Prof dr Draghici Manea

Conf dr Valentina Tudor

Disciplina:

Modelarea si
simulularea sistemelor
agricole

2009

INTRODUCERE
In acesta etapa a dezvoltarii umane revolutia tehnico-stiintifica
ramane este cea care se impune in toate aspctele pozitive si negative ale
vietii omenesti si chiar a viitorului intregii planete.
Modelarea sl simularea proceselor economice este disciplina
economica de granita cu matematica si tehnica de calcul Se ocupa de
fundamentarea deciziei manageriale in conditii de eficienta pentru
producator, cu ajutorul unor modele economico-matematice flexibile si cu
posibilitatea utilizarii tehnicii simularii.
Modelarea a unui proces decizional ne conduce la precizarea
elementelor acestuia, i anume: decidentul, formularea problemei si
precizarea obiectivele propuse de decident (minimizarea/ maximizarea unor
indicatori tehnico-economici), mulimea variantelor/alternativelor posibile
ce caracterizeaz o situaie decizional, mulimea consecinelor anticipate
pentru fiecare variant, strile naturii - factori independeni de decideni, de
tip conjunctural. Din mulimea variantelor posibile, calculate dupa o metoda
sau mai multe metode, decidentul urmeaz s rein numai una, i anume pe
cea mai convenabil.
Modelarea economica ofera managerului latura riguroasa a actiunilor
sale ("stiinta de a conduce"), modalitati multiple de punere de acord a
resurselor (materiale, umane, financiare) existente cu obiectivele formulate
pentru o anumita perioada de timp, oferindu-i posibilitatea de a gandi si a
decide "mai bine" si "mai repede" fara sa denatureze realitatea.
Solutia pe care decidentul o va alege depinde de datele pe care le
analizezeaza si modelaza care reprezinta de fapt elemente ale "vectorului
de intrare" in model economico-matematice care pot fi: deterministe din
care rezulta solutia optima sau stochastice care ofera solutia optima cu o
anumita probabilitate.

Capitolul 1. MODELAREA FENOMENELOR ECONOMICE

1.1. CONTINUTUL MODELELOR ECONOMICE
In procesul cunoasterii dispunem de o multitudine de metode, de ci, de
mijloace care fac posibil identificarea, determinarea stiintific a fenomenelor din
natur si societate. O foarte larg utilizare o are in prezent modelarea fenomenelor
cercetate.
Metoda modelelor sau a modelrii, despre semnificatia creia ofer mrturie
attea rezultate din cercetrile stiintifice, nu constituie o descoperire nou n stiint.
Doar denumirea de "model" sau "modelare" pentru un anumit fel de reprezentare a
unor fenomene sau teorii este de dat relativ recent.
Metoda modelrii, vorbind la un mod foarte general, se foloseste de un
anumit tip particular de analogii, modele care reproduc anumite laturi ale
obiectului studiat pentru usurarea cercetrii sale stiintifice.
Dezvoltarea spectaculoas a stiintei are printre trsturile sale cele mai
semnificative, tocmai aplicarea modelrii, a metodelor statistico-matematice si a
tehnicii moderne de calcul
in valorificarea informatiei. Procesul de
"matematizare" inceput in domeniul stiintelor naturii si al celor tehnice s-a extins
treptat la stiintele sociale, pe msura atestrii eficientei practice a metodelor
statistico-matematice noi in analiza si proiectarea economic.
Astzi este cu neputint de conceput o disciplin economic sau social care s nu
foloseasc in procesul su de cunostere metode de cuantificare, de exprimare
numeric, a legittilor, a interdependentelor, de msurare a tendintelor.
Este caracteristic faptul c inssi economia politic in generalizrile sale
teoretice, in deducerea unor teze de maxim generalitate, in analizele sale, de
multe ori abstracte, recurge la metode statistico-matematice, la elaborarea de
modele economico-matematice, la exprimarea numeric, riguroas a unor procese
si fenomene.
Cu att mai mult, disciplinele economice de "ramur" specifice sunt obligate
s recurg la acest instrument modern care garanteaz nu numai precizia formulrii
concluziilor, dar si eficienta deciziilor ce se iau, pe aceast baz, in activitatea
economic concret.
Inainte de a arta obiectivele concrete care stau in atentia aplicrii
modelrii, voi incerca s subliniez cteva probleme ce s-au ivit odat cu
introducerea metodelor matematice de cercetare in stiintele sociale si in special
in economie.

O prim problem este aceea c sunt nc autori care pun sub semnul ntrebrii
msurtorile care sunt efectuate de stiinta economic, pe fenomene neprovocate
intentionat.
In stiintele naturii modelele sunt rezultatul a numeroase experiente, prin
intermediul crora se tinde spre sesizarea si reproducerea unor procese care au loc
n natur. Ele urmresc de regul, verificarea unor ipoteze sau teorii prin descrierea
cantitativ, numeric a fenomenelor la care se refer.
Dar msurarea poate fi efectuat pe diverse ci, intre care experienta organizat de
laborator, in cadrul cruia sunt provocate anumite fenomene, este numai una din
cile posibile.
Stiinta economic, care nu are practic posibilitti de a efectua experiente,
poate efectua constient anumite msurtori pe fenomene neprovocate in vederea
verificrii unui model teoretic.
Valoarea unui experiment, a unui fenomen este dat ins nu de intentia, de
hotrrea cercettorului de a svrsi experimentul, ci de faptul c obiectiv,
independent de vointa cuiva, fenomenul s-a produs "ca si cum", ar fi fost provocat
n conditii experimentale, adic intr-o izolare relativ a procesului observat,
ceilalti factori fiind considerati relativ constanti.
Anumitele rmneri in urm a economistilor fat de dezvoltarea tehnic nu
se datoreste numai absentei posibilittilor experimentale, ci si insuficientei folosirii
tehnicilor avansate de msurare si caracterului inadecvat si nesatisfctor al
modelrii tezelor, ipotezelor, teoriilor etc., dezbtute uneori fr metod.
O alt surs a controverselor este confuzia c folosirea calculatoarelor electronice
la rezolvarea unor probleme economice este identic cu aplicarea matematicilor in
economie. Se pierde din vedere faptul c acesta - respectiv calculul numeric - este
doar o etap in folosirea matematicilor pentru rezolvarea problemelor economice.
Calculatoarele moderne de mare capacitate si vitez servesc intr-adevr la
solutionarea unor probleme economice formulate in termeni matematici, dar
problema principal este tocmai formularea matematic, modelarea, fapt de
insemntate teoretic, absolut independent de existenta sau inexistenta masinilor
moderne de calcul.
Aceast, prere gresit de altfel, se ntemeiaz pe ideea c matematica poate
servi numai la studierea aspectului cantitativ al proceselor si fenomenelor
economice si nu si la cel calitativ.
Acest lucru nu este adevrat, deoarece aspectele cantitative dau si calitatea
fenomenului studiat.
Astfel, legile economice se definesc nu numai prin obiective ci si sub
aspectul cantitativ referitor la procesele la care se refer: cantitatea de munc,
proportia dintre ramuri, ritmul si msura cresterii productiei si productivittii
muncii etc.
4

Economistul care se ndoieste de posibilitatea "vorbirii" matematice in economie

poate s-si examineze propriile metode de lucru, si se va convinge de contrariu. Va
vedea c de fiecare dat, cnd va expune o tez, ipotez sau teorie economic,
creia ii atribuie "calitate", va cuta s-o intemeieze cantitativ prin anumite date
statistice, raportri cantitative, grupri comparative, etc.
O alt problem n privinta utilizrii matematicilor n stiintele economice
provine din interpretarea optimului economic calculat matematic si "optimul"
aplicat in practica economic.
Ori, intre unele "optime" economice, obtinute matematic si politica
economic realizabil practic exist diferente, ce sunt uneori, dar nu neaprat
calitative.
De exemplu cnd este formulat un obiectiv de plan, stabilindu-i-se criteriul
de optim si gsindu-i-se modelul matematic pentru rezolvarea sa, nu este
intotdeauna sigur c solutia acestui program matematic va putea fi realizat in
practic. In viata real pot interveni factori, variabile necuantificabile, care nu se
pot include in modelul optimizat.
In practic, politica economic, care procedeaz la modificarea optimului
(calculat matematic) in raport cu restrictii necuantificabile, poate avea rezultate
diferite de optimul matematic, tocmai din acest motiv.
Asadar, trebuie s facem deosebire intre aplicarea matematicii in stiinta
economic si in politica economic. Aplicarea matematicii in stiinta economic
nu numai c nu este limitat, ci dimpotriv, neaplicarea ei limiteaz progresul
acestei stiinte.
Folosirea matematicii ca instrument de politic economic este, in schimb,
limitat de variabile necuantificabile sau de necesitatea lurii in considerare a unor
factori politici si sociali specifici perioadei pentru care este intocmit modelul
matematic.
Este o problem stiintific de prim important de a se stabili:
- decalajul existent intre optimul economic, calculat matematic si politica obiectiv
necesar, pentru a sti ce prghii trebuie puse in miscare in vederea influentrii
factorilor neeconomici, astfel ca acestia s se adapteze economicului;
- multimea solutiilor posibile, pentru a se cunoaste limitele intre care s se
icadreze politica economic in scopul de a o ajuta s aleag ntre alternative corect
calculate, chiar dac varianta aleas nu este cea matematic optim.
Departe de a considera modelele economice retete pentru solutii miraculoase
, ele ofer o serie de avantaje si anume:
- o reprezentare intuitiv si totusi riguroas a fenomenului analizat;
- permite verificarea, prin analogie, a consistentei logice a teoriei;
- faciliteaz descoperirea prin experimentarea pe model a unor legturi si legitti la
care nu am fi ajuns usor pe alte ci;
5

- contribuie la verificarea corectitudinii procesului de gndire, care duce la luarea

unor decizii mai riguroase stiintific.

1.2. INSTRUMENTARUL MATEMATIC FOLOSIT

In modelarea si simularea proceselor tehnico-economice instrumentarul
matematic raman pentru majoritatea celor care ar fi interesati de acest subiect, un
fetis datorita slabelor cunostinte de matematica aplicata. Astfel probleme de
calcul a mediei, a abaterii medii patratice, a functiilor de productie, a calcului
integral, a MDC ( metodei drumului critic), a programarii liniare si a calcului
probabilistic de apreciere a semnificatiei acestor calcule sunt cu greutate acceptate
chiar numai pentru a fi citite. Daca prin generalizarea folosirii calculatoarelor PC
problemele matematice sunt in cea mai mare parte rezolvate totusi cele legate de
intelegerea fenomenului in sine. Astfel spre exemplu daca se constata ca din ce in
ce mai putini stiu sa extraga radacina patrata , raman totusi destul de multi cei care
stiu ca numarul caruia dorim sa-i aflam radacina provine dintru-un numar inmultit
prin el insusi. Aceasta functie este acum peste tot incepand cu cele mai simple
calculatoare si terminand cu telefoanele mobile. Acum totul este foarte simplu
pentru un asemenea calcul: cautam tasta, inscriem numarul si ni se afiseaza
radacina patrata a numarului.
Problema de calcul poate fi insa mai complicata . Astfel pentru a efectua
calculul coeficientilor unei ecuatii, de gradul al II-lea, care reda legatura dintre
ingrasamintele de azot si productia de grau matematic trebuie sa cunoastem metoda
celor mai mici patrate de ajustare a datelor care ne ajuta sa intocmim sistemul de
ecuatii, dupa care sa rezolvam acest sistem cu ajutorul metodei
determinantilor(Sarus). Acum este suficient sa introducem datele intr-un fisier si
aproape instantaneu toate aceste calcule sunt efectuate, chiar mai ni se ofera si
reprezentrea grafica.
Daca folosirea acuala a metodelor matematice este rezolvata aceasta nu insamna ca
aceste facilitati de care am vorbit sunt mai utilizate in analizele tehnico economice.
Nu , nu sunt utilizate cat ar trebui sa fie din doua motive care poate au o
aceeasi importanta si anume:
- primul este calcul in sine care fiind efectuat cu ajutorul calculaorului nu se mai
intege importanta rezultatelor iar
- al doilea este ca procesul de invatamant nu-i ofera elevului,studentului exemple
simple care sa elimine etpele care pana acum erau esentiale in intelegerea unor
fenomene.
Putem afirma ca in multe explicatii procesul de invatamant a ramas in urma
progresului stiintific, ca intelegerea realizarilor tehnologice este din ce in ce mai

grea pentru utilizatori. Nu ma refer la apectele constructive ale aparatelor ci la

intelegerea fenomenelor concrete de care ne folosim : incalzirea in cuptorul cu
micro unde, ceasul cu baterie, imprimanta lasser, aparatele digitale de toate tipurile
etc. Devenim din ce in ce mai mult utilizatori. Uneori chiar si pentru a deveni
utiizatori este necesar depunem eforturi cu totul deosebite, cum este cazul folosirii
unor produse program pentru modelarea si simularea proceselor tehnicoeconomice.
In modelarea intreprinderii, in afara regresiilor si a calcululi semnificatiilor, este
folosit si un instrumentar matematic mai comlpex caruia ca utilizatori trebuie sa-i
cunoastem semificatia, deoarece rezolvarile sunt facute de calculator, cum ar fi:
1. Calculul integral si diferential, a constituit disciplina care a furnizat
aparatul tehnic si conceptul principal pentru intocmirea unor modele matematicoeconomice, pn in jurul anului 1930, cnd incepe s se aplice.
2. Balantele input - output si programarea liniar.
Aceste metode de modelare economic au o insuficient si anume: ele
presupun c in orice imprejurare cel care intocmeste modelul are si controlul
obiectiv asupra tuturor variabilelor din model, sau presupun c anumiti factori au o
confruntare probabilistic (modele stochastice).
In realitate, pot aprea factori care s actioneze in sens opus cu ceea ce este
prezentat unilateral intr-un model matematic clasic sau bazat pe algebra liniar ca
balantele input-output (intrri-iesiri) si programarea liniar.
Se cere deci luarea in considerare a unor variabile necontrolabile obiective din
viata economic, ceea ce a impus nevoia crerii unor metode mai adecvate.
3. Teoria jocurilor, deschide un capitol cu totul nou in istoria modelelor
matematico-economice, deoarece face posibil incorporarea in model a unor
factori care nu sunt obiectul judecrii initiale.
Merit de amintit si alte metode matematice folosite in problemele de optimizare
ca teoria asteptrii, teoria stocurilor, teoria grafelor care s-au nscut din necesitatea
rezolvrii unor probleme tehnice.
1.3. CLASIFICAREA MODELELOR ECONOMICE
Avnd aceste notiuni generale despre "modelul economic" putem afirma c:
"modelul economic constituie o reprezentare simplificat a fenomenelor si
proceselor economice (a realittii economice) avnd drept scop adncirea
procesului cunoasterii, elaborarea unor msuri de ordin practic nemijlocit".
Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstracta si simplificata a unui proces
economic.Metoda modelarii este un instrument de cunoastere stiintifica si are ca
obiect construirea unor reprezentari care sa permita o mai buna intelegere si o mai
profunda cunoastere stiintifica a diferitelor domenii. Esenta metodei modelari
consta in inlocuirea procesului real studiat printr-un model mai accesibil studiului.
7

Putem spune ca modelul este o reprezentare izomorfa a realitatii, care ofera

o imagine intuitiva, dar riguroasa in sensul structurii logice a fenomenului studiat,
si permite descoperirea unor legaturi si legitati greu de stabilit pe alte cai.
Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economicomatematice sunt urmatoarele:
1. In functie de sfera de reflectare a problematicii economice:
- modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei, modele mezoeconomice - la
nivel regional, teritorial,
- modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unitati, trust, companie, combinat.
2. In functie de domeniul de provenienta si conceptie (intre diferitele grupe de modele exista
asemanari si intrepatrunderi):
- modele cibernetico-economice (relatii I/O cu evidentierea fenomenelor de reglare),- modele econometrice (elementele numerice sunt determinate statistic) -folosesc metoda de
explicitare a unei tendinte (trend) sau metode de identificare a unei periodicitati
- modele ale cercetarii operationale - permit obtinerea unei solutii optime sau apropiate de optim
pentru fenomenul studiat
- modele din teoria deciziei (cu luarea in considerare a mai multor criterii, factori de risc,
incertitudine)
- modele de simulare - incearca sa stabileasca modul de functionare al unui organism macro sau
microeconomic prin acordarea unor combinatii de valori intamplatoare variabilelor independente
care descriu procesele
-modele specifice de marketing.
3. In functie de caracterul variabilelor:
- modele deterministe (marimi cunoscute),
- modele stochastice/probabilistice (intervin marimi a caror valoare este insotita de o
probabilitate/variabile aleatorii).
4. In functie de factorul timp:
- modele statice
- modele dinamice.

5. In functie de orizontul de timp considerat:

- modele discrete - secventiale,

- modele continue.
6. In functie de structura proceselor reflectate:
- modele cu profil tehnologic,
- modele informational-decizionale,
- modele ale relatiilor umane,
- modele informatice.

