C1 28.02.

2014
MUCOASA

-origine ectomezodermica
-posterior-muc faringelui si anterior-tegument
-muc labiala- fata int a buzelor
-muc jugala, muc palatine, val palatin+lueta, limba fata ventrala si dorsal
-aspect normal al muc
-roz, palid , lucios , umed , neted
-muc. prezinta pliuri frenul buzei sup si inf
- frenul limbii ,
acestea favorizeaza musculatura in fonatie,deglutitie, masticatie

Histopatologie- structura mucoasei orale

-epiteliu

si corion

-epiteliul este pavimentos stratificat si se keratinizeaza,mai putin ep. santului

gingival
-este orto,para sau diskeratoza
-sub ep.avem tes.conj.(lamina propria) , doar la niv dermului s.n. corion
-acest tes.conj. este delimitat de tes.ep. prin membrane bazala(MB)
-daca pac. prezinta o leucoplazie MB intacta
-daca pac. prezinta lechen plan MB intrerupta, neregulata

- sub tes.conj. avem stratul submucos care contine : tes.conj.lax, tes.adipos , vase,
nervi, gl.salivare mici
- toata muc cav bucale contine gl.salivare mici de tip mucos
-cav buc este un mediu fav. dezv. bacteriilor datorita :
umiditate , aerobioza si anaerobioza, suport nutritiv, intuneric

SALIVA
-gl.parotida saliva seroasa
-gl.sublinguala si submaxilara- saliva mucoasa
-gl accesorii mici mucoase
-0,5 l saliva/24h
-saliva contine :
-apa, saruri , proteine , ag antiinfectiosi
- saruri carbonat de Ca in cant.mare si carbonat de Na in cant mici ->pH 7,4-7,5
-enzime- amilaza act pe amidon,dizaharide
- lipaza act pe lipide
- mucina rol de lubrefiere si de a ingloba alim.
- se gaseste in muc faringiana si a stomacului
-act antibacteriana prin lizozim
-act bacteriostatica prin lactoferina(blocheaza Fe)
- act antifungica prin histidina
- act antivirala prin imunoglobulina A , se gaseste si in secretiile nazale si biliara
, rinovirus in nas si virus HIV in colecist

LEZIUNI ELEMENTARE

-sunt modificari ce apar la nivelul cav buc si caracterizeaza una sau mai multe
afectiuni, reprezentand semnul major, decelabil
-vezicula- herpes si ulceratie- afta,lez traumatica
MACULA
-lez bine circumscrisa
-plata
-modificare de pigment ce determina aparitia de pete
-se poate datora - hiperpigmentarii(boala addison)
- hipopigmentarii(vitiligo)
- modif vasculare(teleangiectazia ereditara Osler)
- culoare rosie datorata inflamatiei
- hemosiderina
- medicamente
PAPULA
-lez sub forma de hemisfera
-dimens de la o gamalie de ac pana la 5mm in diam
-apare preponderant in sifilis secundar si lichen plan
-cerem RBW si excludem sifilisul(infectioasa)
-exam histopat de certitudine pt lichen plan(potential de malignizare)

VEZICULA
-lez cu continut lichidian
-apare intracelular, apoi se dezv intercelular
- in cav buc nu se gasesc vezicule ca atare
-apar si pe tegument
-herpes- de electie
-se acopera ulceratia cu pseudomembrane albe(in cav buc)
-daca e pe teg, rata e mai mare, se sparge si se acopera de cruste
-in cav buc se sparg f repede
BULA
-colectie lichidiana ce se dezv intraepitelial sau subepitelial(intradermic)
-ruperea legaturilor dintre celulele din stratul spinocelular(fen.numit acantoliza)
-dimens de la un bob de fasole la o nuca
-se plimba cu jetul de aer-in ep.vestibular
-bula este mare
-bula intraepiteliala are dimens reduse
-bula subepiteliala intereseaza tot stratul epitelial si tes conj subiacent si este de
obicei de origine inflmatorie
-peretele se sparge
-in cav buc ramane o ulceratie
-penfigus si eritem multiform

EROZIUNEA
-apare secundar spargerii veziculelor sau fact traumatic
-se gaseste intraepitelial, superficial , fara sa atinga stratul germinativ
-apare rosie pt ca prin ep.subtiat transpar vasele capilare din tes conj(lezde decubit)

ULCERATIA
-apare consecutive bulei
-ajunge pana la niv laminei proprii
-are dimens cuprinsa intre 2 mm si cativa cm
-are supraf acoperita de un deposit fibrinos(material necrotic pseudomembranos)
-extraoral se acopera de cruste
-poate fi bine delim sau se poate extinde in supraf
-ulceratii inconjurate de un halou hiperemic care le delim de muc sanatoasa(ex.
gingivita ulcero-necrotica)
-ulceratii fara halou hiperemic(in afect hipoergice/anergice-leucemie,
agranulocitoza, afect ce intereseaza sis limfopoetic)
-gingivita ulcero-necrotica, eritem multiform, penfigus
- - eritem multiform- afect ce poate prezenta orice lez elementara(bula,papula.)
FISURA/RAGADA
-lipsa de continuitate liniara(apare la periferia unui orificiu sau la baza unui pliu)
-candidoza orala

CICATRICEA
-apare in urma vindecarii ulceratiilor, eroziunilor, ragadelor sau fisurilor
-histologic prezenta nr redus de elem celulare si fibre elastice, fiind bogata in fibre
colagene

ATROFIA
-subtierea muc
-apare la limba, dispare desenul papilar, muc devine neteda,lucioasa, subtire
-anemia pernicioasa-glosita Hunter
-tratament-trimitem pac la interne

---lichen plan-striatiunea Wichman, se incearca stergerea cu o buleta.Aceasta nu se

sterge
---daca ne intepam cu instrumental dupa un pac cu herpes facem un panaritiu
herpetic dureros
---muc jugala cu gl sebacee, de culoare galbena, s.n. granulele Fordish, in mod
normal nu apar, dar nu sunt patologice, trec singure,nu se trateaza, dar se impunde
diag dif cu leucoplazia, granule albe
---poze : aspect normal al fibromuc gingivale(histo), straturile epiteliului( stratul
cornos, granulos, spinos, bazal), macula,papula,vezicula,herpes,herpangina,bula,
eroziunea,ulceratie
SUMAR CURS
-caract si struct muc orale si biologia muc orale
-lez elementare si mec de aparare ale muc orale

C2 07.03.2012

HISTOPATOLOGIA MUCOASEI BUCALE

HP afectiunilor muc bucale (intra la GRILA)

1.Leziuni epiteliale
1. Hiperkeratoza
- ingrosarea stratului superficial al epiteliului
- localizare : gingie, palat dur, trecerea dintre teg. si muc.
2. Parakeratoza
- aparitia la niv epiteliului keratinizat a unor celule ce prezinta in stuctura lor
nuclei
3.Acantoza
- largirea exagerata a stratului spinos
- un proces hiperplazic epitelial ce este urmat sau nu de hiperkeratoza
4.Spongioza
- aparitia de lichid intre celulele stratului spinos
- in ulcer si necroza
5.Degenerescenta hidropica
- in statul germinativ
- dispar nucleii din celule
- acumulare de lichid- caracteristica herpesului

6.Acantoliza
- se rup legaturile intre celulele stratului spinos
7.Hiperplazia pseudoepiteliomatoasa
- proliferarea cel. epiteliale +/- acantoza
8.Displazia
- moderata benigna
- accentuata maligna carcinom in situ
- celulele se mulptiplica rapid, anormal, se modifica raportul
citoplasma/nucleu in favoarea nucleului
9.Necroza
- masa omogena amorfa, fara celule
- in ulcer
- atunci cand actioneaza factori chimici sau traumatici

2.Leziuni la nivelul tes conjunctiv

1.Hiperplazia
- inmultirea fibrelor de colagen- in gingivita hidantoinica
2.Degenerescenta colagenica/colagenoza
- coagularea fibrelor de collagen
3.Vacuolizarea
- proliferarea capilarelor si dilatarea lor

4.Alterarea glandelor
- obstructia gl salivare mici, de tip mucos, datorita distensiei acinilor sau
canalelor de excretie

---in gingia normal subepiteliala se gaseste mereu un discret infiltrat inflam cornic
si NU inseamna imbolnavire(limfocite, plasmocite, histiocite,leucocite)
---in gingie se gasesc si celule specifice care caracterizeaza anumite afectiuni :
Celulele Tzank - specific in penfigus
- citoplasma bine reprezentata si nucleu lobulat
Celulele Anitskov specific in afta cronica recidivanta
- nucleu ca o bara vertical cu ramificatii

Celulele Langhans specific in tbc, dar si in herpes

- citoplasma umflata plina cu bacil tuberculosdetermina deplasarea excentrica a nucleului

Aceste 3 tipuri de cellule ne ajuta sa punem un diag de certitudine.

C3

AFECTIUNI DE ORIGINE BACTERIANA

1.Gingivita catarala/eritematoasa
2.Gingivita ulcero-necrotica
3.Afectiuni bacteriene specifice-tuberculoza, sifilis

1.GINGIVITA CATARALA/ERITEMATOASA

-proces inflamator cronic

-lez elementara este ulceratia
-localizare-papila interdentara(gingivita papilara/papilita)- data de placa/obt incur
-marginea libera a gingiei(gingivita marginala)
-uneori cuprinde si gingia atasata(gingivita difuza)
-poate fi localizata la un dinte, un grup de dinti, o arcada sau generalizata
-igiena bucala deficitara, indusa de placa bacteriana
-neindepartarea placii 21 zile-gingivita catarala
-anaerobioza-fav dezv germenilor(gram neg)- in placa se produc endo si exotoxine
care act ca si antigeni initiind aparitia r.imune
-apar enzime proteolitice(colagenaza) care duc la destramarea tes gingival.
-apare infiltrat inflamator (limfocite, plasmocite, mai putin PMN) si mastocite
-mastocitele contin in citoplasma vezicule in care exista stocati mediatori ai
inflamatiei (heparina,histamina)
-de supraf mastocitelor se leaga Ig iar de Ig se leaga antigenele(atg)

-la contactul mastocitului se dezintegreaza si elibereaza in tes gingival mediatori

ai inflamatiei- apare dilatareea si cresterea permeabilitatii vaselor ce faciliteaza fen
de diapedeza celulara
-in gingivita catarala reactiile de aparare sunt de tip cellular, r. de tip umorel(Ig)
apar intr-o faza mai tarzie cand se transforma in gingivta ulcero-necrotica.(GRILA)
-gingivita catarala reprezinta o manifestare a imunitatii de tip cellular (GRILA)

