Professional Documents
Culture Documents
Chende Florina
Cioncan Anca
Cionca Ioana Ligia
Dodoi Cristina
Moga Ligia
Suciu Ioana Cristina
over
to
our
children
and
grandchildren.
(Louise
Conform
Tema aleasa de noi defineste clar modul de analiza. Temelia proiectului vor fi
fotografiile deci va fi vorba, fara doar si poate despre o analiza calitativa, de context si nu
despre una cantitativa. Studiul cantitativ, de factura statistica sau sociologica, nu permite
decat o descriere superficiala a imaginilor. O pondere destul de mare ocupa existenta unei
culturi vizuale ce face posibila interpretarea imaginilor. Cu cat e mai vasta cu atat
permite individului trecerea dincolo de planul primar al imaginii, in simbolistica sa.
Cadrul in care ar trebui sa se manifeste metodologiile analitice calitative este dat
de: cercetarea contextului, cercetarea expresiei si cercetarea continutului si integreaza
toate cele trei planuri ale rolului vizualitatii: cel ideologic, cel material si cel simbolic. De
aceea pe de o parte ne intereseaza modul in care imaginile si studierea imaginarului
permit construirea identitatii sociale, mai mult a identitatii grupului reprezentant al
acestui curent. Astfel, locatia, cadrul in care noi ne-am desfasurat activitatea s-a axat in
centrul Clujului, unde am intalnit cu preponderenta graffiti-uri, in special strada
Kogalniceanu, Bratianu si Avram Iancu, dar si in alte cartiere din Cluj, cum ar fi
Manastur si Marasti. In aceste locuri am gasit o varietate de astfel de desene, ceea ce ne-a
permis clasificarea lor in 5 categorii, ce vor fi prezentate mai jos. Locatia , spunem noi nu
este deloc aleasa la intamplare. Centrul Clujului si cele doua cartiere mentionate mai sus
sunt locuri cu un mare aflux de oameni si mai ales de tineri, studenti sau elevi, in care
sunt concentrate o buna parte din scolile si facultatile din Cluj.
Tipul de cercetare, sau mai bine spus metoda de cercetare este cea de observatie,
urmata de cea de descriere si interpretare . Observatia ne-a ajutat in formularea a 2
ipoteze pe care vom incerca sa le explicam si argumentam si care in final vor duce la o
concluzie. Mentionam ca cercetarea noastra nu are la baza formarea unui esantion de
oameni, influentati sau care pot influenta graffiti. Nici un esantion cu autorii acestui gen.
Dificultatea gasirii acestor persone, care ar fi putut duce la o mai buna intelegere a acestui
fenomen, ne-a fortat in a face uz de declaratiile, obtinute de pe diferte forumuri sau din
articole, a celor pasionati si practicanti ai acestor desene. Dat fiind continutul pozelor, nu
am considerat necesara efectuarea de poze din mai multe unghiuri si in diferite momente
ale zilei.
Exista doua pareri in ceea ce priveste fenomenul graffiti. Astfel, parerile sunt
impartite. Unii considera graffiti ca un act de creatie, o arta, dar, din pacate, acest punct
de vedere este mai putin impartasit, pe cand perceptia generala este aceea de act de
vandalism, ce exprima imoralitatea si devianta. O astfel de perceptie negativa este expusa
si de politicieni, politie, sectiile de criminalistica si publicul general, fenomenul graffiti
fiind privit ca un act distructiv, de vandalism si criminalitate, un act ce nu ar trebui
legitimizat si incurajat. Impreuna cu alte comportamente antisociale, graffiti este privit ca
si predictor pentru acte criminale mult mai serioase (Kelling si Coles, 1996). Totusi,
graffiti cu conotatii rasiste este in general privit (si pe buna dreptate), ca fiind opresiv si
amenintator, exprimand ura si prejudecata. Prin existenta celor doua pareri ale gandirii
umane, se ajunge ca ceea ce unii considera distructie, devianta si opresiune, pentru altii
devine un act de creativitate, rezistenta sau libertate. (Billig, 19996)
Graffiti este predispus la diferite presiuni sociale din partea formelor de arta
recunoscute prin popularitate, deoarece apare pe ziduri, cladiri, trenuri sau orice alte
suprafete accesibile, care nu sunt proprietatea celui care face graffiti. Acest aspect este
unul negativ, deoarece, pentru a se face remarcati, unii deseneaza pe monumente si
institutii. Tocmai din aceasta cauza, multi oameni privesc graffiti ca pe o pacoste sau ca
pe un vandalism costisitor, care necesita repararea proprietatii vandalizate. Poate fi privit
ca o problema de calitate a vietii, si multi oameni considera ca prezenta graffiti-ului
contribuie la o stare generala de frica de infractiuni. Unii cred ca aceasta stare de
degradare incurajeaza mai departe vandalismul si promoveaz un mediu care poate duce
la delicte mai serioase.
