirea desi;vrfoit abi de s'a putut svr$ in anul

1862, In puterea firmanului din Noemvrie 1861. Greuttile

au fost mari f;i de ast dat. Iar dugmanii unirei Romnilor In tear $i afar s'au mngiat c, domnia lui Cuza

www.dacoromanica.ro

,o

e,

c
o
o

Alexandru loan Cuza

www.dacoromanica.ro

676

ALB INA

fiind numai pe apte ani, la :ncetarea ei, 'vor alege iar$i

doi domni.

In 1866, and frunta$ii terei au scos pe Cuza din domnie, du$manii unirei, sprijiniti de unele puteri, credeau c
le-a sosit vremea. Dar s'au i:n@elat amar ; caci unirea a ramas neatins si s'a adus pe tron printul Carol de Hohenzollern, care era menit a fi in fruntea Romnilor in rzboiul
cu Turcii (1877 78), rzboiu, dup care s'a fcut neatrnarea $i mai apoi regatul.
Nu este acum locul s vorbim despre faptele mari ce
Cuza gi frunta$ii neamului, cari l'au ajutat, au svrgit. Veni

amint numai de luarea averilor mnstiresti, cari ajunse

sera a sluj mai numai pentru mnstiri strine. De asemenea, nu vom trece at vederea desfiintarea clcei prin

rscumprare si faptul c i fAcut pe fotii clcasi proprietari desvrt}iti pe :ntinderile de pmnt asupra crora aveau
drept din mogi-strmo$i.
Aceste trei fapte mari : unirea, luarea ndrpt a averilor mnstireSti Inchinate $i scoaterea teranilor clca@i @i
a pmntului lor din mna boierilor sau a mnstirilor, au
fcut sa fie neuitat domnia lui Cuza, adic a i:ntiului domn
ales de tear :?i nu trimis de Sultan.
Gndindu-ne la faptul mret al unirei a dou teri locuite de Romni si cari sttuser desbinate attea sute de ani,
adic dela nfiintarea lor, nu putem s nu simtim in inim

cea mai cald si mai adnc multumire catre cei cari, cu

jertfa averci lor si punndu-si in primejdie i viata, au fost
in stare a-1 duce la capt bun.
Nu ne mirm, nse, c s'au gsit attia oameni luminati, cari s inteleag c'n unire std puterea gi c, numai,
unindu-se in .gnduri i'n simtiri, vorn pitted face o tear in
stare a-$i-apr drepturile viata, nemai fiind jucrie ne-

putincioas in mna vecinilor.

Nu ne mirm, fiindc gndul unirei de mult frmnl
inimile celor mai luminati Romni, in tot lungul veacului

al XIX-lea. Mai mult dect atta, domnii nostri cei mari,

din trecut, rvniau la unirea celor cloud teri. AO a voit s
fac Mircea cel Mare, cnd a pus in Moldova un domn rud
cu Basarabii, in locul lui Iuga, pe care 1-a prins $i 1-a ucis.
Ag a dorit chiar $i inainta$ul lui Mircea, Alexandru Basarab, care, in veacul al XIV, se fcuse stpn pe Moldova
de jos pan la Marea Neagr, stpnire ce pstr Mircea.
Tot aceast dorint a avut-o Sti-fan eel Mare, care izgonind
pe Radu cel frumos, a pus in Muntenia, pe tron, un om
al su.
Mihaiu Viteazul, spr?jinit de mpratul Germanici, a
izbutit, vremelnic, nu numai a scutur jugul turcesc, dar
chiar $i a un supt el Muntenia, Ardealul $i Moldova. Mateiu
Basarab $i Vasile Lupul, mnati de-aceast dorint, au ajuns

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

lui Cuza :
Costache Negri ; KogAlniceanu,
Nicolae Cretulescu, G -ral Florescu

Principalii ministri din timpul

Cuza

MONUMENTUL LUI CUZA DIN IATI

tin colt a! monumentului.

672

ALBINA

la lupte crncene intro ei, amestecnd si pe strini in aceste certe.

Intr'o vrome unirea era s se fac supt ocrotirea Rusiei. Dar a fost scris, se vede, s se svrseasc prin lucrarea brbatilor nostri patrioti.
Nu ne mirm de jertfele fcute de cei cari voiau unirea, dndu-si seam c numai ea poate s ne fie chezesie,
c nu vom cdea prad lcomiei strine. Nu ne mirm, c
Moldovenii au fcut pan si jertfa cea mare de-a prim s
fie capitala terei in Bucuresti, adic in orasul cel mai mare
al terei. Ce sintteau in inimile lor i c si ddeau bine
seam c Iasii vor sufer cumplit, ne arat vorba lui Mihaiu Coglniceanu S fie Capitala la Bucuresti, chiar dac

ar fi s creasc iarb pe ulitile Iasilor !

Lucru de plns si anevoe de :nteles este c s'au gsit
boieri, cari, ahtiati de-a d domnia in Moldova unuia, in
Muntenia altuia, s'au impotrivit celor cari voiau Unirea.
Inca din 1845, Mnjina, mosia lui C. Negri, din judetul
Covurluiu, er locul de ntlnire al Muntenilor $i al Moldovenilor, cari se gndeau la unirea terilor surori si la desserbirea teranilor. La Mnjina si la Paris Romnii luminati

si iubitori de patrie pregtir unirea ce avea s se nde-

plineasc tocmai in 1859 si desserbirea teranilor, care av

loc abia in 1864.
In urma nfrngerei miscrei din 1848, fruntasii, dori-

tori ai unirei, au fost surghiuniti. Dar si aceast suferint

a adus folos Romniei ; cci surghiunitii, au cucerit, in deo-

sebi la Paris, pe fruntasii Frantiei la ideile lor : pe Quinet.

pe Lamartine, etc.
In 1856 puterile regular soart Principatelor romane
prin aga zisa Conventie din Paris. In puterea acestei Constitutii urm s se fac alegeri in Moldova si in Muntenia,
iar cele dou adunri: s se rosteasc in privinta viitorului terilor.
De oarece oamenii bogati si luminati, att in Moldova,
cat si in Muntenia, erau mprtiti in cate dou particle:
una pentru unire si alta in potriv, a fost lupt grea. Lupta
a fost crncen in Moldova, unde caimacanul Vogoridi, incurajat de Austria, a 'nnbusit vointa alegtorilor prin cele
mai selbatece si mai nelegiuite mijloace. Oamenii stpnirei au clcat casele celor cari voiau unirea, ngrozind femeile si copiii. Iar fistele de alegtori le-au msluit stergnd
din ele pe unionisti si umplndu-le cu tot felul de insi, intre cari pan si strini. Dar comitetul din Iasi al unionistilor
a artat puterilor uneltirile viclene ale lui Vogoridi si, multumita struintei Frantiei, aceste alegeri ptate s'au stricat.
Alegerile noua, fcute pe liste bune, s'au fcut in zilPle de
29 si 30 August si in cele de 2, 4 si 5 Septemvrie 1857 si
au izbutit la ele unionistii.
www.dacoromanica.ro

ALBINA

673

Aceast adunare a ales la 5 Ianuarie 1859 pe Alexandru Cuza domn al Moldovei.

Nici in Muntenia n'au lipsit luptele gi numai vointa poporului bucuretean, artat in Curtea Mitropoliei, unde
era' Adunarea, a fcut pe deputati s aleag pe Alexandru
Cuza, alesul Moldovei,

Unirea celor cloud teri nu s'a mrgenit numai la atta

adic partea cea mai mare din ei,
$i-au dat seam c teara nu va fi puternic, dacA teranii

Fruntaii unioni$ti,

M. Koglniceanu

clca$i vor zce in gerbie. Adunarea adhoc din Moldova a

spus acest lucru fti. Adunarea din Muntenia a lsat ches-

tia s se deslege mai pe urm, nevoind s supue la incuviintarea puterilor regularea strei teranilor clcai,
Pe lng unirea terilor, fruntaii nogtri au nzuit s
fac i unire, in luntrul terei, intre boieri, clca$i gi negustori.

www.dacoromanica.ro

674

ALBINA

Amintirea si serbarea Unirei principatelor o cinstim

acuma, dupa rzboiul din Balcani, cu inima si mai calda,
fiindca. daca nu erau unite cele doua teri, nu puteam ajunge
BA fim. in stare a desfsur puterea ce -am desfsurat. Daca

nu se facea unirea si daca nu se lucr mereu la intrirea

armatei si la pregatirea ei, n'am fi fost in stare a sill popoarele din Balcani sa inchee pacea a$ cum am cet ut'o noi.
Daca nu eram uniti si puternici, n'am fi putut sa ne

indreptm granita Dobrogei, as ca s'o putem apr mai

lesne, and vecinilor nostri Bulgari le ar ven pofta sa ne
rpeasc Dobrogea lui Mircea cel Mare, Dobrogea lui Traan si a altor imparati romani mai vechi si mai noi.
Glasul Romniei a fost ascultat, fiind c'am fost uniti i
deci tari.
SA serbam, acum, din toat inima Unirea si numele bar -

batilor, cari au muncit si jertfit pentru svrsirea el s le

avem sfinte si neuitate.
Tria Romniei va face ca Romnii de pretutindene sa
scape de apsri si prigoniri, caci toti cei cari poftesc prietenia noastr, inteleg ca nu vor pute -o ave, daca vor
aps si nedreptt pe fratii nostri de snge.
I. N.

CEL MAI VECIIIU MUZEU

In orasul Nara din Japonia se geeste cel mai vechiu
muzeu din lume. Acest muzeu din vechia capital japonez
TO are fiint dela anul 756. Un raport al unui arheolog fran
cez catre societatea franco- japoneza descrie amanuntit starea acestui muzeu, care. se deschide o singur data pe an.
O comisiune anumit cerceteaz atunci toate colectiile; cu

acest prilej au voie s -1 vade si oameii din Europa. In

muzeu se all cam trei mii de obiecte, adevrate podoabe :
lemn cioplit, mobile zugrvite, obiecte de faianta si testuri,
toate din anul 756.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

675

Din documentele Unirii

Un apel al lui Costache Rosetti

Publicm, gi n aceet an, cu prilejul zilei de 24 Ianuarie,

care aminte$te luptele eroice pentru unirea principatelor,

cteva din documentele timpului.

E vorba de intmplrile din Bucure$ti chiar In ziva dc

24 Ianuarie. Agitatia in acele momente era foarte mare.
Intre membrii adunArii elective prerile eran imprtite : mi
www.dacoromanica.ro

676

ALBINA

multe grupe pentru mai multi candidati. Oricare ns ar fi

reugit din ei, unirea principatelor nil se fce; de aceea cei
cari o doriau cu adevrat struiau sa fie ales tot Domnitorul Moldovei. Au fost mi$cri pe stradd si in curtea Mitropoliei. Atunci, unul dintre luptturii cei mai nenfrnti
pontru unire, Costache Rosetti a adresat catre cettenii capitalei urmtorul apel:
Cet(enil In(elegeni ca deschiderea Adunrei in care se
desbate viitorul na(iei a trebuit s intereseze pe to(i adevra(ii

romani. Nu furm dar nici de cum surprinsi vdznd imbul-

zeala publicului la Mitropolie. _Hind inset ca mul(i cred ca amad strngere ar fi ca o apdsare din afara asupra celor
din nautru, si c si nsdsi Adunarea nu poate ave ceruta liniste pentru ale sale desbateri; fiindc4 mul(i deputali ait reclaniat contra adundrei publicului in Mitropolie si al(ii an protestat contra strngerei ostirei in ju.rul Camerei, Adunarea a
hotrit ca nici ostirea nici publicul sa nu se mai strng in

jurul ei. To(i acei deputa(i cari an fericirea si onoarea a se

bucur de increderea publica s'au crezut in drept s asigure

Camera c hotdrirea ei va fi ascultala. Ce(dlenii capitalei, cari

told'auna sunt gala a se jerfi pentru binele patriei, suntem insi de
vor respect
de
Adunare, spre a astupa toate gurile clevetitoare, a doved c
turbarea publica o caut ambi(iosii, si a nu ridica astfel cea
mai mica' pricinuire celora ce ar voi a vesnici regimul nedrept(ei si al silnicei.
C A. Rosetti

Scrisoare ctre redactie

Inca de pe cnd cram pe bncile $coalei, m numram printre abonatii harnicei $i nteleptei .Albina.. Acum, mai mult ca atunci, m'am
incredintat de folositoarele invtminte $i inteleptele sfaturi, pe cari ea
le mparta$e$te palatelor bogate, cavi colibelor srccioase.
Convins de importanta educativa a acestei publicatiuni periodice,
menit a mprti mai ales satelor comoara de virtuti $i de cuno$tinte
ins ruc:tive, patriotice $i morale, m'am straduit a face cat mai multi abonati de-aci din sat ; iar nainte de sarbatori, am impus elevilor din
divizin a III-a, ca, din bnutii cptati cu ocazia frumoaselor datini stramo$e$ti ce insotesc Craciunul, $i Anal not, sa pstreze cate 40 bani
$i pentru mierea $i ceara sufletului, procurata de muncitoarea Albina,
grupnd cte 6 elevi pe un abonament de jumtate an, socotit a 2 lei.
Acum totul pregtit, ma grbesc a va trimite banii In suma de 6 lei,

'wands-va a dispnza s ni se serveasca trei abonamente pe 6 luni incepnd cu numerile de Ianuarie a. e.