Etiologie
-favorizarea acumularii placii
-periaj incorrect, masticastie deficitara,lucrari protetice si obturatii incorecte
-afectiuni generale-pubertate,sarcina, vitaminoza C, diabet

Clinic
-sangerare provocata de masticatie, periaj, sondaj parodontal
-pe peretele intern al gingiei e prezenta o mica ulceratie- vasele sanguine ajung la
suprafata fiind lezate
-NU doare

Obiectiv
1.Modificarea de culoare
-de la roz pal la rosu aprins la cianotic- depinde de gradul de keratinizare al
ep. si de structura patului vascular

2.Modificarea de textura

-neteda, fara adancituri, lucioasa, subtire datorita fen descuamative sau

atrofiei
3.Modificarea de consistenta
-in functie de proc care predomina
- fen exudativ-gingie cu aspect de burete
- fen reparator-gingie cu aspect fibrotic mai consistent
4.Modificarea de pozitie
-pe suprafata radacinii-retractie gingivala
- marginea libera a gingiei se deplaseaza spre incizal/ocluzal datorita
edemului-punga falsa,punga gingivala-adancirea santului gingival fara retragerea
spre apical a insertiei epiteliale
-de multe ori gingia se retrage-retractia gingivala- limita smalt-cement +
adancimea santului gingival

Morfopatologie
-ulceratia- pe peretele intern al gingiei- de la acest nivel apare si sangerarea
-disparitia aspectului de coaja de portocala datorita acumularii de lichid in tes
conj(edem)-relaxarea fibrelor conj care se insera subepitelial
-infiltrat inflamator ( predominant plasmocitar)
- vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare
-pe radiografie limita osului alveolar este la 1,5-2 mm de limita smalt-cement

E volutie

-netratata -> parodontita marginala cronica superficiala

-igiena bucala deficitara->gingivita ulcero-necrotica
-gingivita la un dinte/grup de dinti-cauza= factor local(placa/tartru/tratam odontal
sau protetice incorecte)
-proc inflamator afecteaza arcada- si un factor general(sarcina,pubertate, diabet,
afectiuni cardio-vasculare)- zona de afectare cea mai pregnanta e zona frontala

Tratament
-combaterea cat mai eficienta a factorilor etiologici(instruire, detartraj supra si
subgingival, refacerea tuturor obturatiilor sau a lucrarilor protetice incorecte)
-medicamente-badijonari cu ZnCl2 8%/20% - effect astringent, bacteriostatic,
cauterizant, cicatrizant
-ortocrom instilat in pungi effect cauterizant, cicatrizant chirurgie chimica
-vitamina B complex + vitamina C

2.GINGIVITA ULCERO-NECROTICA

-infectie endogena de natura bacteriana

-aparitia unor ulceratii la niv varfului papilelor interdentare care apoi se pot extinde
la niv marginii libere, la gingia atasata si uneori chiar la muc obrazului.
-s.n. si gingivita de transee- s-a presupus ca ar fi transmisibila
-NU e transmisibila, dar apare in colectivitati
Etiologie

-sunt microorganism saprofite, care sa gasesc in mod normal in cav bucala

Patogenie
-datorita fen Arthus sau Schwarzmann
-placa bacteriana neindepartata determina aparitia la niv gingiei a unei inflam
cornice aceasta pe plan morphologic se traduce prin vasodilatatie, aparitia
exudatului inflame cronic
-initial totul ramane la niv unei r. de tip celular
-prin persistenta factorului cauzal apare o acumulare masiva de plasmociteproductia de Ig G si Ig M- se transforma din r. celulara in r.de tip umoral(GRILA).
Acesta este diag diferential intre cea catarala si ulcero-necrotica.
-Ig in cantitate crescuta induc fen de vasculita-tromboze intravasculare +necroza
consecutiva = r. Arthus (GRILA)
-tes gingival odata sensibilizat fata de un atg, r. la contactul cu orice atg prin
inflamatia peretelui vascular, coagulare , necroza =r Schwarzmann
-la al doilea contact cu atg apare r.Schwarmann
-gingivita ulcero-necrotica este un raspuns de tip Arthus+Schwarzmann fata de atg
din placa, r de tip umoral
- microorganism- sunt gram neg
- Borellia bucalis si vincenti
- Fusobacterii
-Spirochete
-Bacteroides intermedius

Factori favorizanti

1.Gingivita preexistenta
-transforma r celulara in r umorala
-cresc IgG si IgM- diminueaza rezistenta tes si favoriz aparitia ulceratiilor
2.Fumatul
-actioneaza prin substantele degajate in timpul arderii
-apare un leucocit cu capacitate de fagocit scazutaleucocit lenes(in diabet)
-cantitatea de Ca e mai mare depunere de concrement tartric mai mare
3.Stresul
- nutritia si capacitatea de aparare a tes sunt deficitare
- creste cantitatea de corticoizi care fav cresterea exagerata a unor tipuri de
organism care faciliteaza si aparitia gingivitei ulcero necrotice
-in plus in stres obiceiurile vicioase se accentueaza(fumat)

Simptomatologia

1.subiectiv
- senzatie dureroasa la niv papilelor si marg libera a gingiei-inaintea ulceratiilor
-gust metallic si modif senzatiei gusturilor

2.obiectiv
-la niv vf papilei interdentare pe versantul care priveste spre dinte apare o
microulceratie acoperita de pseudomembrane galben albicioase, inconjurata
intotdeauna de un halou hyperemic

-leziunea se intinde spre marg libera, spre gingia atasata, putand descoperi osul
alveolar.
-papile decapitate
-ulceratiile pot cuprinde muc obrazului sau se pot extinde la amigdale si faringetabloul anginei Vincent
-ulceratiile sunt extreme de dureroase, sangereaza la orice atingere, pacientul
renunta la periaj
-halena accentuate caracteristica
-apare hipersalivatia
-ggl loco regionali mariti durerosi
-cazuri grave-ascensiune febrila
-probleme de nutritie
-datorita ulceratiilor GUN este urgenta

Morfopat
1.epiteliu
-fibrina la supraf +multe microorganism+cel.epit.necrozate
-sub ulceratie degenerescenta hidropica(inloc.stratului bazal cu lichid)
-spatiile intercelulare se maresc si apar PMN, care in mod normal nu apar in ep.

2.tesutul conjunctiv
-capilare dilatate, infiltrat leucocitar, la periferie apar multe cellule plasmatice care
caracterizeaza gingivita cronica
-prezenta predominant a spirochetelor in pseudomembrane si in tes.conj sanatos

Diag.pozitiv
-pe baza simptomatologiei subiective si obiective

Diag.diferential
-se face cu-ulceratia din leucemie
-ulceratia din agranulocitoza
-in aceste cazuri apare de obicei la niv unui singur dinte, marginal in gingia atasata,
e profunda,areactiva, fara halou hyperemic, poate atinge periostul sau osul

Tratament
1.de urgenta
-obiectiv-restabilirea igienei orale realizata de catre medic
-se incearca indep.pseudomembranelor tamponand ulceratia cu tampoane imbibate
in apa oxigenata 3% si apa calduta si cloramina2%0 .
-tamponarea se realizeaza dupa desensibilizarea cu o subst anestezica de contact
-indicam pacientului sa clateasca cav buc din ora in ora cu hiperol sau cloramina
-bai bucale cu clorhexidina 0,12% 2x/zi
-durerea-tamponarea ulceratiei cu glicerina boraxata 10% sau glicerina cu
romergan, glicerina cu fenergan

---cloramina 2%0 , 1 tb la 200 ml apa, cloramina este tablet si nu se fac clatiri

intempestive.
---NU facem extractie-septicemie.Aici exista o bacteriemie tranzitorie,avut grija

2.de combatere a infectiei

-local pe ulceratie sol de metronidazal 8%
-ameliorarea starii generale a pac-alim cu consistent scazuta
-vit B,C si A vit C numai parenteral-dat acidifierii mediului fav dezv bact
-tratament antimicrobian de electie-metronidazal 500mg2x1/zi 6-7zile-distruge
anaerobii din tractul digestive-greata,cefalee, gust neplacut,diaree

3.de combatere a recidivelor

-apar in momentul in care spatiile interdentare se deschid prin disparitia papilelor
-igiena personala si profesionala
-se impune corectarea arhitecturii a parodontiului de invelis(si profund) pt a
recontura marg gingivala si suportul osos.
-gingivoplastie simpla
-gingivoplastie cu osteoplastie

Schema de tratament-dupa Carazza

Sedinta 1
-desensibilizarea zonelor de ulceratie prin anestezie de contact
-tamponarea ulceratiilor cu H202 3%
-indicatie expresa de clatire a cav buc cu H2O2 si eventual clorhexidina
-admin pe cale gen de metronidazol 7 zile
-daca afectarea starii generale este evidenta-penicilina 500 mg din 6 in 6 ore sau
eritromicina
-1g de metro si 2 g de penicilina / zi

Sedinta 2 (dupa 1-2 zile)

-se evalueaza stadiul afectiunii si se remarca disparitia pseudomembranelor
ramanand zone eritematoase
-detartraj sumar-indep cu grija a concrementului tartric masiv care are contact cu
gingia(zace pe gingie)
-CI detratraj minutios , datorita durerilor in zona si pt ca vehiculam cu
instrumentele miicroorganismele din stratul superf in cel profund

Sedinta 3 (peste inca 1-2 zile)

-ulceratiile se epitelizeaza acest moment se face detartraj minutios , indep
tartrului supra si subgingival, se poate face si un chiuretaj subgingival in camp
inchis doar daca e cement necrotic

Tuberculoza cav orale

-bacilul Koch(Mycobacterium tuberculosis), germene acidorezistent

-mai rar Mycobacterium bovis
-fecvent-pulmonara
-alte localizari-intestinala , tonsilara , cutanata
-poate fi primara sau secundara
-medicul se poate infecta de la un bolnav cu tuberculoza prin tampoane, saliva
care contin bacilul acidorezistent
-muc bucala se poate infecta in orice punct limba, buza, palat, gingie, frenulum
-la niv gingiei exista o forma nodulara si una papilara
-primul contact cu agentul pathogen poate fi la orice varsta, determina o primo
infectie ceea ce confera organismului o oarecare imunitate