7. Din punct de vedere al gradului de cuprindere al realittii economice

modelele economice se pot grupa in:
1) modele economice partiale, care reflect numai unele fenomene sau procese
economice.
2) modele economice generale care reflect fenomene si procese economice
caracteristice unui ansamblu economic.
In general modelele economice se refer la cresterea economic, care poate reflecta
progresul economic privit sub aspectele sale calitative.
8. Din punct de vedere al utilittii practice modelele cresterii economice pot fi:
1. modele operative ale cresterii economice;
2. modele orientative ale cresterii economice.
1. Modelele operative ale cresterii economice reprezint modelele asa
numite materiale. Ele sunt o reproducere a realittii economice n trsturile sale
esentiale, dar imbrcnd o form concret, care presupune nenumrate elemente
specifice:
- n primul rnd ca instrument de transformare nemijlocit a realittii economice,
ca urmare a folosirii factorilor cei mai eficienti ce contribuie la accelerarea
progresului economic;
- n al doilea rnd, ca o metod de aprofundare a cunoasterii, lund ca baz analiza
rezultatelor obtinute prin folosirea sa.
In ntocmirea unui model operativ de crestere economic se definesc dou
momente:
a. momentul analitic, care presupune selectionarea elementelor esentiale, a
trsturilor fundamentale a factorilor care determin progresul economic si care
necesit o informare sistematic complet (statistic) a evolutiei productiei si a
utilizrii ei, a fortei de munc, a structurii si pregtirii profesionale, a dinamicii
veniturilor si a modului de repartizare.
Referitor la informatii, sub aspectul surselor de date necesare modelrii, Leontief,
care a ntocmit primul balantele "input-output" arta c este mai usor s construim
masini de calcul, s elaborm teorii, dect s crem informatii, aceast greutate
fiind n primul rnd cauzat de "perisabilitatea" acestor informatii, tocmai datorit
9

progresului economic. In continuare arat c stiinta economic are multe echipe cu

pregtire matematic, dar nu prea multe rezultate interesante tocmai pentru c
lipseste "materia prim" (informatia). De aceea pericolul de a se lansa n speculatii
fr informatii este foarte mare.
b. momentul sintezei - constituirea modelului.
Pe baza acetor date se ntocmeste modelul economic, care concentreaz astfel
anumite fluxuri de informatie matematic ntr-un sistem unic, transform
informatia economic ntr-un sistem de indicatori, descoper caracteristicile
proceselor modelate si devine astfel un instrument tehnic de mare important n
aprecierea proceselor respective si n adoptarea unor hotrri.
S nu uitm ns, c planul si planificarea depsesc cadrul unui determinism
matematic, chiar si atunci cnd folosim cele mai complicate calcule, cel mai
cuprinztor model si c planul este instrumentul unei politici concrete si alege
solutiile care s asigure utilizarea ct mai eficient a resurselor cu preocuparea
central de a satisface n conditiile date n cea mai mare msur nevoile membrilor
societtii.
2. Modelele orientative ale cresterii economice - poart denumirea de
modele ideale sau teoretice. Ele reflect realitatea n trsturile sale esentiale, dar
fcnd abstractie de nenumrate verigi, legturi intermediare. Forma lor de
prezentare este abstract, n care factorii ce determin progresul economic apar ca
simboluri.
Aceste modele orientative pot fi grupate la randul lor in :
1. Modelele orientative generale ale cresterii economice
2. Modelele orientative partiale ale cresterii economice pot fi modele ale
cresterii productiei sau venitului national.
Modelele orientative ale cresterii economice, indiferent c sunt generale sau
partiale sunt destinate s serveasc adncirii cunoasterii teoretice a trsturilor si
tendintelor ce caracterizeaz progresul economic.
Valabilitatea acestor modele orientative ale cresterii economice (destinate
prognozelor) se afl in raport invers proportional cu durata perioadei pentru care se
elaboreaz.
Aceasta contravine ins utilizrii lor ca instrumente ale prognozei economice.
Contradictia poate fi solutionat in mare msur, actionnd pe dou ci:
- prin intensificarea eforturilor de cercetare stintific a factorilor ce pot actiona in
perspectiva asupra dezvoltrii economice;
- prin aprecierea ct mai corect a perioadei optime pentru care se pot elabora
modelele, pe baza msurii probabilittii asupra cresterii anumitor factori.

10

Cursul 2. MEDIA.INDICATORII CE CARACTERIZEAZ

PRODUCIA MEDIE LA HECTAR.
2.1. MEDIA

Valori medii: media aritmetica ; media aritmetica ponderata; mediana;

quaartile.
Media aritmetica este valoarea cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita.
Media aritmetica se obtine prin insumarea valorilor sirului si
impartirea la numarul lor.
Media aritmetica ponderata . Cand avem mai multe siruri statistice de
marimile n1, n2...nk, cu mediile aritmetice x1, x2, ... xk si dorim sa
calculam media generala, este gresit sa calculam aceasta medie prin
insumarea mediilor individuale si impartirea sumei la numarul lor. In
acest caz este necesar sa calculam media aritmetica ponderata dupa
formula:
Xpond=(x1* n1+x2* n2 + ..... xk* nk / Suma (n1 + n2 + .... + nk)
Mediana . Mediana (valoarea centrala) este acea valoare din sirul de
observatii aranjate dupa marime , care imparte sirul in doua parti egale
ca numar. Ea se gaseste deci la mijlocul sirului , avand de o parte si de
alta un numar egal de observatii.
Quartile. Se numesc quartile valorile care impart sirul de observatii
aranjate dupa marime in 4 parti egale ca numar. Q1 este quartila
inferioara, Q2 cea mijlocie iar Q3 quartila superioara. Quartila mijlocie
Q2 coincide cu mediana. Quartilele servesc la calculul coeficientului de
asimetrie.
2.2. INDICATORII MEDIEI
Principalii indicatori ce caracterizeaz producia medie realizat sunt:
1. media (x)
2. abaterea medie ptratic( x)
3. abaterea standard a irului ( x)

11

4. coeficientul de variaie (C%)

5. limitele de ncredere pentru un anumit risc

a. Media (x)
= (x) / n
b. abaterea medie ptratic ( x):
( x) =

(x-x)2

n(n-1)

c. abaterea standard a irului:

=

(x-x)2

n-1
d. limitele de ncredere pentru diferitele grade de risc sunt date de
expresia:
x +/- x *tp , n care
x = producia medie realizat pe perioada analizat
x = abaterea medie ptratic;
tp = valoare tabelar n funcie de gradele de libertate I de risc
( probabilitate de transgresiune);
Exemplu : GL=5-1=4 valorile t sunt :
t40%=0.9;

t10%= 2,13 ; t 20%=1,5;

e. Coeficientul de variaie ( C%) dat de formula:

C% = / x *100
Se apreciaz semnificaia coeficientului de variaie, tiind c dac
valorile obinute sunt:
mai mici dect 10 % - variaie mic
ntre 10.1 % I 20 % - variaie mijlocie
mai mare de 20.1 % - variaie mare

12

Capitolul 3. METODE SI TEHNICI DE

MODELARE SI SIMULARE
3.1. ETAPELE PROCESELOR DE MODELARE SI SIMULARE
3.1.1.Etapele procesului de modelare
Procesul modelarii cuprinde urmatoarele etape:
* cunoasterea detaliata a realitatii sistemului (procesului) ce se modeleaza
* construirea propriu-zisa a modelului economico-matematic
* experimentarea modelului econornico-matematic si evaluarea solutiei
* implementarea modelului economico-matematic si actualizarea solutiei.
MODELE ECONOMICE DESCRIPTIVE Sl NORMATIVE
Modelele economico-matematice utilizate in procesele economice din
intreprinderi sunt de doua feluri, si anume:
- modele descriptive care au ca obiectiv reproducerea unor proprietati ale
sistemului modelat,
- modele normative care urmeaza a fi utilizate pentru aplicarea unor reguli
eficiente de decizie in intreprindere (cu scopul cresterii performantelor)
Modele ce surprind aspecte tehnologice si de productie
M1 Model arborescent pentru descrierea structurii produselor si calculul
necesarului de resurse materiale.Modelul ne indica, cu ajutorul unui graf,
arborescenta unui anumit produs P.Prin arborescenta se intelege
descompunerea produsului finit in componentele sale, cu precizarea
normelor de consum conform retetei de fabricatie; descompunerea se
realizeaza pe mai multe niveluri si anume pe atatea cate sunt necesare pentru
ca pe ultimul nivel sa se poata citi componentele de baza, respectiv resursele
materiale.
M2 Model tip Grafice Gantt
13

Aceste modele cunosc o larga raspandire in multiple domenii unde apare

problema succesiunii in timp a unor activitati.Pot fi folosite atat ca modele
descriptive cat si ca modele normative, cand este vorba de secvente
tehnologice.
M3 Modele de tip MDC (metoda drumului critic)
Grafele MDC reprezinta conditionarile logice si tehnologice dintre
activitatile unui proiect si ofera posibilitatea luarii in considerare a
necesarului privind resursele materiale, umane si financiare.
Ofera numeroase si utile informatii: termene de incepere si terminare ale
activitatilor, rezerve, activitati critice, diagrame privind nivelarea, alocarea
resurselor care prezinta interes pentru practicieni.
M4 Modele de ordonantare si lotizare
Problemele de ordonantare constau in stabilirea unei ordini de efectuare a
activitatilor unui proces de productie, astfel ca interdependentele dintre ele
sa fie respectate in limita resurselor disponibile si cu o durata totala minima
de executie.Aceste modele se bazeaza pe tehnici combinatorice si pe
procedee cunoscute sub denumirea "branch-and-bound" ("ramifica si
margineste").
M5 Modele pentru determinarea capacitatilor de productie
Capacitatea de productie a unei intreprinderi se stabileste pe baza fondului
de timp disponibil al utilajelor. Varietatea acestora precum si posibilitatile
numeroase de calcul a capacitatii nominale, practice, economice conduc la
conceperea unor modele complexe.In aceste modele se inlocuieste
capacitatea valorica agregata cu mai multi indicatori fizici si valorici cum ar
fi: fondul tehnic de timp pe grupe de masini, valparea productiei marfa
obtinuta anterior, volumul productiei exprimat in unitati fizice, fondul de
timp necesar pentru principalele piese de schimb etc.Cu ajutorul acestor
indicatori se exprima situatia tehnico-economica existenta in intreprindere la
un moment dat (caracter descriptiv). Se-poate formyla un model de
programare liniara cu mai multe functii obiectiy. In felul acesta modelul va
include si aspecte normative.Capacitatea de productie se poate optimiza din
mai,multe puncte de vedere: al reducerii consumului de materii prime sau de
energie, al reducerii nlimarului de persoJial utilizat, al valorificarii cat mai
bune a materiilor prime etc. in conditiile satisfacerii programului sorttmental
contractat si a unor costuri minime.

14

M6 Modele pentru determinarea structurii de productie pe o perioada

data.Aceste modele pun problema determinarii unei structuri de productie
pe o perioada data in functie de cerintele pietei (contracte incheiate) si
resurse disponibile, care maximizeaza sau minimizeaza, dupa caz, una sau
mai multe functii obiectiv, ca de exemplu: maximizarea profitului,
minimizarea costului de productie, maximizarea cifrei de afaceri, etc.
M7 Metodele pentru probleme de amestec.Continutul unei probleme de
amestec si dieta poate fi formulat astfel:Un produs final P are in componenta
sa produsele Pj(j=1,...,n), care trebuie amestecate.Produsul P are
caracteristici calitative impuse si exprimate prin m indicatori. Si in cazul
modelului de amestec, partea descriptiva a modelului o constituie restrictiile,
iar partea normativa, functia obiectiv.
M8 Modele de transport-repartitie.Aceste modele reprezinta cazuri
particulare ale programarii liniare, care permit utilizarea unui algoritm
expeditiv de rezolvare.Problema de transport, in forma ei generala, consta in
gasirea unui plan optim de transport al unui produs omogen in asa fel incat,
tinand seama de disponibilitatile furnizorilor si de cerintele consumatorilor,
s3 se minimizeze cheltuielile de transport sau numarul de t/km parcursi.
M9 Modele de flux in retele de transport.Cu ajutorul acestor modele pot fi
rezolvate urmatoarele tipuri de probleme din practica: se poate descrie
procesul transportului intern intr-o uzina, distributia unei materii prime
fluide sau gazoase (apa, abur, titei etc.) in procesul de productie etc.In
general, pentru rezolvare se foloseste algoritmul Ford-Fulkerson.
M10 Modele pentru fenomene de asteptare.In practica economica apar
numeroase situatii de "asteptare" datorate imposibilitatii de a corela temporal
diverse activitati care se interconditioneaza.Conceperea unui model de
"asteptare" presupune cunoasterea unor caracteristici ale fenomenului studiat
privind numarul mediu de: unitati in sistem, a unitatilor in curs de servire, de
unitati in sirul de asteptare, de statii neocupate, de unitati ce sosesc intr-o
unitate data de timp, precum si timpul mediu: de servire, de asteptare in
sistem si de asteptare in sir.Aceste modele au un caracter complex
descriptiv-normativ.
M11 Modele de stocare.Prin prisma modelului economico-matematic de
stocare, principalele elemente ale oricaruiproces de stocare sunt: cererea,
aprovizionarea, parametrii temporali si costurile specifice(cost de lansare a
15

unei comenzi, cost de stocare si cost de penalizare sau rupere).Gama

modelelor de stocare este extrem de diversa (modele deterministe,
probabiliste, statice, dinamice, cu cerere continua, cu cerere discontinua
etc.). in structura modelelor de stocare sunt cuprinse numeroase elemente
descriptive, precum si o parte normativa: procedeul de determinare a politicii
optime de reaprovizionare.
M12 Modele ale controlului statistical al calitatii produselor.Aceste
modele se bazeaza pe cunostinte de statistica matematica. Ele au atat un
caracter descriptiv cat si normativ.
3.1.2.Etapele procesului de simulare
"Simularea este o tehnica de realizare a experimentelor , care implica
utilizarea unor modele matematice si logice si care descriu comportarea
unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp.
Realizarea experimentului de simulare presupune parcurgerea urmatoarelor
etape :
a) Formularea problemei
b) Culegerea si prelucrarea preliminara a datelor reale
c) Formularea modelului de simulare
d) Estimarea parametrior caracteristicilor operative prin procedee din
statistica matematica pe baza datelor reale culese
e)Evauarea performantelor modelului si parametrilor in special prin teste de
concordanta.
f) Construirea algoritmului simularii fie prin schema logica detaliata fie prin
schema bloc in functie de marimea modelului.
g) Validarea sistemului de simuare fie prin testarea programului pentru o
solutie particulara cunoscuta.
h) Programarea experimentelor de simuare prin considerarea succesiva a
vaorilor parametrilor de intrare.
i) Analiza datelor simulate.
Simularea permite in general:

16

- determinarea formei functionale de exprimare a legaturilor dintre

fenomenele cercetate si estimarea valorilor parametrilor modelului,
- testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit in cadrul
modelului,
- structurarea mai buna a problemei investigate,
- demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectul
deciziei.
Variabilele de intrare pot fi deterministe sau stochastice. Ele se
determina dupa un anumit procedeu sau se genereaza aleatoriu, in functie de
anumiti parametri de intrare.Parametrii de intrare se caracterizeaza prin
aceea ca iau valori neschimbate pe tot timpul procesului de simulare.
Variabilele de iesire depind de variabilele si parametrii de intrare putand fi
deterministe sau stohastice.

17

3.2. METODA FUNCTIILOR DE PRODUCTIE

Functiile de productie utilizate in modelarea proceselor economice
Evolutia acesteia se va diferentia in functie de semnificatia functiei si de
decident Se pot identifica urmatoarele situatii :
1. - evolutie liniara,
2. evolutie patratica,
3. evolutie exponentiala ,
4. alte tipuri de functii..

3.2.1. Resursele si factorii de productie in unittile agricole

Resursele de productie reprezint potentialul natural,
material, financiar si uman de care poate dispune unitatea
agricol la un moment dat si care exprim posibilitatile ei de
dezvoltare. Resursele considerate ca atare au un caracter static, rolul
lor ncepnd s se manifeste din momentul n care sunt angrenate
n procesele de productie sub actiunea muncii umane, devenind
factori de productie. Ca atare, prin factor de productie se ntelege o
component a ansamblului de elemente ce particip nemijlocit la
producerea diverselor produse agricole. In cadrul factorilor de
productie se includ mijloacele de munc, obiectele muncii, forta de
munc, actiunea lor conjugat ducnd la
obtinerea produselor agricole.
Factorii de productie reprezint resursele de productie consumate
n procesele de munc si care sunt purttorii de costuri pe care le
transmit integral sau partial asupra produselor obtinute. Factorii
de productie purttori de costuri constituie factori economici, spre
deosebire de factorii naturali, ca precipitatiile, temperatura, umiditatea
care, desi participa la desfsurarea proceselor de productie, nu
greveaza rezultatele prin costuri.
Caracterul dinamic al factorilor economici n opozitie cu cel
static al resurselor, se manifest prin transformarile pe care le sufera
(integral sau partial) n procesele de productie.