La felul acesta, elevii grupati cte 5 pe un abonament, au timp suficient ca s'o consulte toti ; mai multi e greu $i se produc nemultumiri.
Adresele acestor trei abonamente sa fie :
1) Elevilor cl V ; 2) Elevelor cl. V ; 3) Elevilor cl. IV ; dela $coala
din satul Terzichioi, corn. Cartal. jud. Constanta prin of. Hr$ova.
Cu perfecta stima, D. Pawn

www.dacoromanica.ro

CAIYCFCUL RECRUCUL UI
Foaie verde foi albastre,
Eu m duc, mndro, la oaste,
C'mi veni . i mie vreme
Reghimentu s mei cheme,
Tu stai, mndro, la prleaz
PM' ngi cu lacrimi pe obraz,
M'ai ls nu m'ai lei s
G a$a -i cu inima.
$i oftezi, . i'mi stai in cale
Doar mi -o fi i mie jale...
Frunz verde tmioar,

Psrile nu'maisboar ;

Sboar frunzele uscate

si-ale mele gnduri toate
Dela trgu 'ntunecat
Pn sus pe deal n sat.
Mndra toarce, numai ea,
Singuric- singure,
$i o'nneac -o f tare lunga

Dor de dansa sei m'ajung.

Frunz verde foaie lata,
Primvar, te arata
Cu zi lunga pe ogoare
$i cu gnduri mai u. oare ..
Bate vntu, trece zri,
Sufl jale qi oftri ;
Rde doru ne'ncput
$i ndejdea de vzut ?
Anu trece c'o speteaz,
Vremea oastei o scurteaz...
11.

www.dacoromanica.ro

Hdulescu- Niger.

\l/ttkk

\1/itk

\11

tkk%

1i/L Ak1

Rolul insccfclor
In propagarca boalclor
?. ntr'un articol ce am publicat cu cteva zile in urm,
de rolul de cpetenie pe care II joac curdi vorbind
tenia pentru pstrarea snttei, spuneam c prin curtenie s strpesc si insectele, cum spie pild purecii, pduchii, pduchii de lemn (plosnitele), tntarii si rnustele,
cari nu numai c ne provoac dureri si ne invenineaz
trupul prin tntepturile lor, dar ne si dau o multime de
boale.

Am fgduit atuncea s scriu, un articol mai

si mai amnuntit asupra acestei chestiuni si astzideslusit
m tin
de cuvnt cu multumirea ri suflet c _voiu face un bine
multora din cetitori, invtndu-i cu7:) s se fereasc de
aceste mici vietati, dar mari vrjmasi ai snttei, s i:ncepem cu :

Tcinfarul.Aceast insect, curn stim bine, traeste prin

locurile bltoase ca si prin cele pduroase. Cei din locurile bltoase sunt mai cu seam vtmtori snt(ei, pen-

trued acestia prin inteptura lor dau ash numite:e frguri

de balt, cari incep cu un flor de frig (tustur) de-ti clntnesc dintii In gur, dureri de cap, apoi te d In cldur si isprveste prin ndu,sal (asudeal). Din cauza
acestor friguri neingrijite se umfl splina si la copii le
creste burta si slbesc.
Pentru c se bgase de seam de mult vreme c frigurile astea domnesc mai cu seam in localittile din apropierea bltilor si a bltoagelor, s crede c. ele vin
deadreptul din balt si c de acolo s'ar ridic niste miasme cari ar otrv oamenii si le-ar da frigurile. In reaRate ns frigurile astea bntuiau pe lng blti, frindc
pe lng blti se gsesc tntarii, purttorii boalei.
In stufrisul bltilor si prin buruienile dela margine,
www.dacoromanica.ro

ALBINA

679

ei isi depun oule, din cari apoi :n primvar ies puii

(sub forma de mici vierrnusori, numiti larve), triesc ctv vreme pe suprafata apei, apoi fac aripi si incep a
sbur, pentru ca s se hrneasc ntepnd oameni, vite,
pasri, etc. si ducnd frigurile dela unele la allele.
Nu toate aceste vietti ns (vite, paseri), au boala la
fel. Sunt unele cari poart in snul lor parazitul boalei
(frigurile sunt produse de un fel de microb mai mare,
dar care nu se vede dect tot cu ochianul, care se chiamA
parazitul frigurilor) fr s dea semne de suferint; sau
poate, cine tie, or fi dnd, dar cum n'au darul graiului,
nu le ntelegem noi. Altele tnjesc usor; iar unele din contra fac boala aproape ca oamenii.
De unde iau tntarii acest parazit al frigurilor ? Din
balt ?
Nu.

In apa bltilor nu existA aceast vietate.

Ei iau parazitii ntepnd si sugnd sngele vietuitoarelor pe cari le-am arAtat mai sus si dintre cari unele l
au In snge aproape toat vremea. CAnd i:nteap tntarul
un animal din astea bolnave si i suge sngele, ia odat
cu dnsul si parazitul, apoi se duce de nteap alt vitA
sntas sau un om sntos si i bag in sngele lui curat aceti paraziti, care l nbolnvqte.
Tntari de stia, plini de boala frigurilor, de multe
ori se prsesc prin santuril de scurgere cari se gsesc de-a
lungul drumurilor din sate, prin bltoagele de ploi din curtile (ogrzile) nengrijite ale oamenilor, si chiar prin ungherile odilor cari nu sunt des curtite, scuturate si vAruite. De aceia am zis ntr'un articol al nostru publicat
mai nainte in Albina c, curtenia este mama snttei.
Ce trebue s facem ca s nu cptm frigurile?
1. SA ne pzim de tntari.
Ne putem pz de tntari, curtind des odile, pentru

c ei cum nu u bl dect dupa apusul soarelui, ne nteap mai cu seam noaptea In timpul cAnd dormim in
casA. SA nu-i lsm s intre in odi, punnd la ferestre
pnz rarA si fcnd fum de bligar seara, inaintea casei.
Acolo und? sunt asa de multi c orice msuri s'ar lu,
e greu s nu se strecoare ctiva si n cas, sau atuncea
cAnd suntem nevoiti s dormim afar, s o facem numai

www.dacoromanica.ro

380

ALBINA

sub poloage fcute din pnz rara.

Aceia cari prin meseria for sunt siliti s lucreze prin
locurile unde sunt tantari multi, s -Si unge minile, obrazul si In general toate partile descoperite cu o unsoare
fcut ast -fel :

La un sfert de kgr. de untur de porc sau de seu,

s se pue 25 grame de camfor sau 25 grame de petrol,
bine amestecat si frecat lntr'o piulit, se pune apoi ntr'o
cutie de tinichea, de unde se is la nevoe. Cantitatea asta
ajunge unui om pentru mai multe vreme. Tntarul fuge
de camfor si de petrol, si chiar daca nteap, nteptura
lui nu face ru.
2) Lund toate aceste msuri, de multe ori tot nu
putem fi siguri c scpam de 1 Ltepturile lor. 0 msur
de precatiune ca s nu cptm frigurile chiar dace vorn
fi ntepati, este ca tote aceia cari locuesc in localitati bltoase sau bntuite de tntari si friguri, se is ca precautiune din 5n 5 zile cte o jumtate gram de chinin seara
and se culc. Chinina se gseste la toate primriile.
3) Ca msur general pentru prevenirea frigurilor este
distrugerea tntarilor la origina lor. Aceast operatiune
se face in mai multe chipuri :
a) Desfiintndu -le locasurile unde ei tresc si se inmultesc, adic secarea bltilor si a iazurilor, bine luteles

a acelora cari nu servesc ca adptoare, sau nu sunt un

izvor de bogtie prin pestele care -1 produc.
b) In cazul cnd dei nu servesc nici la una nici la
alta, dar nu se pot sec pentru alte motive, s se toarne
pe suprafata apei un strat subtire de pcur, sau de petrol (la fiecare 10 zile un litro pentru 1000 metri patrati), care distruge tntarii nc n stare de larve, adic
nedesvoltati. S se bage de seam& c, distruge i pestii.
c) Cnd nu se poate nici sec, nici turn petrol, atun-

cea s se ridice in mod regulat toamna tarziu, sau la Inceputul iernei tot stuful (trestia) sau papura din balte,
pentru c ele reprezint leagnul tntarilor, find vegetatia in care tntarul din anul acesta si -a depus oule,
din cari au s ease tntarii din anul viitor, tindu -le tot deauna de sub ape.
4. S se dea foc regulat la Inceputul iernei la toate
buruenile de pe marginea lacurilor, si a azurilor, pentru
www.dacoromanica.ro

681

ALBINA

c adese ori, mal cu seam In iazurile cari nu au stuf

(trestii), nici papur, tntarii tsi depun oule pe ele.
Cnd autorittile vor lucr cu rvn la msurile generale pentru strpirea tntarilor de balta, cei mai periculosi, si cnd fiecare om va fi ptruns de ideia c trebuie s-si dea toat silinta s se apere de dnsii, att pe
el, cat si pe copiii lui, neputinciosi de a se apr singuri;
frigurile au s dispara, sau au sa devie o boal loarte rara
si sntatea neamului romnesc are s cstige mutt.
Sunt 3 feluri : pduchele de cap, cel de
Pduclaele.
haine si pduchele lat, care traeste prin partile rusinoase.
Nu se cunoaste tnc ce boal molipsitoare transporta el ;
dar ceace-i sigur este c nu sta degeaba si e probabil c
noi nu cunoatem Inc isprava pe care o face.
Sunt cazuri In cari aceste insecte se Inmultesc asa de
mutt si cu atta repeziciune, c tnfptuiesc o adevrat
boal si omului ; dar mai cu seam copili cad Invinsi de
lcomia lor si nu dovedesc s lupte ca s se curete de
dnsii. Este acelas lucru care se tntmpl cu unele animale, este aidoma cu ceeace se observa spre pild la unele
gini. Nu e mai putin adevrat tns c asta boal se observa numai la copiii netngrijiti de mamele lor si la oamenii nesimtitori cari sunt certati cu curtenia.
Dr. D. Tatu$escu

(Va urma),

eW_.,9Q_O.W_49
Un bogta5 ciudat

Milionarul Alois Masse, american, duce o vieata foarte

deosebit de a oamenilor bogati.

Dimineata la 6 ore se suie In automobil si merge la

o prvlie, unde e bgat servitor; matura in fata prvliei, curata geamurile, sterge praful, face tnsfrsit slujba
de slug in lege. Seara la 7 ceasuri se duce acas, tsi
schimb hainele de servitor si pleac s mntlneasc lume
aleas.

Se zite, c lui Masse, care e abi de 30 ani, ti place

mai mult vieata de servitor dect cea de om bogat.
Telegraful Romn,

www.dacoromanica.ro

000

000

R
//

//

000

""

000

Mai sunt suflefe bune

In lume durerile mari, pe unii i ucid ca trsr.etul, pe
altii ti incremenesc, sufr, dar nu se pot misc, gndesc, dar nu pot scoate o vorb ; plng, dar n'au
lacrimi si ochii ard si glasul li se inneac. Acestia
sunt cu adevrat nenorociti. In asa stare era Elena. Pierduse singurul fiu iubit, mngierea si sprijinul btrnetei ;
lumina ochilor. Nu er numai durarea`dup cel pierdut;
mure de jalea Elizei si a orfanilor, lipsiti de sprijinul si
de iubirea de tata Se uitau una la alta fr'a pute rosti
cuvant de mngiere. Vorbele sunt sunete; goale pentru

surerintele mari.
Trecuse o sptm,n dela pierderea celui iubit si du-

rerea tot mai vrjmas le rupe inima; din ce n ce, tot

mai tare, simteau lipsa celui ce nu'mai er. Le apuc un
dor nebun, le vene s' tipe si, ca de mugetul leului, s
se cutremure lumea ca, doar, le-ar veni In ajutor s le
aline suferinta. Nu puteau crede c'n fata legilor firei nu
e putere nici voint sa le Ynfrng. Nu o simtire singur
le sfsi," dar multe. Aci le prinde mila, par'c'ar mai pu-

tea inc face cev pentru cel ce nu mai ave nevoe de

nemic! Aci le apuc mustrarea ca nu-si daser destul

osteneal, cnd tri Ind'. Toate amintirle, toate nimicurile se'nsirau ameninttoare,rmai mai sa le Invinue ca ele,
fr, sa vrea, l-au ucis. Dupa sbucium si istovire de ceasuri ; le prinde urtul negru, foros ; dorul de-a se nimidi. Btrana se crede mama fr de -liege c si-a lsat
fiul sa moar Innaintea ei. Golul sufletesc, pustiul dinafail, desndejdea, mustrarea, mila zadarnic, toate le fra-

manta si apas vieata ca un munte urias. In fiece colt,

fiece lucru, le trezete viu In minte pe cel ce nu mai e
si durerile cresc ca valuri uriase, se izbesc de se mresc
una pe alta. Gandul c el nu se va mai sluj de nici unul
www.dacoromanica.ro

ALBINA

1183

din atele mici nimicuri le strpunge inima. Iar, cnd dure-

rea a stat prea mult tnnbusit, le prinde furia desndejdei, cad in genuchi, coprind lucrul, iar glasul, prea mult

stdpnit, incepe a mugi ca o fiar greu rnit.