Primo infectia
-localizarea primara este rar intalnita in cav buc
-localizarea de predilectie-semimucoasa buzei, comisura bucala, gingie, fundul de
sac vestib, iar la copii mici frecv la muc obrazului
-la poarta de intrare a micobacteriei, mucoasa este rosie aprinsa, edematiata, iar in
scurt timp apare o ulceratie nedureroasa, profunda sau superficial
-ggl submandibulari-adenopatie neuniforma, palpandu-se ggl de marime diferita,
indurate, dand senzatia de confluenta a acestora
-persistenta bolii-cazeificarea ggl, eroz teg si exteriorizarea continutului cazeificat,
realizandu-se abcesul rece

Infectia secundara
-intereseaza muc bucala, oasele maxilare(granulom,osteita) si tegumentele
Infectia secundara a muc cav buc
-la bolnavii cu tuberculoza pulm prin sputa-bacilul Koch se localiz pe supraf
unor lez minime persistente ale muc
-cale hematogena-BK submucos-la locul de cantonare o proliferare tisulara
urmata de ulceratia muc
-prin sputa , cel mai frecv
-lez apar la locul de predilectie
-propagare hematogena-limba, bolta palatine, muc buzei, muc obrazului, gingie
-ulceratie superf sau profunda cu marg ridicate, cu tendinta de expansiune f
redusa si indelungata in timp, totodata nedureroasa
-ulceratia in limba supusa traumatismelor frecvente poate fi confundata cu un ulcer
traumatic sau cu un carcinom insa traumatismele produc o inflamatie a muc sau o
lez nefisurala
-localizarea gingivala-rar intalnita
-prolif papilara sau nodular hiperemica difuza a tes gingival
-ulcerul e dureros, tbc nu doare

Tuberculoza oaselor maxilare

-poarta de intrare frecvent intalnita este lez inflamatorie periapicala
-la acest nivel bacilul Koch poate ajunge pe cale hematogena prin fen de anacoreza
Ascoli sau pe cale pulpara din cav buc
-lez produsa peste la acest nivel este granulomul periapical tuberculos, frecv
intalnit la bolnavii cu alte localizari tuberculoase

-aceasta lez periapicala este nedureroasa, cu dimensiuni considerabile, lezand

substanta osoasa prin expansiunea ei relative rapida

Osteomielita tuberculoasa a oaselor maxilare

-apare de obicei la bolnavii suferinzi de tbc pulm sau alta forma diseminata
-diseminarea-pe cale hematogena
-tabloul clinic este cel al unei osteomielite cronice tipice, iar cel HP pune in
evidenta caracteristicele micobacteriene
-boala evolueaza spre fistulizare, in cav buc producand o ulceratie a muc sau
determina expansiune cutanata, drenandu-se spre exterior

** tbc a cav bucale-evolueaza lent, asymptomatic, cu ggl mariti,de diferite

dimensiuni, nedurerosi,se pot cazeifica

Lupusul vulgar
-infectie cu bacilul tuberculos
-localizare-tegument
-apare la tineri si adulti sub forma unor lez papulare care se ulcereaza
-apare in special pe fata , dar poate aparea si in alte reg ale organismului

Goma
-localizare-limba si bolta palatine
-de marimea unei alune
-se ramoleste,se ulcereaza si elimina un continut purulent,vascos

Histopatologie(HP)
-lez specifica -tuberculul
-modificare histopat bine circumscrisa
-o zona central cazeificata
-cu r inflamatorie in jurul zonei superf continand histiocite si cel Langhans
-nr acestor cel gigante e mai redus fata de nr mare al histiocitelor

Diag pozitiv
-tablou clinic characteristic-lipsa durerii
-evidentierea germenilor din saliva prin frotiuri colorate cu coloratia Ziehl Nielsen
-inocularea animalelor de experienta
-orice lez orala suspecta de a fi tuberculoza necesita o exam generala a bolnavului

Diag diferential
1.cu leziuni maligne
-orice lez persistent ulceroasa poate fi si maligna
-diferentiere pe baza semnelor clinice caracteristice-lez maligna prezinta o
induratie a tes subiacente si inconjuratoare, iar lez tbc nu prezinta aceste
caracteristice ci dimpotriva e moale
-biopsia este decisiva
2.cu sifilisul
-sancrul primar sifilitic poate imbraca aspectul unei lez primare tbc
-testele serologice, tuberculino-reactia,inocularea la animale de experienta
precizeaza diagnosticul

3.cu leziuni micotice profunde

-Sporotricoza, Blastomicoza pot produce lez ulcerative si granulomatoase
asemanatoare lez tbc
-cultivarea ciupercilor, biopsia,testele cutanate, inocularea animalelor de
experientea- pot elucida diagnosticul

Tratament
-mediul ftiziolog
-tuberculostatice, antibiotic
-tratament de lunga durata(minim 6 luni)

Sifilisul bucal

-poate fi congenital / dobandit

-manifestarile bucale ale bolii,in sifilisul dobandit, se intalnesc in toate cele 3 faze
clinice ale infectiei cu treponeme

Etiologie
-Treponem Pallidum-spirocheta cu o mobilitate excesiva, afinitate pt organele cu
mobilitate maxima(limba)
-se dezvolta f bine in mediul umed
-spirocheta anaeroba
-se vizualizeaza prin impregnare argentica
-NU se coloreaza cu reactanti obisnuiti

Tablou clinic
-perioada de incubatie medie 21 zile(12-40)
-3 stadii
-intre sec si tertiar-perioada de latenta
1.Sifilisul primar
-la poarta de intrare a spirochetelor isi face aparitia sancrul primar
-cea mai frecv localizare a sancrului este la niv reg genitale sau anale
-urmatoarea incidenta-la niv cav buc semimuc buzei,limba,palat,reg tonsilara
-papula mica de culoare rosie(carniforma)
-expansiune rapida , net delimitata , marg indurate , nedureroase

-persistenta leziunii duce la ulceratia acestia

-pe hemimuc buzei sancrul e acoperit de cruste
-adenopatia satelita submentoniera sau submandibulara
-ggl limfatici neobisnuit de tumefiati, indurate,indolori poliadenopatie cu un ggl
mai mare (diag dif)
-se vindeca spontan dupa 2-4 saptamani
-atat sancrul primar cat si ggl limfatici contin spirochete evidentiabile cu
microscopul cu camp intunecat
-boala netratata in aceasta faza duce la retrocedarea fen primare, evoluand spre
faca secundara

2.Sifilisul secundar
-inmultirea considerabila a spirochetelor=sifilis secundar la 6-8 sapt
-durata sifilisului secundar este de la cateva sapt pana la 1 an
-simptomatologia clinica este asemanatoare unei stari gripale :
-cefalee , dureri faringiene , artralgii , eruptii generalizate ,
-muc bucala-apare o inflamatie difuza-faringe,laringe,tonsile
-inflamatia poate varia de la forme usoare la forme extinse difteroide cu
pseudomembrane si focare de necroza
-pe muc bucala-evolueaza de la macule eritematoase(rozeole sifilitice) spre papule
caracteristice formei secundare
-papule-ovale/rotunde, culoare alb-gri, bine conturate, marime de la bob de mei la
bob de linte, putin proeminente
** afta-apar maxim 5, cu ulceratie, cu pseudomembrane

-pe valul palatin si in faringe-pana la marimea de bob de fasole, cu supraf macerate

acoperita de un epiteliu gri-albicios(plaque muquese)
-pe limba apar :
-lez depapilate stralucitoare si eritematoase
-lez gri albastrui
-toate aceste manifestari ale fazei secundare sunt f contagioase cu un nr mare de
spirochete

Sifilisul latent
-asimptomatic
-singurul semn al bolii fiind pozivitatea r serologice
-persista timp indelungat, poate aparea si negativizarea r serologice
-durata este de ani
-peste 50% din bolnavii sifilitice netratati trec prin aceasta faza, insa dupa un
anumit timp boala reapare fie prin lez minore mucocutanate, fie complicatii grave,
uneori letale

3.Sifilisul tertiat
-manifestari bucale-goma sifilitica
-glosita sifilitica
Goma sifilitica
-localiz frecv linguala, la jonct velopalatina,pe lueta,pe amygdale
-clinic-tumefiere nedureroasa bob de fasole pana la o nuca verde, neteda, cu
suprafata stralucitoare,elastic

-dupa 2-3 sapt se ulcereaza

-localiz pe bolta palatine-erodarea osului si comunicare oro-nazala
-lez gomatoase multiple-infiltratii mai profunde, difuze si distructii mai grave

Glosita sifilitica difuza

-acumulare de spirochete in limba, determinand :
-vasculita locala , fen asemanatoare endarteritei obliterante
-ischemie relative , atrofie pronuntata
-pe suprafata limbii- santuri longitudinale
-atrofia papilelor-lipsa de autoaparare-lez leuucoplazice
-leucoplazia aparuta in asemenea conditii are un inalt grad de malignizare
-asocierea sifilis-leucoplazie ->carcinoma al limbii(complicatie frecv in glosita
sifilitica)

Histopatologie
1.Sifilisul primar
-acantoza la marg lez
-infiltrat limfoplasmocitar
-spirochete

2.Sifilisul secundar
-infiltrat limfoplasmocitar
-edem al endoteliului vaselor superf si profunde

3.Sifilisul tertiar
-un proc granulomatos in tes subepitelial si subcutanat
-NU avem necroza cazeoasa in central lez

Diag pozitiv
-evidentierea T.Pallidum din exudatul lez prin exam microscopic
-aceasta examinare este recomandata doar in cazul localizarii suncrului primar si a
manifestarilor secundar pe buze si limba
-testele serologice-devin positive imediat dupa aparitia sancrului primar

Diag diferential
1.Sifilisul primar se face cu : carcinomul buzei inferioare
-biopsie
-teste serologice
2.Sifilisul secundar se face cu : -lichen plan
- stari alergice maculo-papulomatoase
-anamneza
-alte lez cutanate
-seroreactia pozitiva
3.Sifilisul tertiar se face cu : -carcinom bucal
-lez granulomatoase profunde de origine microbiana
-biopsie
-culturi pe medii , teste serologice

Tratament
-conform directivelor date de Ministerul Sanatatii

**sifilisl congenital triada Hutchinson(dinti in fierastrau, keratita

parenchimatoasa, surditate labirintica)
**leziuni in forma de S specific sifilisului

C 04.04.2012

Infectiile herpetice

-herpesul este un virus ARN

-cuprinde :
-herpes simplex tip I - lez la niv fetei,buzelor, cav buc,teg de deasupra taliei
-herpes simplex tip II in sfera genital si sub talie
-varicela zoster
-mononucleoza infectioasa- virul Epstein Barr
-citomegalovirus-lez herpetiforme la pac imunosupresati si lez ale gl
salivare la cei cu HIV
-infectiile produse de virusul herpetic sunt primara
- recurenta