18

Actiunea factorilor de productie se afl sub influenta conditiilor

social - economice si naturale existente n unittile agricole, care pot s
stimuleze obtinerea unor rezultate positive sau, dimpotriv, pot s duc
la unele limitri n valorificarea deplin a potentialului de productie al
unittii.
Caracterul polifactorial al proceselor de productie din unittile
agricole si gama larg a factorilor participanti impune, n vederea
valorificarii lor rationale, cunoasterea actiunii lor a legturilor cauzale
dintre factori si productie, precum si dintre ei. Aceasta se poate
realiza recurgnd la
clasificarea lor dup diferite caracteristici: esenta factorilor, raportul care se
formeaz ntre volumul factorilor si volumul productiei
obtinute,
participarea la una sau mai multe activitti de productie etc. (tabel 3.1.).
Factorii ficsi si variabili considerati n raport cu unitatea de produs
obtinut, apar intr-o postur oarecum diferit dect asa cum au fost priviti in
raport de intregul volum al productiei. Astfel, odat cu variatia productiei
totale, volumul de factori ficsi pe unitatea de produs devine si el
variabil,
reducndu-se odat cu cresterea productiei. In ceea ce priveste factorii
variabili, ei se mentin relativ constanti pe unitatea de produs sau variaz
foarte putin si cresc pe msur ce volumul productiei este mai mare.
Clasificarea factorilor de productie

Tabelul 3.1

------------------------------------------------------------------------------------------Criteriul de
Tipul factorilor
Caracteristici
clasificare
-------------------------------------------------------------------------------------------A. Esenta
Naturali: fertilitatea
Nu sunt purttori de costuri
factorilor
natural a solului, prePrin actiunea lor pot favoriza
cipitatii, temperatur,
sau defavoriza desfsurarea
vnt, insolatie etc.
proceselor de productie si
economici
Cunoasterea probabilittii de aparitie si a modului lor de manifestare permite valorificarea cea mai
bun a factorilor economici.
-------------------------------------------------------------------------------------------Economici:
Sunt purttori de costuri, care se
Materiali: tractoare,
transmit asupra produselor
obtinute
masini agricole, instalatii
constructii, amenajari hidrotehnice,
plantatii de vii si pomi, seminte,

19

animale de productie, ingrsminte etc.

-------------------------------------------------------------------------------------------Umani: personalul munciReprezint factorul constient al
tor din unittile agricole.
intregii activitti, elementul
.
prin care sunt puse in actiune
mijloacele de productie si aplicate
tehnologiilor Creaz valori mai mari
dect propriul su cost.
-------------------------------------------------------------------------------------------B. Raportul intre
Ficsi: pmntul, tracVolumul lor nu este influentat n
volumul factoritoarele, masinile ain cursul anului de variaria prolor si volumul
gricole, constructiiductiei totale. Determin in
productiei totale, amenajrile hidrobun msur capacitatea
le obtinute.
tehnice etc.
de productie a unittii agricole
Particip la mai multe cicluri de
productie, transmitndu-si treptat
valoarea asupra productiei.
Incarc costurile de productie prin
cheltuielile cu amortizarea lor.
---------------------------------------------------------------------------------------Variabili: ngrsmintele,
semintele, furajele, apa
pentru irigat, pesticidele.

Volumul lor depinde nemijlocit de

variatia productiei totale.
Se consum integral intr-un ciclu
de productie, transmitndu-si in
totalitate valoarea asupra
productiei create.
-------------------------------------------------------------------------------------------C. Participare la
Monovalenti: smnta, ma- Utilizarea lor este limitat la o una sau
mai multe
terialul sditor.
singur cultur.
activitti de
Polivalenti: ngrsminSunt utilizati la o gam larg de
productie
tele, carburantii, tracculturi sau categorii de animale.
toarele, plugurile etc.

Factorii ficsi determin cheltuielile fixe care sunt independente de

felul, volumul si intensitatea activittilor de productie desfsurate. Factorii
variabili la rindul lor determin cheltuieli variabile, al caror nivel depinde
direct de felul, intensitatea si volumul productiei, pstrnd pe unitatea
de produs - tona de gru, hl lapte etc - un nivel mai mult sau mai putin

20

constant la un nivel sczut al poductiei, dup care volumul lor pe unitatea de

produs creste proportional cu productia suplimetar obtinut.
Cu ct un factor are un caracter mai stabil in decursul timpului,
cum sunt de pilda constructiile, lucrrile de imbunttiri funciare,
plantatiile de pomi si vie etc - cu att este mai ireversibil, in sensul c
este mai greu susceptibil de modificari n dimensiunea sa.
Deciziile privind asigurarea unittii agricole cu asemenea factori
ficsi trebuie, luate cu mult discernmnt, ntruct ulterior nu se mai poate
reveni asupra lor, dect prin antrenarea unor costuri foarte mari.
Spre deosebire de factorii ireversibili, factorii reversibili cum
sunt de pild ingrsmintele al cror volum este proportional cu cel al
productiei, pot fi modificati cu destul usurint, existnd posibilitatea
adoptrii unei noi decizii care s amelioreze efectele decizilor anterioare.
Desfsurarea eficient a activittilor in unittile
asigurarea cu resurse de

agricole

necesit ca

productie, combinarea si alocarea lor s fie

astfel facut inct s duc la:

-valorificarea integral a capacittii de productie a unittii prin folosirea
complet a resurselor;

------ ------------------

---------------------

a
-----------------------

---------------------

Fig. nr. 3.1. Aprecierea gradului de folosire a unei resurse.

( a: folosit partial; b: folosit integral).

21

-obtinerea unor cantitti sporite de produse pe hectar si animal

furajat, cu cheltuieli ct mai reduse pe unitatea de produs;
-cresterea continu a randamentului resurselor utilizate, prin
aplicarea tehnologiilor moderne si a mijloacelor tehnice perfectionate.
Avnd in vedere aceste cerinte, in fata specialistilor din
unittile agricole se ridic o serie de probleme cu caracter tehnic si
economic referitoare la optiunile privind resursele de productie si anume:
-precizarea cantittilor optime de resurse variabile ce trebuie
alocate pe unitatea de productie (hectar, animal furajat) pentru a se
realiza productii ridicate si rentabile, prin utilizarea eficient a tuturor
resurselor, att in situatia in care acestea pot fi procurate n cantitti
suficente ct si in
cazul in care exist unele limitri in procurarea lor ;
-stabilirea proportiilor in care trebuie combinate resursele pentru a
se asigura fie obtinerea anumitor niveluri de productie cu cheltuieli
minime, fie realizarea unui asemenea nivel de productie care s duc la
un beneficiu maxim;
-determinarea celui mai eficient mod de repartizare pe activitti a
resurselor polivalente aflate in unitatea agricol in cantitti limitate.

Obinerea unui beneficiu maxim pe unitatea de suprafa, respectiv pe

hectar presupune aflarea valorii maxime pe care o poate lua funcia
beneficiului (BT1). Maximul acestei funcii se poate determina matematic
anulnd derivata ntia a funciei n raport cu resursa variabil.
Rezult:
dB1/dX1 = f(x1)py - px1 = 0
cum f (X1) py reprezint producia marginal n expresie valoric (PMgV)
i px1 este costul marginal (CM1), se obine : PMV1 = CM1 sau PMV1 /
Px1 = 1
Rezult c funcia beneficiului are valoare maxim cnd se realizeaz
egalitatea dintre producia marginal valoric i costul marginal, i care din
punct de vedere economic corespunde optimului economic (OE).
Intervalul haurat n fig. 3.2. marcheaz beneficiul ce poate fi obinut ca
rezultat al alocrii n diferite doze a resursei variabile.

22

P.F.Mx1
P.F.Medx1

x1

Producia fizic total (P.F.T.)

Producia fizic medie
(P.F.Medx1)
Elasticitatea produciei (Ex1)
Cheltuieli Totale
Cheltuieli variale
Cost marginal
( CM )
Beneficiul Total

] creste
]

scade

<1

Cresc
[
]
[
[

Mteh

=0
cresc
cresc
relativ constant
Prag rent Max scade
OpEc

scade
<0

Fig. 3.2. Optimizarea utilizrii unui factor pentru obinerea unui produs.

23

nlimea maxim corespunde beneficiului maxim care, dup cum se

poate observa din figur, se realizeaz n momentul n care
producia marginal n expresie valoric este egal cu costul unitar al
resursei variabile (PMV = Pxi).

3.2,2. Combinarea si alocarea rational a resurselor de

productie in unttile agricole
Obtinerea produselor agricole poate avea loc prin intermediul
unor combinatii foarte variate de resurse, in raport cu conditiile concrete
si posibilitatile unittii. Resursele de productie n diversele lor combinatii
dau rezultate diferite att sub aspectul productiilor considerate din punct de
vedere fizic, ct si al costurilor si beneficiilor. Posibilitatile largi de
combinare a resurselor, efectele diferite pe care le genereaz, atrag dup
sine necesitatea cunoasterii modului in care se comport in diversele
lor combinatii. Specialistii pot obtine asemenea

informatii din

rezultatele cercetrilor de la statiunile zonale de cercetri, precum si pe

baza experientelor efectuate in inssi unittile agricole.
In adoptarea deciziilor privind combinarea

resurselor este necesar s

se aib in vedere faptul c in procesul de productie intre resurse pot exista

raporturi de complementaritate si de substituabilitate.
Alocarea optim a dou resurse, de care dispunem n cantiti suficiente,
pentru obinerea unui produs se face pn cnd nivelul produciilor
marginale exprimate valoric ale celor dou resurse sunt egale cu costurile
marginale ale unitilor de resurse (px1 i px2),ceea ce arat c pentru cazul
particular, de alocare a dou resurse pentru obinerea unui produs, optimul

24

economic este atins atunci cnd raportul produciilor marginale n expresie

fizic este egal cu raportul invers al costurilor lor.
Aceast constatare confirm totodat metoda grafic, c optimul
economic se afl pe curba care are panta pX1/pX2
Combinarea optim a mai multor resurse variabile (X1,X2......Xn),
pentru obinerea unui produs (Y1), n vederea obinerii beneficiului maxim
se realizeaz cnd:
PMgl * Pyl/Pxl = PMg2 * Pyl /Px2= Mg3*Pyl/Px3..PMgn * Pyl / Pxn=1
ceea ce nseamn c resursele pot fi alocate pn cnd se obin producii
marginale valorice cu costurile unitare ale resurselor respective.
Cnd posibilitile de procurare a resurselor sunt limitate, n sensul c
nu putem aplica resursele n dozele care s ne asigure maximum de
beneficiu, respectiv optimul economic, spunem c resursele se afl n
cantitate insuficient. In acest caz este necesar repartizarea lor pentru
obinerea de producie valoric maxim, pentru cantitile limitate din cadrul
resurselor.
Resursele aflate in relatii de complementaritate nu pot fi
utilizate in procesul de productie dect considerate impreun

(de pild

tractor-carburant, efective de animale - furaje, combina - mecanic

agricol). In cazul in care resursele respective se combin

in proportii

definite (1 tractor1 mecanizator) complementaritatea se consider perfect.

Resursele care in procesul de productie se pot inlocui unele pe
altele, in parte sau in totalitate, se afl in relatii de substituabilitate.
Resursele substituabile se pot inlocui in proportii constante sau in
proportii variabile.
25

In cazul substituirii in proportie constant resursele se pot folosi

reciproc intr-o proportie care rmne constant, indiferent de volumul
folosit din fiecare. Un exemplu in aceast privint il constituie furajele.
De pild 1 Kg de orz din ratie poate fi inlocuit cu o anumit cantitate de
porumb boabe, avnd in vedere valoarea lor nutritiv si considernd c nu
se schimb
calitatea furajelor. Proportia de substiuire intre orz si porumb este
constant, indiferent de ponderea lor in ratie, putndu-se merge pn la
substituirea total a uneia din resurse in functie de posibilittile de
aprovizionare si de costuri, fr ca nivelul productiei s se modifice. Dac
in procesul de productie o resurs se poate inlocui
alta, se consider

in totalitate prin

c substituabilitatea este perfect.

In unittile agricole mai frecvent este situatia substituirii

resurselor in proportie variabil, intre cantittile din resursele ce se pot
inlocui reciproc se inregistreaz variatii in raport cu volumul resursei
inlocuite si proportia de substituire. De pild, proportiile de inlocuire
intre

ingrsmintele cu azot si cele cu fosfor variaz, intre anumite

limite, in functie de cantittile mobile de azot si fosfor din sol, in functie de

doza alocat la unitatea de suprafat si de cerintele plantelor.
Substituirea resurselor se face pe baza cunoasterii proportiei
(raportului) lor de substituire considerat sub dou aspecte - fizic si valoric.
Raportul fizic de substituire a dou resurse este dat de proportia in
care una o inlocuieste pe cealalt pentru realizarea aceluiasi volum de
26

productie. Deci, raportul de substituire indic fie cantitatea din sursa

X1 care se economiseste prin utilizarea unei unitti din resursa X2
atras in procesul de productie, fie cantitatea din resurs X1 care
trebuie folosit pentru o unitate economisit din resursa X2, volumul
productiei Y rmnnd acelasi.
Pentru fundamentarea mai temeinic a deciziilor, se pune ca
apectul fizic al substituirii s fie neaprat completat cu aspectul valoric,
n sensul lurii in considerare a costului resurselor care se substituie.
Recurgerea la costurile unitare ale resurselor permite aprecierea
efortului economic solicitat de diferitele variante de substituire si
faciliteaz optiunile conducerii pentru solutiile care sunt mai economice n
conditiile concrete date, privind obtinerea aceluiasi volum de productie.

27

3.3. MODELAREA FIEI TEHNOLOGICE.

Fisa tehnologica a unui produs, reprezint ansamblul de lucrri
repartizat n timp (zi, decada, luna), de necesar de forta de munca, de necesar
de lucrari mecanizate si de necesar de materiale pentru obinerea unui
produs.
Cu ajutorul fiei tehnologice care are nscris n ea normele de
consum de for de munc, de energie, de materiale se calculeaz:

necesarul de for de munc, repartizarea n timp a forei

de munc i salariile corespunztoare;

necesarul de energie (mijloace, mecanisme, motoare

electrice), repartizarea n timp i cheltuielile aferente;

necesarul de materiale, repartizarea lor n timp i

cheltuielile aferente.
De o importan deosebit n respectarea tehnologiei o are cunoaterea
modului de aplicare a tehnologiei, care const n modul concret de
desfurare a lucrrilor n timp i a necesarurilor de mijloace tehnice, umane
i financiare.
n producia agricol tehnologia unui produs, reprezint de obicei,
tehnologia obinerii unui produs intermediar, din cadrul circuitului economic
al produsului.
Astfel dac se consider produsul "pasta de tomate", circuitul
economic al acestui produs poate fi descompus n verigi de producie:
Factori

tomate industrializare

depozitare comercializare

28

consumatori

Pentru

fiecare

verig

circuitului

sunt

aplicate

tehnologii

corespunztoare, dar principiile analizei i proiectrii acestor tehnologii sunt

n general aceleai, chiar dac vizeaz activitati diferite: de producie, de
industrializare, de depozitare, de comercializare.
Fiecare verig, care n cazul nostru constituie o tehnologie de sine
stttoare, poate fi la rndul sau s fie subdivizat n procese de munc.
Procesele de munc constituie gruparea lucrrilor din tehnologie n
funcie de acelai obiectiv.
Astfel la culturile de producie vegetal procesele de munc pot fi:
eliberat terenul; fertilizat cu ngrminte naturale;

fertilizat cu ngrminte chimice;

pregtit terenul n vederea semnatului (plantatului);

semnatul (plantatul);

ntreinerea culturii prin lucrri manuale;

ntreinerea culturii prin lucrri mecanice;

tratamente de combatere a bolilor i duntorilor;

recoltatul.