Pentru btrn nu -i mngere, cum nu -i pentru orbul
ce -a pierdut lumina pe veci. Isi plnge odorul stump si
moare de mila orfanilor, cuminti, tcuti, to hainele for
de jale.
*

Erd Duminec. Soarele cald de primvar, cu lumina

lui aurie, in zadar cerca s'alunge din cas, jalea si pustiul, in care pluteau toate. Pn si de pe fetele gingase si
sglobii ale copiilor, fugise once bucurie. Ce inim nu snger, la vederea copiilor tristi si-a florilor de pe mormnt?
Sfiosi, tcuti, inimioarele lor simt c taina mortei e cev
tnfricosat, de vreme ce le-a rpit pe ticutul iubit.
Cel mai Inic, abi de trei ani, ntreb cu glas nevinovat : Oare oamenii cei negri si rei o s ne mai aduc
pe tticu ?

Durerea i-a adunat la un loc. Ar vrea s s'ajute unul

pe altul, doar ar duce-o mai lesne. Pe dupa amiaz cinev

bate la us. E domnul Bunea, prieten si co'eg cu rposatul. Srut mna cucoanelor, desmiard copiii si le d,
prjituri, fr'a zice o vorb. Tocmai sdptmna aceasta
lipsise din oras; vestea mortei lui Ilie l-a isbit necpus.
Cnd a vzut fata tmpietr.t de durere a btrnei, sotia
plns si copiii In doliu, isi pierd puterea de stpnire
$i ochii i se umplur de lacrimi.
De ce nu m'am dus eu in locul lui, domnule Bu
nea? S fi trAit el sa-si vaz de copilasi, nenorocitade
mine !

Schimb de vieti nu :se poate face. Singura mngere

e c toti vom merge acolo, mai curnd ori mai trziu.

E nedrept ca eu s trec de sapteze^i de ani si el
s se prpdeasc tnr. E foros !
SA ne amintim vorba lui David ; n 0 mie de ani,
ca ziva de eri. Ertati, poate v mresc durerea cu prezenta mea.
Vai, se poate? d-ta cel mai bun prieten al lui Ilie.
As-i, dar stiu c la fiecare vizit, durerea izbuc-

www.dacoromanica.ro

684

ALBINA

neste dln nou ca un vulcan. Dar, aveam o datorie pe sufletul meu si trebui s viu.
Eliza crez c e vorba de vre o datorie a rposatului
rmas la cinev si se inglben.
Orice datorie voiu plti-o pn' la un ban. De-ar fi
s mnnc, eu si copiii, pne cu ap, odat pe zi. Numai
s 'nchiriez casa.
Nu, doamn, v 'nselati, bietul Ilie nu-mi datoreste
nimic; dimpotriv, eu Yi datorez lui.
Nu mi-a spus niciodat.
Noi brbatii nu ne spovedim de toate afacerile noastre nevestelor. Mai ales, cnd mprumuti un prieten, femeea, ca mamA, totdeaunas ma ertati nu prea caut
cu ochi buni. Si are dreptate; vedeti, o nenorocire, dnsa
are rspunderea copiilor ; dar s vin la chestie. Or fi vre-o
dou sptmni. Eram la cafenea si, din una In alta, zic:
Afurisit criz si cu mobilizarea asta. Caut de-o sptmn cinci sute de lei si nu pot gsin. De ce nu mi-ai
spus, m caraghiosule?p. gCe folos? Ai tu de unde-mi da?.

Se prea poate. Nici nu stii de unde sare epurele.

Scoate, bietul, portofelul dela piept, si-mi numr
cinci hArtii de cate-o sut. Par'c-1 vd acuma : un notes
cafeniu de piele ruseasc. Am rmas uimit si, pe urm
fac: ,,Se vede c'ai cstigat la vre-o lotrie! eCe-ti pas?
Ea si-ti prinde nevoea. Eu, acum, n'an: trebuint de ei.
Chiem biatul si-i dau bani s'aduc o polit. Dar el face
suprat. Esti nebun m. Polita ntre mine si tine? Poate
imi dai si camt?"
VA rog ertati c prin asemenea amintiri, v rscolesc durerea. Dar m simteam vinovat. Cu mii de multumiri, primiti cele cinci sute si. v rog, la orice nevoe,
casa mea si punga mea e deschis celor scum pi lui Ilie.
Noi am fost colegi de scoal, am mncat din aceeasi pne

si sare; de cate ori n'a imprumutat el bani ca sa-mi ia

o carte, ori s-mi prinz vre-o nevoe.
Scoase dela piept si dd Elizei cinci hrtii de cte o
sut. Eliza cu lacrmi In ohi, lu banii.
SA va multumesc. ar fi prea putin. Destul s v
spuiu c mai aveam In casa cinci lei.
Soarele, care isi joac razele s mngie pe cei din
cas, incunun cu o diadem aurie prul galben al lui
www.dacoromanica.ro

ALBINA

685

Bunea. Ochii lui rstrng, nu mandria faptei, dar o bunatate si o mil nespus.
Dupa ce esi, Eliza fciz :
Ce zici, mama ?

Ce sa zic ? Om cinstit i cu frica lui Dumnezeu.

Azi cu sinet i trebue sa te judeci.
E sfnt, nu om, sunt incredintat c bietul Ilie, nu
i -a dat nimic.

Noi abi Inodam cele dou capete. Dansul n'ascunde

un ban de mine. Cum lu leaf a, mi -o da, far' sa -si opreasca

de -o tigar.
Atunci ?

Bunea are inim nobil. Stie c'am cheltuit tot cu

'nmorrnntarea si c pe ziva de azi poate, eu si copiii, n'avem de -o pane. SA mi dea pomana, ca la cer$etori, m'ar
fi umilit. Atunci, In bunatatea lui, a nascocit ca i -a dat

bietul Ilie cinti sute de lei.

Batrna tsi face semt_ul crucei zicnd : cMultumesc
tie, Doamne, ca mai sunt suflete bune, pe lumea astau.
Sofia Ndejde

Starea agricola a Romniei in luna lanuarie

Timpul mai mult cald, cu cerul In mare parte senin si cu
precipitatiuni atmosferice putina din cursul lunii Decemvrie 1913
a continuat nu numai ca s fie prielnic semnturilor executate

In cursul toamnei dar chiar a permis de a se mai face in unele

prti ogoare pentru semnturile de primvar, desfundri si chiar
plantatiuni de pomi si vie.
Semnturile de toamn se prezint frumoase in intreaga tar.

desi acele puse mai trziu sunt cam rari. Cu toate c ninsoarea
czut In aceast lun a fost putin si a persistat pe scurt durat, totusi semnturile n'au suferit inlru at n'au avut Joe geruri simtitoare.
Toate lucrrile de toamn s'au terminat pretutindeni in bune
conditiuni, acum fcndu-se diferite transporturi de cereale la gri
si porturi, de ingrsminte pe campii si alte lucrri de gospodrie.
Porumbul se pstreaz in bune conditiuni In ptule, el fiind

bine uscat si timpul putin 'med.

Vitele mici au continuat a fi scoase pe cmpii in zilele frumoase, celelalte se tin la grajd avnd nutreturi suficiente.
A inceput curtatul pomilor de omizi si uscturi.
(Comunicat de a0bservatorul astronomic)
www.dacoromanica.ro

Puiu sau Zina MezinA "

Istorioar de Carmen Sylva

Terra Mater 2) er o mndr de femee, fr samn pe

lume de frumoas, gi ave o multime nenumrat de feciori
Feti Frumosi,
baeti $i fete : Ilene Cosnzene, Nsdrvani
mprstiati pe toat fata pgmntului
Toat grija ei fusese s le inchipueasc la toti, ct mai
bine, fericirea Si viitorul, potrivit cu vrednicia gi darurile

fiecruia. Ea dduse la fiecare, cte o grdin $i un graiu

deosebit de frumos.
Feciorul cel mai mare ave grdina cea mai roditoare
i mai plina de soare: palmieri inalti mprgtiau aici, umbra
lor binefctoare, groas si rcoroas ; iar soarele vrs

peste dnsa cele mai dulci raze de lumina $i cldur, dttoaro de viatg, fericire si voie buna.

Avnd ea a$ mare multime de copii, pmntul, pe care

Tera Mater il hrzise celorlalti, se mntinde amsurat apre
asfintit $i miaz noapte, onde caldura er mai putin do-

goritoare $i prin urmare pmntul trebui lucrat cu mai

cu mai mult migalA gi pricepere.
multa trud
GrA linile unora erau asezate apoi prin. munti ; ale al-

tora prin locuri acoperite cu gheturi $i troene vernice de

zpad ; iar ale altora prin insule eau petece de pmnt,
mai mari sau mai mici, incunjurate de apelo nesfrsite ale
oceanelor

mrilor.

Din aceast pricin, vai ! feciorii nu erau toti multumiti

cu traiul partea lor de pmnt, $i fiindc mama lor ii
mai nvtase p fiecare o alta limb deosebit, nct fiecare

ave un alt graiu si nu se puteau intelege in vorb, unii

cu altii, intre ei se ivir in curnd, mari neintelegei i, certuri $i lucrul tel mai tirt mhnitor chiar $i btai.
Certurile $i btile dintro ei se inmultir si se inveninar tot mai mult; iar suul mamei lor fu adeseori inrosit
de sngele fiilor ei.
1) Puiu sau Zina Mezinei este frumoasa intrupare a Romniei si a

Neamului Romnesc.
2) Terra Mater este Pnzcintul, mama noastr, a tuturor (Ferra = pmnt, Mater = mama), pentruc, dupa cum se zice sfnta Scriptura, toti

suntem fcuti din pmant si in pmnt ne vom intoarce.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

687

Dup trecere de cattiva vreme, Terra Mater dd natere unei copilite fermectoare, crescnd ca o floare din ape
fermecate, cu ochii adnci, frumoi i mari, acum albatri
ca cicoarea rului, acuma negri ca mura cmpului, sau cu

luciri ca de otel alit in apele ucigtoare ale iadului cloco-

titor, umbriti de gene lungi i mtsoase, cu sprincene trase

din condeiu ; iar prul capului, undoind in valuri negre ca
pana corbului, ncunun cu mndrete cporu-i ginga ca
de serafim i fata-i alb ca spuma laptelui. Numele ei er
Puiu sau Zina Mezin.
Sunt unii copii minunati, ai cror ochi plini de tainele
viitorului, in timpul primei lor copilrii i schimb culoarea

de mai multe ori, treond dela un albastru deschis ca seninul cerului, pn la verdele intunecat i negru. A er
i Puiu.

Pentru aceast din urm fecioar, cea mai mndr

mai rpitoare dintre zinele pmntului, Terra Mater pstrase

grdina cea mai frumoas i mai incnttoare. Aezat
in mijlocul celorlate gradini, acest paradis pmntesc ave
o privelite fermectoare: incunjurat i adpostit la miaz
noapte i asfintit de munti prpstioi cu coamele de codri
scldat la miazzi de undele albastre ale ,unui fiuviu m-

ret, nviorat de razele dttoare de viat ale soarelui de

miazzi, inrodnicit de ploaia plin de mana cereasc, rcorita de zapada scnteietoare ca o pulbere de diamante,
inveselit de esuri i cmpii inverzite, smaltate cu fiori
mblsmate i smnat cu dealuri ncununate de pomi
:nfloriti i vii rztoare la soare.
Si ca o culme a darurilor sale, 'l'erra Mater o mai inzestrase pe aceasta din urm i cea mai frumoas i drgstoase dintre fiii i fiicele ei, tu un glas i o vorbire din
cele mai armonioase, nct, and Puiu juc cntndu-i cntecele melodioase, cu o cunun de fiori purpurii pe capu-i
ngeresc, legndu-i prul ca s nu cada in valuri, atunci....
cerul i cu soarele, cmpii i cu dealurile i muntii, vile i

apele incremeniau zimbitoare ; iar fiorile aromitoare se deschideau zimbind sub pasul zinei incnttoare, care nu ave
niciodat nevoe s-i mnjeasc i bttoreasc mnuitele-i

gingage ca s le pliveasc ori s le sape i ingrijeasc.