Infectia primara
-primul contact dint organism si virus in lipsa oricarui anticorp
-la copii
-lez grave, chiar fatale

Infectia recurenta
-virus de tip 1,2 si varicela ajung in organism NU dispar, ci migreaza de-a lungul
ramurilor sensitive ale nervilor spre ggl paravertebrali unde se integreaza in cellule
nervoase si raman in stare de latent si nedetectabili
-virusurile devin active cand organismul este supus unor factori care scad
imunitatea sau activeaza virusul
-in caz de infectie recurenta NU se produce o reinfectare ci doar o reactivare a
virusului
-mai pot produce
-meningoencefalita

-keratoconjunctivita

-eczema herpetica Kaposi

- herpes diseminat al nou nascutului ,

deoarece pana la 6 luni are anticorpi de la mama, dupa 6 luni titrul de anticorpi
scade pana la 0
-in sfera genitala,virusul tip II, poate produce lez de col uterin,vagin,vulva,penis.
Lez de col e f grava ->cancer de col
-virusul se gaseste in lichidul din vezicula,saliva,secretii genitale

Gingivostomatita herpetica

-la copii-la 6 luni-6 ani, dar mai frecvent 2-6 ani si la adultul tanar 17-22-25 ani, in
colectivitati in care unul dintre membri sufera/a suferit de gingivostomatita
herpetica
-nu are character epidemic ci apare doar la cei care vin in contact cu purtatorul sau
cel care are afectiunea manifesta
-debut brusc- adinamie,dureri faringiene, simptomatologie care se poate extinde
pana la 8 zile

-in cav buc- gingivita hiperemica f pronuntata, gingia rosie sangeranda

-vezicule de marime de la o intepatura de ac la un bob de mei, uneori bob de lintese sparg si apar eroziuni, pot lua aspect policiclic mereu inconjurate de halou
hyperemic
-datorita eroziunii-sensibilitate la masticatie si cand se consuma alim acre/sarate
durerile sunt accentuate de masticatie-probleme de alim a copilului
-lez la copil NU trebuiesc confundate cu cele de natura bacteriana pt ca la copil nu
apare niciodata GUN

Diag pozitiv
-pe baza simptomatologiei

Diag diferential
-eritem multiform lez initiala reprezentata de bull-eye, dar aceste lez apar si pe teg
-afta minora-marime pana la un bob de mazare,ulceratia inconjurata de un halou
hyperemic, maxim 5 afte in cav buc,pe muc mobile nekeratinizata, exceptie pe
gingie
-afta majora Sutton-pana la 10 mm,unica,are pseudomembrana alba
-herpangina-lez ulcerative inconjurate de halou hyperemic pe valul palatin,
amygdale, totul aparand pe un fond eritematos care descreste dinspre post spre ant
Morfopatologie
-veziculele apar in structura epiteliala, daca se sparg si raclam buza-colorare-cel
gigante cu nuclei balonati
-vasodilatatie,infiltrate limfoplasmocitar
-eroziunile se acopera de pseudomembrane de fibrina si bacteria

Tratament
-tratament suportiv-consum de lichide,mancaruri consistente
-clatiri din 2 in 2 ore cu cloramina 2 %0
-metronidazol din doza adultului 2-3x/zi
-in cazuri grave antiviral-Aciclovir

-Profilaxie-evitarea contactului cu pers contactate,rezervoare vii

Herpesul recurent

-virusul herpetic cantonat in ggl paravertebrali/extradurali in anumite circumstante

paraseste aceste zone si migreaza in zone care sunt inervate de filete nervoase ce
pornesc din acesti ggl
-factorii care pot det deplasarea sunt:
-traumatisme locale , oboseala , menstruatie , graviditate, emotii
-alergii , infectii ale cai resp sup , expunerea la UV si radiatii solare
-afectiuni de ordin general insotite constant de reaparitia herpesului recidivant :
-pneumonie , malaria , meningita
-apare

-la niv buzei-herpes labial

-la niv nasului-herpes nazal

-debut-simptomatologie prodromala-furnicaturi,arsura,usor edem,vezicula-se

sparge si apar eroziuni care formeaza placard cu contur policiclic la niv buzei
-placardul se acopera de cruste(maronie)
-lez apar pe gingia atasata,palat, rar pe muc mobile

Diag pozitiv
-localizare si citodiagnostic(cellule gigante cu nuclei balonati)
Diag diferential
-afta- nu apare pe gingie, apare pe muc mobile
Tratament
-faza prodromala-unguent cu Aciclovir
-cand apar lez se admin Aciclovir pe cale gen caps 200mg 5x/zi 10-12zile
-vit C iv
-B12 1000 gama/sapt (pt nervi)
-extraoral unguente cu atb si sulfamide (Baneocin)
1g/zi de antiviral

Zona zoster

-primoinfectia cu varicela-zoster varicela prurit la niv teg in special pe fata,

urmata de vezicule si eroziuni care se acopera de cruste. Lez se vindeca fara urmari
daca nu sunt deranjate
4g/zi de antiviral
-apar pe n oftalmic,maxilar si mandibular
-lez pot apare intercostal,lombar e afectata vezica urinara
-pe traiectul acestor nervi apare o durere atroce insuportabila care nu este insotita
de nicio alta modificare

-persistenta durerii 2-3 zile duce la diag si acte terapeutice gresiteextractii/apendicectomie

-dupa disparitia crustelor se vindeca fara cicatrice, dar ramane o durere restanta
-aparitia bilateral a zonei zoster semn terminal
-respecta linia mediana
-nu depaseste linia mediana : pe jumatate de lb, de palat
-depozitele se sterg

Tratament
-antialgice
-spalaturi cloramina 2%0
-vit B, vit C
-Aciclovir 10-12 zile
-Famciclovir compr 500mg 3x1/zi
Herpangina
-Coxakie A
-la copii , vara
-debut-semne generale-cefalee, tuse, disfagie,rinita, dureri abdominal, mialgii
-in cav buc la niv amigdalelor, lueta,palat moale,o parte din palatal dur apare cu
fond eritematos care descreste treptat spre anterior
-pe acest fond apar vezicule,se sparg si apar eroziuni
-nu apare pe gingie
-4-6 zile se vindeca spontan

Tratament
-repaus la pat
-antipiretice
-antiseptice bucale
-vit B si C

Mononucleoza infectioasa

-virusul Epstein Barr

-la copii
-febra,adenopatie generalizata,leucocitoza cu predominant monocitelor
-debut brusc cu febra,dureri faringiene, stare generala alterata, cefalee,ggl
retroauricular,submandibular,laterocervicali crescuti de vol,durerosi
-restul ggl(ex inghinali)-adenopatie mai redusa
-oral-ulceratii herpetiforme asemanatoare aftelor, aparand si o faringita
pseudomembranoasa
-tratament la infectioase

Curs 11.04.2014

Afta

-este dureroasa
-ulceratia-gamalie de ac pana la bob de mazare, exceptie 10 mm
-inconjurata de lizereu rosu,infiltrate
-acoperita de un exudat fibrinos adherent,de cul alb-galbuie
-muc din jurul reg, exceptand lizereul, este de aspect normal

Sediul de predilectie
-muc labiala , muc jugala , fund de sac vestibular
-varful, marginile si frenul limbii

Localizari atipice
-dosul limbii
-niciodata la locul de trecere a mucoasei spre tegument

-frecvent primavera si toamna

-indivizi de varsta medie, de ambele sexe, rar copii
-semn premergator al unor boli generale- boala Addison, viroze, colite
disbacteriene, gastrite anacide

Etiopatogenie
-confuza
-factori posibili
-factori predispozanti/favorizanti

Factori posibili
1.infectia bacteriana
-forma L de streptococ hemolytic sau sanguis
-izolat in mod constant din ulceratiile aftoase tipice
2.infectia virala
-incriminate virusul febrei aftoase, al herpesului simplex, un virus specific
-virusul herpetic nu a putut fi izolat din ulceratiile aftoase
3.anomalii imunologice (in asta credem noi)
-Lehner r. autoimuna fata de propriul epiteliu
-IgG si IgM se leaga de cel stratului spinos la pacientii cu afte
-argument indirect-efectul favorabil al terapiei cortizonice si imunosupresoare

Factori predispozanti(favorizanti)
1.traumatismele
-75 % din cazuri
-muscaturi accidentale , procedee chirurgicale orale , perierea dintilor , punctie
anestezica , traumatisme dentare

2.conditii endocrine
-ciclul menstrual
-incidenta mai mare in perioada premenstruala
-la gravid-scadere a aparitiei afectiunilor in timpul sarcinii cu revenire
spectaculoasa, rapida dupa o nastere
3.factorul psihic
-rolul unor problem acute psihice
-greu de analizat
4.factorul alergic
-multi pacienti prezint astm, alergii la medicamente sau alimente
-este extreme de frecvent

Clasificarea
-in functie de tabloul clinic :
-afte cornice recidivante minore
-afte cornice recidivante majore
-ulceratii herpetiforme recurente
-ulceratii recurente associate sdr.Behcet

1.Aftele minore
-ulceratii de culoare alb galbuie
-marime de la gamalie de ac la bob de mazare, de la 2 la 5 mm in diametru
-mereu halou hyperemic
-nu s-a putut observa formarea de vezicule ca precursor al ulceratiei
-de-a lungul jonctiunii muco-gingivale apar mult mai alungite
-frecvent pe limba si pe fren
-subiectiv-preliminar senzatia de arsura, apoi o durere intensa
-apar invariabil in mod recurrent
-la majoritatea pers apare o singura afta, 1-2x/an, incepand din adolescenta
-ocazional apar grupate (maxim 5 afte)
-se vindeca si spontan, fara cicatrice,restitution ad integrum,in 14 zile

2.Aftele gigante(Sutton)
-8-20 mm
-descrise de Sutton si Jacob
-debut printr-un nodul inflamator submucos care elimina un dop necrotic, lasand
in urma o ulceratie crateriforma profunda, extreme de dureroasa, uneori mutilanta
-apare pe pilieri sau val palatin
-dupa 3-6 sapt se vindeca printr-o cicatrice retractile, scleroasa
-hipersalivatie, jena in deglutitie, fonatie, trismus, halena fetida
-in cazuri rare apare adenopatie regionala
-apar si afte faringiene/laringiene cu infiltrate limfo-plasmocitare si rare macrofage

-histopatologie
-exudat fibrinos , infiltrate inflamator , lez vasculare capilare
-diag pozitiv
-semne clinice tipice
-incertitudine-biopsie (celule tipice Anitskov)
-diag diferential
-stomatita herpetica, angina herpetica,lez traumatice , epiteliom , lez sifilitice