Graffiti: arta , nu vandalism
Dupa cum am mentionat mai sus, in faza incipienta a proiectului am descoperit
ca graffiti nu este chiar atat de putin cunoscut sau promovat pe cat ne-am fi asteptat.
Deci am hotarat sa incepem cu partea pozitiva a acestei culturi, numita si underground. Si
iata ce am descoperit.
In primul rand graffiti este destul de promovat de media si sustinut destul de mult
de persoanele publice. In 3 ziare cu tiraj destul de mare, am gasit articole dedicate
graffiti-ului.
Ziarul Libertatea publica in 19 iunie 2007 un articol prin care 560 de angajati ai
companiei P&G, ajutati de o serie de vedete autohtone destul de cunoscute, si-au unit
fortele in realizarea celui mai mare graffiti, premiat si de Cartea Recordurilor. O actiune
cat se poate de legala, pasnica si cu un rezultat impresoinant: 550 metri de zid viu colorat.
Ziarul Gandul ni-l palseaza in prim plan pe KERO, un tanar foarte talentat care a
venit la Cluj si a dat o lectie de desen celor pasionati de graffiti. Opera sa, realizata in
colaborare cu alti artisti de gen poate fi vazuta pe strada Avram Iancu, lucrare ce va fi
disutata ceva mai incolo in proiectul nostru. Iata ce declara acesta: miscarea graffiti este
in crestere in Romania si asta datorita evenimentelor dese care au avut loc in ultimii doi
ani. Graffiti este o arta si nu reprezinta o impotrivire, o revolta fata de societate. Poate
doar prin mesajele pe care le transmit cateodata. Aici cel mai bun exemlu ar fi protestul
Rosia Montana, o actiune cu implicare sociala a artistilor urbani de la noi.
In al doilea rand, graffiti se bucura de sustinerea organizatiilor de genul Urban
Fest, organizatii cu filiale in diferite tari, ce vor sa aduca in prim plan frumusetea acestor
desene. Zilele trecute, la Cluj, a avut loc o manifestare la care au participat 30 de elevi si
studenti din toata tara ce s-au apucat, in mod organizat de mazgalit peretii. Aceasta
activitate a fost cat se poate de legala, organizatorii punand la dispozitia tinerilor 300 de
tuburi de vopsea. Locatia a fost Aleea Studentilor din Cluj.
Acestea sunt doar cateva din activitatile care se desfasoara avand ca tema
principala graffiti-ul. Ele sunt un prilej de bucurie pentru toti cei pasionati de aceste
desene, care, pana la urma, nu doresc altceva decat un spatiu special amenajat pentru ei
unde pot da frau liber imaginatiei. Aceast arta urbana este un mod de expresie a carui
existenta si farmec consta, in general, in fuga de autoritati. De fapt, pentru noi, aceste
graffiti-uri sunt niste semnaturi. Este vorba despre cultivarea unei alte identitati,
asemenea pseudonimelor pe care unii artisti le au"( elev de clasa aXIIa )
Si pana la urma se zareste o raza de lumina: "Noi credem in dreptul de exprimare
al tinerilor si pentru a evita pe viitor ca graffiti-urile sa fie realizate pe monumente si
instiutii publice, Primaria se angajeaza sa puna la dispozitia graferilor clujeni un spatiu de
cateva sute de metri patrati pentru inscriptionari", promite purtatorul de cuvant al
Primariei Cluj, Horatiu Crisan.