Pentru a constitui un adevrat instrument de organizare tiinific a

produciei, fia tehnologic trebuie s cuprind o serie de indicatori cu
coninut tehnic, economic i organizatoric care s permit fermierilor s
urmreasc i s aplice, n teren, diferitele msuri tehnologice, s determine
volumul de resurse materiale, umane i financiare necesare, i s stabileasc
costurile directe de producie.
29

n fiele tehnologice sunt inclui:

parametri cantitativi i calitativi de executare a lucrrilor
(adncimea arturii, distante ntre rnduri de semnat, dozele de
ngrminte, fungicide i erbicide la hectar, normele de semine la
hectar, s.a.);

perioada calendaristic de executare a lucrrilor considerate

pentru un an agricol normal;

agregatele pe care le utilizam n executarea lucrrilor (tipul

tractorului i al mainii agricole, formaia de munc, norma zilnica de

lucru, s.a.).
Pe baza acestor elemente primare, avnd n vedere normativele n
vigoare, se determin necesarul de for de munc n ore - om sau zile - om,
cu indicarea categoriei profesionale, ore tractor sau hectare artura normal,
zile perechi animale, tone sau tone km, necesarul de materiale (smn,
ngrminte, fungicide, insecticide, erbicide, apa de irigat, s.a.).
Fia conine elemente privind costurile directe ca:
salariile personalului;
plata lucrrilor efectuate de teri;
costul materiilor i materialelor s.a.
Totalitatea cheltuielilor cuprinse n fi reprezint costul tehnologic al
produciei. mbuntirea tehnologiei, n condiiile intensificrii continue a
produciei, poate atrage dup sine o cretere a cheltuielilor pe unitatea de
suprafa, ns sporirea produciei va duce la reducerea costurilor pe unitatea
de produs, asigurnd astfel sporirea masei de profit. Fiele tehnologice sunt
necesare pentru programarea, pregtirea i organizarea produciei servind la
determinarea necesarului de mijloace de producie, a forei de munc,

30

precum i a cheltuielilor directe de producie. Ele constituie elemente de

baz n conducerea tiinific a exploataiei agricole, ntruct sintetizeaz, pe
culturi, limitele consumurilor de munc vie i materializata, rezultatele
materiale concretizate n producia principal i secundar, precum i
rezultatele economice directe. Pe baza fiei tehnologice se poate calcula
pentru fiecare cultur cheltuielile directe, pe elemente i perioade, ceea ce
permite urmrirea i controlul sistematic asupra desfurrii activitii
economice a exploataiei agricole.
ANALIZA FIEI TEHNOLOGICE. Dup modul de abordare a
analizei tehnologiei, acesta poate fi: secvenial, global i sistemic.
Analiza secvenial a tehnologiei presupune analiza elementelor sale
componente. O prima grupare de elemente tehnologice o constituie
procesele de munc.
Analizele secveniale se pot efectua la nivel de proces de munc sau pot
fi aprofundate n cadrul proceselor de munc pn la nivelul lucrrilor ce
compun procesul (manuale sau mecanice) i a consumului de materiale.
Astfel, lucrarea de fertilizat poate fi analizat la nivelul timpului cnd este
efectuat lucrarea, a mainilor folosite, a felurilor de ngrminte i a
cantitilor utilizate. Desigur, ca de aceeai manier pot fi analizate i
celelalte procese de munc.

31

ELABORAREA
PROGRAM AGR4.

FIEI

TEHNOLOGICE

CU

PRODUSUL-

Produsul-program AGR4 este ntocmit a asigura

calcularea diferitelor tehnologii de producie n producia vegetal .

Produsul-program AGR4, pentru calcularea fiei tehnologice este
structurat n urmtoarele pri:
a) Baze de date ce conin norme, normative, preuri, maini i
tractoare agricole :
MEC1.DBF: conine normele de lucru mecanice i anume: codul lucrrii,
denumire, agregatul, unitatea de msur, norma de lucru, consumul de
motorin, coeficientul de transformare n hectare artura normal,
categoria de plat a mecanizatorului i tariful de plat a lucrrii, n cazul
cnd lucrarea este efectuat de teri.
MAN1.DBF: conine normele de lucru lucrri manuale i anume: codul
lucrrii, denumirea lucrrii, unitatea de msur, norma de lucru, formaia
de lucru, categoria de plat;
MAT1.DBF: conine materiale ce sunt folosite n tehnologii i anume:
codul materialului, denumirea materialului, unitatea de msur, preul de
cumprare a materialului, consumul energetic ncorporat n material, n
Kwh/UM;

32

ELABORAREA AUTOMAT A FIEI TEHNOLOGICE

I A PLANULUI DE PRODUCIE
NORME
NORMATIVE
TEHNOLOGICE

INTRODUCERE
ACTUALIZARE

INTRODUCERE
ACTUALIZARE

FISIERE
-mecanic
-manual
-masini
-tractoare

FISIERE
-culturi

FIE

-lucrari
-materiale

ACTUALIZARE PARAMETRII
(calcule editri)

PARAMETRII
LISTA DE VERIFICARE

FISA
TEHNOLOGIC
A
SUPRAFET
E PE

NECESAR PE LUNI
PLANUL DE PRODUCTIE

NECESAR.PE PROC.DE
FISA TEHNOLOGICA
RECAPITULATIE

COST
HANTRU

PLAN ANNUAL

NECESAR
MASINI i
TRACTOARE

PLANUL DE
CULTURA

CHELTUIELI CU
TRACTOARE i MASINI
AGRICOLE

FISELE
TEHNOLOGICE

NECESAR
33

UL

PE

Recapitulatie

MASINI.DBF: conine lista tractoarelor i mainilor agricole i anume:

codul tractorului sau mainii agricole, denumirea, denumirea prescurtat
i consumul energetic (Kwh/ora funcionare);
CULT.DBF: conine lista culturilor pentru care se ntocmesc fiele
tehnologice i anume: codul fiei tehnologice, producia medie
principal, producia medie secundar 1,2 sau 3, preul de livrare al
produciei principale, preul de livrare al produciei medii secundare 1,2
sau 3, tipul produciei (terminat sau neterminat), sistemul de cultur
(irigat sau neirigat).
Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate i anume:
introducerea de noi date;
modificarea datelor existente;
tergerea unor date;
listarea datelor (ecran/imprimant).
b). Baze de date ce conin informaiile aferente tehnologiei unei
culturi.
Fiecrei culturi i corespund dou baze de date (L i M).
In ntocmirea fiei tehnologice pentru o cultur, trebuie s inem cont
de urmtoarele:
baza de date "Lcod cultur", care conine: codul lucrrii, luna i
decada cnd se efectueaz lucrarea, volumul de lucrare la hectar i dac
34

lucrarea este efectuat cu mijloace proprii sau teri, n cazul lucrrilor

mecanizate;
baza de date "Mcod cultur", care conine: codul lucrrii, luna i
decada cnd se efectueaz lucrarea, codul materialului folosit i norma de
consum ce este prevzuta pentru 1 hectar.
fia tehnologic care se ntocmete pentru suprafaa de 1 hectar;
programul AGR4 asigur elaborarea de tehnologii de producie, n mai
multe variante, pentru fiecare cultur, innd seama de nivelul de
producie, de gradul de mecanizare, de apartenena mijloacelor mecanice
(proprii sau nchiriate), de costul, respectiv tarifele, lucrrile agricole.
posibilitatea actualizrii fiei tehnologice: introducerea de lucrri,
modificarea lucrrilor, tergerea unor lucrri i listarea lucrrilor
introduse (ecran sau imprimant).
Listarea pe ecran sau la imprimant, da posibilitatea verificrii datelor
ce au fost introduse n fia tehnologic (Tabelul nr.1).
Lista de verificare a lucrrilor din fiecare tehnologie cuprinde:
Cultura;
producia medie;
preurile de livrare a produselor;
sistemul de cultur (irigat, neirigat);
modul de executare a lucrrilor (propriu, teri);
forma produciei (terminat, neterminat);
denumirea lucrrilor (manual, mecanic);
materialele consumate.
Pentru lucrrile manuale se obin informaii privind:
denumirea;
35

 perioada de execuie (luna, decada);

unitatea de msur;
norma de lucru;
formaia de lucru;
volumul de lucrare pentru 1 hectar;
nivelul de salarizare (plat);
Pentru lucrrile mecanice se obin informaii privind:
denumirea materialului;
agregatul (tractor, main);
perioada de execuie;
unitatea de msur;
norma de lucru;
consumul de combustibil;
transformarea n hantri;
categoria lucrrii;
volumul de lucru la 1 hectar;
tariful de plat pentru lucrri executate de teri;
Pentru materialele consumate se obin informaii privind:
denumirea;
unitatea de msur;
consumul pe hectar;
preul de achiziionare.
c) Modificarea unor parametrii generali pentru producia vegetal sau
specifici culturii.

36

Aceti parametrii pot fi actualizai interactiv pentru fiecare fi

tehnologic, n momentul calculrii indicatorilor tehnico-economici ce
caracterizeaz tehnologia unei culturi.
d) Determinarea necesarului de mijloace materiale i a necesarului de
fora de munc precum i a mijloacelor financiare pe perioade calendaristice
(luni, trimestre, an) (tabelul nr.3.).
e) Programul AGR4 permite gruparea, cheltuielilor directe pe procese
de munc (pregtit teren, fertilizat, semnat, ntreinerea culturilor, recoltat,
transport, s.a.); pe consumurile tehnologice (semine, ngrminte,
insectofungicide, erbicide, s.a.); precum i a salariilor cuvenite pentru
mecanizatori i muncitori manuali.
f) Programul AGR4, permite listarea necesarului de materiale folosite
care conine: denumirea materialului, codul materialului, unitatea de msur,
cantitatea, preul unitar i valoarea.
g) Programul AGR4 permite calcularea recapitulativ a principalilor
indicatori tehnico-economici pe care i grupeaz n: indicatori tehnici,
indicatori de cost, indicatori de rezultate financiare .
Sistemul indicatorilor de apreciere economica a variantelor tehnologice
care include: producia (n expresie fizic i valoric), cheltuielile directe de
producie, costurile de producie, consumul de munc vie, consumurile
materiale, profitul brut i net s.a., sunt determinai pe unitatea de suprafa i
unitatea de produs.
Pentru fiecare cultur prin programul AGR4, se calculeaz indicatorii
tehnici i economici grupai astfel:
A. Indicatori ai produciei fizice, medii la hectar i totale, i ai preurilor
de livrare.
B. Indicatori ai costurilor totale i pe elementele componente.
37

C. Indicatori ai veniturilor i ai rezultatelor financiare.

D. Indicatorii sintetici de consum, de rezultate i pragul de rentabilitate.
A. Indicatorii produciei fizice
A.1. Producia medie principal (PMP), se exprim n Kg/ha, se
determin n funcie de:
fertilitatea natural a solului;
potenialul biologic al speciei i soiurilor;
nivelul tehnologic;
volumul de factori intensivi (ngrminte, erbicide, insectofungicide,
apa de irigat s.a.);
momentul executrii lucrrilor de ntreinere i recoltare; s.a.
A.2. Producia total principal (PTP), se exprim n tone, se
determin ca produs ntre producia medie principal (PMP n Kg/ha) i
suprafaa cultivat (S n ha).
PMP(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTP (t)
A.3. Producia medie secundar (PMS) se exprim n Kg/ha, se
determin n funcie de aceiai factori enunai la PMP.
A.4. Producia total secundar (PTS), se exprim n tone, se
determin ca produs ntre producia medie secundar (PMS n Kg/ha) i
suprafaa cultivat (S n ha)
PMS(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTS (t)
A.5. Preul de livrare a produciei principale (PLPP) se exprim n
lei/Kg, se stabilete prin negociere cu beneficiarii produselor agricole
principale.

38

A.6. Preul de livrare a produciei secundare (PLPS) se exprim n

lei/Kg, se stabilete prin negociere cu beneficiarii produselor agricole
secundare.
B. Indicatorii costurilor totale i pe elementele componente n
expresie valoric i n structura.
B.1. Salarii pentru lucrri manuale i alte contribuii, se exprim
n lei, se determin prin nsumarea salariilor brute pentru lucrrile manuale
cu contribuiile pentru asigurrile sociale CAS (B.2) i cu alte contribuii din
salarii (B3); se calculeaz pe baza fielor tehnologice pentru ntreaga
suprafaa a culturii.
B.4. Cheltuielile cu materiile i materialele, se exprim n lei, se
determin prin nsumarea tuturor cheltuielilor efectuate cu materiile i
materialele prevzute n fiele tehnologice (tabel nr.5.).
B.5. Cheltuielile de aprovizionare, se exprim n lei, se determin prin
nsumarea cheltuielilor de procurare, depozitare i transport a materiilor i
materialelor prevzute n fiele tehnologice.
Chapr. = (B4.Cota de aprovizionare)/100
B.6. Cheltuieli cu lucrri mecanice efectuate cu mijloace proprii, se
exprim n lei, i se determin prin nsumarea tuturor cheltuielilor cu
efectuarea cu mijloace proprii a lucrrilor mecanice prevzute n fiele
tehnologice n care sunt incluse i salariile brute ale mecanizatorilor i alte
contribuii la salarii (tabelul nr.2).
Se calculeaz la nivelul culturii:
Ch.mec. = Nr. de hectar artura normal pe cultur * costul hantrului
B.7. Cheltuielile cu lucrrile mecanice efectuate de teri, se exprim
n lei i se determin ca produs ntre volumul de lucrri efectuate de teri i
tarifele de plat ale acestora.
39

B.8. Cheltuieli cu irigarea culturilor, se exprim n lei, se determin

pe baza volumului de ap consumat pentru irigarea culturilor i tarifele de
plat ale acesteia la care se aduga, dup caz, cheltuielile fixe cu irigarea
culturilor (tabelul nr.2).
B.9. Cheltuielile cu amortismentul specific, se exprim n lei, se
determin pe baza cotei de amortisment specific culturii respective (tabelul
nr.2).
B.10. Cheltuieli cu tehnica noua, se exprim n lei, se determin ca
procent din valoarea produciei principale (tabelul nr.2).
Chtnoua = valoarea produciei principale x Procent tehnica noua/100
B.11. Asigurarea, se exprim n lei, se determin ca o cota din sumele
asigurate la o cultur, n vederea asigurrii produciei mpotriva unor
calamitai, incendii, pierderi s.a. (tabelul nr.2).
B.12. Dobnzi la credite, constituie element de cheltuiala numai pentru
cota parte din credite folosite n procesul de producie la o anumita cultur,
se exprim n lei i se determin ca produs ntre valoarea creditelor folosite
la o anumita cultur i dobnda aferenta acestora (tabelul nr.2).
B.13. Total cheltuieli directe, se exprim n lei, se determin prin
nsumarea elementelor de cheltuieli directe (B1-B12), i reprezint expresia
valoric a consumurilor materiale, a lucrrilor efectuate, a muncii prestate i
altor cheltuieli aferente, prevzute n fia tehnologic a culturii.
B.14. Cheltuieli comune, se exprim n lei, se determin ca o cota
parte din cheltuielile comune ale exploataiei agricole, cota calculata n
funcie de totalul cheltuielilor directe ale culturii (tabelul nr.2).
Cgc = ChDxCota Chd/100

40

B.15. Cheltuieli generale, se exprim n lei, se determin ca o cota

parte din cheltuielile generale ale exploataiei agricole, cota calculata n
funcie de totalul cheltuielilor directe i consum culturii.
Chg =(ChD + ChC). cota Chg/100
B.16. Producia neterminat la 1 an., se exprim n lei, se determin
prin nsumarea cheltuielilor directe efectuate n toamna anului precedent,
pentru instalarea culturilor de toamna (gru, orz, ogoare s.a.), precum i
pentru lucrrile de pregtire a terenului i de fertilizare efectuate n vederea
instalrii culturilor de primvara. Pentru aceasta se calculeaz mai nti fia
tehnologic a culturii ca producie neterminat, dup care suma obinut se
nscrie pentru fiecare cultur, cnd se actualizeaz parametrii (tabelul nr.2).
B.17. Total cheltuieli, se exprim n lei, se determin prin nsumarea
totalului cheltuielilor directe cu cheltuielile comune, cu cheltuielile generale,
cu cheltuielile efectuate pentru producia neterminat la 1 ianuarie
(B17=B13+B14+B15+B16).
B.18. Recuperri de cheltuieli, se exprim n lei, se determin prin
nsumarea subveniilor, acoperirii cheltuielilor de transport la beneficiari
pentru

anumite

produse,

acoperirii

cheltuielilor

cu

amendamente,

ngrminte, semine s.a.

B.19. Cheltuieli pentru producia principal, se exprim n lei, se
determin prin diminuarea cheltuielilor totale cu valoarea produciei
secundare i alte recuperri de cheltuieli.
(B.19= B.17-B.18 -C.1.2. - C.1.3.)
B.20 Cheltuielile la hectar, se exprim n lei/ha, se determin prin
mprirea cheltuielilor totale efectuate la suprafaa cultivat.

