Professional Documents
Culture Documents
REABILITARE
A PACIENTILOR CU AFECTIUNI
ALE
APARATULUI LOCOMOTOR
Master
2014-2015
Prof. dr. ing. Octavian Ciobanu
Definitie
Robotica de recuperare
locomotorie
Are 2 directii de aplicare:
aplicatii neurologice,
terapeutice musculoscheletale
Date statistice
Date statistice
Clasificarea OMS
CIF (ICF)
Clasificarea internaional
a funcionrii
PRINCIPII DE EVALUARE
Relaia existent ntre deficien incapacitate handicap
la nivel de organ sau aparat, determinand o infirmitate sau
deficiena (impairment) = orice pierdere sau anormalitate a unei
structuri sau functii psihologice, fiziologice sau anatomice
a)
b)
Afectrile
Afectrile organismului se refer la problemele funciilor sau structurilor
organismului, cum sunt pierderile sau devierile semnificative.
afectrile pot fi: temporare sau permanente; evolutive, regresive sau
staionare;
intermitente sau continue.
afectrile sunt o form de expresie a unei stri de sntate, dar nu indic
neaprat c individul are o maladie sau o tulburare.
afectrile pot atrage dup sine alte afectri.
afectrile sunt clasificate n categorii pe baza utilizrii unor criterii bine
definite (care sunt aceleai i pentru componenta Funcii i structuri ale
organismului):
a) pierdere sau lips;
b) reducere;
c) adugare sau exces;
d) deviere.
dac exist o afectare, aceasta poate fi ncadrat pe o scal n funcie de
severitate
factorii de mediu interacioneaz cu funciile organismului (calitatea aerului
i respiraia, lumina i vedere, sunete i auz).
Clasificarea deficientelor
1. Deficiene intelectuale
Modele de explicare a
deficienei:
METODOLOGIA DE
EVALUARE
PARTEA I a
DISFUNCTII ALE FUNCTIILOR ORGANISMULUI
Functiile organismului reprezinta functiile fiziologice
ale sistemelor organismului (incluzand functiile psihice).
Disfunctia reprezinta o afectare a functionarii
organismului vazuta ca o deviatie semnificativa sau
pierdere.
Analiza disfunctiei :0-fara disfunctie, 1-disfunctie usoara,
2- disfunctie moderata,3 -disfunctie severa, 4 -disfunctie
completa,.. 8 -nu se specifica, 9- neaplicabil)
Ex:
Functia neuromusculoscheletala si a miscarii
coordonate
Mobilitatea articulatiilor
Tonusul muscular
PARTEA I b
DISFUNCTII ALE STRUCTURILOR
ORGANISMULUI
Structurile organismului sunt parti
anatomice ale corpului cum ar fi organele
membrele si componentele lor.
Disfunctiile sunt afectari ale structurii
cum ar fi deviatii semnificative sau
pierdere.
PARTEA aII-a
LIMITAREA ACTIVITATII SI RESTRICTIA
PARTICIPARII
Activitatea reprezinta executarea unei munci
sau a unei actiuni de catre un individ.
Participarea reprezinta implicarea intr-o situatie
de viata.
Limitarea activitatii reprezinta dificultatile pe
care le poate avea un individ in executarea
activitatilor. Restrictiile participarii sunt
probleme pe care le poate avea un individ in
implicarea sa in situatii de viata.
PARTEA a III -a
FACTORII DE MEDIU
Factorii de mediu reprezinta mediul fizic si social in care
oamenii traiesc si isi duc viata.
Zona tinta in mediul inconjurator:
Bariera sau facilitare 0 fara bariere
0 nefacilitator
1 bariere usoare
+1 usor facilitator
2 bariere moderate +2 moderat facilitator
3 bariere severe
+3 substantial facilitator
4 bariera completa
+4
EVALUAREA NMAK
Evaluarea aparatului neuro-musculo-artrokinetic (NMAK) reprezinta primul pas al
actului de recuperare medicala, fiind necesar
in:
precizarea deficitului functional initial al
pacientului,
aprecierea rezultatelor terapiei aplicate,
eventual, reevaluarea metodelor
terapeutice
EVALUAREA NMAK
I. Evaluari speciale
II.Evaluari analitice
III. Evaluari semianalitice
IV.Evaluari semiglobale
EVALUAREA NMAK
I.
Evaluari speciale
EVALUAREA NMAK
II. Evaluari analitice
A.
B.
Evaluarea sensibilitatii
Testingul muscular
Pentru testingul muscular se utilizeaza: metoda
in 6 trepte (0-5) si cu 2 pozitii de baza, de la care
se realizeaza aprecierea fortei musculare:
pozitii fara gravitatie (FG):
f (forta) 0 = zero (Z);
f 1 = schitata (S);
f 2 = mediocra (M);
pozitii antigravitationale (AG):
f 3 = acceptabila (A);
f 4 = buna (B);
f 5 = normala (N);
Evaluarea sensibilitatii
Evaluarea sensibilitatii
EVALUAREA NMAK
III. Evaluari semianalitice
A. Evaluarea segementelor aparatului NMAK ce vor fi
implicate in tractiuni (manipulari) si / sau elongatii
Acest lucru se realizeaza pe o schema a lui Maigne & Lesage
de stea cu 6 brate, unde se noteaza gradul de limitare a unei
directii de miscare sau de intensitate a durerii, prin bararea
cu liniute (1-3). Mobilizarea se realizeaza pe directia libera.