Zidurile vorbesc
Ca mediu public, orasul a devenit de-a lungul anilor un spatiu al rivalitatilor la
nivelul mesajelor publicitare. Le vedem peste tot: pe blocuri, la coltul magazinului, pe
institutiile culturale, in final peste tot. Noi ca locuitori ai orasului intalnim zilnic astfel de
mesaje publicitare, lecturam in mod constient sau inconstient, ba mai mult, de multe ori
le ignoram.
In fata noastra, locuitori ai orasului, se desfasoara un spectacol gratuit: lumea
GRAFFITI
Iata cele 5 categorii de graffiti, asa cum le-am vazut noi.
- ARTA GRAFFITI. Sunt in general desene complexe, ce denota originalitate,
profesionalism si talent. Sunt de natura legala, in spatii special amenajate sau spatii
publice aprobate, iar autorii lor sunt de obicei cunoscatori si veterani in domeniu.
- GRAFFITI PUBLICITAR. Este o modalitate de promovare a unui spatiu de
cele mai multe ori privat, de genul barurilor, spalatoriilor de masini etc. Estetic se
incadreaza in grupa celor mentionate mai sus, putand fi considerate o forma de arta.
Diferenta dintre acestea doua este data de scopul lor si anume graffiti publicitare sunt
adresate unei anumite categorii de oameni, un public tinta interesat de produsul/ serviciul
promovat, pasionat sau nu de aceste desene.
-STENCIL GRAFFITI, sau graffiti cu sablonul, este probabil cea mai populara
forma de arta stradala in acest moment, influenta sa fiind vizibila in toata lumea, cu efect
mai ales in grafica publicitara. Una din cele mai vechi forme de graffiti, la fel ca si
zgariatul zidurilor, graffiti-ul cu sablonul a existat in vietile noastre dintotdeauna, cel mai
usor vizibil pe cosurile de gunoi sau atentionarile Scaldatul interzis. Stencil graffiti,
vizeaza doua tipuri de indivizi din societati diferite. (http://www.idea.ro/)
-ICOANELE HIP-HOP isi au originile in cultura Americana a hip-hopului. Si
in tara noastra acest curent a aparut in jurul anului 2000. Graffiti cu tematica muzicala,
ilustreaza de obicei numele unor trupe de referinta ale hip-hopului, rock-ului
international, dar si national. Cultura hip-hop nu este o rebeliune sau neaparat un
vandalism, ci mai degraba o apreciere a acestui tip de muzica.
-GRAFFITI FANATISM O utima categorie de graffiti pe care noi am reusit
sa o observam, o reprezinta inscriptiile cu injurii si obscenitati. Este vorba aici pe de o
parte, despre rivalitatea dintre grupuri microbiste, iar pe de alta parte ar fi cea a
rivalitatilor dintre etnii
Metodologia
Am considerat relevanta realizarea metodologiei din doua perspective: pe de o
parte testarea ipotezelor enuntate mai sus, avand ca suport discutiile dintre diferiti
indivizi de pe forumurile dedicate acestui curent, iar pe de alta parte analiza simbolisticii
desenelor, cu accent pe continut, expresie si context.
Iata cateva dintre parerile unor persoane anonime, vis-a-vis de graffiti,
(legalitatea/ilegalitatea in ce le priveste, arta sau vandalism) alese de noi in mod aleatoriu,
de pe doua forumuri dedicate acestui subiect.
Mie personal mi-ar placea sa fie legalizate, sau macar sa fie amenajate locuri
speciale pt. aceasta forma de arta. Ii spun arta pt. ca asa este; vad pe net din ce in ce mai
multe
graffuri
care
sunt
care
mai de care
mai
deosebite
si
interesante.
Eu cand zic graffuri nu ma refer la cacanariile alea de genu' "Sugi ****" sau "Georgeta +
Ion = zoofilie" ... ma refer la adevaratele graffuri facute de adevaratii artisiti.