Fratii ceilalti ins priviau cu ochii plini de ur pe frumoasa Puiu, pentiu care Terra, mama lor a tuturor, artase
atta dragoste i prtinire. Gndul lor vrjma$ ins nici nu
er macar bnuit de Terra Mater. Dar gandul nprasnic
crete yi mai cotropitor, ori decte ori vedeau in grdina
surorii lor, pomi tot mai frumoi, ale cror fructe erau cu
mult mai mndre i mai gustoase ca ale lor. Dela o vreme,
aceast grdin ajunsese locul de incerare i de lupte intre
frati, cari pustieau tot ce er mai frumos intr'nsa. Puiu in-

www.dacoromanica.ro

688

ALBINA

cerc atunci s-si apere grdina, dar adesea cde sleit

de puteri.
Unii din frati se prefceau ci vor si-i vina in ajutor,
dar dnsii prelungiau inadins luptele ; iar la urm rsluiau
din grdina ei, partile cele mai frumoase, sub cuvnt c ea
nu putea s mprejmueasc si s ingrijasc un pmnt att
de mare.
In cele din urmi, unul din frati puse pe Puiu in lanturi, poruncindu-i sa-i lase in stpnire lui si partea de gradina, ce mai rmsese necotropit.
In timpul robiei sale, frumoasa Puiu canta niste cntece
att de jilnice si sfsirtoare, nct inima mamei sale fu de

multe ori, aproape s se rupi de durerea ei.

Puiu, ne mai avnd acum nici o bucurie pe lume, lucr

fr nicio tragere de inim la poruncile fratelui ei, care o
robise si o chim acum, firi nicio mil, nct acesta incept].
s'o nspimnte cu pedepsele cele mai aspre. Dansa prive
cu nepsare la luptele dintre frati si la pustiirea grdinii

sale ; dar nici unul nu se gndi s'o scape pe tnra lui

soil din lanturile robiei.
Intr'o zi, Puiu adorm in mijlocul florilor sale. Capul

ei frumos se odihni pe fiarele cari-i nctusau gingasele-i

brate, genele-i umbroase apsau pe ochii tristi cu greutatea
lacrimilor, ce nu mai curgeau din ei.
Adnci suspinuri scpau din and in cnd, din pieptu-i
sbuciumat, printre buzele-i rumene nc, iniltndu-se pn
la cerurile cele mai indeprtate si amestecndu-se acolo cu
parfumul florilor din raiu. Deodat, vuetul sguduitor al unui
tunet ceresc o destept din somn, si ea auz atunci un glas,
care pre c vine din adncimile pmntlui. Er glasul
mamei sale :
Puiu, i zise ea, pentru ce esti tu oare atta de desndjduit? Ascult-m, si te supune fir team si fir impotrivire, la poruncile mele. In adnca tccre a noptii, tae
tae cu o pil, lanturile tale, fir ca cineva s te simt sau
macar siti bnueasc planurile. Dupce lucrul va fi svrasteapt semnalul meu, fir ca tu s te desfaci de acele
lanturi blstmate.
Puiu isi petrec toat noaptea, pilindu-si lanturile, cari
erau foarte groase si puternice.
In sfrsit !... in sfrsit I... acum dansa era liberi. Ea statea acum in picioare, pe culmea muntilor, asteptnd cu rsuflarea stpnit, semnalul mamei sale, lovind in nerbeare, pmntul, cu sprintenele-i picioare si muscndu-si pn
la snge, buzele-i roze, cu dintii ei frumosi de mrgritare.
Dansa si aminte acum cu o vie plcere, dulceata li-

berttii de alt data si arde de dorinti ca si o guste

din nou.

www.dacoromanica.ro

689

ALBINA

In momentul acesta o ceart sgomotoas isbucn de

odat intro fratii si. Unul din ei intrase in grdina tinerii
lor surori, cu gandul prdalnic de a se face el stpn. Fratele, care robise nti pe Puiu, astept atacul cu fruntea ridicat. O lupt de moarte se incinse ntre cei doi frati. Fratele cel de al doilea era aproape sa fie biruit. Puiu, care prive tcut la aceast lupt, auzi deodat un glas, care pre
c vine din fundul pmntului.
Acum e momentul !

tnra fat scuturndu-si fiarele, acestea se rostogo-

lir cu zornet greu la pmnt.Ea dete atunci un chiot de

bucurie, de rsunar toate plaiurile ; iar cu bratele-i acum
libere apuc un mare bolovan de piatr si cu o putere de
necrezut il arunc in capul fratelui care fusese pricina tuturor nenorocirilor sale si care acum cz ca trsnit la pmit. Al doilea frate se puse atunci in genuchi.
In acel moment, Puiu stt dreapt si cu maretie, in
toat gloria tineretei si frumusetei sale, in strlucirea soarelui de amiazzi, privindu-si lanturile sfrmate sub picioare si trupul nensufletit al rutciosului frate, cum si
frumoasa grdin, pe care acum pentru ntia data, o st-

pni fard, niciun cuvant de impotrivire, si un zimbet ca de

soare-rsare nflori atunci pe chipud ei plin de frumuset si
mandrie.
Terra Mater tresr de bucurie la vederea scumpei sale
fiice, si nemrginita mare trimise vntul cel mai dulce de
pe valurile ei, pentru a mngi pe Zina Puiu si a se juc
eu prul ei frumos. Un cntec de izbnd se inlt atunci
din codrii infiorati ; iar din adncimi se ridic glasul lui
Terra Mater, care zice :
Nu te-am desteptat la timp ?.... Iti puteai tu, oare, inchipul, c eu te inzestrasem zadarnic, cu atta frumuset si
nltare de gndire ?... Nu, Puiu 1... Tu vei tr si vei props mereu, in putere si mrire. Lumea ntreag se va bubucur si folosi de darurile si bielsugul rodurilor tale.
Puiu st din nou dreapt si mreat, si privind in deprtare, naintea ochilor ei vistori, strluc atunci, in zrile
deprtate, prevestirea unui mret si falnic viitor.
Tlmcire libera din marea revista
franceza La Revues de

G. P. Salviu-Galati

De vorba buna nu te doare gura. Vorbele cele dulci

deschid usa cea de fer. Vorba unui om cinstit face mai
mult ca un Inscris.
Colect.ia Zanne

www.dacoromanica.ro

NOTE $I AMINTIRI DIN CAMPANIA IN BULGARIA (1918)

I

Trecerea DunArii
n ziva de 1 Iulie sosisem la Organi, un sat mare gi
frumos in apropierea Bechetului. In zare vodeam malul rpos al Bulgariei, cu cteva case albe ce abia licriau acolo sus gi ne gndeam c foarte curnd vom
sul acele nltimi gi cei de aici vor vedea sbtndu-se eu
fal drapelul romnesc. Dar nu ne inchipuiam cum se va
petrece aceasta. Credeam c Bulgarii vor fi auzit de pornirea noastr gi nu ne vor ls s trecem fr a ne face macar o cat de mica manifestatie cu gloante gi ghiulele, ba ne
temeam chiar, privind acele dealuri aga de potrivite, s nu
se intreac prea mult cu gluma.
Stam linigtiti cu increderea c vor mai trece multe zile
pn atunci, dar iat ca la ora 6 seara sosegte ordinul de
plecare la Bechet, in scopul de a trece Dunrea in aceast
noapte. Suntem foarte surpringi, caci nu gtiam in ce chip
vom trece. Se auzia ca s'ar fi construit un pod, care s'ar
afla pe Jiu gi va fi adus gi agezat odat cu sosirea noptii
intr'un punct pe uncle se va opera. trecerea presupunere
admis gi de unii ofiteri, cci nu gtiau nici ei mai mult
dect noi.

Gndul c vom trece ag de repede ne ingrijoreaz,

sau ne face nerbdtori. Ni se spune c vom pars Or-

ganii la ora 10 seara gi agteptm nu fr emotiune ora. Sunt

o multime de msuri de luat. Ofiterii alearg seriogi in toate

prtile, tinnd totul in eel niai mare secret. In sfrgit, sosind ora hotrt, se d semnalul de plecare gi pornim
prin ntunerec, pe un drum cu mult praf. Pe stanga trece
mereu mainte gi inapoi, un automobil cu dou reflectoare
puternice : e al comandantului diviziei.

La miezul noptii ajungem la Bechet. O,lihnim pe marginea strzei gi scriem cteva rnduri acas, in acele momente ciudate ! Auzim c dupa 40 minute vom clc pe pod,

dar tocmai la ceasul 1 din noapte ajungem in portul Bechetului, dupa un mers lung pe o gosea eu petrig, dreapt
gi frumos plantat.

Pe cheiu se afl nzrmdite multe trupe, de care nu

no putem da seam din pricina 'ntunericului. Nimeni nu fuwww.dacoromanica.ro

ALBINA

(Al

meaz si nu se vorbete dect soptit, astfel ca mai toti

eram tcuti, prad gndurilor de tot felul. Doar cte o comanda rsun tare, urmat de o'miscare si un tropot surd
de picioare.
Porniam intr'o cltorie din care nu stiam daca ne vom
mai intoarce si cutam s ne cptm snge rece.
Dincolo pe malul bulgresc, se vede foarte aproape Rahoya, cu o multime de felinare ale cror lumini se resfrng
si se prelungesc in adncul apei. Oraau1, inconstient de sigur
de cele ce aveau s se ntmple, are toat linistea obisnuit.
Aflan c vom trece pe vase, c nu e pod si se porunc
Eram cu totii
asezarea companiilor in ordine de imbarcare.
seriosi, gravi, si aceasta numai din cauza tcerii ce trebuia
s'o pastrm, nu att din cauza oboselii. Tcerea, fcrrd loo

prin
gndurilor de tot felul, sau cugetnd la imprejurrile cnd
totdeauna
ne
stric
cheful,
pe
care aveam s trecem, in
mncrimea de limb ne aduce cea mai bun dispozitie,
chiar in imprejurrile cele m grele.
Suntem printre cei dinti. Depe pontonul-debarcader,
trecurm peste un vapor si incepurm scoborrea in slepul
de margine, intr'o cabin vasta de cuprindea aproape tuat
compania Cpitanul rmase sus. Un locotenent i spuse in
gluma c in cabin e mai putin expus. Vreau sa vd cum
jos
stiu Bulgarii sa trag cu sfeclele=, zise el. Ne asezarmprin
discutm
asupra
catastrofei
si obositi cum eram, mai
trece peste putin. Nu
care aveam toat siguranta ca vom
credeam
c vom cutez a
$tiam unde vom merge, caci nu
la
oricare
din portudebarc chiar in portul Rahovei, ca
fi
dui
in
alt
parte.
rile noastre, ci socotiam ca vom
Gndind la toate acestea, ncepem a atip, unii chiar
dorm deabinelea, as inct nici nu simtirm and vaporul,
cu un lep la dreapta si altul la stanga, se desprinse s incept' sa pluteasc la larg.
si
2 Iulie. E ora 4 dimineata. Nu tim cat vom fi mers
larm
oprisem.
In
slepul
nostru
e
o
pe unde. Simteam ea ne
si buimciti de
neobicinuit. Se incepuse iesirea din cabin
indesiam
spre iesire,
piroteal intr'o pozitie nepotrivit, ne
curiosi s vedem unde ne aflm.
draPe gura cabinei zrirm sus pe vrful unui catarg,
puternic
tresrirm
ptrunsi
de
un
pelul trii noastre 'si
sentiment de mandrie ! De pe bord vzurm Cu cea mai vio
un ponton din portul
surprindere, c debarcasem chiar la
soldati,
iar mai sus si in
Rahovei ! Pe cheiu o spuzenie de
debarcadere
pe unde scobojos de noi, alte trei sau patru
companii
orasului
suiau
cu
insufletire
rau trupe. Po strzile
locuitorilor,
de vntori si infanterie, sure marea uimire a
care priveau ncremeniti dela ferestre !
nimic si odat
Ne mirm c nu ni s'a intmplat i:nc
curajul.
Temerea ce
Cu venirea zilei, veni iar$i linistea

www.dacoromanica.ro

692

ALBINA

avusem era ndrepttit, gndind c depe inltimile Rahovei, cteva tunuri vrjmase ne-ar fi Mutt o mare incurctur.

Priveam cu bucurie debarcarea trupelor, cugetnd la

puternica impresie ce vor fi fcnd asupra locuitorilor prin
nftisarea si numrul lor. Fr ndoeal, cettenii Rahovei

au avut o desteptare nu toemai plcut, vzndu-se cuprinsi pe neasteptate de o armat strein.

Intr'o clip fur fcuti prizonieri sentinelele si functionarii vmei, fr s incerce vre-o impotrivire. Avangarda
sul cu repeziciune strzile ntortochiate si repezi, tind sat.mele telegrafelor si punnd stpnire pe edificiile administrative, iar peste putin drapelul romnesc flfi cu mandrie pe dou din cele mai impozante cldiri. Niciodat nu
fusesem cuprinsi de atta entuziasm si inima nu ne fusese
zguduit de sentimente asa de sublime!
Privelistea er in adevr, nespus de mreat si am tinut s'o observ mainte de a scpt dupa inltimile din spa-

tele orasului. Pe trmul nostru er un adevrat furnicar

de oameni, cai, trsuri si tunuri, a cror frmntare fce
s se ridice spre cer nori glbui de praf. Mereu se desprind de trm si manevreaz apoi in larg, vapoare cu slepuri pe care stau indesiti ca iarba, ostasii nostri, cu inftisarea mei mndr ca a eroilor din corabia argonaut, as-

teptnd cu nerbdare s pun piciorul pe pmntul dusman.