41

B.21 Costul de producie, se exprim n lei/tona, se determin prin

mprirea cheltuielilor totale efectuate pentru producia principal la
cantitatea total de producie principal obinut, exprimat n tone.
C. Indicatori ai veniturilor i ai rezultatelor financiare
C.1. Venituri totale, se exprim n lei, se determin prin nsumarea
veniturilor rezultate din producia principal, secundar i alte venituri.
C.1.1. Valoarea produciei principale, se exprim n lei, se determin
prin nmulirea produciei principale totale, exprimat n tone, cu preul de
livrare a produciei principale, exprimat n lei/tona.
C.1.2. C.1.3 Valoarea produciei secundare, se exprim n lei, se
determin prin nmulirea produciei secundare totale, exprimate n tone, cu
preul de livrare a produciei secundare, exprimat n lei/tona.
C.1.4. Alte venituri, se exprim n lei, i pot reprezenta dobnzi la
mijloace bneti depuse n banca, prime pentru anumite produse, prime de
export s.a.
C.2. Beneficii totale, se exprim n lei, i se determin ca diferena
dintre veniturile totale i cheltuielile totale pentru producia principal.
(C.2. = C.1. - B.19)
C.2.1. Beneficii la hectar, se exprim n lei/ha, se determin prin
mprirea beneficiilor totale la suprafaa cultivat.
C.2.2. Beneficii pe tona, se exprim n lei/tona, se determin prin
mprirea beneficiilor totale la producia total principal, exprimat n
tone.
D. Indicatorii sintetici ai culturii
D.1. Consum for de munc la hectar, se exprim prin zile norm
la hectar (ZN/ha), se determin prin raportarea consumului total de zile
norm pe cultur la suprafaa cultivat.
42

D.1.1. Consum de for de munc manual la hectar, se exprim n

zile norm efectuate la lucrri manuale la hectar (ZN/ha), se determin prin
raportarea consumului total de zile norm manuale pe cultur la suprafaa
cultivat.
D.1.2. Consum de for de munc mecanizat la hectar, se exprim
n zile norm efectuate la lucrri mecanizate la hectar (ZN/ha), se determin
prin raportarea consumului total de zile norm efectuate la lucrri
mecanizate pe cultur la suprafaa cultivat.
D.1.3. Consum total de zile norm pe cultur, se exprim n zile
norm (ZN), se determin prin nsumarea consumului de zile norm
efectuate la lucrri manuale, cu cele efectuate la lucrri mecanizate.
D.2. Productivitatea muncii
D.2.1. Productivitatea muncii n expresie valoric, se exprim prin
lei venituri pe o zi norm (lei/ZN), se determin prin raportarea veniturilor
totale ale culturii la consumul total de zile norm.
D.2.2. Productivitatea muncii n expresie fizic, se exprim n Kg
produse ce revin pe o zi norm (Kg/ZN), se determin prin raportarea
produciei totale fizice a culturii exprimat n Kg la consumul total de zile
norm.
D.2.3. Productivitatea muncii exprimat prin consum de ore om
pe chintal, se exprim n consum de ore om pe chintal (o.m./Q), se
determin prin raportarea consumului de ore om (1Zn= 8 ore om) la
producia total fizic a culturii exprimat n chintale (q).
D.3. Numrul total de hectare artura normal, se exprim n
ha.a.n., se determin prin nsumarea consumului de ha.a.n. pentru toate
lucrrile efectuate mecanizat pentru cultura respectiva.

43

D.3.1. Necesarul de ha.a.n. pe hectar, se exprim prin ha.a.n./ha, se

determin prin raportarea numrului total de ha.a.n. pe cultur la suprafaa
cultivat.
D.4. Consum de motorin total, se exprim n litri, se determin prin
nsumarea consumului de motorin pentru toate lucrrile efectuate mecanizat
la cultura respectiva.
D.4.1. Consum de motorin pe hectar, se exprim n litri pe hectar
(litri/ha), se determin prin raportarea consumului total de motorin pentru
cultur la suprafaa cultivat.
D.4.2. Consum de motorin pe tona de produs, se exprim n litri
pe tona de produs (litri/tona), se determin prin raportarea consumului total
de motorin pentru cultur la producia total fizic exprimat n tone.
D.5. Consum de ap total pentru irigat, se exprim n metri cubi
(M3), se determin prin nsumarea consumului de ap n efectuarea
normelor de udare pentru cultura respectiva n tot timpul anului.
D.5.1. Consum de ap pentru irigat la hectar, se exprim n metri
cubi la hectar (M3/ha), se determin prin raportarea consumului total de ap
pentru cultura la suprafaa cultivat.
D.5.2. Consum ap pentru irigat pe tona, se exprim n metri cubi
pe tona (M3/tona), se determin prin raportarea consumului total de ap
pentru cultura la producia total fizic exprimat n tone.
D.6. Prag de rentabilitate, se exprim prin producia medie limita
(Kg/ha), de la care ncepe rentabilizarea culturii se determin prin
urmtoarea formula:
PR (Kg/ha) = Ch (lei/ha)/ Pv (lei/Kg)
In care:
PR - prag de rentabilitate Kg/ha
44

Ch - cheltuieli producie principal lei/ha

Pv - pre de vnzare lei/Kg
D.7. Cheltuieli la 100000 lei venituri, se exprim n lei, se determin
prin raportarea cheltuielilor efectuate pentru producia principal la
veniturile realizate din vnzarea produciei principale la cultura respectiva.
D.8. Rata rentabilitii, se exprim n procente (%), se determin
prin raportarea beneficiului total al culturii la cheltuielile totale pentru
produsul principal, sau prin raportarea beneficiului pe tona la costul de
producie pe tona de nmulit cu 100 dup formula:
Rr = (B(lei/tona)/ Cost (lei/tona)) x 100
Programul AGR4 permite calcularea tehnologiei pentru o suprafaa
data. In condiiile asimilrii cuceririlor tehnico-tiinifice, tehnologiile capt
un caracter dinamic, fiind supuse perfecionrii, determinat de apariia unor
noi soiuri i hibrizi, a unor noi mijloace tehnice cu caracteristici superioare,
s.a., ca atare se impune adaptarea lor continua.
Asigurarea conducerii tiinifice n societile comerciale agricole i
fermele componente, n condiiile economiei de piaa, impune ca absolut
necesara perfecionarea continua a formelor i metodelor de planificare
precum i a analizei permanente a ndeplinirii prevederilor, astfel nct s se
foloseasc cu eficiena ridicata resursele materiale i umane de care se
dispune i n realizarea acestora programul de calcul AGR4 asigura
informaiile necesare.

45

3.4. UTILIZAREA PRODUSULUI PROGRAM AGR4 N

ELABORAREA DE PLANURI DE PRODUCIE
Programul AGR4 permite elaborarea planului de producie i de
afaceri la nivelul exploataiei agricole (ferme vegetale) prin calcularea de
variante alternative privind:
planul de cultur, indicatorii tehnici i economici la nivelul culturilor i al
exploataiei n ansamblu, componenta tehnologiilor pe fiecare cultur,
necesarul de mijloace materiale, for de munc i mijloace financiare
anual, pe luni i decade pe fiecare cultur i pe ansamblul exploataiei
agricole;
necesarul de tractoare i maini agricole pe luni i decade;

calcularea n hectare artura normal (hantri) a lucrrilor agricole

executate mecanizat s.a.
Programul AGR4 permite actualizarea tuturor indicatorilor lunar sau

n orice perioada de timp, ceea ce constituie informaia realist, "la zi" n

actul conducerii operative, mrind eficacitatea deciziilor.
46

Planurile de producie i bugetele de venituri i cheltuieli au mai multe

seciuni i cuprind obiectivele ce trebuiesc realizate ntr-un an. Acestea
constituie instrumentele principale n activitatea de management n
societile comerciale agricole i fermele componente.
Principalii indicatori calculai cu ajutorul programului AGR4 :
1. Lista culturilor din plan i principalii indicatori.
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii pe fiecare cultur i
ferme vegetale.

2. Lista materialelor necesare.

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii pe fiecare material,
pe fiecare cultur sau la nivel de ferma;
3. Indicatorii tehnico-economici la nivel de exploataie agricol,
ferma vegetal.
4. Calcularea necesarului de mijloace pe luni calendaristice.
Furnizarea acestor informaii, defalcate din planul anual, este
asigurat prin programe AGR4, astfel ca fermierul sau conducerea
exploataiei agricole s poat lua din timp msuri organizatorice privind
executarea lucrrilor agricole, mecanizat sau manual, asigurarea funcionarii
mijloacelor tehnice, aprovizionarea cu materii, materiale, semine,
combustibili, s.a.
Se prezint n continuare coninutul listelor ce cuprind informaii
lunare.
5. Repartizarea necesarurilor de mijloace pe luni calendaristice
5.1 Necesarul de zile norm (Z.N.), lucrri manuale pe luni
calendaristice
47

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de

zile norm pentru lucrri manuale pe culturi i luni calendaristice, precum i
necesarul anual pe culturi.
5.2. Necesarul de salarii, lucrri manuale pe luni calendaristice n
cuprinsul acestei liste sunt cuprinse informaii privind fondul de salarii
necesar lunar pentru lucrri manuale pe culturi precum i necesarul anual pe
culturi i ferma agricol.
5.3.Necesarul de zile norm (Z.N.), lucrri mecanizate pe luni
calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
zile norm pentru lucrri mecanizate, pe culturi i luni calendaristice precum
i necesarul anual pe culturi i ferma agricol.
5.4. Necesarul de salarii, lucrri mecanizate, pe luni calendaristice.
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind fondul de
salarii necesar lunar, pentru lucrri mecanizate pe culturi, precum i
necesarul anual pe culturi i ferma agricol.
5.5. Necesarul de motorin pe luni calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul
lunar de motorin pe culturi i ferme agricole i

necesarul anual pe culturi

i ferma agricol.
5.6. Necesarul de materii i materiale pe luni calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
materii i materiale precum i necesarul anual de materii i materiale, la
nivelul fermei agricole, n expresie fizic i valoric.
5.7. Necesarul de ap pentru irigat (M3) pe luni calendaristice, n
coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul lunar de

48

ap pentru irigat pe culturi precum i necesarul anual pe culturi i la nivelul

fermei agricole, n expresie fizic.
5.8. Necesarul de hantri (ha.a.n.) pe luni calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul
lunar de hantri pe culturi i ferma agricol precum i necesarul anual pe
culturi.
5.9. Necesarul de lucrri mecanizate executate de teri (lei) pe luni
calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
fonduri pentru plat lucrrilor mecanizate executate de teri pe culturi
precum i necesarul anual la nivelul fermei agricole, n expresie valoric.
5.10. Calculul costului hectarului artura normal i a necesarului de
tractoare i maini agricole.
6. Calcularea necesarului de mijloace mecanice.
n calcularea necesarului de mijloace mecanice se utilizeaz
programul HANTRU, care se caracterizeaz prin urmtoarele:
- utilizeaz un plan deja ntocmit, i care este selectat interactiv;
- ofer posibilitatea calculrii necesarului de tractoare i maini
agricole;
- permite calcularea necesarului de ore de funcionare pe cele 3 decade
ale lunii;
- calculeaz costul hectarului artura normal.
7. Necesarul de tractoare i maini agricole.
Lista cuprinde informaii privind necesarul total de tractoare i maini
agricole de diferite tipuri precum i nivelul ce revine acestora pe tractor i
maina agricol.
49

8. Necesarul de ore funcionare a mainilor agricole pe luni i

decade.
Lista cuprinde informaii privind necesarul de ore funcionare pe
tractoare, maini agricole tolerate i autopropulsate.
9. Costul hectarului artura normal.
Calculul costului hectarului artura normal consta n stabilirea
numrului total de hectare artura normal pe ferma agricol i a
cheltuielilor totale aferente efecturii acestor lucrri.
Pe baza datelor cuprinse n fiele de norme de munc mecanice, a
datelor specifice fiecrui tip de maina agricol (valoare, durata normata de
folosire, ntreinerile i reparaiile), a tarifelor de plat a mecanizatorilor i a
preurilor materialelor consumate (motorin, piese, etc.), se calculeaz
cheltuielile aferente lucrrilor agricole.
ORGANIZAREA
PROGRAM AGR4.

DATELOR

CADRUL

PRODUSULUI

Datele utilizate de produsul program AGR4, sunt

organizate n urmtoarele baze de date:

MEC1 - normativul lucrrilor mecanice
MAN1 - normativul lucrrilor manual
MAT1 - nomenclatorul materialelor
MASIN - nomenclatorul mainilor
TRAC1 - nomenclatorul tractoarelor
CULT - evidenta activitilor din cadrul exploataiei
Baza de date : C U L T . DBF
Aceast baz de date conine informaii referitoare la activitile de tip
vegetal i animal ale unei exploataii agricole.
Structura fizic a bazei de date CULT.dbf este urmtoarea:
50

1. CODCULT

- codul activitii

2. TIPA

- tipul activitii: V-vegetal, A- animala

3. DENCULT

- denumire activitate

4. SISCULT

- sistem

5. TIPPR

- tip producie vegetal

6. PRMEDPR

- producia medie principal

7. UMP

- unitatea de msur a produciei medii

8. APORTCAL1

- aport calitativ1

9. APORTCAL2

- aport calitativ2

10. APORTCAL3 - aport calitativ3

11. APORTCAL4 - aport calitativ4
12. APORTCAL5 - aport calitativ5
13. APORTCAL6 - aport calitativ6
14. PRMEDSC

- producie medie secundar 1

15. UMS1

- unitate de msur a produciei medii secundare 1

16. PRMEDSC2

- producie medie secundar 2

17. UMS2

- unitate de msur a produciei medii secundare 2

18. PRMEDSC3

- producie medie secundar 3

19. UMS3

- unitate de msur a produciei medii secundare 3

20. PRLIVPR

- pre livrare producia principal

21. PRECAL1

- pre calitativ 1

22. PRECAL2

- pre calitativ 2

23. PRECAL3

- pre calitativ 3

24. PRECAL4

- pre calitativ 4

25. PRECAL5

- pre calitativ 5

26. PRECAL6

- pre calitativ 6

27. PRLIVSC

- pre livrare producie secundar 1

51

28. PRLIVSC2

- pre livrare producie secundar 2

29. PRLIVSC3

- pre livrare producie secundar 3

30. RTOTMAN

- cheltuieli manuale

31. RTOTMEC

- cheltuieli mecanice

32. LUCTERTI

- cheltuieli teri

33. CHELTOT

- cheltuieli totale

34. MARJBRUT

- marja brut

35. MARJSBRUT - marja brut secundar

36. VENTOT

- venit total

37. BENEFICIU

- beneficiu

38. COSTTOTAL - cost total

39. COSTDIR

- cost direct

40. PRAGRENT

- prag rentabilitate

41. CONSENERG - consum energetic

42. SELECTAT
43. SUPRA

- indicator selecie activitate n plan

- cantitate: suprafaa pentru activitatea de tip vegetal,

efectiv mediu furajat pentru activitatea de tip animal

44. CHIRI

- cheltuieli cu apa

45. AMORTSP

- amortisment specific

46. PRODNET1

- producie neterminat la 1 ianuarie

47. ALTERTC

- alte recuperri de cheltuieli

48. ALTEREN

- alte venituri

49. KWHP

- consum energetic principal

50. KWHS

- consum energetic secundar 1

51. KWHS2

- consum energetic secundar 2

52. KWHS3
- consum energetic secundar 3
Baza de date : M A T 1 . DBF
52

Aceast baza de date conine nomenclatorul materialelor i furajele

utilizate n creterea animalelor.
Structura fizic a bazei de date este urmtoarea:
1. CODMAT

- cod material

2. DENMAT

- denumire material

3. UM

- unitate de msur

4. PU

- pre unitar

5. KWH

- consum energetic (Kwh/UM)

6. SU

- substana uscata (%)

7. PRD

- proteina digestibila (gr)

8. CAL

- coninut calciu (gr)

9. FOS

- coninut fosfor (gr)

10. CAR

- coninut caroten (mgr)

11. UNT

- uniti nutritive (nr)

12. END

- energie digestibila (Kcal)

Obs. Informaiile coninute n cmpurile 6 - 12 se completeaz numai

pentru furaje.
Baza de date : M E C 1 . DBF
Aceast baz de date conine normativul lucrrilor mecanice.
Structura fizic a bazei de date MEC1.dbf este urmtoarea:
1. CODLUC

- cod lucrare mecanica

2. DENLUC

- denumire lucrare

3. CODM1

- cod maina 1

4. CODM2

- cod maina 2

5. CODM3

- cod maina 3

6. CODM4SC

- cod maina 4
53

7. CODM5PR

- cod maina 5

8. CODLMAN1

- cod lucrare manual 1

9. CODLMAN2

- cod lucrare manual 2

10. CODLMAN3 - cod lucrare manual 3

11. UM

- unitate de msur

12. NLMECAN1

- lucrare mecanica

13. NCMOT

- norma consum motorin

14. CFM

- coeficient transformare ha

15. CATLUC

- categorie lucrare

16. TFT
- tarif teri
Baza de date : M A N 1 . DBF
Aceast baza de date conine normativul lucrrilor manuale.
Structura fizic a bazei de date MAN1.dbf este urmtoarea:
1. CODLUC

- cod lucrare manual

2. DENLUC

- denumire lucrare manual

3. UM

- unitate de msur

4. FORLUCN1

- formaie de lucru

5. NLMAN

- norma de lucru manual

6. CATLUC
- categorie lucrare
Baza de date : M A S I N . DBF
Aceast baza de date conine nomenclatorul mainilor agricole.
Structura fizic a acestei baze de date este urmtoarea:
1. COD

- cod maina

2. DENMASINA - denumire maina prescurtata

3. DENMASINA1 - denumire maina n extenso
4. EXISTENT
- cod lucrare manual 1
Baza de date : T R A C 1 .DBF

54

Aceast baza de date conine nomenclatorul tractoarelor agricole.

