raport cu orizontala unghiul a) in functie de categoria rocii (v. tabelul 218) trebute sf aiba, cle regul8, urmatoarele valori: pentru roci predominant stincoase slab fisurate (Ua) — pentru oct stincoase puternic fisurate ty) pind Ja 45° (I: — pentru roci semistincoase (II) pind la 35° ( = pentru roci moi (11) pina la 25° (1:2). -“Aecate valor! sini date pentra unghiul general al unui talus rea lizat’in trepte cu berme cu indlfimea treptel de ordinul a 25 m, cum se lucreazi in cariere. Pentru indlfimi mai mici ale taluzurilor, atit N,N. Maslov cit si 1, A. Masanov recomanda fiecare pantele orientative care asigur’ stabilitaiea, indicate in tabelul 8.1 Florea M. N., 1979). Tabelul 8.1 pind la 60° (1,75 : 1); Panta orientativa a taluzuritor } Dua 1. A. Maganov, Dupl NN. Maslov 7 Inalgmen vm | ities, = satu, | ei, | saluzutal pant, m ™ | _ T 8 om o- 5 65 51 5e 20 30 o n—B ar 75180 ae 150-200 a = Corelind datele lui Fisenko, Maslov si Masanov si tinind seama st de practica de proiectare din {ara noastré a unor taluaui de deblew la rece sleatie pe versantit de la Porfile de Fier, pe valea Oltului, pe sce fotbulut si in alte amplasamente s-au stabilit pante orientative Penive fafuzuri de debleu cul profil convex (tabelul 8.2), Profilul talu- Jnlul In functie de categoria rocii este reprezentat in fig. 8.1. Un exemplu privind modul de proiectare a taluzurilor convexe il constituis lucrarile de debleu ale drumului national si cAii ferate stré- mula in zona complexului hidroenergetic de la Portile de Fier (1965 obs) care au contribuit prin amploarea s{ dificultatea lor la cistigarea nel experiente deosebit de utile profectantilor. Referindu-se la Incrdrile decdnurn, 1 Floreseu (1970) arata ci 0 problema deosebit de dificila & Conciituit-o' asigurarea stabilitatii taluaurilor stincoase de debleu chiar fn gonele cu roel mai putin degradate care nu necesitau prevederi de spri- finke cu siduri de revistenfa sau ziduri de céptusire. Initfal, se prevlztt- sere Stucblee executate in asemenea roct taluzuri cu inclinarea 9 : 1, Spre deosebire de rocile mai slabe (de exemplu: stratele de Sinaia) unde era prevazuti executarea de taluzuri cu inclinarea indulelta de la baz Spe’ creasta (evazate) in asize de 60 m indljime — 5:1, 4:1, 3:1, ory T°Sjungind la partea superioard in grohotig sau deluviu la 1:1, 168 ‘Tabelut 82 ante orentative ale taluruitor de dn Protl eOmwE Fant ‘{masive stincoase omagene) Panta Panta taluzurilor denaine Z iu in fun | coracterata roeit | aria | gttloe | Hi Sate | eat ae [a | : a | Roct predominant stin- | 7 ‘coase slab fisurate | ihn toe oe Moe, Al alterate, rock | escezive afinate de debleu eu profil reinrea aor 7 . rocilor (tabelul 6.2). Fig. 8.1. Proie a Astgorarsa naps trasimentlt, Yoh T convex, functie de categoria WwDatorita fisurdrii pronuntate si cu. caracter aproape general, precum gi rocilor mai degradate prevederea initial nu a fost eficienta pentru asi- gurarea stabilitatii taluzurilor de debleu in stincd si, in urma analizel diferitelor_situatii aparute dupa deschiderea fronturilor de Iucru, s-au stabilit masurile pentru protejarea si consolidarea acestora prin: — indulcirea taluzurilor prin evazare, dupa principiul mentionat mai inainte la rocile slabe incepind de la baz spre creasta taluzului; — consolidarea taluzurilor stincoase, fisurate, ca solutie curenta cu ancoraje, plasd de sirma si torcretare si'tn cazuri izolate prin plombari, captusiri si injectari 82.2, Toluzuri in trepte Practica proiectirit si executarii debleelor arata cé, in multe cazuri, {in locul profilelor convexe se preferd profile realizate in trepte si pre~ vazute cu berme, Asemenea profile sint de preferat in cazurile cind Sint de asteptat céderi de stinci in perioada de exploatare. Folosirea explo- zivilor cu efect brizant puternie si in special executarea neingrijita a derocdrilor prin