Glasurile se amestec cu gfitul rxasinelor si plescitul valurilor, fcnd un sgomot rzboinic si ametitor. In susul si
in josul apei, vegheau maiestos, ca niste sfinxi neinduplecati, vapoare de rzboiu vopsite in negru si cu dr apele noi.
Protejau desfsurarea acestei scene fr pereche, cci pn

azi, din timpurile cele mai vechi, nu credem ca btrnul

fluviu s fi admirat un spectacol mai mret I
Urcm veseli strzile in rsritul soarelui. ce pre si
el mirat de aceast priveliste neasteptat. Locuitorii privesc
uluiti. La o fereastr un btrn si sterge lacrmile pe fu-

ris. La un colt, un grup de Turci, lsnd ciubucele,

se

scoal si ne fac temenele cu o mn la bru si alta la frunte

Mai departe cteva femei tinere si voioase ne privesc Cu.
admiratie, trebue s fie Romnce caci una ne dete fiori !
CAtre ora 6 dimineata, iesisem peste crestele Rahovei
si ne odihniam pe podisul dela Miazzi, printre ruinele re-

dutelor turcesti, unde cu 36 de ani in urm, multi ostasi

de-ai nostri pieriser la cucerirea lor. Aci ven A. S. R.
Principele Comandant suprem, :mpreun cu seful statului
major si se intretinur ctva timp eu o delegatiune a locuitorilor din oras, poate asupra conditiunilor de ocupatiune.

Fusesem instiintati c garnizoana bulgar s'ar fi re-

tras la vederea armatei noastre. In aceast retragere rmase

www.dacoromanica.ro

693

ALBINA

Turcul Hasan Tevfic, biat tnr care fusese in serviciul

Bulgarilor. El veni in oastea noastr, vrr.d s mearg alturi cu noi mpotriva Bulgarilor. Inflcrarea lui, arm-

Turcul Hassan-Tevfic.

tura yi altele, strnir mult curiozitate $i veselie In rndurile noastre.

Odat aflati pe teritoriul dugman, ne lsarm in voia
soartei, hotrti a ne face datoria pn in ultimul moment.
P. Vuiescu
Invr4., Cerna- Varfu, Mehed.

www.dacoromanica.ro

\0
0

000

000

C
000

000

o J/
0

\\\

Portretele nvinuitoare
Ludovic Carracci, un mare pictor al Boloniei (oras din Italia)
a trait In veacul al XVI -lea. Dansul avea doi veri mai tineri ca
el : pe Augustin si pe Annibal Carracci. Descoperind c verii lui
au o deosebit aplicare si tragere de inim pentru pictur, Ludovic Yi fciL elevii sai si dupa ctiva ani de tnvttur In ate!ierul lui, ti trimese s vada Parma si Venetia, cele dou orase
unde artele frumoase era] in Hoare, ca sa -si formeze gusto! artistic la vederea si cercetarea operelor marilor artisti.
Augustin si Annibal plecar. Mai trziu, and socotir c erau
stpni pe art, se gndir s se Intoarc In Bolonia.
Intr'o zi, pe cnd amndoi veniau tnapoi, iat ce li se intmpl In cale
Amndoi fratii mergeau calare, pe un drum anevoios, ce ducea pn la portile orasului, cnd deodat fur intmpinati de trei
necunoscuti cu fetele mohorte cari ti amenintar cu moartea,
ca s le dea basi. Vzndu -se inconjurati de banditi, care erau
bine Inarmati, cltorii nu putur s se apere si fur nevoiti s
le lase prad tot avutul. Celor doi pittori le prea ins mai ru
c printre lucrurile de cari fuseser jefuiti eran si pnzele lor,
schitele lor, pe care le aduceau acas si s'ar fi bucurat mutt, datit
le -ar fi putut art profesorului lor.
Augustin mai cu seam er nemngiat. Annibal ti zise :
Acesti rufctori trebue s fie bolonezi si cea mai bun
pedeaps ce li s'ar cdea ar fi sa-i vrm la Inchisoare.
Fr indoial, rspunse Augustin ; dar cum s'i gsim ?
Mi a venit o idee. Mai ai ceva hrtie la tine, si un creion ?
lat; ce vrei s faci ?
:

Asteapt, trsturile acestor ticlosi mi -au rmas In minte,

vei vedea ce voiu face !
Asezndu -se In marginea drumului incep s desemneze repede, sub ochii fratelui su mirar, potretele asemntoare ale celor trei banditi.
In Limp ce Annibal schit, nu vz pe cineva indreptan-

duse spre ei.

Un strigt de bucurie ies din gura lor. Noul sosit er Insus
Ludovic.

Ah ! scumpii mei veri, le zise el. Ce fericire c v vd !

Am primit de multe ori vesti dela voi si stiu c ari plecat ucenici si c v Intoarceti profesori ? Dar In ce stare suntet.i ? Dnsii

www.dacoromanica.ro

ALBINA

695

ii povestiri{ inlmplarea si In acelas timp Annibal, artndu-i schitele, Il Intreh :

Poate cunosti din intmplare pe acesti domni?
Intr'adevAr, pot s-ti spun cum se chiam toi acesti
oameni. Sunt niste oameni ;necinstiti pe cari ii Intlnesti oriunde
in Bolonia. Te felicit pentru o asemenea asemnare.
Ne-au luat drept strini, spuse Annibal, li voiu face ins
sa ne pomeneas^. S; ducem schitele acestea magistratului; vor fi

nu m indoesc, o prob sigur, si vom pute sa ne lum inapoi

pnzele noastre furate.
Ideia trir minunat. Nu trecur nici dou zile si bandiii fur,
pusi la loc sigur, iar lucrurile furate, precum si pnzele celor doi
frati fnra, inapoiate proprietarilor lor.
Aceste pnze, Impreun. cu altele ale lui Ludovic Carracci,
fura expuse in Bolonia si pusera in uimire pe cei cari le-au privit, att de isbutite erau.
(Din frantuzcle)

A. T.

Ce simtesc aviatorii In timpul sborului

Oamenii-pasri ne povestesc ce simt in timpul sborului
lor in aeroplane.
La 1500 metri, o durere de cap le cercueste tmplele,
vjiiturile de urechi ii supr dar n'au ameteli.
Dela 1800 metri in sus, :ncordarea nervilor se mreste,
pulsul e mai repede, gfeala plmnilor creste, frigul se
simte mai tare, turburrile de auz se mresc si ele.
Dar cnd aviatorul coboar, din cauza iutelii cderii in
sbor planat, nelinistea este si mai puternicb. Fata i se roseste, ochii il ustur, nrile aunt umede. Icoana mortii i se
inftiseaz atunci in sufletul su, si o aplecare la somn se
arat din ce in ce mai cu putere. Un tnr aviator care se
lsase s fie cuprins de somn la scoborre, a fost gsit dormind pe camp in aeroplanul su. Nu i-a fost cu putint
s si aduc aminte cum se lsase pe pmnt.

BIBL20 GRAFIE

Din biblioteca Ortodoxa rsritean" care apare la Iasi, odat pe

luna a iesit No. 24 care cuprinde : Legea legilor si despre sinu.idere,

causele si mijloacele de combatere ale el de Pr. loan St. Popescu, strada
Palatului No. 52 Iasi.
Abonament pe an lei 1,20 pe 12 numere.

www.dacoromanica.ro

STEAUA"
Societatea Steaua' lucreaz pentru intinderea invtturii in popor, prin tiprirea si rspndirea de scrieri
si publicatii morale, patriotice si de fotos practic, si
pentru impiedicarea, prin toate mijloacele legiuite, a
rspndirii de scrieri $i publicatii morale, sau cu tendinte contrarii statului si ideii nationale romne.
Administrala pubiicafiunilor este la librria C. Sfetea, Bucure$ti, piafa
Sf. Gheorghe, iar cotizatiile si cererile de Inscriere ca membri, a se adresa
d -lui P. Grboviceanu, Bucure$ti, strada Sf. Ecaterina, No. 2.
Cotizatia este de eel putin dot let pe an, iar pentru nvttori, preoti
rurali si steni, de eel putin un leu pe an. Fiecare membru este ndatorat
ca, in eel dntiu an dup primirea sa, s faca a se primi in Societate
eel putin alti doi membrii noi.
In schimb fiecare membru prime$te cate un exemplar din crticelele
sau tablourile publicate de societate anual.
Comitetul : Vice- Presedinte : I. Procopie Dumitrescu, Mare proprietar,

fost Primar al Capitalei. Administrator - Casier : Petre Gdrbooieeanu, Profesor, Administrator al Cassei Bisericii. Secretar : Alex. Lepedatu, Secretar
al Comisiunii Monumentelor Istorice, Membru corespondent al Academiei
Romne. Membrii: M. Vlddescu, Profesor universitar, fost ministru al
Cultelor si instructiunii. C. Dissescu, fost Ministru al Cultelor si instructiunii.
Conat. Banu, Profesor. fost deputat, Cristu S. Negoscu, Profesor, fost Administrator al Cassei .Scoalelor. Pompiliu Eliade, Profesor
universitar, fost Director al teatrelor.
Censori : Dr. C. Angelescu, profesor la facultatea de medicin, Ministru al lucrrilor publice, Gh. Ada mescu, Profesor, inspector general al invA mntului primar.
Cnst.
Alexandrescu, fost Inspector Scolar.

THE RAH Of 1100MAIIIA, LIMITED

NATIONALA"

Capital Lire sterline 300.000 de- SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR ARE, Bucurep
plin vrsat. Sediul Londra. Sucur- Capital in actiuni intreg vrsat in
aur
Lei 2.000.000
sala Bucuresti.
Fonduri de rezerv
Cemitetul central: la Londra
compuse din prime
Lachlan Maohintosh Rate
3.P55.688.76
si daune
G. I. Goschen
Idem format din capiVioontele Duncannon
tal si alte rezerve .
1.075.842.60
E. W. H. Barry
Dobert Hamilton Lang.
Demetre de Frank . .
P. Naville
Ad. Vernes

Directori :

Total in aur

Viena

Paris

7.052.531.36

Daune pltite . . . .
33.000.000
Vice- presedinte, A. Biooiann.
Dir. general, E. Grunwald.

NA'IONALA" asigur contra in-

J C. A. Stolz
cendiului, a grindinei., contra ris E. E. Goodwin. cului pierderii valorilor. Asigurrile

Censori : Demetru loan Ghika ai

Arthur Green.
Sediul social:
Londra 6 Creta Winohesterstreel.
Sucursala : Bucurelti, Piala Sf. Gheorghe.

pentru viat sont primite in toate

combinatiunile obisnuite ca: =cas de

moarte, supravetuire, zestre Si rentA.
Sediul social in palatul Soc. din str.
Doamnei No. 12, Bucuresti. Repres.
generala in Buc. str. Smrdan No. 4.

Agentii in tonte orasele din tar.

www.dacoromanica.ro

__11_11_._ _GIII__ __

_____.__________
51
i l .l. h l. p l.
_11_11___._11_
_ _._ _ _e_ _ _._aw_.____MI
ACT IV(TATEA SOCIALA

PRBOTILOR SI 1NYATTORILOR

___ _._.__.___._.__ __
CUVANTARE

rostit de Episcopul Nifon, cu prilejul noului an 1914

in biserica catedral din Galati
Binecu itbn /aft. creslini,

Scris a fost In cartea vietii noastre nationale, ca in anul mntuirii 1913,-0 numai asupra neamului nostru, s se des9.rseasc cuvintele prorocului Isaia care zice :
Iat robul meu, pe care'l voiu sprijinl,
Alesul men, tntru care binevoeste sufletul meu ;
Pus-a duhul meu preste dnsul,
Ca s. fac dreptate Mire neamuri.

Nu va striga, nici se va auz afar glasul lui,

Trestia fra.nt, nu o va sdrobl,

c Si festila ce fumeg, nu o va stinge ;
Ci va rspndl dreptatea dup adevr,
Strluci-va si nu se va YnfrSnge,
Pn CO va intemei dreptatea pe pmnt,
Intru numele lui, neamurile vor ndjdu.
(lsata cap. 42, vers. 1, 2. 3, 4)

In and ce incheiem, Dumnezeu cel atotputernic a fost sprijinitor neamului romnesc, pentru c si neamul nostru a fost slujitor credintei lui si pzitor al asezmintelor dumnezeesti,

www.dacoromanica.ro

698

ALBINA

Neamul nostril, alcsul Doinnului a fost si preste el duhul lui

l)umnezcu s'a pugurt, ca s rspndeasc si s aduc dreptate

intre natiuni, si adus dreptatea si pacea, nu eu strigte, nici

cu ridicare de glas 'n lume ; ci cu duhul Intelepciunii, al rbdrii

si al priceperii.
Pe vri3jmasul insngerat, nu I-am nimicit, si nici n'am voit si
nici macar n'am gndit s stingem flacra vietii lui nationale.
Am rspndit dreptatea, dup adevr, adic am artat lumii
adevrul istoric, ca la Pind si In Balcani, sunt frati de-ai nostri,
cari au dreptul la o viat ational, si la lumina acestui adevr,
am dobndit drepta,te pentru ei.
Nu ne-am obosit si nici nu ne-am infrnt, pn ce n'am In temeiat dreptatea si pacea In Rsritul european ; si pn ce n'am
Intins si fixat hotarele t.rii, pentru linistea noastra deapururea.
Neamuri puternice si deprtate au ndjduit, au asteptat si
au primit dela noi invttura rbdrii si a Intelepciunii.
Cu aceste isbnzi in afar si cu desfsurarea acestor Dumnezeesti Insusiri, neamul nostru romnesc incheie anul mntuirii
1913; an ce va ramane scris in cartea de aur a vietii noastre
nationale.
La lumina puterii noastre lumesti si a Intelepciunii noastre

hrzite de Cel de sus, vom pute gr In preajma noului an, cu

pro orocul Zaharia, care zice :
rDa, popoare multe si neamuri puternice vor vent set caute
( la noi, pe Dumnezeul pdrin(ilor nostri, ziend : 'Set mergem

fmpreun Cu voi, cdci am auzit, cd cu voi este Dumnezeu.