Structura fizic a acestei baze de date este urmtoarea:
1.CODTRACT - cod tractor
2.TIP

- tip maina

3.VALUNIT - valoare unitara

4.DNF

- durata normal de folosina

5.CODUM - cod unitate de msur

6.CICREP

- ciclul de reparaii

7.INTIP1

- interval IP1

8.P1IP1

- procent din valoarea unitara IP1

9.COSTIP1 - cost reparaii IP1

10.P1IP2

- procent din valoarea unitara IP2

11.COSTIP2 - cost reparaii IP2

12.P1RT

- procent din valoarea unitara RT

13.COSTRT - cost reparrii RT

14.P1RC1

- procent din valoarea unitara RC1

15.COSTRC1 - cost reparaii RC1

16.P1RC2

- procent din valoarea unitara RC2

17.COSTRC2 - cost reparaii RC2

18.P1RK

- procent din valoarea unitara RK

19.COSTRK - cost reparaii RK

20.P1ST

- procent din valoarea unitara ST

21.COSTST - cost stocaj

22.INTRT

- interval RT

23.KWH

- consum energetic kwh/ora

Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate i anume:

55

 introducerea de noi date;

modificarea datelor existente;
tergerea unor date;
listarea datelor (ecran/imprimanta).

Cap 4. REALIZAREA UNUI MODEL DE OPTIMIZARE A

DIMENSIUNII SI STRUCTURII ACTIVITATILOR DIN
EXPLOATATIA AGRICOLA
4.1. Metoda variantelor logice sau metoda constructiva
4.2. Metoda programrii liniare de optimizare a dimensiunii si structurii
culturilor exploataiei agricole............................................
4.3. Modelul matematic de optimizare a dimensiunii exploataiei
agricole
4.4. Produsul program AGR4 mijloc de generare automat a
matricei coeficienilor tehnici
4.5. Produsul program Simplex de rezolvare i interpretare a
modelului matematic de optimizare a dimensiunii i structurii culturilor
exploataiei agricole
4.6. Interpretarea solutiilor MODELULUI de optimizare a dimensiunii i a
structurii culturilor exploataiei agricole. Parametrizarea
modelului............................................................

4.1. Metoda variantelor logice sau metoda constructiva

Explicam metada printr-un exemplu.
Astfel stiind ca o exploatatie agricola care dispune de:
Suprafata arabila 20 hectare
Forta de munca : 2 lucratori
Nr de camere pentru inchiriat 3
Activitati pe care le poate practica:
Activitatea
Profit
UM

56

lei(UM)
grau
orz
pb consum
fl soarelui
lucerna
mazare
1 camera

1
1
1
1
1
1
1

130

120
210
280
150
110
300

CONSUMUL DE ZO PE CULTURI PE 1 Hectar

SI PE UNA CAMERA AGROTURISTICA
feb
martie
aprile mai
iunie iulie august sept octombrie
grau
orz
pb consum
fl soarelui
lucerna
mazare

0,03
0,03
0
0
0,06
0,05

0
0
1.10
0,1,13
0
0

0,06
0,06
0
0
23,4
0,5

0,01
0,01
0
0
2,6
0,01

0,01
0,01
062
0
2,5
15

1,68
1,68
0,69
0,23
11,5
0,4

0,48
0,48
0,87
0,47
16,6
0,1

0,07
0,07
0
0,23
0,3
0

0,23
0,23
0,82
0
0,05
0,5

1 camera

0,15

0,15

0,15

0,15

0,15

0,15

0,15

0,15

0,15

Se cere sa se programeze o structura a activitatilor care sa aduca exploatatiei

un profit cat mai mare.
Metoda consta in costruirea de variante in care se dau valori fiecarei activitati in asa fel
ca sa se respecte unele cerinte privind suprafata arabila totala, cerintele culturilor
fata de rotatie, disponibilitatile in forta de munca , nr de camere de care dispune
exploatatia pentru a le inchiria.
Varianta 1, 2, ..
Activitatea
Profit/UM

Disponibil
Ha/Cam

Consum
Ha/Cam

ZN

grau
orz
pb consum
fl soarelui
lucerna
mazare
1 camera
Total

57

profit
ZN

Obs

Se cauta variante care folosesc complet cat mai multe resurse. In acesta
situatie se calculeaza aportul marginal al unei resurse care reprezinta
oscilatia pro prin ocilatii ale resurselor cu o tului total cand se produce o
crestere sau descrestere a resursei folosite complet cu o unitate. Se
calculeaza in acest fel aportul marginal pentru toate resursele folosite in
intregime.( ApmR1, ApmR2,......)
Se apreciaza varianta care ofera cele mai bune oportunitati
exploatatiei In rezolvarea problemei se poate recurge la procurarea unor
inputuri din afara exploatatiei. De exemplu forta de munca sezoniera. Acest
lucru se admite numai daca aportul marginal ( Ex. ApmR1) al unei unitati
de resursa este mai mare decat costul achizitionarii acestei unitati de resursa
( CachR1). Deci ApmR1>cahR1
Se procedeaza in acelasi fel pentru fiecare resura consumata in intregime. In
aprecierea costului achizitionarii resursei se tine cont si de cheltuielile
colaterale ale inputului. De exemplu pentru forta de munca se tine cont de
cheluielile de transport, cazare, hrana, asigurari sociale etc.

58

4.2. METODA PROGRAMRII LINIARE DE OPTIMIZARE A

DIMENSIUNII SI STRUCTURII CULTURILOR EXPLOATAIEI
AGRICOLE
Metodele moderne se refer att la proiectarea de variante tehnologice,
dar i la alegerea variantei care corespunde cel mai bine unui obiectiv
(exemplu profit maxim pe unitatea de produs etc.).
Aceste metode utilizeaz ca baza de date att experiena celui care
proiecteaz aceste tehnologii, dar i observaii statistice, normative i date
experimentale.
PROGRAMAREA LINIAR
Mulimea sistemelor economice concrete i multitudinea problemelor
conducerii acestora au creat o diversitate de reprezentri economicomatematice, denumite modele.
Varietatea acestora este determinat, n principal, de structura
"obiectului" analizat, de scopul cercetrii precum i de informaia
disponibil.
Modelele de programare matematic i mai ales subclasa acestora
modelele de programare liniar ocup un loc deosebit de important, att n
teoria ct i n practica economic. Teoria economic a beneficiat de aportul
abordrii interdisciplinare care a permis aprofundarea analizei eficienei
maximale a sistemelor complexe, a permis descoperirea unor concepte noi
ale optimului economic, a perfecionat metodele de cercetare i cunoatere
iar practica economic s-a mbogit cu un instrument deosebit de util
analizei economice i fundamentrii deciziilor.
Structura modelului general de programare liniar se constituie n
primul rnd prin mulimea de activiti {A 1, A2, ... An} care compun sistemul
59

economic analizat, mulimea de resurse utilizate {R1, R2, ... Rm} precum i
prin relaiile tehnico-economice dintre acestea. Legtura dintre activiti i
resurse este determinat de tehnologia de fabricaie corespunztoare fiecrei
activiti Aj (j=1,...,n) i poate fi caracterizat numeric prin vectorul coloan
a(j) de componente (a1j, a2j, ... amj). Elementele {aij, i = 1,...,m; j = 1,...,n} se
numesc coeficieni tehnici sau coeficieni de consum specific i arat ce
cantitate din resursa Ri se consum pentru producerea unei uniti din
produsul (serviciul) Pj (ca rezultat al activitii Aj). Toate "tehnologiile" de
fabricaie definite de vectorii coloan a(j) se pot organiza ntr-o matrice A cu
m linii i n coloane; fiecare linie se refer la o resurs R i (i = 1,...,m) i
fiecare coloan se refer la o activitate Aj (j = 1,...,n).
Notnd cu xj (j = 1,...,n) rezultatul activitii Aj ntr-o perioad dat i cu
bi (i = 1,...,m) cantitile disponibile din resursele Ri (i = 1,...,m), se pot scrie
matematic urmtoarele restricii tehnico-economice:
a 11 x 1 a 12 x 2 ... a 1n x n b1
a x a x ... a 2n x n b 2
(1) 21 1 22 2
sau Axij bi

a m1 x 1 a m2 x 2 ... a mn x n b m

a 11 a 12 a 1n
a
a 22 a 2n
;x=
unde A = 21

a m1 a m2 a mn

x1
x
2 i b =

xn

b1
b
2

bn

Fiecare inecuaie/restricie ncorporeaz dou afirmaii:

a.
cantitatea consumat dintr-o resurs nu poate depi volumul
disponibil (propoziie de logic economic)
b. consumul total Rij din resursa Ri pentru efectuarea activitii Aj este
proporional cu intensitatea acesteia, adic cu xj, deci Rij = aij xj (ipotez
simplificatoare)
Sistemul de restricii (1) realizeaz legtura dintre resurse i activiti
prin intermediul celor m restricii liniare.
Modelul problemei de programare liniar conine restricii de tipul (1)
precum i un criteriu de "performan" care s permit evaluarea eficienei
fiecrei activiti. n funcie de scopul urmrit, putem alege drept criteriu de

60

eficien un indicator care msoar efortul, unul care msoar rezultatul sau
un indicator exprimat ca raport ntre rezultat i efort (sau efort pe rezultat).
Este evident c eficiena maxim nseamn minimizarea efortului i
maximizarea rezultatului, iar conceptul de optim se definete, n acest caz,
ca un program x Rn care minimizeaz sau maximizeaz o funcie obiectiv
i, n acelai timp, satisface toate restriciile tehnico-economice.
Presupunnd c fiecare component a vectorului linie c = (c 1, c2, ..., cn)
msoar eficiena unei uniti din rezultatul activitii Aj, atunci se poate
introduce funcia liniar:
f(x) = c1x1 + c2x2 + ... + cnxn
care evalueaz performana oricrui program x.
Sintetiznd, obinem urmtorul program de programare liniar:
optim f x

a ij x j b i

i I1

a kj x j b k

kI2

xj 0

j 1, n

j1
n

j1

unde I1 I2 =

(1)
(2)

(3)
Relaiile (1), (2) i (3) constituie mpreun modelul general al unei
probleme de programare liniar, avnd fiecare un rol specific:

1.

relaia (1), unde f(x) = c j x j este denumit funcia obiectiv de

j1

eficien a problemei, evalueaz eficiena/performana fiecrei

variante de program x;
n

2.

relaiile (2) de tipul a ij x j b i reprezint restricii de tip resurse;

j1
n

iar restriciile de tipul a kj x j b k se refer la restricii tehnicoj1

economice de tip calitativ (i ca urmare indicatorul bk este limita

inferioar impus "reetei optime";

61

relaia (3) xj 0 j = 1,...,n, numit condiia de nenegativitate a

variabilelor, asigur obinerea unei soluii realizabile din punctul de
vedere al logicii economice.
Dac se dorete obinerea unui meniu (reete furajere), care s asigure
necesarurile {bi, i = 1,...,m} dintr-un numr de m substane eseniale
organismului, avnd la dispoziie un numr de n alimente, cunoscndu-se
cantitile {aij, i = 1,...,m, j = 1,...,n} din fiecare substan pe care le conine o
unitate de msur din fiecare aliment i costurile {c j, j = 1,...,n} unei uniti
de msur din fiecare aliment, putem scrie modelul:
3.

min

x j ( j1,..., n)

c1 x 1 c 2 x 2 ... c n x n

a i1 x 1 a i2 x 2 ... a in x n b i

xj 0

i 1,..., m

j 1,..., n

Variabilele xj reprezint, n acest caz, cantitatea din fiecare aliment ce

n

va intra n meniu iar f(x) = c j x j este costul total al reetei definit de

j1

vectorul x.
Se observ c toate aceste probleme, cu toate c reprezint situaii
economice total diferite, sunt aplicaii n sfera activitii economice ale
urmtoarei probleme de optimizare:

max sau min f x1 , x 2 ,..., x n

g i x1 , x 2 ,..., x n bi i 1,..., n
x1 , x 2 ,..., x n R n

1.1
1.2
1.3

n care funciile f,gi : Rn R pot avea orice form i proprieti (liniare,

convexe, continui, difereniabile etc.) iar poate fi orice submulime a lui
Rn (continu sau discret, mrginit sau nemrginit, convex sau
neconvex, finit sau infinit etc.) i n care dorim s gsim minimul sau
maximul funciei f n variabilele xi care ndeplinesc restriciile 1.2 i 1.3. O
astfel de problem se numete problem de programare matematic.
Funcia (1.1) se numete funcia obiectiv a problemei de optimizare. n
aplicaiile economice, ea reprezint criteriul de performan urmrit:
maximizarea beneficiului, maximizarea produciei marf, minimizarea

62

costului produciei, maximizarea gradului de ncrcare al utilajelor sau

minimizarea timpului de staionare al acestora, maximizarea veniturilor etc.
Inegalitile (1.2), n care gi sunt funcii de n variabile iar bi sunt
constante, se numesc restricii ale problemei de optimizare. Ele traduc n
limbaj matematic condiiile de natur economic sau tehnologic n care se
desfoar procesul economic modelat, cum ar fi: nedepirea stocurilor
disponibile de resurse (materii prime, capaciti de producie, for de
munc, fonduri bneti, timp etc.), ndeplinirea sau depirea unor indicatori
economici (producia fizic, net) etc.
Condiiile (1.3), impuse "direct" variabilelor, depind de natura
problemei studiate. De cele mai multe ori, este mulimea vectorilor x =
(xl,...,xn) Rn cu toate componentele nenegative i acest fapt se justific prin
aceea c, n general, xi reprezint "nivelele" unor activiti de producie,
nivele care nu pot fi negative. n unele probleme de optimizare, cum ar fi
cele de croire sau ordonanare, variabilele desemneaz mrimi indivizibile i
deci nu pot lua dect valori ntregi. Mulimea va fi format n acest caz
din vectori x cu toate componentele ntregi i nenegative. n alte probleme,
ca de pild cele de afectare, portofoliu etc., variabilele nu pot lua dect
valorile 0 sau 1 (variabile bivalente) i ca atare va fi format din vectorii x
= (x1, ,xn) cu toate componentele 0 sau 1. Caracteristic acestor tipuri de
probleme este faptul c devine o submulime discret din Rn, de unde i
numele generic de probleme de optimizare discret dat acestora.
O soluie a unei astfel de probleme are deci trei proprieti:
P1.
verific restriciile 1.2
P2.
verific restriciile "directe" 1.3
P3.
optimizeaz funcia obiectiv pe mulimea vectorilor care
ndeplinesc condiiile P1. i P2.
n teoria programrii matematice se folosesc, pentru claritatea i
simplitatea expunerii, urmtoarele noiuni:
un vector x Rn care verific restriciile

soluie a problemei de
optimizare
soluie

1.2
admisibil

problemei de optimizare

un vector x Rn care verific restriciile

1.2 i 1.3 o soluie care verific restriciile

63

1.3
un vector x Rn care verific

soluie optim a problemei

de optimizare

restriciile 1.2 i 1.3 i optimizeaz funcia

obiectiv pe mulimea tuturor vectorilor cu
aceast proprietate
o soluie care verific restriciile
1.3 i optimizeaz funcia obiectiv pe
mulimea

tuturor

soluiilor

cu

aceast

proprietate

soluie

admisibil

care

optimizeaz funcia obiectiv pe mulimea

soluiilor admisibile
Izvort din studiul problemelor externale ale analizei matematice
clasice, programarea matematic a cunoscut n ultimele decenii o dezvoltare
spectaculoas, explicabil numai n parte prin progresele nregistrate n
matematic. ntr-adevr, aceast dezvoltare a fost puternic stimulat de
creterea vertiginoas a complexitii activitilor economice, care a furnizat
probleme cu structuri din ce n ce mai complicate, ca i de rapida
perfecionare a mijloacelor automate de calcul, singurele capabile s testeze
eficiena practic a metodelor teoretice elaborate. La rndul ei, programarea
matematic, prin rezultatele ei, a adus un considerabil aport la perfecionarea
metodelor de conducere n economie i a impulsionat cercetrile - n plan
teoretic - privind modelarea sistemelor economice complexe, studiul i
interpretarea legilor i proceselor economice.
n ceea ce privete rezolvarea acestor probleme, este evident c
varietatea extrem a acestora face imposibil gsirea unui algoritm practic
64

care s le poat rezolva pe toate, dar putem gsi (sau ne putem atepta s
gsim), pentru fiecare caz particular, un algoritm de rezolvare care s-i
trag eficacitatea tocmai din folosirea tuturor particularitilor cazului
respectiv. n prezent exist sute de algoritmi de rezolvare, cercetarea
problemei evolund din ce n ce mai mult spre testarea i mbuntirea
acestora dect spre gsirea unora noi.
Problema de programare liniar
Definiia 1. Dac ntr-o problem de programare matematic funcia
obiectiv f i funciile gi, din restriciile 1.2, sunt funcii liniare atunci
problema se numete problem de programare liniar. O problem de
programare liniar este, deci, un caz particular al problemelor de programare
matematic i, innd cont de forma oricrei funcii liniare, rezult c forma
general a oricrei probleme de programare liniar este:

max min f c 1 x 1 c 2 x 2 ... c n x n

a i1 x 1 a i2 x 2 ... a in x n b i

x 1 , x 2 ,..., x n 0

oarecare

i 1,..., n

unde cj (coeficienii funciei obiectiv), aij (coeficienii restriciilor) i bi

(termenii liberi) sunt constate reale.
Forma conic i forma standard a unei probleme de programare
liniar
Cu toate c problema de programare liniar este cea mai simpl dintre
problemele de programare matematic, ea este nc destul de complicat,
prin faptul c orice restricie poate avea trei forme diferite iar obiectivul
poate fi minimizarea sau maximizarea funciei f. Este puin probabil c
exist un algoritm i simplu i aplicabil la toate cazurile.
65