3.Eruptiile herpetiforme recidivante

-lez multiple pe orice suprafata a mucoasei
-persista 2-3 ani
-sunt mici si extrem de dureroase
-f dureroase in comparative cu marimea lor
-lez dispar dupa bai bucale cu tetraciclina(diag dif cu herpesul , in herpes nu
dispar)

4.Sdr Behcet
-triada cav bucala, ochi si genital (toate cele 3 deodata)
-NU au cel Anitskov !!!
-tratament-corticoterapie
-diag dif Steven Johnson (veziculo-papulara)
- During Brock(papulo-maculomatoasa)
- eritem multiform(bula,papula,vezicula)

Tratament
-pe limba sau fata interna a obrajilor vehicul de tip guma de mestecat
-in cazurile rebele-infiltratii sublezionale cu hidrocortizon , atb si xilina,
vitaminoterapie
-prevenirea recidivelor-vitaminoterapie
-vit B6 , 10 fiole intr-o cura, zilnic o fiola im
-vit C , 500 mg zilnic timp de 6-8 sapt
-corticoterapia pe cale generala a dus la rezultate inconstant si tranzitorii, recidivile
survenind cu aceeasi frecventa
-prin asocierea corticoterapiei cu imunosupresoare din categoria
citostaticelor(Metrotrexat) sau cu ser antilimfocitar, unii au autori au obtinut
rezultate satisfacatoare
-s-au mai utilizat antihistaminice, sedative
-alti autori recomanda tratam antivirotiv(Virustat, Flutamida)
-lizozim administrat sublingual sau i.v.
-interferon , transfuzii de sange , vaccine antivariolic
-desensibilizari microbiene sau cu antigene tisulare

*pt adulti tineri care fac frecv afte dam Decaris

150mg , 1 tb/zi, timp de 3 zile
apoi 2 sapt pauza
si repetam tratamin total 2 luni

-imunoglobuline
-4 fiole gamaglobulina(2ml/fiola) i.m. , doza fiind repetata la un interval de
7 zile, cu rapel la 4 si la 8 sapt
1doza , 7 zile pauza , a 2 a doza, pauza , a 3 a doza, pauza, a4a doza(2 luni)
ziua 1

ziua 7

ziua 30

-pentoxifilina
-200-400 mg/3x zi , timp de 2-3 zile
-spray oximed pe orice ulceratie din cav bucala
- pt afte, pt ulcer traumatic

ziua 60

Candidoza cav bucale

-candida albicans : obligatoriu in conditii de sanatate normal in cav buc, in tractul

intestinal si in vagin
-simpla prezenta NU inseamna afectiune
-la niv cav buc echilibrul e mentinut de Lactobacillus acidofilus
-la adult poate afecta cav buc, plamanii, tractul intestinal,urinar si genital
-in vagin candida se inmulteste in caz de graviditate, diabet, folosirea exagerata a
contraceptivelor
-copilul infectare la nastere, dar simpla prezenta a candidei pe tegumentele
copilului NU inseamna afectiune
-sugarii se imbolnavesc la niv cav buc pri folosirea tetinelor/biberoanelor care nu
sunt curate
-la aprox 6 luni de la nastere candida dispare de pe tegumentul sugarului,
ramanand doar la niv regiunii anale
-adult factori ce determina aparitia candidei
-diabet
-graviditate
-tratament indelungat cu atb si corticoizi
-casexia , igiena bucala defectuoasa
-regim bogat in carbohidrati
-proteze adjunct

Forme clinice
1.Acuta pseudomembranoasa(soor) la copil
-atrofica la pacientii tratati cu atb
2.Cronica keratotica a purtatorului de proteza
- cutanata
- glosita rombica mediana
- candidoza mucocutanata

Candidoza acuta pseudomembranoasa

-depozite de micelii de culoare alba
-aspect de lapte imbranzit
-apare-fata int a buzei , muc obrazului , palat , limba
-la palparea limbii se percepe aspect de limba de pisica
-prin stergerea depozitelor de micelii se indeparteaza cu usurinta ramanand o zona
eritematoasa usor sangeranda diag dif intre candidoza si leucoplazie
-la adult ne gandim la o afectiune generala debilitanta(leucemie, HIV)

Candidoza acuta atrofica

-atb + corticoizi
-in cursul sau dupa admin de tetraciclina
-atb perturba echilibrul dintre ciuperca si microorganisme-scade lactobacilul si
creste ciuperca
-zone de descuamare la niv mucoasei

-in functie de modul de administratie al atb apare si aspectul clinic :

-cale generala-zona de atrofie extinsa
-cale locala-localizare pe palat sau limba
-la niv gingiei-prognostic rezervat-supresie imunologica severa
-placarde de culoare rosie cu mucoasa subtiata usor atrofica

Candidoza cronica keratotica

-pt ca procesul de hiperproductie sa apara trebuie ca ciuperca sa patrunda in
interiorul muc si sa creasca numeric
-in situatia in care exista factori iritativi locali, igiena bucala e defectuoasa,
xerostomie
-aceste conditii sunt intrunite la fumatori si purtatori de proteze adjunct
-de obicei in dreptul comisurii pe un obraz, sub forma unui placard usor ridicat de
culoare alba care la palpare da senzatia de neregularitate sau de prundis
-placardul poate prezenta pete/spoturi rosii eritematoase care pot crea confuzie cu
leucoplazia sau eritroplazia sau leucoeritriplazia
-diag dif-prin histopat, pt candidoza keratotica NU se poate indeparta prin stergere
-eritroplazia-fond eritematos si nodul de culoare alba
-trebuie efectuat pt ca eritroplazia sau leucoplazia au potential de
malignizare

Candidoza purtatorului de proteza

-maxilara , mai putin mandibulara
-apare-pe fata mucozala si pe muc propriu zisa se dezv candida
-evol in 4 stadii :
-stadiul 1-pe camp protetic in dreptul orificiului de deschidere a gl salivare
apar zone eritematoase
-stadiul 2-intreaga muc in contact cu baza protezei e eritematoasa, exista o
demarcatie neta intre muc acoperita si cea neacoperita
-stadiul 3-apare hiperproductie papilara in special in zona mediana a
palatului(contact mai strans)
-stadiul 4-proliferare in aspect nodular.Apare si depapilarea limbii si cheilita
angular
-aspectul muc + modificarea limbii +cheilita=TRIADA caracteristica candidozei
purtatorului de proteza
-pacientul acuza arsura continua la niv zonei afectate

Candidoza comisurala (perles)

-apare unghiul gurii , culoare rosie
-apar ragade eritematoase mai putin intense spre periferie
-cauza principala candida nedetectarea corecta a DVO, un obraz flasc,
avitaminoza, anemia feripriva

Glosita rombica mediana

-apare pe fata dorsala limbii , inaintea V-ului lingual
-lez e asimptomatica
-placa de forma ovoida/rombica
-culoare rosiatica / mai alba
-zone papilate mamelonate usor ridicate
-zona e lipsita de papile filiforme

Candidoza mucocutanata
-apare la deficienta imunitara celulara innascuta sau dobandita (la pac cu
capacitate de aparare f scazuta)
-lez apar in cav buc sub forma de candidoza atrofica sau hiperplazica la niv
obrazului si/sau al limbii
-la niv tegum-degete unghii,interdigital
-tipic e la niv comisurii granuloame candidozice pline cu ciuperci-apar apoi fisuri
si apoi zone eritematoase
-pe muc bucala in apropierea comisurii si pe limba isi fac aparitia placile
hipercheratozice
-NU SE STERGE
-diag dif-leucoplazia paroasa a limbii

Tratament
-pseudomembranoasa
-la copii se trateaza prin aplicarea de antimicotice uzuale :
glicerina boraxata 10% + praf de nistatita pt potentarea efectului
-violet de gentian1% sau Lugol(iod + iodura de potasiu)
- la adulti -stamicina 3x2 tb/zit imp de 7 zile
-nistatin 500.000-1.000.000 UI 4-6x/zi timp de 6 zile
sau inca 24h dupa disparitia semnelor de candidoza
- clotrimazol 5x/zit imp de 14 zile
-badijonari cu glicerina boraxata, bai bucale cloramina 2%0
-badijonari cu sol violet de gentian sau cu sol Lugol
-nistatin- preferabil aplicare locala sub forma de praf / sol ce se presara pe supraf
mucozala inaintea aplicarii protezei
-proteza trebuie spalata cu acid boric
- sol 10% din ACE(hipoclorit)
-cloramina 2%0
-nistatin sau crema
-protezele infectate trebuie inlocuite
-proteza noua-baza din acrilat transparent , supraf mucozala lustruita.
-cand afectarea campului protetic serioase se poate recurge la baza metalica
-campul protetic hipertrofic-se impune excizia obligatory a zonei hipertofiate
-profilactic- antimicotic pe supraf mucozala 1-2x/sapt in cazul unui tratam lung cu
atb, corticoizi,citostatice

Leucoplazia

-lez diskeratozica-aparitia unei pete albicioase pe muc buc

-poate sa apara si pe muc uterine,a cailor urinare, a cailor resp sup
-frecv mai mare 40-50 ani, rar la tineri
-incidenta mai mare la barbati
-lez precanceroasa, cu potential de malignizare 6% (2,5-100 %)

Etiologie
-factori externi iritativi
- fumatul , alcoolul, infectii ale cav buc , iritatii locale , galvanism , radiatii
-factori predispozanti generali
-sifilis , deficient vitaminice , tulb endocrine
Fumatul
-tutunul si produsele rezultate prin combustia acestuia(gudron,rasini)
-contactul direct al muc cu tutunul
-fumatul cu pipa-cel mai nociv pt muc buc
-stomatita nicotinica-la inceput inflamatie si cul rosie a palatului , apoi apar mici
formatiuni nodulare/papulare de cul gri albicioasa care prez in mijloc un punct de
cul rosie(mici gl salivare a caror duct a fost obstruat si inconjurat de cel
inflamatorii)
Alcoolul
-bauturi alcoolice distilate

Iritatii cornice
a)traum cornice-muscarea repetata a obrazului datorita malocluziei, proteze adjunct
incorecte
b)alim fierbinti
Sifilisul
-mai ales cand se asociaza cu glosita sifilitica
Carentele vitaminice
-deficienta de vit A si B complex
Hormoni
-hormonii sexuali feminini si masculini au effect keratogenic
Galvanism
Candidoza