(Zaharia cap. 8 vers. 22 si 23).

Dac in anul mnt.uirii 1913 am staturnicit dreptatea pentru
fratii nostri de preste hotare si am adus pacea Intre neamurile ce
se rzboiau, In anul 1914 si cei ce vor veni se cuvine cu desvrsire dreptatea si pacea si Inuntrul hotarelor noastre.
Puterea multimii este puterea nearuolui nostru.
Vointa multimii este vinta lui Dumnezeu ; se cuvine deci:
ca nevoile multimii s le cercetm si suferintele ei s la alinm.
Biserica sta alturi de cei sraci si oropsiti de soart ; si catre inimile celor bogati si puternici se Indrepteaz Ea, spre a aduce
bun;t:+rea si linistea obsteasc.
Biserica noastr este biseric national si aspiratiunile Patriei
sunt aspiratiunile Bisericii ; iar idealurile neamului sunt Insusi idealurile Altarului.

l'entru infptuirea acestora, Ea se Indreapt, catre inimile si

cnget.ele tuturur s le zice :`Pace qi dragoste fnire voi, pentru

fericirea accstei (drip.
binele

Voi, cunductori ai ostirei, faceti ca ordinea si ascultarea M

se intemeicze pe dragoste si pe dreptate ; caci In ceasuri de nevui
si de primejdii, tuti suntem egali si frati.
Voi crmuitori lumesti, ascultati glasul celor nevoiasi si Indurerati, caci pentru auzul si vindecarea acestora ,unteti pusi ;

www.dacoromanica.ro

ALBINA

699

conducndu -va. la toate si ntru toate de frica lui Dumnezeu, 6indc

numai nt.ro aceasta sta. inceputul intelepciunii.
Iar tu, multime harnic, iubitoare de Patrie si Biseric, dei as-

coltare si supunere stpnirilor celor mai Malte, caci toate stpnirile dela Dumnezeu sont ornduite ; gi cel ce se lmpotriveste
stpnirii, ornduelii lui Dumnezeu se impotriveste, dupa. corn ne
tnvat sfntul Apostol Paul (Romani cap. 13).
lei acon], cu cerbicia dovedit, cu intelepciunea si rbdarea,
csti;at, p,sim pragul noului an, pentru tnfptuirea pcii si a binelui obstesc, sa. rugm cu totii pa Creatorul, a iubitului si inteleptului nostril Rege, Carol 1, sa. -i druiasc inca inulti ani pliri
de santate, petru a sa conduca scampa si brava noastr Armata.
la noui isbnzi, tndeplinirea idealului nostro national. Amin.
1 Ianuarie, 1914.

Nifon
Episcopul eparhiei Dunrii de josi

CUVANT
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi si la durere.
Unde-s doi puterea creste,
Si dusmanul nu sporeste.

Fra4i Rom"rni i ZCIb1l cretini,

'fresare sufletul men de bucurie, cnd m gndesc la

gloria strmosilor mei.

Zilele afierosite a srbtorl amintirea faptelor :lor, le

prsnuesc eu aceiasi religiozitate, ca si serbtorile mari din
viata bisericei crestine ortod,,xe.
Ca crestin, la apropierea Crciunului sau Pastelui, imi
salt ittima de bucurie ; asemenea la venirea lui 24 Ianuarie,
14 Martie, 10 Maiu, biicuria umple ochii de lacrimi !
Cnd m gndesc la faptelH strmogilor, la virtutile lor militare si crestinesti, la jertfele, brbtia si ntelepciunea lor
si

cat de sus s'a inltat aci puterea noastr, nu pot s nu

strig : aMare esti, Doamne, si nainnn.ate sunt lncrnrile tale !u

Da, frati romani. grele au fost timpurile prin care au

trecut strmosii nostri pentru ca s putem noi pe urma lor
tr astzi vremuri asa de fericite. Zilele vesele din viata
romnilor au fost dup cunt zice Timoteu Cipariu, mai rari
www.dacoromanica.ro

700

ALBINA

dect penele albe pe Corb. Trist soart a avut poporul

roman ; totuvi mna lui Dumnezeu 1-a scos din toat nevoia.

Corabia lui Noe, oprit pe vrful muntelui Ararat, a

aprat omenirea de prpdirea potopului ; iar biserica noastr ortodox romana, corabia mntuirei noastre sufletevti, a
pstrat in Carpati neamul romnesc.
Precuna apa, care fsneste cu att mai tare cu cat este
apcisat mai mult, tot as a fost si romnul. Cnd nevoile erau
mai mari, card mosia si legea, limba si na fionalitatea, tesaure
neprefuite; mostenite dela iubita lui mama, erau mai a7neninf ate, alunci un Scaevola. un Scipione, etc. nviazci ntr'un Mihai Viteazul, $tefan eel Mare, Vlad Tepes, etc., si, trezind firea moale si indelung rdbdtoare a romnului, l nsutlefeste
pentru a paraliza ncercrile de cotropire ale dusmanilor neimpdcafi. Incetul cu ncetul, Romnii se ridicci la Dunre si
devin o celate dunrean, Sentinel mult vileaz a Europei".
Astzi srbtorim amintirea unor mari sfortri multu-

mit carora Romnia pute s ajung a se aveza in concertul European. Le srbtorim pentru a-ne aduce aminte

cu evlavie de jertfele vi vitejia, dibcia vi abnegatiunea brbatilor novtri mari de fericit amintire vi cunoscndu-le, s
ne impodobim vi noi cu aceleavi virtuti, spre a pstr cu
sfintenie vomorile ce ni s'au dat.

24 Ianuarie este Crciunul meu national. La Crciun

Dumnezeirea s'a unit cu omenirea pentru ca mai trziu

Domnul nostril Is. Hr. Dumnezeu-om s sfrme zapisul
pcatului, prin moarte pe cruce, ridicnd urea omeneasc
cea czut in pcat vi dndu-i dreptul la viat liber.
La 24 Ianuarie 1859 cele 2 tari surori ce se duvmniau
de secole se unesc pentru ca mai trziu la 1877 spada romana s drme Semiluna, dndu-ne dreptul la viata liber
vi independent.
Crciunul este mama srbtorilor noastre bisericevti,
caci el a adus Pavtele vi celelalte.Iar 24 lanuarie este mama
srbtorilor noastre nationale, caci el a adus 14 Martie, 10
Maiu, etc.

Cnd ajung sa l,rsnuesc Crciunul,ca crevtinevlavios

m rog lui Dumnezeu s m nvredniceasc a ajunge vi sf.
srbtori ale Invierii Domnului.
Cnd ajung 24 Ianuarie, gandul meu sboar la 10 Maiu
vi ca roman ma rog lui Dumuezeu s m invredniceasc s
ajung vi aceast zi.
Inainte de a termina, m adresez voua fii ai Romniei
vi v sftuesc s cautati vi s vedeti faptele svrvite de
strmovii nuvtri, s vedeti cum au putut svrv fapte att
de mari, ce insuviri au avut ei de ne-au pstrat vi hrzit
nou aceast mnoas vi frumoas movie.
Inarmati ca vi ei cu credinta vi cu ndejdea in Dumnezeu, uniti prin dragostea de movie vi de lege, s lucrm
www.dacoromanica.ro

ALBINA

701

la ajungerea idealului nostru urmrit de secole. Gnditi-v

ndjduiti in
c sunteti urmasii ai lui Traian si Decebal

ajutorul Providentei, care protejeaz orice cauz sfnt.

Gnditi-v c sufletele strmosilor nostri ne privesc din inl-

timile ceregti si ne vor binecuvnt, dac vom fi vrednici

de numele lor.
Paroh, C. R. Basgan Sachelar.

FAMILIA CRE$TINA11
Prelacrare din frantuzeste

Iv

Tinerimea in Familie i in lume

Scris-am vou, tinerilor, pentruc ati
invins pe cel viclean. (I Ioan II. 14).

Toate legturile familiei corespund unei datorii. Am vor-

bit despre datoriile printilor catre copii si am trecut sub

Were pe ale copiilor catre printi. Aceasta ar nsemna c
ei n'au dect s se lase a fi iubiti. Vom arAt care este in

general, chiemarea tinerimei si vom art ce forte pretioase

Bunt pregtite tinerimei in afectiunile familiei.
Copii, supune(i -v tatlui si manta voastre, caci aceasta
este plcut Don nului . (Efes. VI 1). Acest cuvnt apostolic
rezumA toate datoriile copiilor fata de printii for in prima

perioad a vietai. Este vorba aici de acea supunere, care

nu -i nicidecum fructul fricei, nici a temerei, de acea supunere care se intemeiaz numai pe dragoste. Dreptul tatlui
si al mamei este sfnt intra toti. Dumnezeu a fcut din tata
reprezentantul su fata de copil. Lui ii comunica ceva din
autoritatea sa. Ct prive$te mama, ar fi cineva
maiestatea
care s tgdueasc drepturile ei' Drepturile ei sunt in duiosia nemrginit, cu care ea nu inceteaz a -si acoper copilul
sat], in suferintele indurate pentru el, in aceast privire
umed cu care ea l -a acoperit, in aceast dragoste unica

pe pmnt, care nu poate fi invocata fArA emotiune. A$

crede cA v supar vorbind mai mult de drepturile mamei. Ele Bunt inscrise adnc in inimile noastre. Si totu$i,
tinerimea uit usor aceste drepturi ale tatei i ale mamei.
SA stie cA violeaz, prin nesupunerea lor, unul din cele mai
I) Vezi No. 9, anul 16.

www.dacoromanica.ro

702

ALBINA

hotarte porunci ale lui Dumnezeu. Cum cel care nu respecta pe tatal sau pe care-1 vede ei care nu i se supune
acestuia, se va supune Tatlui cereac pe care nu-1 vede
Fiul ru va fi negreQit un ru cre$tin, sau peste tot locul
va fi in afar de cre$tinism, care n'a abrogat nici una din
datoriile noastre naturale, dar le-a dat o nou intindere QJ
o divina sfintire.
Slabirea sentimentului supunerei in familie este un semn
nfricogat pentru loat societatea. Nimio nu denot mai bine
destrabalarea moral.
adevrata libertate dispare neeti:neet, caci nu Vom ncet a spune ca ea se bazeaza pe sentimentul moral ei sentimentul moral se formeaz prin . supunere. Copiii rebeli nu vor fi oameni tari. Generatiile cele

mai viguroase au fost formate in secolul supunerei. Cea

dintiu datorie a tinerimei cretine este a practic scrupulos supunerea filial. ,,Si nu este un mai bun mijloc de a
serv pe Dumnezeu in snul familiei. De sigur ca aceast
supunere $i are marginea sa : nu se poate, chiar pentru a
ne supune unui tat, s uitam pe Dumnezeu. Putem sa-i
subordonm lui vointa noastr, dar nici odat con$tiinta. Tot-

deauna cumpniti bine motivele and trebue s judecati un

conflict dintre o vointa a lui Dumnezeu Qi alta a printilor
Cnd va veni momentul in care supunerea s nu-ei mai
pastreze forma sa din copilarie, emancipatia morala s fie
totdeauna potrivit cu respectul pe care vi-1 inspir prul
alb al tatlui vostru. Ceeace v'a facut s le suprimati supunerea absoluta rspltiti-i printr'un devotament veQnic.
Simtiti datoria sfnta pe care ati contractat-o. Aratati Jumii
ca dragostea lui Hristos este marele secret al perfectiunei
ei c cel mai bun mijloc de a iub pe oameni Qi pe cei cu
care suntem in legturi a$a de strnse este a iub ei a serv
pe Dumnezeu. Inaltati iarQi acest devotament chiar in relatiunile cari va unesc cu membrii mai tineri ai familiei, cu
aceia ce sun fratii Qi surioarele voastre prin snge. Cautati din nou o fratie mai i.naltat, mai binecuvutat; indepliniti in aceast mica societate a familiei marea lege a
iubirei Qi a milei, cercetnd binele etern al acelora pe care-i
tineti aQa de aproape de noi. Aveti impreuna mo$tenirea
pamntului, nazuiti s'o aveti Qi pe a cerului mpreun.
Dar chemarea tinerilor nu este inchisa numai dect in
familie, caci ei intra in curnd in contact cu lumea. SA vedem ce le porunceQte Dumnezeu n aceste noi raporturi.
Vom vedea iara$i ce ajutoare le rezerveaza in afectiunile
familiei, daca ei n'au gustat numai placerile, ci, Inca, au
practicat ei datoriile.
Dup textul nostru tinerimea este chemata mai ales la
lupta moral : 7inerilor, v writs, pentru
biruit rul".
Pentru a biru, trebue a lupta. Daca tineretea trebue s fie
o victorie, ea trebue s fie, mainte de toate, o lupt. ()are
www.dacoromanica.ro