Din acest motiv este mult mai simplu s gsim o anumit form (ct
mai simpl) cu proprietatea c pentru orice problem P, exist o alta
problem P' de aceast form, echivalent cu problema iniial P (spunem c
dou probleme sunt echivalente dac exist un izomorfism ntre mulimile
soluiilor celor dou probleme i un homeomorfism ntre funciile lor
obiectiv) i s dispunem de un algoritm care s rezolve problemele de
aceast form i de o regul prin care s gsim soluia problemei iniiale P
din soluia problemei P', gsit cu acest algoritm.
n acest sens (dar i din cauza frecvenei apariiei lor n practic) s-au
evideniat dou forme ale problemelor de programare liniar, forma
canonic i forma standard.
Definiia 2. Spunem c o problem este la forma canonic dac are una
din urmtoarele dou forme:
Forma canonic de maxim

Forma canonic de minim

max f c1 x1 c 2 x 2 ... c n x n

a i1 x1 a i2 x 2 ... a in x n b i i 1,..., n
x , x ,..., x 0
n
1 2

min f c1 x1 c 2 x 2 ... c n x n

a i1 x1 a i2 x 2 ... a in x n b i i 1,..., n
x , x ,..., x 0
n
1 2

Aceast form este invariant la anumite transformri (cum ar fi

problema dual) i asigur existena soluiei (orice problem la aceast
form, care are termenii liberi i coeficienii restriciilor pozitivi, are soluie).
Definiia 3. Spunem c o problem este la forma standard dac are
forma:
min sau max f c1 x1 c2 x 2 ... c n x n

a i1 x1 a i2 x 2 ... a in x n bi i 1,..., n
x1, x 2 ,..., x n 0
Aceast form, dei nenatural din punct de vedere economic, este cea
care se preteaz cel mai bine la rezolvarea cu metodele algebrei clasice.
66

Propoziie. Pentru orice problem de programare liniar P exist o

problem la forma canonic PFC i o problem la forma standard PFS
echivalente cu P.
Demonstraie. ntr-adevr:
a)
orice problem de maxim poate fi transformat n una de minim
i reciproc folosind relaia:
max f(x) = min f(x)
b)
orice restricie de tipul "" poate fi transformat ntr-o restricie
de forma "" i reciproc folosind relaia:

c)
orice restricie inegalitate poate fi transformat n egalitate, prin
introducerea unei variabile suplimentare nenegative i folosind relaiile:
x

x0

i x 0

Toate variabilele introduse pentru transformarea inegalitilor n

egaliti se numesc variabile de abatere sau variabile de compensare.
d)
orice restricie egalitate poate fi transformat n restricii
inegalitate, folosind relaia:

e)
orice variabil cu restricie de semn negativ (x 0) poate fi
nlocuit cu o variabil cu restricie de semn pozitiv (y 0), folosind
relaia:
x -y

x0 y0

f) orice variabil fr restricie de semn poate fi nlocuit cu dou

variabile cu restricie de semn pozitiv, folosind relaia:
x y - z
x oarecare y 0
z 0

Se demonstreaz fr un efort matematic deosebit c dac P' se obine

din P folosind doar transformrile de mai sus (numite i transformri
elementare) atunci P i P' sunt dou probleme echivalente i ntre soluiile lor
optime exist o bijecie.
67

Din cele de mai sus rezult cum poate fi adus orice problem de
programare liniar la forma standard (sau canonic) i cum se obine soluia
problemei iniiale din soluia problemei la forma standard (sau canonic).
Rezolvarea problemei poate duce la urmtoarele rezultate:
R1.
Sistemul Ax = b nu are soluii sau nu are soluii admisibile. n
acest caz problema nu are soluie.
R2.
Imaginea funciei obiectiv pe mulimea soluiilor admisibile
este nemrginit (la + ntr-o problem de maxim sau la - ntr-o problem
de minim). n acest caz spunem c problema are optim infinit.
R3.
Imaginea funciei obiectiv pe mulimea soluiilor admisibile
este mrginit. n acest caz problema are cel puin o soluie i spunem c
problema are optim finit.
Greutatea gsirii soluiei problemei const n imensitatea numrului
de soluiilor posibile ale sistemului i n respectarea condiiei de
nenegativitate a celor re care cutm extremul dorit al funciei f. Este natural
ca primele ncercri n rezolvare s caute n primul rnd o limitare ct mai
puternic a locului n care cutm. Pe baza unor reprezentri geometrice ale
problemei au fost descoperite urmtoarele proprieti ale problemei, care
poart denumirea de teoreme fundamentale ale programrii liniare:
Teorema 1. Dac problema de programare liniar are soluii admisibile
atunci are i soluii de baz admisibile.
Teorema 2. Dac problema de programare liniar are soluii optime
atunci are i soluii optime de baz.
Teorema 3. Mulimea soluiilor admisibile (optime) este nchis i
convex. Dac este i mrginit atunci punctele extremale ale acesteia sunt
chiar soluiile admisibile (optime) de baz ale problemei.
Cele dou teoreme realizeaz efectiv trecerea ctre o problem
rezolvabil pe calculator. ntr-adevr, deoarece o baz este un minor de
ordinul m al matricii A i unei baze i corespunde o unic soluie de baz
68

rezult c sunt cel mult

Cm
n soluii

de baz, adic un numr finit. n acest

moment s-ar prea c nu avem dect s lsm calculatorul s calculeze toate

soluiile de baz i valorile funciei obiectiv n cele admisibile gsind-o prin
comparare pe cea care d minimul sau maximul funciei re acestea. Totui,
aceast variant se dovedete nepractic la o analiz mai atent, innd cont
de urmtoarele observaii:
1.
faptul c numrul soluiilor de baz este finit ne asigur doar c
problema se va termina cndva, ceea ce, din punct de vedere economic, este
evident nemulumitor. Noi dorim ca problema s fie rezolvat n timp util,
adic repede. Rezolvnd problema ca mai sus vom avea, pentru o problem
20
cu 50 variabile i 20 restricii, de calculat, listat i comparat C 50
soluii de
20
baz, adic n jur de 10 . Presupunnd c suntem dotai cu un
supercalculator care ar termina un miliard de baze pe secund, rezolvarea ar
dura 3000 ani. De altfel, o problem ca cea de sus este foarte mic n
comparaie cu problemele "serioase" ce au peste 1000 de variabile i 100 de
restricii. n plus, un calculator ca cel de sus nu exist nc, deci n nici un
caz nu e disponibil ntreprinderilor obinuite.
2.
Cu algoritmul de mai sus vom gsi cea mai bun soluie dintre
soluiile admisibile de baz, fr ns s tim dac problema admite, de fapt,
optim (ar putea s aib optim infinit).
3.
Nu vom ti dac un minor de mm este baz dect dup ce-i
vom calcula determinantul i nu vom ti dac soluia de baz
corespunztoare este admisibil dect dup ce o vom calcula.
4.
Soluia optim, odat gsit, nu va fi recunoscut ca atare dect
dup ce vom calcula toate celelalte soluii de baz, chiar dac ea a aprut
chiar la nceputul calculelor.
n concluzie, pentru a fi eficient, un algoritm ar trebui s aib
urmtoarele proprieti:
a)
s dispun de un criteriu de recunoatere a faptului c problema
nu are soluii admisibile;
b)
s dispun de un criteriu de recunoatere dac o soluie este
optim sau nu;
c)
s treac de la o soluie de baz admisibil la una cel puin la fel
de bun (o soluie x este mai bun dect o soluie y dac f(x) > f(y) ntr-o
problem de maxim i f(x) < f(y) ntr-o problem de minim;
d)
s treac de la o soluie la cea mai bun dintre soluiile cel puin
69

la fel de bune posibile ca succesoare;

e)
s nu revin la o soluie deja analizat;
f) s efectueze un numr de iteraii comparabil polinomial cu
dimensiunea problemei.
g)
s nu introduc erori de rotunjire (sau nu prea mari);
h)
s fie ct mai simplu de implementat;
4.3. MODELUL MATEMATIC DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNII
EXPLOATAIEI AGRICOLE.
n optimizarea dimensiunii exploataiei agricole se utilizeaza
algoritmul simplex

care va fi prezentat

succint din punct de vedere

matematic.
Algoritmul simplex pleac de la presupunerea c dispunem deja de o
soluie admisibil de baz xB, corespunztoare unei baze B. De asemenea,
presupunem c s-a

rezolvat sistemul Ax = b folosind aceast baz,

rezultnd astfel variabilele principale n funcie de cele secundare:

Presupunem astfel c problema este la forma standard de maxim i c
dispunem de o soluie de baz admisibil.
Pasul 1.
Pasul 2. Se construiete tabelul simplex corespunztor bazei de care

dispunem n ordinea urmtoare:

1. pe linia a doua se trec toate variabilele ntr-o ordine oarecare;
2. pe prima linie se trec coeficienii funciei obiectiv, fiecare deasupra
variabilei corespunztoare;
3. se construiete matricea A, fiecare coloan fiind format din
coeficienii unei variabile din toate ecuaiile (ordinea n care se parcurg
ecuaiile trebuie s fie aceeai pentru toate variabilele), avnd grij ca,
coloanele s fie trecute n ordinea n care au fost trecute variabilele pe linia
2;
4. se construiete baza B, ordinea coloanelor fiind cea n care apar ele n
matricea A;
5. se calculeaz B-1;
6. se calculeaz B-1A i se trece n partea central a tabelului;
70

7. se trec variabilele principale n a doua coloan, n aa fel nct, la

intersecia liniei i coloanei corespunztoare acestei variabile, s se afle
valoarea 1.
8. se trec n prima coloan coeficienii corespunztori variabilelor
principale din funcia obiectiv, fiecare n dreptul variabilei corespunztoare;
9. se calculeaz soluia de baz cu formula B -1b, avnd grij ca ordinea
n care au fost trecui termenii liberi n vectorul b s fie aceeai cu ordinea n
care au fost parcurse ecuaiile la formarea matricii A;
10. se trec n a treia coloan valorile variabilelor principale din soluia de
baz, fiecare n dreptul variabilei corespunztoare;
11. se calculeaz f(xB) nmulind dou cte dou componentele coloanei 1
cu cele din coloana 3 aflate pe aceeai linie i adunnd toate produsele ntre
ele (adic facem produsul scalar dintre cB i xB);
12.
se calculeaz pe rnd fiecare zj j = 1,...,n un zj obinndu-se
nmulind scalar cB cu coloana j din B-1A aflat n centrul tabelului (aceast
linie se calculeaz i se trece doar n primul tabel, scopul ei fiind calcularea
lui );
13.
se calculeaz pe rnd fiecare j j = 1,...,n scznd din linia lui z
linia lui c (j = zj - cj)
Pasul 3. Se analizeaz valorile j corespunztoare variabilelor secundare
(e uor de vzut c ntotdeauna, cei corespunztori variabilelor principale
sunt toi 0, deci neinteresani).
dac toi sunt mai mari sau egali cu 0 atunci soluia actual este cea
optim. Dac exist j = 0 n afara bazei, atunci pot aprea dou cazuri:
1)
toate elementele din coloana aj din B-1A sunt mai mici sau egale
cu 0. Atunci toate soluiile de forma xB - aj sunt soluii optime, unde > 0
oarecare;
2)
exist o component aij a coloanei aj strict pozitiv. Atunci
introducnd variabila xj n baz n locul variabilei principal xi obinem alt
soluie de baz optim.
Dac apar numai cazuri de tipul 2), obinem toate soluiile de baz
optime, mulimea tuturor soluiilor optime fiind format din toate
combinaiile convexe ale acestora. Dac apare i cazul 1) atunci mulimea
soluiilor optime este nemrginit fiind format din combinaiile convexe ale
soluiilor de forma xB - aj unde xB sunt toate soluiile optime de baz.

71

dac exist j < 0 atunci l alegem pe cel mai negativ: k =

min j

m 1 j n
j 0

Variabila xj va fi cea care intr n noua baz. Dac minimul este multiplu
atunci alegem, la ntmplare, unul dintre acetia (cei minimi).
Pasul 4. Se analizeaz elementele coloanei aj din B-1A, corespunztoare
variabilei alese la pasul 2.
Dac toate sunt mai mici sau egale cu 0 atunci problema are optim
infinit i algoritmul ia sfrit;
Dac exist componente strict pozitive, pentru acestea se calculeaz
rapoartele s =

xs
a sj

. Variabila xi corespunztoare raportului minim este cea

care va iei din baz. Dac acest minim este multiplu sunt posibile dou
cazuri:
1)
minimul este strict pozitiv. n acest caz se alege unul dintre
acetia la ntmplare;
2)
minimul este 0. Atunci xi corespunztori sunt 0, deci soluia este
degenerat i noua soluie este la fel de bun. Aceast situaie poate duce la
ciclarea algoritmului i alegerea la ntmplare nu mai este suficient, fiind
nevoie de o regul de alegere suplimentar care s evite ciclarea. O metod
de alegere se bazeaz pe faptul c ntotdeauna prima baz este matricea
unitate i n dreptul ei, n toate tabelele simplex, se va afla inversa bazei
corespunztor fiecruia. n acest caz, pentru poziiile n care s-a obinut
minimul mprim prima coloan a lui B-1 la coloana aj i alegem minimul
dintre aceste rapoarte. Dac minimul dintre acetia este tot multiplu
continum procedeul, pentru poziiile ce dau noul minim, cu coloana a doua
din B-1 i aa mai departe, pn minimul rmne unic. Nu este posibil s se
epuizeze toate coloanele lui B-1 i minimul s rmn multiplu, deoarece, n
b i1 jk

b i 2 jk

acest caz, am avea: a a , pentru toi indicii jk ai coloanelor lui B-1, i1 i

i1 j
i2 j
i2 fiind doi din indicii care dau acelai minim pn la sfrit sau altfel scris
b i1 jk
b i 2 jk

a i1 j
a i2 j

pentru orice jk liniile i1 i i2 din B-1 sunt proporionale, fapt ce

contrazice faptul c B-1 este inversabil.