Tablou clinic
-se manifesta diferit d.p.d.v. al localizarii, al extinderii , al formei clinice
-3 forme clinice :
-leucoplazia difuza(simpla)
-leucoplazia verucoasa
-leucoplazia ragadiforma(ulceroasa)
Forma difuza
-pete albe difuze, opalin transparent pana la o alb-lactescent-sidefin
-mus buc e uscata, mata, cutata, usor ingrosata
-aspect de mosaic datorita unor fisuri pe supraf muc

Forma verucoasa
-aspect verucos, se ulcereaza si sangereaza
-pe acest placard pot apare zone de degenerare maligna
-o transformare maligna se traduce prin - induratia str subiacent
- aderenta accentuate
-rata de malignitate 4%

Forma ragadiforma
-pe muc obrazului keratinizata apar ulceratii dureroase
-comisura buc, buza inf, regiuni supuse unor traumatisme in timpul vorbirii
-degenerare maligna 30%

Semne functionale
-NU are simptome subiective
-cand supraf leziunii se ulcereaza, cand apar fisuri, apar dureri, mai ales in contact
cu alim condimentate

Histopatologie
-in tes epithelial
-hiperplazia epiteliala
-acantoza
-hiperkeratoza

-in tes conjunctiv

-poate fi intalnita o infiltratie microcelulara

--demarcatie neta, este diag dif cu lichen plan

Diag pozitiv
-pe baza semnelor clinice, insa biopsia ofera diag de certitudine
-lez este in zona anterioara, diag dif cu lichen plan
Diag dif
-lichen plan , micoze bucale
-lez traum survenite in urma obiceiurilor vicioase
-boala Fordyce

Tratament
-scopul-elim factorilor iritativi din cav buc
-renuntare la fumat, la alim fierbinti, condimentate, renuntarea la alcool
-indepartarea spinilor iritativi dentari
-indepartarea lucrarilor metalice- datorita bimetalismului
-infectii micotice supraadaugate-glicerina boraxata, violet de gentian
-complexul vit B si vit A
-cand lez e suspecta de malignizare se recurge la indepartarea chirurgicala, urmata
de radioterapie

Lichen plan

-deosebit de important pt medical stomatolog, deoarece lez mucozale preced lez

cutanate
Etiologie
-cauzele nu sunt elucidate
-factorii incriminati
-stresuri diverse, iritatii locale cornice, factori infectiosi(micoze,virusuri)
-ereditar
-in present este considerate autoimuna
Tablou clinic
-lez cutanate
-debut brusc sub aspect exantematos
-papule diam 2-3mm,rosu-violaceu,lucioase,cu o mica depresiune in centru
-alteori eruptiile cutanate apar insidious, cu predilectie pe fata ant a
antebratului si la nic artic radiocarpiene
-cauzeaza prurit, isi pot schimba cul in galben/brun inainte de a disparea
-distributie bilaterala
-ocazional afecteaza unghiile
-lez muc bucale
-apar fie inaintea celor cutanate, fie concomitent cu acestea
-forme-papulara ,reticulara ,buloasa ,exulcerata ,atrofica

Forma papulara
-papule asem cu cele cutanate, cu hiperkeratoza, localizate bilateral, posterior, in
reg retromolara
-pot fi afectate si limba, buzele, palatal, planseul bucal, gingia
-caracteristic sunt simetria si bilateralitatea
Forma reticulara
-striatiuni arborescente(striatiunile wickham), nu dor
-cu aceiasi localizare
-asimptomatice, problem estetice(cosmetice)
-extindere pe arii intinse
Forma buloasa
-predilectie-muc bucala(obraz) si limba
-vezicula/bula care se erodeaza si se transforma in forma exulcerata
Forma exulcerata
-ulceratie cu margini neregulate,rosii, acoperita de pseudomembrana
necrotica,galbena
-la periferie formatiuni papulare
Forma atrofica
-apare consecutive fen de atrofie a epiteliului;; pata rosie, subtire,neulcerata
-striatiuni Wickham la periferia lez;; pe gingie-gingivita descuamativa
Morfopatologie
-in epiteliu
-hiperkeratoza/parakeratoza ; acantoza

-edem intracellular in str.spinos

---NU apare o deliminare neta->diag dif cu leucoplazia
este o banda eozinofila
Diag pozitiv
-pe baza semnelor clinice, cu localizare mucozala si cutanata
Diag dif
-aparitia concomitant a lez cutanate cu cele mucozale, usureaza punerea diag
-candidoza bucala , leucoplazie , sifilis secundar , pemfigus , lupus eritematos
systemic , carcinom
Tratament
-evitarea alim condimentate,a alcoolului
-indepartarea spinilor iritativi locali
-local
-tratam antiflogistic-bai bucal cu infuzii de musetel,suspensii continand
Azulen, vit A, corticosteroizi
-preparate pe baza de hidrocortizon si atb(Oxicort) sub forma de spray
-in cazuri grave-infiltrarea sublezionala cu suspensii cristaloide de
hidrocortizon(01,-0,2 ml la 3,4 sapt)
-general
-injectii pe baza de bismut(Bismosal 2 injectii a 2 ml pe sapt, timp de 10
sapt).Tetraciclina 250 mg, 3x1/zit imp de cateva sapt
-cele mai bune rezultate cu ACTH injectabil 25 UI zilnic sau Prednison, 3040 mg zilnic.Incetarea tratam se face treptat.Se poate asocia cu tetraciclina
-rezultate multumitoare s-au obtinut prin utilizarea indelungata atb de
Griseofulvin

Manifestari bucale in imbolnavirile aparatului hematologic

-Anemiile-

-reducerea numerica a globulelor rosii sau scaderea continutului de hemoglobin

Clasif veche - anemie macrocitara

-anemie microcitara

Clasif moderna patogenica

-anemii bazate pe deficient elaborarii hematiilor
-anemii bazate pe distrugerea mai accentuate a hematiilor

-aparitia ragadelor
-uscaciunea pielii si a mucoasei
-importanta pt mediul stomatolog deoarece fen bucale apar in faza initiala a
imbolnavirii cand anemia e mai usoara

1.Anemia feripriva
-lipsa Fe din organism
-deficitul de Fe se datoreaza:
aport scazut , absorbtii insuficiente , pierderea unei cantitati de sange
-in general tabloul clinic e determinat de cumularea fact amintiti

Tablou clinic
-teg palide, spre alb , NU spre galbui
-starea generala-fatigabilitate , adinamie , cefalee , ameteli , dispnee , palpitatii
-frecv tulb gastrice dat hipoaciditatii
-fen bucale
-subiectiv-arsuri lingual,disfagie
-obiective-ragade comisurale, atrofia muc lingual care devine rosie,lucioasa,
depapilata
-limba extrem de sensibila, la fact mecanici,chimici, mai ales varful limbii
-uneori se intinde si la niv muc jugale,faringe,esofag -> Sdr. Plummer-Vinson
-la acestea se asociaza - caderea parului,pierderea luciului unghiilor si forma
concave

Tratament
-usor tratabile prin corectarea aportului de Fe
-vit B si C
-NU vit B12 si NU preparate de ficat
-local-ragade si fisuri-badijonare cu medicamente epitelizante
-cand avem etiologie cunoscuta-transfuzii de sange

2.Anemia pernicioasa (Addison-Biermer)

-45-60 ani
-deficit de vit. B12
-vit.B12 si ac.folic rol in sinteza nucleo-proteinelor
-in absenta vit B12 si a ac folic apare eritrogeneza megaloblastica

Tablou clinic
-paloarea fetei, spre galben
-albirea precoce a parului
-adinamie,fatigabilitate
-fen bucale-arsuri la niv limbii , senzatii de intepare , glosodinii
-la inceput sunt provocate de alim condimentate, apoi ele devin
permanente
-obiectiv-pete sau fasii rosii, mai tz se atrofiaza si devine neteda ca oglinda
-culoarea devine din rosu aprins in palid (glosita Hunter)
-se mai asociaza-tulb gastrice , diareea alterneaza cu constipatia
-tulb nervoase, scaderea fortei muscular, disfagi ,uscaciunea cav buc

Tratament
-de medical internist
-stomatologul recunoaste si il trimite

lC

Afectiuni ale limbii

-Glosite-

Glosodinia (glosopiroza)

-senzatia de durere(arsura/intepatura)
-difuza sau limitata la o zona a limbii
-fara o lez obiectiva vizuala
-senzatia se manif continuu sau cu intermitenta sau la contactul cu alim
condim,fumat,alcool
-caracter persistent si rebel la tratam -> tulb neuropsihice (anxiosi,cancerofobi)

Etiopatogenie
-fara o cauza precisa
-tratam cu atb
-in leg cu o glosita candidozica anterioara
cu o limba viloasa
-poate insoti
-o anemie pernicioasa sau hipocroma
-diabet
-tulb digestive , cornice si de nutritive
-frecv la femei la menopauza

Tratament general
-tratament psihoterapeutic- sa convingem bolnavii ca nu e vb de affect cu lez
organice, mai ales cancer
-tratament medicamentos -neuroleptice ,tranchilizante ,antihistaminice
,trifermnt, Acidopepa , Vit C si A in cura de 30 zile
-tratament local -infiltratii locale cu xilina 1%, Novocaina sau Hidrocortizon 1%
in suspensie apoasa sau uleioasa
-clatirea gurii cu cloral hidrat in sol apoasa 1/300
-daca avem si xerostomie-pilocarpina clorhidrica 0,2 mg/zi 5-7
zile sau sa suga bomboane

Glosita rombica mediana

-repr o manif a infectiei cu Candida albicans in corelatie cu alti factori
(fumat,modif de ph salivar)
-fact favorizanti diabet , deficit imunitar , atb timp indelungat
-placa rosie romboidala sau ovalara, carnoassa, pe fata dorsal a limbii, pe linia med
innate V-ului lingual, cu axul lung pe linia med
-bine delimitat, marimea 1-2,5 cm
-supraf rosie sau uneori opalin-albicioasa
-mamelonata sau neteda
-in timp poate devein granular
-de obicei nu doare , lez e in general indolora
-frecv la barbati 30-40 ani
-evol cronica si benigna , se trateaza cu antimicotice
-formele tardive raman asimptomatice

Glosita exfoliativa marginala (limba geografica)