ALBINA

703

este ideia moral pe care ne-o d creetinismul ? Viata cretin ntreag este o lupt. Noi nu ne vom odihn dect in
Eternitate ; nu este rgaz in lupta contra pcatului ; dar
este o epoc juruit mai ales luptei : tineretea.
Ce-i tineretea i cum se prezint ? Pentru numrul cel
mare acesta este timpul visurilor frumoase i a iluziilor inclittoare. Lsati, zic, ]sati acest val strlucitor i aurit,
care, precum razele lumineaz dimineata, lumineaz conturul i ascunde realitatea. Relele gi nevoile nu vin dect
prea curnd. Nu intunecati aceasta ora de dimineat aga
de cald $i strlucitoare. Nu mergeti s vorbiti tinerilor de
lupt, de abnegatie. Nu le aprindeti imaginatia. Cu alte cuvinte : lsati-i In greeal, In minciuna. Faceti o desftare
copilroas dintr'un timp care va deven o preparare pentru o
viata serioas. Lsati s se moleeasc in lenea sufletului
a congtiintei cele mai pretioase forte morale. Nenorocit
neglijent ! Religia iubirei divine nu o admite. Ea arunc
departe aceast poesie mincinoas a unei reverii care mo1eete, care smulge vietei adevrata frumusete. Aceasta nu
este iluziunea de care tinerimea are nevoe, ci adevrul, cci
ea trebue s se. ntreasc pentru o lupt nefmpcat. Pinea
numai nutrete. Adevrul este pinea lui Dumnezeu, pinea
care iese din gura Sa pentru a ne nutri. De altmintrelea
iluziile conduc la deceptiuni. Ce este la baza unei iluziuni
dac nu o fal promisiune a prezentului c viitorul nu va
veni ? Ea este, de fapt, destinata a nu se realiza. O fantom
care dispare, un miraj care se risipete. Si clld n locul
sau realitatea goal, realitatea urit i gtears ca viata fr'de
Dumnezeu apare privirei inspimnttoare, amarul, umple
inima, gi visului ii urmeaz adevrata desiluzie, uritul incrit, bstrnetea timpurie, neputinta.
Iat secretul urtei mizantropii, a scepticismului batjocoritor a attora din semenii notri. Noi intelegem c acei
cari nu privesc viata din punctul de vedere al Evangeliei
au nevoie de iluziuni, cci pentru ei realitatea este groaznic. Pentru aceia, frisk care cunosc pe Iisus Hristos, realitatea obtine pentru sentimentul datoriei o sfnt i nobil
frumusete care n'are nevoie s fie deghizata gi boit. Cretinismul nu no in. al. El nu nal tinerimea nici asupra
lui nsui, nici asupr omenirei i nici asupra vietei. El fi
zice : trebue s luptm. s luptm de astzi; trebue a te
pi epara de lupta prin lupt. Nici o iluzie i 'nici o deceptie, prin urmare nici o amrciune.
Am vorbit din punctul de vedere al lumei asupra tineretei in ceeace are mai putin culpabil ; dar cunoateti cum
se formuleaz prea adesea. Ce s vorbim de iluzii i visuri ! Lumea, in general, nu da aprobatia sa tuturor abaterilor tineretei prevzute in dezordinele sale, ea nu depete oarecare limite conventionale i aibitrre. Cunoasteti
www.dacoromanica.ro

704

ALBINA

vorba obisnuit : Ale tinere(ei valuri=. Aceste excese culpabile, aceast imoralitate, aceste plceri grosiere, acest desfru si aceast inseltorie este tineretea care trece ; lsati-o
s-si descarce focul su. Si astfel se incurajeaz tinerimea

s mearg in calea pierzrei si s surd la cderile sale.

Cat ne priveste, nu putem auz fr indignare aceste scuze
ale pcatultti:

Valurile tineretein. Spuneti-mi, voi, cari prin

aceste cuvinte pretindati a acoperl desfrul vostru, spuneti-mi ce va trece cu ea, cnd ea a fost pngrit ; spuneti-mi
ce duce din sentimentele bune, din demnitate si din vigoarea moral ; spuneti-mi 'nspimnttoarele ravagii ale desfrului in inim si in gnd. Nimeni, mai mult dect voi,

n'ar putea s ne invete asupra fatalelor urmri a unei tinereti pngrite si pentru a sti pn la ce punct ofileste la
sufletul, injoseste inteligenta si degradeaz pe 'ntregul om,
nu ar fi dect s v privim. Ce oribil bucurie simtiti vznd cum se pierde dup voi generatiunilecare urmeaz 1
Este locul de a ne bucur, in sfrsit, and ne aflm in fata

unui tnr care iroseste cele mai frumoase daruri ale lu

Dumnezeu, pierde cei mai buni din anii si, otrveste sufletul su si-1 arunc in abis, totul cltinndu-se de o adevrat betie. Iat un frumos spectacol ! Fiti siguri c nu
aplaudati singuri, ci si dracii mai mainte de voi aplaud.
Din toate urmrile, cea mai fatal este aceast deplin
indulgent pe care au obiceiul a o acorda tinerimei. Tre-

bue a anzi cel mai brbtesc sfat, cea mai sfnt invttur :
7inerilor, desftai-v in tinerete, umblaFi cum v dicteaz
c pentru aceste lucruri Dumnezeu vfi va d
Mima, dar

in judecat. Aceast judecat nu va fi aceea a unei lumi

indulgente, care a fost complice la pacatele sale, ea se va
da de Dumnezeu cel drept si sfnt a cruia ochi sunt destul de curati pentru a vedea rul ; ora va sun in curnd,
mine, astzi, poate. O clip scurt si pretioas ii este acor-

dat pentru a scp de sentinta fatal si n'are dect un

singur lucru a face pentru aceasta : s transforme tineretea
sa intr'o sfnt lupt contra rului, 'n numele lui Iisus

Hristos, Mntuitorul su.

Aceast lupt ne-o spune Apostolul cat este de serioas.

Este o lupt contra rului. Si s nu m contraziceti cnd

voiu spune c rzboiul este aspru si c trebue s luptm
pn la snge. Eu in'adresez tinerimei crestine. Si nu m
tern de a art tabloul incercrilor sale cu cele mai vii colori ; i:ncrederea sa este in sentimentul pericolului su. Da,

aceasta este o lupt grea, si mai mult : o lupt indrjit

contra ispitei.

Ispita v paste chiar in ceasurile cele mai bitiecuvntate. Ea strneste in voi aceste gnduri care v ursc si
urmresc; ea std intre voi si Dumnezeu ; ea farmecd inchipuirea voastr. Uncle nu intlnim rul ? Aci gtit si inwww.dacoromanica.ro

ALBINA

705

gi a literaturei ; acl
luteo goliciune groaznic, plcut totugi oarecror instincte
a inimei noastre pervertite. Deschideti o carte de literatttr
contimporan, rul l veti gs aci expus gi analizat. Intrati
in legtur cu alti tineri, i:ntretirierile lor sunt coruptoare. Nu-i permis a amint ce zic ei, nici in secret, dar deschis ? Stiti care-i obiectul vegnic gi aproape unic al ocupatiunilor lor. Trebue nu numai s ne ferim a face rul, ci
chiar a-1 priv ; a rezista tot aga de bine curiozittii ca
gi plcerei.
Porniti ntr'o lupt contra unui astfel de dugman s nu
strigm cu groaz : Doamne, ce ne trebue pentru aceste lu-

frumusetat, i:narmat cu puterea artei

CCUrI ?

Cine este de ajuns ? Nimeni, trebue s recunoagtem. Ori

gi cine s i:ncrede in el insugi este juruit unei gregeli fr de
margeni. Din punct de vedere omenesc izbnda este imposibil. Ace! care indoindu-se ncearc s lupte va vedea in

curnd ct de repede mndria duce la ruill, ruina celor

mai bune dorinti gi nzuinti. Sf. apostol Ioan a zis : Tinerilor, vc scriu cci aft biruit lumea. A avut, deci, invingtori
in aceast lupt stragnic gi acegti nvingtori n'au fost pugi
in conditiuni exterioare mai ugoare ca voi. Tinerii crora
le scrie Sf. Ioan triau in acele orage ale Asiei mici, in care,
sub cea mai moale clim, pgnismul descoperise coruptia moravurilor in proportii nspimnttoare. Ei nu fusese
crescuti n familii pioase. Cea mai mare parte din ei erau
nseuti din printi pgni; primele lor impresiuni fusese
primite la picioarele altarului zeittilor infame, care nu erau
dect personificatia cinic a plcerei. Incercrile se inrnulteau In jurul lor. Nu puteau merge prin cetatea in care locuiau fr a intln la fiecare pas cteva priveligti neruginate
Tinerilor, v scriu pentru c ati biruit rulD. Prob
strlucit c izbnda este at putint prin ajutorul Celui
Vegnic.

A avea pe Iisus Hristos aproape de tine este totul. Apos-

tolul a exprimat stragnic de bine aceast ideie in textul

nostru cnd a zis : cAti biruit rul pentru e Cuvntul lui

Dunanezeu locueste in voi=. Ce i:nseamn acest cuvnt? Acea-

sta nu inseamnd a avea cteva texte biblice spre a le opune

vr:ijmagului sufletelor noastre. Biblia nu este uii talisman,
o fermectoare, ci trebue s'o aibi in inim.
Toat puterea voastr std in legtura voastr cu Mntuitorul.

Dar s nu credeti c cregtinisniul primind acest punct

de vedere ia tineretei toat frumusetea ! Ce-i mai frumos
gi alai mare ca lupta moral 1 A lupta pentru Dumuezeu gi
pentru bine este a tri ! A se ls dus de curentul gndurilor gi a poftelor sale, a deven jucrie nu insemneaz a
tr gi nu-i o viat demn do o creatur liber gi responsabil.
www.dacoromanica.ro

706

ALBINA

Noi n'am vorbit pn acum dect de tineri. Dar oare

am putea spun.) c vorbele sfinte din textul nostru nu privesc ei pe fat ? Nu @i pentru ea, de asemenea, tineretea
este o lupt ? N'are ea oare aceiagi chemare ca tnrul de
a serv pe acela$i Dumnezeu si de a lupta contra aceluia@i
du$man. Se pare, la prima vedere, c lupta este mai serioas pentru ea. E i este ferit de contactul vederea rau-

lui sub partea sa cea mai trist, ea este, in general, la

adopostul ispitelor violente. Ea creste sub aripa mamei ; se
afla un fel de barier imntre ea !li atingerile corupte ale

secolului. Ea nu-i direct provocata la lupta ca tnrul ; $i

ea poate mai usor uit chemarea sa si a se multum cu una
din acele religiositati vagi cari n'au nici o valoare inaintea
lui Dumnezeu. Ce ar deven ea dac ar face din tineretea sa
o lunga petrecere. daca s'ar ls aruncat ntr'o visare far
rost, sau, dac s'ar ls imbtat de aceast sarboda tmiere pe care lumea o ofer tuturor victimelor sale. N'ati
vzut, deci, invrtindu-se mprejurul ei nempcati dusmani ai sufletului nemuritor, care sper s o conduco la
perdere pe o cale inflorita ? Nu i3titi c ea are in sufletul
sau aceia$i germeni funesti care sunt si in sufletul tnrului ?

s**

Am urmorit pe fat $i pe tnr In afara de familie ;

am incercat s descriu cursele care li se ntind, luptele lor.
Sa venim acum la vatra casei. Sa ncercm a-i aduce pe ei
chiar si a le arata cum binefoctoarea influenta a vietei de
famille este destinat a se exercit asupra lor. Nu in semneaz a tro in cercul intim cnd tnra scapa de pe ricolele lumei?
Alipindu-se la primcle sale datorii, practicnd acest umil

devotament care este misiunea sa naturala, se va prepara

nu sa joace un rol pe teatrul lumei gata a o aplauda, ci va
implin marea chemare de mama si sotie sau pe aceea nu
mai putin mare de mama a sracilor intristatilor.
Este un cuvant al textului asupra cruia chem atentia
sfr$ind : STinerilor, va scriu, zice Sf. Apostol, pentru c
sunte(i tari=. Tinerimea crestina pe care am descris'o nu
este numai frumoasa
sfnto, ea este, inca, tare, sub valul
umilintei care trebue totdeauna sa-i acopere. Ea arato ad-

,mirabil puterea-lui Dumnezeu.