Pasul 5. Se calculeaz componentele tabelului simplex corespunztor

72

noii baze pe baza tabelului actual i folosind urmtoarele reguli:

- se ncadreaz elementul aij, aflat la intersecia coloanei variabilei care
intr n baz cu linia variabilei care iese din baz, care a fost numit de
Danzig pivot, ntr-un dreptunghi
coloana pivotului va avea 1 n dreptul pivotului i 0 n rest (inclusiv j);
linia pivotului este linia actual mprit la pivot (inclusiv n soluia de
baz);
restul elementelor se calculeaz cu regula dreptunghiului (inclusiv
soluia de baz, i f(xB)). Regula dreptunghiului se bazeaz pe observaia
c n toate formulele prin care se calculeaz acestea nu apare dect valoarea
lor actual, pivotul i cele dou elemente care ar completa dreptunghiul ce
are poziia de calculat i pivotul pe diagonal. Regula dreptunghiului se
enun literar astfel: "noua valoare = produsul dintre elementele de pe
diagonala pivotului minus produsul dintre cele aflate pe cealalt diagonal
totul mprit la pivot". (pentru scurtarea timpului de lucru se poate observa
c elementele unei linii care are 0 pe coloana pivotului rmn aceleai i de
asemenea elementele unei coloane care are 0 pe linia pivotului)
Operaia de calculare a noului tabel prin regulile de mai sus poart
denumirea de pivotare.
Dac toate componentele sunt mai mari sau egale cu 0 atunci soluia
este i primal admisibil, deci optim.
Pasul 6. Se reia algoritmul de la pasul 2dac exist componente strict
negative.
Concret, pentru ceea ce am realizat metoda presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
1 Stabilirea modelului matematic
2 Rezolvarea modelului prin metoda SIMPLEX i interpretarea
primal-duala a soluiei
1.Stabilirea modelului matematic
Modelul matematic cuprinde:
73

a) Funcia obiectiv
1)Resurse
2) Restriciile modelului
b) Condiia de nenegativitate
a) Funcia obiectiv sau scop
exemplu : C1*X1 + C2*X2 + C3*X3 +...+ Ci*Xi +...+ CnXn
in care :
X1...Xn = activitile ( hectare culturi,capete animale )
C1...Cn = aportul unei UM din activitate (profit ,cheltuieli energie ...etc.)
Obiectivul poate fi de maxim sau de minim ,n funcie de scopul propus;
b) Restriciile modelului n condiiile optimizrii dimensiunii
Pentru modelul de optimizare a structurii i dimensiunii unei exploataii
agricole
restricii tehnice :
L1 - suprafaa culturilor de baza nu poate depi suprafaa de care
dispune exploataia agricol (ST1, ST2, ST3)
X1 + X2+... + Xi+. ..Xn <=ST1, ST2, ST3
restricii economice :
L10 - zile norm ce vor fi consumate nu pot depi zile normale
disponibile (ZND)
ZN1*X1 + ZN2*X2+..+Ni*Xi+...+Nn*Xn <= ZND
restricii de rotaie :
L20 - suprafaa culturilor X1,X2 i X5 nu trebuie s ocupe mai mult
dect 1/2 din suprafaa total :
X1 + X2 + + X5
<= ST1/2, ST2/2, ST3/2
Schema reprezint legtura dintre matricea coeficienilor tehnici
generata de produsul program AGR4 (matricea iniiala), modificarea ei cu
ajutorul programelor procsms_simpex.prg, aleglidp.prg, intreb.prg i
intrebDN.prg (matricea finala), rezolvarea modelului i interpretarea soluiei
primale i duale.
Intocmirea interactiva a matricei se face accesind ( care ruleaza sub FOX )

procsms_simpex.prg

74

AGR4

------

L1
L2
.
.
.

1-------------------------------------------n
2 ------------------------------------------MATRICEA
COEFICIENTILOR
TEHNICO-ECONOMICI

<
<
<

( generat automat )
Aij.xij (i = 1 la n; j= 1 la m)

Lm

b
i

Interactiv

STOT
m+1

X1+X2+
+..Xn

STOT1
m+2

X1 +

+ X3 +

<

ST1

ST2

ST3

<

ST1/2

ST2/2

ST3/2

75

RESURSELOR

DenuMire
---------

RESURSE (interactiv)
1
2
3.
n

DUALA

FUNCTIA OBIECTIV (generata

automat)

PRIMALA ACTIVITATILOR

F1
F2

Programul Simplex
Soluii

APLICATIA 4.4. PRODUSUL PROGRAM AGR4 MIJLOC DE

GENERARE AUTOMAT A MATRICEI COEFICIENILOR
TEHNICI
Pentru optimizarea suprafeei i profilului unei exploataii agricole trebuie
s selectam un plan i un cod de ferma realizate de Produsul Program
AGR4
PLANUL SE INTOCMESTE ASTFEL:
Se aleg culturile din baza de date care vor intra in modelul de programare
liniara.
Se face o verificare formala prin Listare fisa
Se opereaza Calcul fisa
Se listeaza pe ecran Recapitulatie fisa
In PLAN se intocmeste un PLAN ( ex PLVG199) cu fisele culturilor
selectate
ATENTIE !!!
In acest PLAN suprafata culturilor va fi de 1 Ha

Se calculeaza planul.
Descrierea modului de lucru asupra matricii generate de programul AGR4.
Se cauta in fisierul AGR4 programul procsms_simpex.prg care se
acceseaza
Se selecteaza Codul PLANULUI ( ex PLVG199) i un cod de ferma
realizate de Produsul Program AGR4
n continuare vor fi prezentate fazele de generare a matricei modelului.
In prima faza de completare a matricilor F i A suntem ntrebai dac
**** -dorim o listare a matricei , Iimplicit este NU.
n funcie de mrimea marticilor este posibil s ateptam cteva secunde
lucru semnalat de program. Pe ecran ne v-a aprea gradul de completare n
procente .
**** Automat calculatorul genereaza o matrice care contine :
a. Numarul de coloane este egal cu numarul de culturi introduse in
PLAN ( ex PLVG199);
b. numarul de linii ( restrictii) este variabil . Sunt inscrise necesarurile
de ZN manual , ZN mecanic si necesarul de apa pe fiecare luna in
parte in dreptul fiecarei culturi . ( Ar fi 36 de linii , insa
calculatorul nu retine decat liniile unde gaseste valori. Daca de
exemplu in luna ianuarie nu se efectueaza nici-o lucrare mecanica
acel rand ( restrictiie) nu se retine)
88

Noi in continuare avem urmatoarele posibilitati : de a adauga coloane, de

a introduce operatorii relaionali (<, = sau >), de a introduce valoarea
termenului liber , de a adauga linii ( in general restricii agrotehnice de rotatie dar
si unele restricii de piata ( de a nu produce mai mult de ....tone).
**** La urmtoarea operaie suntem interogai dac dorim s
adugam coloane, NU fiind modul implicit.
n urmtoarea faza introducem
**** - operatori relaionali n funcie de cerine (<, = sau >),
Se va introduce operatorul relational < care inseamna ca in timpul rezolvarii
resursele pot fi mai mici decat cele pe care le introducem sau cel mult egale cu
aceste resurse. In momentul cand se intoducem = suntem obligati sa consumam
acea resursa iar cand se introduce > de asemenea suntem obligati ca prin
rezolvarea modelului resursa respectiva sa fie egala sau mai mare decat
valoarea inscrisa de noi. Semnele = sau > se introduc dupa o prima rezolvare cu
semnul < pentru a vedea ca modelul are o solutie, deoarece = sau > poat bloca
rezolvarea pentru gasirea unei solutii.
**** - urmeaza o interogare legata de numrul de termeni liberi pe
care dorim s-i utilizam, ( pentru inceput trecem 1); si
**** - valoarea termenului liber pentru toate restrictiile modelului
pe ecran vor fi afisate liniile din matrice in urmatoarea ordine : Zn manual pe
luni, ZN mecanic pe luni, Consum apa de irigat pe luni, consum azot, consum
fosfor, consum potasiu, Retributii manual, Retributii mecanizaat, Lucrari terti,
Chelt totale. Valorile aproximative vor fi calculate inainte de inceperea
calculului
**** - urmeaza o interogare dac dorim sau nu adugarea de o noua
linie, valoarea implicita pentru ieire fiind NU.
Atentie !!!
Se vor adaga linii.
O noua linie presupune : valoarea fiecarui coeficient al variabilelor,
operatorul relaional (<, = sau >), valoarea termenului liber si denumirea
restictiei ce va fi adaugata.
Vom introduce valorile variabilelor astfel : de EXEMPLU
Pentru:
X1 + X2 +
+ X5 < ST
Se introduc :
Termenii care se introduc :
1
1
1 < ST
si urmata de denumirea liniei, n cazul nostru SUPRAFATA TOTAL,
Nu exita limite in ceea ce priveste numarul de linii (restrictii) ce vor putea fi
adaugate.

89

Recomandam ca liniile sa fie scrise pe o foaie pentru a le introduce corect in

model.
**** - urmeaza o interogare dac mai dorim sau nu adugarea de
noi linii, valoarea implicita pentru ieire fiind NU.
**** - odat cu terminarea adugrii de linii suntem ntrebai dac
dorim listarea informaiilor obinute (implicit NU).
*** Pentru o eventuala refolosire a matricii putem introduce un
nume sub care se va salva fiierul. Acest fiier v-a avea o extensie de tip DBF.
***
Dac dorim s tergem o linie din marice indicm numrul ei,
pe care l-am putut nota cand am adaugat valorile termenului liber
*** dac nu introducem valoarea 999.
n final obinem matricea pe care trebuie s o denumim
****
introduceti numele fisierului de structura fara indicarea
extensiei ( ex. TOpt1) fiier care va fi preluat pentru rezolvare in programul
SIMPLEX .
*** - Doriti rezolvarea modelului ? implicit este NU
Daca ai scris Y atunci esti in programul SIMPLEX de optimizare.

90

4.5. PRODUSUL PROGRAM SIMPLEX DE INTOCMIRE, REZOLVARE I

INTERPRETARE A MODELULUI MATEMATIC DE OPTIMIZARE A
DIMENSIUNII I STRUCTURII CULTURILOR EXPLOATAIEI
AGRICOLE

1. INTOCMIREA MODELULUI MATEMATIC

de programare liniara pentru stabilirea dimensiunii activitatilor din
exploatatia agricola:
1 Stabilirea modelului matematic
2 Rezolvarea modelului prin metoda SIMPLEX i interpretarea primalduala a soluiei
1.Stabilirea modelului matematic
Modelul matematic cuprinde:
a) Funcia obiectiv
1)Resurse
2) Restriciile modelului
b) Condiia de nenegativitate
a) Funcia obiectiv sau scop
exemplu : C1*X1 + C2*X2 + C3*X3 +...+ Ci*Xi +...+ CnXn
in care :
X1...Xn = activitile ( hectare culturi,capete animale )
C1...Cn = aportul unei UM din activitate (profit ,cheltuieli energie ...etc.)
Obiectivul poate fi de maxim sau de minim ,n funcie de scopul propus;
b) Restriciile modelului n condiiile optimizrii dimensiunii
Pentru modelul de optimizare a structurii i dimensiunii unei exploataii agricole
restricii tehnice :
L1 - suprafaa culturilor de baza nu poate depi suprafaa de care dispune
exploataia agricol (ST1, ST2, ST3)
X1 + X2+... + Xi+. ..Xn <=ST1, ST2, ST3
............................
restricii economice :
L10 - zile norm ce vor fi consumate nu pot depi zile normale
disponibile (ZND)
ZN1*X1 + ZN2*X2+..+Ni*Xi+...+Nn*Xn <= ZND
.............
restricii de rotaie :
L20 - suprafaa culturilor X1,X2 i X5 nu trebuie s ocupe mai mult dect
1/2 din suprafaa total :
X1 + X2 + + X5
<= ST1/2, ST2/2, ST3/2

91

2. REZOLVAREA MODELULUI
In caz ca ai ratat preluarea directa pentru continuare se procedeaza astfe:
- se acceseaza qb
executabil
- in FILE se acceseaza Lp13.bas
- se acceseaza comanda RUN , Start
------------------------------------------------------------------------------Produsului Program SIMPLEX se prezinta astfel :
_________________________________________
" OPTIMIZAREA STRUCTUTII CULTURILOR "
" Metoda PROGRAMARII LINIARE - SIMPLEX"
"-----------------------------------------------------------"
" - ATENTIE ! DATELE SUNT CITITE DIN FISIER"
"-----------------------------------------------------------"
" - Te rog s introduci : "
" M pentru ntoarcere n meniul APLICATIE"
------------------------------------------------------------------" Nume fiier fr extensie".................NUMELE FISIERULUI
------------------------------------------------------------------" - Apas o tasta pentru continuare ..."
---------------------------------------------------------------------Se afiseaza pe ecran:
" Nr. de restricii de tip / > / = "; G
" Nr. de restricii de tip / = / = "; E
" Nr. de restricii de tip / < / = "; L
FE1$ = "MAXIM PROFIT"
FE2$ = "MAXIM MARJA BRUTA"
"-----------------------------------------------------------"
" -Numr de funcii obiectiv 2"
" 1. "; FE1$
" 2. "; FE2$
"-----------------------------------------------------------"
" - Alege funcia de optimizat /1,2, "; ........, se alege 1
" Nr. de termeni liberi = "; se inscrie
1
" - Doreti imprimarea matricei ? N/D "; Implicit NU
Se afiseaza pe ecran:
" Matricea coeficienilor :"
" Termenul liber nr. "; 1
" - Apas o tasta pentru continuare... ";......
Se afiseaza solutia mdelului , respectiv solutia primala si solutia duala astfel:

92

VARIABILE PRIMALE
------------------------------------------------------------------------------------------"Variabila: Denumire:
Mrime : Valoarea
Aport "
"
n Funcii. Ob.:
la Func. Ob.:"
-----------------------------------------------------------------------------------------" - Apas o tasta pentru continuare... "; .....
-----------------------------------------------------------------------------------------"VARIABILE DUALE:"
"--------------------------------------------------------------------------------------"
"Variabila:"
"Denumire:"
Valoare"
"APORT "
----------------------------------------------------------------------------------------"VALOAREA FUNCTIEI OBIECTIV =

"-------------------------------"

3. INTERPRETAREA SOLUTIILOR MODELULUI DE

OPTIMIZARE A DIMENSIUNII I A STRUCTURII
CULTURILOR EXPLOATAIEI AGRICOLE.
Solutia primala ofera cunoasterea dimensinii fiecarei culturi ( ha) ce poate
fi cultivata pentru a obtine profitul maxim de pe cele ......ha pe care le are
exploatatia .
In cazul de mai jos pentru cele 200 ha se poate cultiva grau ( 12,05 ha) si
pb consum ( 187,95 ha ) si se obtine un profit de 322 072 lei , rezultat din
12,05x5238 + 187,95x1377
Restrictiile care conditioneaza aceste culturi sunt L6 ZNMAN7 (220 zn ) si
L30 STOT ( 200 ha), care sunt consumate in intregime din multitudinea de
restrictii .
Acestor resrictii le sunt atasate costurile duale sau costurile de oportunitate.
Este interesant de remarcat ca valoarea functiei obiectiv de
322 072 lei se
poate obtine si din produsul
220 ZN x 211,40 lei/zn + 200 HAx1377,88 lei/zn
Dupa rezolvarea primului model se pot pune urmatoarele probleme :
- cum sunt utilizate resursele de care distunem pentru diferite
dimensiuni ale exploatatiei si

93

- care sunt modificarile de structura a culturilor pentru aceeasi

suprafata a exploatatiei agricole , daca modificam valoarea resurselor
Prima problema este exemplificata in tabel in care s-au pastrat resursele la
acelasi nivel si s-a parametrizat suprafata respectiv : 200ha, 250ha si 300ha.
Se constata ca pe masura ce suprafata a crescut exploatatia poate cultiva
mai multe culturi iar resursele care sunt limitative cresc.
Pentru a parametriza suprafata culivata s-a procedat astfel :
- s-a rezolvat primul model si s-au notat rezultatele :

solutia

primala si solutia duala;

- s-a iesit din program si s-a modicat in fisierul (ex Opt1.txt) cu
suprafetele de 200ha cu 250ha si cu 300ha. Modificarea se face direct
in fisier : se acceseaza

direct

fisierul se face modificarea la linia

respectiva dupa care se salveaza : Save sau Save As...

ATENTIE !!! fisierul modificat va fi salvat cu o alta denumire ex.
Fisierul Opt2.txt si respectiv Opt3.txt.
In acelasi fel se pot modifica si alte restrictii cu redenumirea fisierului
parinte.
EXEMPLU : Parametrizarea suprafeei totale (STOT) pentru optimizarea
dimensiunii exploataiei agricole la acela nivel de resurse
Nr.
crt.
1

Suprafaa
Varianta
primala

Valoarea in
F.O

200 Ha
X1 Gru

12,05 ha

250 Ha
X1 Gru

8,8 ha

X3 Pb cons 187,95 ha

X3 Pb cons

X1 Gru

X7 Lucer M-V 50,73 ha

X1 Gru
5238 lei/ha

5238 lei/ha

190,48 ha

300 Ha
X1 Gru

6,31 ha

X3 Pb cons 190,48 ha
X4 Soia
17,13 ha
X7 Lucer M-V 86,08 ha
X1 Gru
5238 lei/ha

X3 Pb cons 1377 lei/ha

X3 Pb cons 262441 lei/ha

X7 Lucer M-V 70416 lei/ha

X3 Pb cons 1377 lei/ha

X4 Soia
1077 lei/ha
X7 Lucer M-V 1388 lei/ha

L6 ZNMAN7 211,40 lei/zn

L6 ZNMAN7

L30 STOT 1377,88 lei/zn

L24 CONAZO 1,205 lei/Kg

L30 STOT
1124,56 ha

L6 ZNMAN7 227,91 lei/zn

L14 ZNMEC7 120 lei/zn
L24 CONAZO 1,54 lei/Kg
L30 STOT 1023,98 lei/ha

L6 ZNMAN7

L6 ZNMAN7

Var. duala

Cantitatea
consumata

220 zn

94

225,27 lei/zn

220 zn

L6 ZNMAN7
L14 ZNMEC7

220 zn
120 zn

L24 CONAZO
L30 STOT
L30 STOT
5

Funcia
Obiectiv

40000 kg
250 ha

L24 CONAZO
L30 STOT

40000 kg
300 ha

200 ha

322 072 lei

378 939 lei

433 455 lei

BIBLIOGRAFIE
1. Draghici Manea si col. Produsul-program AGR4

USAMV- Bucuresti

95