(www.bugmafia93.ro)
Prea putini artisti si prea multi pusti teribilisti, asa pot fi impartiti "grafferii" de
la noi. Nu sunt cunoscator ce-i adevarat, dar tagurile si scrisurile alea ingrosate si mortii
lor, nu le pot numi arta. Am vazut insa si desene care m-au socat, chipuri, peisaje, alea
da. Nu ar trebui legalizate dupa parerea mea, in schimb ar trebui amenajate mai multe
locuri unde "artistii" isi pot expune lucrarile. (www.bugmafia93.ro)
Yo, yo... Trezitzi-va!!!Tocmai asta-i farmecu k sunt ilegale!!! Cat despre un loc
amenajat... pai n-ar rezista un graf nici 3 zile k vine altu' shi face peste al tau... Yo sunt
incepator la grafuri (sunt destul de simple shi putzine ale mele) am 2
dintre kre unu nu f reushit (primu' contact adevarat cu peretele, da' am avut niste sprayuri nashpa) shi unu bunicel (cu aceleashi spray-uri da' cu un pic mai multa experientza...)
Acu mai am de gand sa fac unu mishto de tot (ptr un incepator)! Oricum e greu sa
gaseshti un spatziu vizibil shi sa faci graf fara sa fi vazut (asha k mine)
(www.bugmafia93.ro)
amenajarea unor locuri amenajate special pentru grafferi talentati. Altii sunt de parere ca
farmecul graffitelor este tocmai ilegalitatea lor. Toti fac diferenta intre simple scrijelituri
pe pereti si graffuri profesioniste, acestea din urma fiind considerate chiar opere de arta.
Astfel, in ceea ce priveste subiectul graffiti ca arta, cultura, majoritatea persoanelor
considera ca pot fi incadrate in acest domeniu. Desigur exista si cei cu pareri negative ce
considera graffiti o arta naiva, o subcultura mai de graba, simple mazgalituri care nici
macar nu se incadreaza in tiparul de graffiti. Totusi ambele categorii de indivizi le vad ca
exprimari ale unui mod de viata, ale personalitatii tinerilor, ca modalitati de transmitere a
unor mesaje, bune sau rele, ostentative sau constructive, ca o forma moderna, dar prea
putin inteleasa, de exteriorizare.
In cele ce urmeaza vom incerca sa patrundem dincolo de perceptia primara a
imaginilor, sa intelegem scopul si sensul lor.
1. Graffiti ca arta. In Cluj, cel mai reusit graffiti a fost realizat in centrul orasului.
Este singura pictura murala permisa si sponsorizata in acelasi timp, de primaria
municipiului Cluj-Napoca. Pictura se gaseste pe strada Avram Iancu, incadrata de mai
multe institutii culturale si de invatamant, zona intens tranzitata de tineri de diferite
categorii de varste, incepand de la scolari pana la studenti. Pictura de care amintim este
realizata in culori vii, pastelate, contururile precise si claritatea imaginii nu ne face decat
sa realizam ca acest graffiti este intr-adevar un fragment reprezentativ pentru tinerii care
doresc sa transmita ceva prin desen. Observam exact la inceputul picturii niste hieroglife
ingradite , bine delimitate intre ele, de niste gardulete. Ceea ce este cel mai important de
mentionat in acest desen este faptul ca animalele prezente aici se plimba libere pe alei.
Rolurile s-au schimbat, omul devine bestia care este privata de libertate, iar animalele au
libertate deplina. Iar acele hieroglife ingradite nu sunt decat numele celor care au pictat
opera de arta. Opera de arta ce nu instiga la violenta. Autorii cer doar dreptul la
liberate de exprimare. Numele autorilor sunt pseudonime sau asa numitele tag-uri,
etichete dupa care ei pot fi recunoscuti. unul dintre grafferi este chiar Kero, despre care sa mentionat in ziarul Gandul.