Fiti, deci, tari ! Fiti in stare sa priviti ispitele societtei
cu neposare. SA fiti totdeauna mai presus de ele.
Pr. I. C. Belde.

paroh In F3rtSneW, Covurluiu.

www.dacoromanica.ro

ALBINA

707

NOTITE
In zina de 26 Decemvrie 1913 a fose un bal in Brotteni
Suceava in folosul nltarii unui monument in amintirea eroilor czuli in campaniile din 1877 $i 1913.
Dupa darea de seana ce ni s'a trinds din panca unui
comitet compus din doamne, se vede c rezultatul material a
fost foarte.trumos. Din vnzarea biletelor s'a adunat 986 lei;
dela bufetul druii de doamne din. comitet 183 lei, dela vnzari de cocarde ,gi din danii fcute de diferite persoane caritabile , restul panel la totalul de 1406 lei. Cheltuelile au atins
suma de lei 306. Astfel au ramas 1100 lei pe care comitetul a
depus -o la banca popular (Bunia Vestire . Acolo va sta pana
vor aduna . i alte sume cu cari s poat infaptu). gndul lor

* **
in seara zilei de 26 Decemvrie 1913, a avut loc in saloanele .gcoalei No. I din comuna Pogoanele, judeful Buzau, o serbare #olara, in folosul copiilor sraci dela acea ,gcoal gi d ela
atelierul de industrie casnica din localitate.
Cu. acea ocazie s'a incasat suma de 651 lei, din care 8'a
imbrcminle in valoare de
procurat copiilor incal {minte
417 lei.

Se barea a tose data de invatatorii $coalei Ci maestra

atelierului, sub presedentia d -lui N. loan, harnicul adminidtra-

tor al pllii Cmpul.

0 deosebita aten(iune merita d -nii C. Rdulescu, inspector

al Monopolurilor Statului, ci I. Rduleseu- Pogoneanu, profe-

sor u,eiversitar. D -lor a oterit suma de 120 lei, cu care s se

imbrace copii sraci i orfani dela qcoala No. I, un de d -lor

au terminal cursul primar.

* *

In ziva de 15 Decemvrie 1913 s'a (inut cerc cultural in

comuna Pucheni Moilneni, jud. Prahova. Au luat parte pe
lnga nvd(dtorii cerculpi, preotul comunei d -nii judectori
din localilate.

La eedin(a publica a vorbit d. judector Ath. Dumitreseu

despre Constitutie ". D -sa, dupa ce a ardtat insemntatea cercurilor culturale, a intrat in subject', artnd ce este consEitu(ia, cusn s'a format $i lund in parte drepturile $i datoriile
constitu(ionale, le -a clarificat prin exemple concrete. A incheeiat,

artnd necesitatea de a se modifica unele puncle din consti-

www.dacoromanica.ro

708

ALBINA

tufie spre intrirea pturii frnesti, sftuinad pe steni s fie

rbdtori, cci oamenii luminari, doritori de fericirea frii
noastre, lupt pentru ajungerea acestui scop.
D. Al. Gr. Popescu, invttor local. artat sdtenilor cauzele, cari au irademnat pe Romni s intervie in rAsboiul balcanic si ce au captat Romnii de pe urma ac f iunei rsboinice.

Pr. Gh. Popescu din localitate a indemnat stenii de a

nu-si mai inchide banii in slbile fetelor, de carece galbenii
pierd din valoare prin schimbre si gurire. A artat prin
exemple foloa$ele ce le-ar ave stenii, daca aceti bani ar
fi depusi la banca popular din sat.
Printre cuvntri, elevii scoalei au cntat cntece scolare
pi au recital poezii.
E de notat c staturile date de d. Jude At. Dumitrescu Cu.
ocazia altui cerc cultural au tost puse in practica de foarte

mulfi steni. In urma sfaturilor date de d-sa, niai tori prin fii din localitate cari si-au cstorit ficele lor, au fcut

acte dotale, autentificate de J2idectorie. De aci se vede ct de

mare ar fi folosul daca exemplul d-lui Judector Ath. Mimitrescu ar fi imitat de tori factorii luminari dela sate.
*

$coala pentru pantofari pi cismari. La scoala de specialitate a pantotarilor din Sibiu se refine pentru pantofarii si cismarii cu loeuin f a a fara din Sibiu un curs de 5 luni care se
incepe la 5 Fevruarie si se termina la strsitul lui Iunie. Instrucfia, care se da gratuit, fine zilnic dela ora 7-12 a. m. si
dela 2 6 dupa aueiazi.
Se predau urmtoarele cunosti n f e: 1) cunostin f e pregtitoare din geometrie si aritmetica, tte trebue pentru facerea desemnurilor de model; 2) studiu asupra piciorului, asupra ma-

terialului de lucru si lurii msurii, si 8) purtarea contabilitrii industriale.

Hrtia pentru desemn si hrtia groas, hertia de scris si

rechizitele de scris precum si crfile se dau de catre scoala in
mod gratuit. Direcfiunea scoalei Imparte si cteva ajut.oare intre ele vii nscu(i in Transilvania, de confesiune ortodoxa cari
vor da dovezi de hcrnicie si se vor distinge. La strsitul cursului, participanfii primesc atestate de frecuentare.
(Romitnul)
*

Din inifiativa d -lui Paul Papa, directorul pcoalei primare

No. 6 de baefi din Galati, s'a fnfiinfat un muzeu pe 1Qnga acea
scoala. Nina arum s'au strns 2.001 lei prin subscripfii, o reprezentaaie cinematografica pi donafiunea d -lui Paul Papa din
vnzarea conferinfei finale de d-sa (110 lei). r./ aceast su.nd s'au
cumprat dulapuri pi un prep, iar intregul material existent al

www.dacoromanica.ro

709

ALBINA

muzeului ca : animale fi pscTri Ympiate, petrificatii, monezi,

crti, tablouri f. a., s'a adunat in mod gratuit prin stifruinta d-ne;
Ecaterina P. Paga si a d-lui P. Pasa.
*

In ziva de 17 Eecemvrie curent, mplinindu-se un an dela

moartea lui Spiru Haret, din initiativa filialei *Liga DesteptareaTitu s'a oficial un parastas in memoria marelui dis-

parut.
Au luat parte membrii ligei, consiliul comunal, tunctionarii
judectoriei, nvttorii scoalei Titu-Tdrgu impreun cu copiii
si un mare numar de steni.
Dirigintele scoalei, C. I. Scorteanu, a tinut o nduiosetoare
cuvdntare, relevnd meritele maretui om si artdndu-si regretul ea a tost prea de timpuriu rapii diu mijlocul nostru.
* * *.
Ideea =Ccisselor 1Vat:onalen preocupa acum pe toti oamenii

devotati binelui obstesc. S'au ntemeiat in mai multe locuri.

Administra fia Cassei &oalelor a tiprit statutele, planulde construirea unei cldiri pentru .Cassa National, si alte

care
chestiuni in legtur cu aceasta, intr'o brosur special
de
brosuri
fiecrei
comune
din
tard.
Un
numr
va fi trimis
se vor. trimite in Ardeal si Bucovina.
E. bine inset ca aceste institu;iuni s nu se voteze niciri
sociepe baza cotisatiunilor lunare. Aceasta ucide in forma opropria
mentin
si
s
propgiasc
prin
tate Ele trebue s se
lor aunc. Statutele-tip ce s'au publicat in Buletin, au nlturat
sistemul cotiza(iunilor si e bine sa se adopte in forma aceasta

*.**
Primul numr din "Biblioteca teatrului slesc si scolarE
publicat de catre Cassa coalelor apare sptmna aceasta.
o pies a scriitorului de teatru, d. Emil Nicolau si intitulat:
Lumin nou.-1913.
*

functioneze ,,Biblioteca ambuZilele acestea va incepe sprimare.

Experienta se tace cu
lante pentru elevii scoa.lelor
1Guynrul
volumelor
ce vor circul,
36 de scoale din Capitala.
va fi de 4320.
* *

face lucrrile pentru cele 3 parcuri

In primvard se vorCapitalei.
Copiii marelui orafi vor trai
scolare din vecintatea
acolo ceasuri de sntate si de bucurie.
*

www.dacoromanica.ro

710

ALHINA

0 coniisiune conepusc din d-n : Ghika-Budesti arhilect.

N. Nicolaescu, inspector volar, si Gh. D. llluilc.tr, inspector la
Cassa
oalelor. se va ocupa zilele acestca Cu inorliricarea planurilor pentru construire, de sroale.
*

Cassa $coalelor va ncepe publicarea unei Biblioteci pentru

copii si a unor albume pentru popqarizarea frumusetilor si

odoarelor din monumentele nnastre istorice.

MULTUMIRE

D. Vasile Enescu, Invttorul scoalei No. 2 din comuna Dragnesti, aduce vii multumiri d -lui I. Caragea, medic veterinar, d -lor
Margaret a Caragea, Ileana Custopol, Fatica Spano, si Valeria Manolescu, pentru ludabila initiativ ce au luat colectnd suma de
peste 200 lei cu care s'au cumprat haine pentru 43 elevi lipsitii

INFURMATIUNE
Concursul dela S. P. A. Ca in toti anii, Societatea pentru Protectiunea Animalelor a organizat un concurs cu premii Intro
institutorii si nvttorii din intreaga tara.
Subiectul concursului este : 0 collferint despre necesitalea protectiunei animalelor.
Vor lua parte la clasare bate concursnrile inaintate biuroului

S. P. A. pn in ziva de 28 Fevruarie 1914.

De vnzare colectii din Albina din anii trecuti cu urmt. preturi :

0 colectie complecta anii I

y
brosat pe un an
,

6 luni

legat

XII

lei 3,

4,
s

2,

1,

2,

Odat cu cererea trebuesc trimisi cu mandat post.al si banii.

www.dacoromanica.ro

711

A LBINA

I. P. S. Sa Mitropolitul Pinien al Moldovei, a inaintat Comitetului

pentru ridicarea unui monument in Bucuresti lui Spiru Haret, suma
de lei 3805, bani 20, adunati prie listete de subscriptie cerute Comitetului de I. P. S. Sa.

Sumole primita pentru monumentul lui SPIRO HARET din Bucure;;ti.

Suma dinainte . . . 45.530,45

Lei 48,768. Lista No. 3651. M. Punescn, inst., Itasca, Dolj
30,3867. Csh. Nicolaescu, inst., Caracal
769.
5339. Teodor Poprlan, inv., Cazare, Brila . . , 7.2,770.
7348. Banca Popular& .Alexandru Ghica, Olte771.
500,nita, Ilfov
1938. Mihail M. Dumitrescu, inv., coin. Serbne772.
8,
stii de Jos, Olt
9,50
2 05. Banca popular& Serbne.9tii Domnesti, Olt
773.
40,5241. Banca popular& .Valea Miletni., Botosani
774.
775.
776.

4518. D. Voiculescu, Vn &tor, Teleorman

1610. Banca popular Slujitorii, Grindasi,
.

777.
778.
779.
780.
781.

. .

. . . . .

. .

. .

1509. D. Nicolescu Ion,Grindasi, Ialomita

. .4

0,85
40,85

. . .
. . .

16,1:)

4,-

909. I. B &nescu, Cocioc -Pisc, Ilfov

168,50

852. Banca popular Hersti, Ilfov

44,-

7180. Florian Cristescu, T.- Mgurele

782.
783.
784.
785.
786.
787.
788.

7634. Banca popular din Provita de jos, Pra-

100,hova
40,4895. Banca popular& .C. Negri., Roman . . .
3,80
4817. Gh. Beloiu, inv., Rosiorii -Rusi, Roman .
5,40
4758. Vasile Mancas, inv., Averesti Roman . .
2,
. ,
4969. Alex. Vasi'iu, inv., Ttrasi, Suceava .
6,6985. Parohia Boureni, Suceava
35,80
49. Drutu, inspectorul scoalelor de agricultura

4379. Banca popular& Domnitorul Cuza, Te-

6523. P S. S. Episcopul Sofronie Craioveanu,

790.

2284. Banca popular& Munca, Golesti, Ruri,

R.- Vlcii

Muscel

2355. I. Mrcusanu, invttor, Poienita- Vldesti,

791.
s

11,-

leorman

789.

792.
793.

6,

Muscel
1677. Pr. Ion Necsulescu, inv., Vlaici, Olt

2072. P. Bucur, inv., corn. Cineni- Stvresti,

R. -Srat

Total .

www.dacoromanica.ro

Levi

10(1,-

40,-

3,4,43,46.911,45

300 de atestatiuni medicale, cit

150.000 ffacoane Hindute ping acum
dovedesc puterea et curativ neintreeut'.

Adoprat8 de toate spitalele din tara pentru tratamentul.

lPachitismului Saofulelof,
,

0aselof moi, Anemia si

Poale albe a F'emeiloi'.

Inoftig sau Tubefculoz,

in Bfonchite si Tuse invechite

ppenti'u a Ajuta Hynifea

Anevoioas a Copiilof slabi

si Sufmenati si penh'u.
Cu.ff'ea Singelui Stcat
9i%dal de ateMzurgace se afld

la e cage flacon
de rvinzare in toate farmaeiile ,Fc drogrreriite
din J?omnra. Sait'tul flacoaulut :,3Cez

Antra
rnelo 3i folotsul

suferinzzlor

a so refuza

ort ce t7acon,

ce nu ria

parta marra
d'e garantie
a laDomtoralui

..G:fome.'

Tipografia .Gutenberg.. Jose. Gbl S -sori, sir Parir 20. Bucure$ti.

www.dacoromanica.ro