-afect de natura inflamatorie benigna cauzata de descuamarea superf a keratinei si

a papilelor filiforme
-ereditara
-etiologie incerta, stresul, carente nutritionale, fact ereditar
-evol cronica , indefinite
-placi rosii, netede depapilate , marginite de un chenar alb lat de 1-3 mm si usor
proeminent, la periferia lb
-prin extindere ele ajung sa conflueze, realizand zone depapilate cu contur
policiclic sau geographic
-lez sunt superf , affect 1-2% din populatie
-frecv la femei si adulti tineri
-apare brusc,asimpt,persistand luni sau ani
-uneori devine simptomatica- arsuri , intepaturi , usturimi

Glosite depapilate de cause diverse

-in cursul unor affect ca :
-anemia pernicioasa (glosita Hunter)
-anemia hipocroma
-avitaminoza C

Limba alba viloasa si limba neagra viloasa

-hipertrofie cu alungirea si keratinizarea papilelor filiforme, mai accentuate in

partea ant V-ului lingual
-limba neagra oxidarea keratinei de la niv papilelor hipertrofiate sau recent
depozitare de Fe
-papilele afectate se alungesc progresiv atingand cativa mm
-nu doare
-lb ramane asimpt, dar in cazuri severe apar prob estetice sau senzatie de prurit
-uneori semne subiective senzatie de gura rea, de arsura (glosodinie,glosopiroza)
-evol e cronica
-caracter recidivant

Tratament
-perierea riguroasa a limbii , aplicare de antifungice
-in forme refractare inmuierea papilelor alungite cu Podofilina 25% si raclarea lor
cu un instrument bont
Limba scrotala(plicaturata)
-malformatie congenital
-apare in a doua copilarie sau mai tz la pers adulte, persistand apoi indefinite
-hipertrofia limbii care duce la accentuarea pliurilor normale
-periodic inflame ale muc si fisuri, produse de alim condim,tutun,alcool
-uneori coincide cu lb geografica si cu macroglosia
-poate provoca tulb neuropsihice, cu aparitia unor parestezii

Tratamentul glositelor
-tratamentul general
-in glositele de orig cunoscuta- trat etiologic
-in glositele de etiologie obscura vit gr B,B2, vit PP, vit C si A
-la indivizii cu senzatii subiective accentuate si tulb neuropsihice sedative,
neuroleptice, tranchilizante

-tratamentul local
-evitarea alim iritante, a alcoolului , a fumatului
-gargarisme cu sol slab antiseptic (rivanol 1/2000 sau permanganate de K 1/4000)
-gargarisme cu calmante (Romazulan diluat cu infuze de musetel si cu xilina 1/500
-se va pastra o igiena bucala riguroasa

Manifestarile bucale in imbolnavirile ap leucopoetic

-hiperproductia de elem albe -leucemie

-scaderea nr de elem granulare-agranulocitoza

Leucemiile
-inmultirea progresiva a nr de elem albe
-in maduva, dar si in ficat si splina
-leucocitele sunt modificate morphologic si functional
-orice varsta
-de obicei,f acute frecv la tineri,25 ani
-de obicei,f cornice peste aceasta varsta(varstnici)

Etiologie
-teoria virala

-teoria tumorala

-fact genetici

-fact autoimuni

-fact favorizanti - admin indelungata de atb

- aer poluat cu subst toxice(benzina,benzol)
- iradiere(rontgen-radiu)

Tablou clinic si hematologic

-acuta
-cronica
-nu se stie daca sunt 2 boli diferite sau manifestari ale aceleasi boli

Acuta
-la tineri,25 ani
-febra,stare generala alterata
-seamana cu o boala infectioasa

Cronica
-varstnici
-aspectul unei imbolnaviri tumorale
-nu doare,pacientul slabeste,casexie, culoare pamantie

Cav bucala
1 Acuta
-debut brusc
-sau insidios, cateva sapt
-la inceput adinamie, crest temp,subfebrilitate,dureri faringiene,artralgii

-semne orale patognomonice

-hemoragii gingivale,edem al gingiei,necroze,ulceratii
-lez sunt dureroare
-aparitia hemoragiei spontane , abundenta acesteia cat si localizarea la limba,
muc obrazului, concomitant cu aparitia sufuziunilor cutanate, ne atrag atentia supra
imbolnavirilor acute
-ulceratii la niv papilei interdentare, dar sip e faringe si amigdale
-lez e inconjurata de o gingie livida, edematiata, albastruie
-ulceratia poate circumscrie dintele in totalitate
-uneori ulceratiile se pot complica cu pulpit retrograde, iar extractiile
trebuiesc evitate
-necroza evolueaza rapid in profunzime si in suprafata, este acoperita de un
deposit gri-murdar,fetid
-nu are halou hyperemic(fara fiperemie activa)
-frecv insotita de hiperplazie gingivala
-hiperproductia gingivala poate atinge forme gigante, acoperind coroanele
dentare in intregime
-hipertrofia vizeaza ambele versante gingivale-diag diferential de o
hiperplazie banala

Histopatologie
-infiltrat cu elem mieloide

Semne clinice
-febra-caracter fluctuant
-inapetenta , scadere in greutate , varsaturi
-aspect subicteric al teg si al muc

Laborator
-20 40.000 leucocite
-nr scade pana la 2.000 si apoi creste exagerat de mult zilnic 5 10.000/zi

Diag diferential
-boli infecto-contagioase
-tbc cav orale
-tum maligne
-hemoragii abundente

Tratament
-general-corticoterapie, citostatice , Metrotrexat, transfuzii
-adjuvant- atb
-la niv cav bucale - efect igienei cu spalaturi antiseptic
- bai bucale cu atb
- ulceratii-unguente epitelizante
- CI-astringent

2. Cronica
-mieloida si limfoida
-este cea mai frecv f de leucemie
-aparitia insidioasa , cu acuze de ordin general :
-dureri abdominal
-infiltrate cutanate
-bolnavul e palid,slabit
-adinamie
-stare de fatigabilitate

Forma mieloida
-muc palida
-gingie livida
-usor edem, fara hiperplazie
-gingivoragii spontane sau provocate
-absenta inflame precum si hemoragiile spontane, mai are si epistaxis sau
hemoragii din alte regiuni
-tablou sanguin- 50 60.000 leucocite
-concomitent o anemie
-scad si trombocitele
-caracter cronic , evolutie 2-10 ani
-moartea apare datorita casexiei, hemoragiilor sau transformarii in f acuta

Forma limfoida
-varstnici
-debut-adenopatie generalizata
-70-90% sunt elem limfoide
-leucocite pana la 500.000/mm3
-noduli tumorali sau infiltratii aplatizate pline cu limfocite
-muc obrazului, gingie cu amygdale marite
-hiperplazia gingivala poate imbraca aspect tumoral, acoperind in totalitate
coroanele dintilor
-teleangiectazii in reg infiltrate
-sangerari spontane f periculoase, greu de stapanit
-rar se ulcereaaza
-evolueaza 3 16 ani
-moartea apare datorita affect intercurente, anemiei sau casexiei.
Tratament
-medicul internist/hematolog
-tratam symptomatic
-roborante, transfuzii , iradieri , citostatice , gamma globulina
-intretinerea igienei bucale riguroase
-interventiile sangerande doar cu avizul medicului internist

Agranulocitoza

-scaderea nr granulocitelor cu atingerea si a monocitelor si a limfocitelor

-f acuta
-f secundara(simptomatica)

Forma acuta
-se intaleaza brusc
-febra mare 39-40 C
-adinamie,dureri de cap f mari, cefalee pronuntata
-in cav buc , pe muc orala, faringe necroze si hemoragii
-apar si in reg anala si genital
-leucocite < 1000, lipsa granulocitelor
-moare 1-2 sapt , pt septicemia

Forma secundara
-apare insidious, cu fatigabilitate, adinamie, subfebrilitate, gingivite recidivate,
tonsilite
-leucopenie , semn de diminuare a active leucopoetice a maduvei
-pac se vindeca in scurt timp
-gingivita eritematoasa usoara se transforma intr-o affect necrotica grava
-necroza cuprinde o supraf mare
-lez sunt fetide, sangerande, extreme de dureroase

-ggl loco regionali mariti ,durerosi

-disfagie ,febra
-prognostic este diferit
-semn al vindecarii inmultirea monocitelor
-triada caracteristica stare gen alterata
-lez bucale caracteristice
-modif tabloului sangui

Tratament
-elim fact allergic(formele cauzate de medicamente au un prognostic mai bun)
-corticoterapie si admin penicilina
-cav buc - antiseptice
- zone necrozate-spalaturi cu hiperol
- aplicare tripaflavinei-badijonari
- unguente epitelizante

Eritemul polimorf

-un sdr multicauzal a carei manifestare este localizata izolat pe teg sau muc sau
asoc teg si muc
-adulti tineri , barbati

Etiologie necunoscuta
-recent complexe imune

-fact favorizanti
-infectii bact, fungice,virale(herpes simplex,coxsakie)
-stresuri emotionale
-alergii la medicamente(barbiturice, penicilina,salicilat,sulfamida,
fenilbutazona,anticonceptionale)
-radiatii
-focare de infectie
-in 50% din cazuri nici un fact fav nu se pune in evident

Simptomatologie
-sub o varietate de f clinice
-la niv supraf cutanate expuse(fata,urechi,extremitati) apar macule circulare
denumite bulls-eye sau iris
-de obicei,nu apare pe trunchi,pe zone acoperite de haine
-initial,lez cutanate sunt mici, de cul rosie

-diametrul maculelor 05,mm-2 cm

-ulterior maculele se largesc si sunt inconjurate de o zona exterioara pala, alba
-zona de claritate, de cul alba poate sa apara si in mij maculei
-in f scurt timp lez descries se transforma in vezicule sau bule
-veziculele pot evolua fara a fi sesizate pana in momentul in care se sparg si
conflueaza
-lez ulcerative ce iaunastere sunt largi, putin adanci, inconjurate de un halou
hiperemic
-crustele si pseudomembranele fibrinoase pot acoperi supraf ulcerelor
intraoral
-macule, bule de marimea unui bob de linte, fasole sau jumatate de nuca
-sau vezicule mai mici situate pe un fond eritematos
-se limiteaza la muc bucala, labial,palat,limba sau afecteaza toate aceste
zone
-f rar poate fi afectata si gingia
-de obicei apar pe muc mobile, rar gingie
-la niv buzelor lez sunt acoperite de cruste hemoragice, de cul rosie-maroniu
sau chiar neagra, ceea ce usureaza diag
-lez au o existent scurta, ele dispar in 2 sapt
-f rar persista mai mult de 2 luni
-lez orale pot sa apara fara a fi acompaniate de cele cutanate
-pot exista forme recurente
-durerea e simptomul cel mai comun, ce poate perturba alim si in special
affect igiena buc, fapt ce va conduce la aparitia infectiei bacteriene secundare