2. Graffiti publicitar. Imaginile care ne-au atras atentia, din aceasta categorie, sunt
in numar de 3 si le gasim 2 in cartierul Manastur, strada Primaverii si Calea Manastur,
iar celalat in Marasti pe strada Anghel Saligny. Toate au ca scop promovarea unor
servicii destinate unor anumite grupe de consumatori. Pe strada Primaverii gasim un
graffiti realizat pe peretele exterior al unui bar destinat in mare parte microbistilor (barul
EX). Desenul este realizat in culoarea neagra si infatiseaza un fotbalist care marcheaza un
gol, manifestandu-si entuziasmul. Cel de pe Calea Manastur infatiseaza un rapper care
face reclama unui magazin numit Enshop-urban culture, ce comercializeaza
echipamente pentru Skateri, Snowboarderi, materiale pentru graffiti, imbracaminte si
incaltaminte, accesorii, etc. Cel din urma graffiti face reclama unei spalatorii de masini
Tip Top Wash. Emblema este un tip simpatic, cu o perie in mana care invita clientii sa-si
spele masina. Acest tip de graffiti sunt realizate la cererea expresa a patronilor acestor
spatii, deci semnificatia imaginii este intentionala. Este o arta dar care indeplineste
cerintele patronilor si nu dorintele artistului. Scopul este de a iesi in evidenta, de a se
promova si evident de a atrage int-un mod original clientii. Toate cele trei graffuri
publicitare poarta semnatura aceluiasi Kero.
3. Stencil graffiti. In primul rand se trage un semnal de alarma asupra unor
probleme care pot afecta negativ mediul inconjurator si care pot pune in pericol sanatatea
oamenilor. Din pacate, insa, aceasta forma de protest nu este inca legala, desi se pot
foarte usor asocia cu campaniile antitutun ( anume inscriptiile de pe pachetele de tigari)
acest tip de campanii sunt intens mediatizate (TV, afise, postere, pliante, fluturasi). Aici
vorbim si de inscriptiile cu SALVATI ROSIA MONTANA, CIANURA UCIDE, care
inevitabil le gasim pe diferite cladiri din oras. Desenele nu pot fi sterse si se remarca prin
marimea si frecventa lor. Cladirile afectate apartin atat domeniului public, cat si celui
privat. Desenele au doua variante: un cap de mort, alaturi de mesajul Cianura ucide,
sau un bust al presedintelui Traian Basescu, impreuna cu textul Lingoule!. De
mentionat este faptul ca aceste inscriptii au impanzit orasul in anul 2006, luna martie,
dupa un comunicat de presa in care presedintele Romaniei sustinea explorarea cu cianura
la Rosia Montana: proiectul este o datorie de onoare fata de Tara Motilor, impotriva
demagogiei si impotriva dorintei unora de
realizate pe strazile, Bratianu, Avram Iancu si sunt numai o parte din locatiile in care
gasim astfel de graffiti. Autorii lor sunt anonimi.
4. Icoanele hip-hop. Pentru proiectul nostru am reusit sa localizam o serie de
inscriptii grafice
Kogalniceanu. Exemple de astfel de graffiti sunt cele de genul Hip Hop Movement,
Marijuana, Korn, Eminem BUG Mafia. De obicei sunt realizate de persone care doresc
sa-si arate preferinta fata de anumiti interpreti din domeniul muzical. Sunt inscriptii
simple, fara o simbolistica aparte, ascunsa.
de greu sa realizam un profil al grafferului Kero, deoarece din patru graffuri realizate de
el, trei erau graffuri publicitare care exprimau in primul rand dorinta clientilor. Celalalt
graffiti realizat de Kero este incarcat de simboluri, exprimand situatia actuala a grafferilor
cu adevarat talentati si dornici de libertatea exprimarii intr-un mod original si artistic.
BIBLIOGRAFIE
1. Graffiti and Place, Ella Chmielewska, University of Edinburgh, 2007
2. Racist graffiti: text, context and social comment, Nick Lynn and Susan J.
Lea,University of Plymouth, UK, 2005
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Graffiti
4. www.clujeanul.ro
5. www.event365.ro
6. Ziarul Libertatea editia din 19 iunie 2007
7. www.gandul.ro
8. http://www.idea.ro/
9. Urban Graffiti: crime, control and resistance, Jeff Ferrell, Northern Arizona
University, 1995
10. Metode calitative in cercetarea imaginilor, Doru Pop
11. City and culture, Cultural Processes and Urban Sustainability, Louise Nystrom
(editor), 1999