explozii masive conduc la o puternica fisurare a rocilor ceca ce mareste pericolul cdderilor de stinci in exploatare. Acolo unde ciderile de stinci pot avea consecinfe grave, de exem- plu la calea ferata sau la autostrazi, se previd berme de retinere a maie~ Tialului cézut ce au litimi considerabile. In plus, la calea ferata se. pre ad trangee de captare a materialului edut pentru a nut ajunge in Gale In fig. #2 se prezinté un profil de debleu de cale feral realizat in URSS. Pleigman, 1965). Litimea bermelor si dimensitnile transeclor sint ardiate in tabelul 8.3 Tabelut 8.3 Lafimea bermetor si a transeelor de eaptare la debieele de cate ferata (fig. 0.2) (Pleisman, 1965) ea iatoy EP Latimea ‘Adincimea h a trangeclor Inaltimea trangeei de captare 1 1 m, | si latimea bermelor bs in m, ‘alaralal | pentru linit de categoria entra linit de categoria La constructia de autostrizi se foloseste o practicd similaré. In Franta, pe autostrada Menton, pe Coasta de Azur, s-all prevazut berme superioare cu litime de 3,0—4,0 m si o berma inferioard, mai lata, de 4,0—5,0 m (fig. 8.3). 18 sint_pantele taluzuri- a nul West Virgi- acest stro Boke) (1958) ca arath de citre Bokel (1958) care sit a — Dexmelg 2Uea iM rtul taluzului este indicat in. . B.A, sia, Profil fala de rock sit daft in tabelil 2.4 profil in funct mm | ea, permelor pe, a vincent, 1905) roare de 30—40 1 Fig. 83. Mt fostrada Ment Fig. 82, Profil de debiew 18 fanaa, 1389) fea ferata, (@rekmany i i a & ote = perma inferioara de 4,0—5. a 2 — Reem atorma auostr ~ watele talozurilor stin- Bee ia ‘Virginia Be ia mata “West *iEacel, 1080), (abeluh 8.4. Pe atest ‘adinci a canalului Dunare Marea 2Tabelut 84 rilor stincoase in statu Pante indicate Tabelul 8.5. (continuare) a Observati ia (fi kel, 195 Tip de | Deasupra nivelulut Sub lela i. tay ke 18h | de protoe Itnattimea | Latimea Panta +3 cu banchete de | Conditionat de nrotee tntre paliere Sermo vertical ret yas ga pers © |g mys | Geeks BAS Tipul de rock (ees m orizontal am di a5 ee ae | erate trawlers Sp 5. ee, Be, te Deblew important tn sisturi cu interealatit ober 15— 60") 60— 90] 0-90 | 60—105 ew Important tn Debieu 30— 904 90-1201 0-80 |6o— 90 leu important in gresil_ayezate pe sis fun Deblea_ moderat in aresil sl sisturi o~75 | 60108 060 30-12." 0—1200 Debleu important in sisturl 30 73%] 60~ 90] 0-90 pentru tipurile de roci intilnite in sectinnea canalului gi in functie de pivelul pei subterane, se recomanda Iuarea in considerare a pantelor Pentru talueuri indicate in tabelul 8.5. 15 eu banchete de 2 S ‘ime: taluz mediu 1:2 3:1 cu bancheté de 2 1 m ia fiecare 4 m foattime oo eeu ule prifoase loessott bes ira sees, etahafca ceva ret buna gene pani Ue 3 8 Gostice fumasetice sau wrevonte) cs Stbtint fn. pamintwetle dep Njs Bj Pante orlentative ate taluzurilor 2 eiatite PS alte arate, sie ease de euloare, FH nyuggta— pentru cateale O26, tn 4m Inal- | Protejate prin torere- m din 4 in 4m inal- | Prote co, mie, [aoe ie Se Re | Te tinal a valori_ maxime inal et mae fo pg sumone at edi, netegate eau slab exete re isipurt sine st a an eae et Tabelul 59) incoase omogene) de debiew in trepte (masive sti r Panta Coefi- | tnattimea abel as deus | Inkte | serie | (See ‘dine! a canatului Dunce — Marea Ne gonial conform tabeluluh 2.16 | Proto at Dunkre — Marea Neagri jgoria)| conform tabelului 2 ae | Pante indicate wy Tipde |— —— aie cate ___ | | pimint Deasupra pivelulu | Sab aivelal Observatii SS 7 7 a | Roci tari stincoase slab ; a Kan . | = ] _ : _ ~} —_ joci tari stincoase puter- war | Puts ements de 141s werner | maw annua 1 | a al ondiorloale st prevedeee Svcataarse | Rezme dn 404 m on ——|- as TET arc Hs —- mle. | 0 = Heel sel iacone | 409 | 8 —_— a 3 x hina tn cael tntercaatitor _ Cu banchety i sat, Preconizate de N, |__| 2 50 Fecare 4m Banchete de" 2m fa mit | Fetjeturate gi alterate 1 | 50 20