*** Sdr Steven-Johnson

-forma severa sau majora a eritemului multiform

-afect frecv copiii si adultii tineri, in special barbatii
-debuteaza cu febra, stare gen alterata , cefalee, tuse, dureri toracice, diareee,
voma, artralgie, fotofobie
-triada clasica lez orale (stomatite)
- lez oculare(conjunctivite)
- lez genitale(balanite)
-in plus apar lez pe fata, piept , abdomen
1)lez orale
-pot fi severe si f dureroase, facand imposibila masticatia
-veziculele si bulele se rup si lasa eroziuni sau ulceratii acoperite de exudat subtire
de cul alb/galbui
-eroziunile faringelui sunt destul de comune
-buzele cu ulceratii,cruste, extreme de dureroase
2)lez oculare
-fotofobie , conjunctivita , ulceratii corneene, panoftalmie ,keratoconjunctivita sica
-orbirea poate rezulta in principal datorita unei infectii intercutanate
3)lez genitale
-uretrite nespecifice
-balanite , ulcere vaginale
-alte complicatii afect tractului resp,deshidratare,alim deficitara,necesita
spitalizare . rata de deces 10-18%

Diag diferential
-decursul acut, asoc lez cutanate, tendinta spre vindecare a bulelor, lipsa cel Tzank,
toate acestea usureaza diag fata de manifestari buloase
-stomatita aftoasa
-stomatita si dermatita de contact
-gingivita ulcero-necrotica
-pemfigus
-herpes zoster
-lichen plan bulos
-necroliza epidermica toxica

*** Necroliza epidermica toxica

-afect serioasa, grava, cauzata de medicamente
-desprinderea de largi portiuni de teg, pe zone extinse, ca si cum ar fi arsi
-concomitent apar eroziuni orale
-acum este considerate o forma de Steven-Johnson

Tratament
-tratament local-spray(Oximed)-corticoid
-muc buc spalata cu apa oxigenata 3%
-unguente protectoare care contin corticosteroizi
-tetraciclina 4x2/zi, Prednison 20-40mg/zi,Vit B+C

Pemfigus

-grec.pemfix=bula
-toate dermatozele esentiale buloase sunt descries sub denumirea de pemfigus, cu
aspect clinic variat, dar care au urmat caractere commune:
-aparitia de bule sau puseuri buloase pe muc si piele
-evol subacuta sau cronica cu prognostic negativ
-pacientul va muri la un momen dat
-cel mai important-recunoasterea lez orale, lez a caror aparitie precede cu cateva
luni aparitia bulelor la niv teg
-de multe ori lez orale reprezinta singura manif a bolii
-diag cat mai precoce, realizat de medical stomatolog faciliteaza initierea unui
tratam adecvat cu corticosteroizi si imunosupresoare ceea ce prelungeste
prognosticul
-afect cu prognostic fatal
-lez elementara=bula
-aspecte clinice-pemfigus vulgaris
-pemfigus vegetant
-pemfigus foliaceu
-pemfiguseritematos
-numai primele 2 au manifestari orale

Pemfigus vulgaris
-cea mai comuna forma cu manif orale
-30-50 ani
-atat la tineri,cat si la batrani, dar nu peste 60 ani
-aceeasi frecv atat la femei cat si la barbate
-afect autoimuna ce intereseaza IgG si o subst intercelulara
-debut-la niv muc bucale
-bule efemere, f friabile, se sparg si sunt urmate de eroziuni dureroase si trenante,
fara tendinta la epitelizare(vindecare)
-sediul characteristic
-in dreptul ultimilor molari, pe fata int a obrajilor sau pe stalpii anteriori
-eroziunile au margini neregulate,zdrentuite, sunt dereroase, disfagie,disfonie
-necunoasterea acestor lez->confuzii grave cu aftele si stomatitele erosive->tratam
intempestive cu caustic si agravarea lor
-dupa o durata variabila apar lez cutanate sub forma de bule,
-bulele au marimi diferite , sunt seroase, rara serohemoragice cu un continut
steril ,care dupa 2-3 zile devine purulent
-bulele sunt intraepiteliale,se sparg usor, lasa in urma eroziuni, lipsite de tendinta
de epitelizare, extreme de dureroase

Simptome generale
-stare de depresiune nervoasa , slabire progresiva
-in faza terminal apar lez hepatice, renale

Diagnostic
-semnul Nikolsky +, care se reproduce apasand cu degetul pielea de aspect sanatos
a bolnavului,in urma careia apasarii epidermului se cliveaza(epidermoliza) si
apare o erzoiune

-evolutia este variabila

-boala se poate termina prin moarte sau mai rar prin vindecare in cateva zile/sapt
-uneori evol se prelungeste pe o per variabila de luni la ani

Pemfigus vegetant
-bule moi se rup, apar eroziuni care se acopera cu exudat purulent si au aspect
vegetant, au halou hiperemic
-predilectie - muc nasului , cav buc , axial ,reg ano-genitala

Pemfigus foliaceu
-debut cu eruptii buloase, care se transf intr-o exfoliere cutanata generalizata
-Nikolsky +
-pers in varsta

Histopat
-bula intraepiteliala se formeaza sub stratul bazal al epiteliului, determinand
clivarea suprabazilara a epiteliului
-edem perivascular , punti intercelulare dispar
-in spatial bulelor se gasesc cel Tzanck

Diagnostic
-bule , Nikolsky + , cel Tzanck

Diagnostic diferential
-cu alte affect ce au ca lez elem bula
-eritem multiform
-lichen plan bulos

Tratament
-afectiune grava
-inante de era corticoizilor rata de deces era 95%
-actualmente mortalitatea a scazut la 30-40%
-tratam systemic trebuie insotit de aplic locale pe teg si muc, deoarece
discomfortul si durerea sunt maxime
-general Prednison 80-100 mg cu scaderea dozei la nivel de intretinere 5-15mg,
ACTH, Testosteron, Vit B12
-tablete de cortizon care se sug
-ultimele lez care se epitelizeaza sunt cele bucale

RETETA pt candidoza, herpes, gingivita catarala, gingivita ulcero-necrotica

Manisfestari gingivo-parodontale si bucale in SIDA

-SIDA reprezinta manifestarea clinica finala a infectiei cu HIV

-virusul HIV retrovirusuri
-contine reverstranscriptaza ARN->ADN
-HIV 1 SI HIV 2-citoliza limfocitelor T4(helps si insuctor)
-nu distrug celula parazitata ci se multiplica impreuna cu ea
-pe langa afectarea T4 (CD4) afecteaza si macroface,neuroni,astrocite si apar
tulburari nervoase
-virusul este in cantitate mare in :
-sange , sperma , secretii vaginale ,urina
-lichid cefalorahidian , saliva , lacrimi , lapte matern
-cai de transmitere
-sange si secretii de la pers infectate
-contact sexual cu pers infectate
-transmiteri de la mama la fat in timpul sarcinii sau la nastere
-instrum medical incorrect dezinfectat sau sterilizat
-transfuzii, trasnplante de organe
-periute d dinti
-instrum stomatologic nesterilizat correct
-grupe de risc
-homosexuali, toxicomani , prostituate , hemofilici , politransfuzati
-pers medical ce nu respecta masurile de protective necesara

-manif clinice se clasifica dupa Pindborg astfel :

1)Manif locale gingivo-parodontale
2)Manif bucale
3)Manif extrabucale si generale

1)Manif locale gingivo-parodontale

Gingivitele HIV
-aparitia unor benzi rosii liniare inflam la niv marg libere a gingiei lata de 1-3 mm
-aceste benzi apar mereu pe toata arcada, nu doar la cativa dinti
-pe gingia atasata apar punctuate zone eritematoase , chiar si la pac cu igiena orala
excelenta
-sangerari spontane sau la periaj
-posibil prezenta Candida albicans
-uneori imbraca aspectul de gingivita ulcero-necrotica

Parodontite marginale HIV

-progresiune rapida cu distructia parodontiului
-apar necroze interproximale, ulceratii crateriforme, edem marcat, eritem
gingival , sangerari spontane
-uneori stomatite frontale necrozante cu distreugere masiva a parodontiului
-extrem de dureroasa
-NU apare rapid progresiva

2)Manif bucale

Leucoplazia viloasa(paroasa)
-apare in stadiile finale ale infectiei HIV
-lez albe, persistente, discrete, pe marg libera si/sau fata dorsala a limbii
-asimptomatice, nu pot fi indep prin stergere sau raclare si confera limbii un aspec
paros
-HP-hiperkeratoza
-prezenta virusului Epstein Barr in celulele epiteliului din zonele lezionale

Infectii micotice
-peste jumatate din cazuri au infectie cu Candida albicans
-sunt 3 forme clinice distinct :

a)Candidoza pseudomembranoasa
-placii cremoase alb galbui pe muc edematiata
-se indep prin stergere, lasand un fond eritematos
-apar pe orice parte a mucoasei, frecv pe palat si limba

b)Candidoza eritematoasa
-lez rosie la niv palatului si partii dorsale a limbii
-insotita de stergerea papilelor filiforme

c)Candidoza hiperplastica
-pete alb galbui, nu se sterg
-frecv pe muc bucala si marg limbii

d)Cheilita angulara
-eritem, fisuri acoperite de cruste sau ulceratii ale comisurii bucale
-la pacientii tineri, insotita de febra, durere, candidoza

Leziuni herpetice
-infectia herpes simplex tip 1 si uneori tip 2 este intalnita la peste 100% din
cazurile cu infectia HIV1
-lez bucale au forma clasica, dar la bolnavii cu SIDA au o recurenta frecventa, sunt
extinse, severe, prelungite
-frecv se asoc cu limfadenopatii cervical, febra, astenie

Sarcomul Kaposi
-orice reg a cav bucale
-frecv pe palat si gingie
-tumora debuteaza cu o macula plana, rosie + albastruie sau papula ce se poate
confunda cu un mic angiom sau cu capilarele submucoasei
-in evol lez unice conflueaza formand placarde sau noduli ce se pot ulcera
-la niv gingiei lez pot fi plane sau nodulare , luand character granulativ ,
proliferative, foarte asem cu epulisul

Alte manifestari orale associate cu HIV

-ulceratii necrozante progressive atipice
-trombocitopatii idiopatice cu petesii si echimoze bucale
-xerostomie
-hipertrofia gl salivare
-hiperpigmentatii melanice

3)Manifestari generale
-inapetenta , stare gen alterata , febra , pneumonie , scadere in greutate
-adenopatii , hepatita
-candidoza la niv esofagului, trahee , palmani