B. Evaluarea posturii si aliniamentului corpului
Evaluarea aliniamentului pozitiei ortostatice se efectueaza
urmarind:
a) linia gravitatiei intregului corp
b) alinierea segmentelor corpului: din fata, din lateral,din
posterior
EVALUAREA NMAK
IV. Evaluari semiglobale
A. Evaluarea echilibrului
a) Ortostatismul static
b) Ortostatismul activ prin testul intinderii
membrului superior
c) Bilanturi functionale: Testul Berg,Testul
abilitatii de miscare Testul ridica-te si mergi,
testul de echilibru Tinetti.
B. Evaluarea mersului
a) Fara aparatura
b) Cu aparatura
Evaluarea mersului
clasic: printr-un sistem de impregnare pe un
covor lung de hartie se determina forma boltii
plantare si caracteristicile mersului;
modern:
podometria: printr-un sistem cu fotocelula
interconectata la un computer; se determina forma
boltii plantare si unghiul articulatiei tibio-tarsiene,
ceea ce, indirect, va oferi date despre calitatea
ortostatismului si a mersului ;
sistem sofisticat alcatuit dintr-o platforma de
presiune, conectata la un computer si care permite
analiza complexa a timpului de reactie, mobilitatii si
stabilitatii mersului si a altor activitati complexe.
Evaluarea mersului
Importana evalurii mersului:
Poate fi exteriorizarea unei
afeciuni (coxartroza);
Indic deficienele articulare
musculare sau de coordonare
Permite stabilirea soluiilor de
recuperare
Evaluarea mersului
Tipuri de mers:
1.Mers stepat (cu flexia excesiv a oldului i genunchiului, pt atenuarea
unui memebru inferior prea lung funcional, datorit cderii labei piciorului
n equin; apare n spasticitatea gastrocnemianului i n paralizia
dorsiflexorilor piciorului.
2.Picior equin in faza de balans; este datorat retracturii tendonului
achilian, spasticitii solearului, gastrocnemianului sau tibialului posterior
si parezei tibialului anterior
3.Genunchi recurvat (genunchi n hiperextensie) in faza de susinere;
apare n contractura flexorilor plantari, pareza cvadricepsului, spasticitatea
flexorilor plantari, n spasticitatea cvadricepsului
4.Mersul cu semnul Trendelemburg (nclinarea lateral a trunchiului pe
partea piciorului de sprijin) apare n scderea forei abductorilor oldului i
n durerea de old n timpul mersului (coxartroza)
5.Bilateralitatea semnului Trendelemburg (m. ra sau mersul
legnat)
6.Mers legnat pe spate (hiperextensia trunchiului) apare n paralizia
extensorilor oldului
7.Mers trit; reduce faza de balans meninnd un uor contact cu solul .
8.Mers bradikinetic (rigid, ca n parkinson) mers cu pai mici, epeni .
PRINCIPII DE EVALUARE
Relaia existent ntre deficien incapacitate handicap
la nivel de organ sau aparat, determinand o infirmitate sau
deficiena (impairment) = orice pierdere sau anormalitate a unei
structuri sau functii psihologice, fiziologice sau anatomice
a)
b)
Tipuri de platforme
robotice de reabilitare
motrica
Avantajele roboticii de
recuperare
Recuperarea infarctului si a
leziunilor coloanei vertebrale
Efectele infarctului asupra mersului :
Cauzeaza
Reluarea mersului
prin recuperare
Reluarea mersului dupa accidentarea coloanei vertebrale depinde de o
serie de factori:
Nivelul traumei
Severitate.
Timpul trecut dupa accident.
Varsta.
Nivelul de pregatire fizica
Alte traume.
Afectarea simtului.
Nivelul de durere
Cand nu se recomanda
antrenamentul fizic
Pacientul este prea slabit si nu
poate sta in picioare.
Presiunea sangelui este instabila.
Are fracturi sau risc de fracturi.
Are tendinta sa cada.
Nu poate merge independent
Domenii de aplicare a
robotilor
Identificare si
diagnosticare
Modelare neuromusculara
Identificarea parametrilor prin
perturbare
Miscari urmarite
Ordinea dezvoltarii
miscarii
Formarea deprinderii
motorii
Formarea deprinderii motorii parcurge trei etape pana la deprinderea automata:
Etapa
Automatismul miscarilor
locomotoare
Rats with spinal cord injuries and severe paralysis are now walking
(and running) thanks to researchers at EPFL. Published in the June
1, 2012 issue of Science, the results show that a severed section of
the spinal cord can make a comeback when its own innate
intelligence and regenerative capacity is awakened. The study,
begun five years ago at the University of Zurich, points to a
profound change in our understanding of the central nervous
system. According to lead author Grgoire Courtine, it is yet unclear
if similar rehabilitation techniques could work for humans, but the
observed nerve growth hints at new methods for treating paralysis.
After a couple of weeks of neurorehabilitation with a combination of
a robotic harness and electrical-chemical stimulation, our rats are
not only voluntarily initiating a walking gait, but they are soon
sprinting, climbing up stairs and avoiding obstacles when
stimulated
Mersul
In cazul mersului, oscilatiile au loc in 3 plane:
Oscilatii verticale: 4-6 cm cu minime in faza
de sprijin si maxim in faza de pendulare
(Demeny)
Kinemograma mersului
traiectoria redata prin fotografii succesive
Deviatii de la mersul
normal
dupa
infarctdeviatii
sau de
dup
accidentarea
Cele
mai cunoscute
la mrsul
normal sunt:
Mersul
Evaluarea rezultatelor
recuperarii Wernig