CONSTANTIN MUNTEANU

APE MINERALE TERAPEUTICE

EDITURA BALNEARA
2013

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei

MUNTEANU, CONSTANTIN
APE MINERALE TERAPEUTICE / Constantin Munteanu. Bucureti : Editura
Balnear, 2013
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-93550-6-0
615.327

Published by
Editura Balnear - http://bioclima.ro
E-mail: secretar@bioclima.ro
B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania

APE MINERALE TERAPEUTICE

CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

INTRODUCERE
APA FACTOR TERAPEUTIC
APE ALCALINE
APE CARBOGAZOASE
APE CLORURATE SODICE
APE SULFUROASE
APE FERUGINOASE
APE IODURATE
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Apele minerale terapeutice sunt ape care provin dintr-o sursa
naturala - izvor, lac sau foraj si ndeplinesc cel putin una din
urmatoarele conditii:
a) mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate peste
1 g/l;
b) prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica
cunoscuta, n proportii minim necesare;
c) continut de gaze dizolvate cu efecte biologice, n concentratii
stabilite - 1000 mg CO2/l, 1 mg H2S/l;
d) temperaturi de peste 20 grade C, independent de continutul
mineral, care le confera caracteristica de ape termale;
e) existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific,
situatie care confera acestor ape minerale terapeutice statutul de
medicament, fiind interzisa orice modificare sau prelucrare prin
adaugare sau extragere de substante n afara de dioxidul de carbon.
Apele termale se clasifica n functie de temperatura n:
a) hipotermale = 20 - 31 grade C
b) termale = 32 - 38 grade C
c) hipertermale = peste 38 grade C.
n conformitate cu nivelul de mineralizare, apele minerale
terapeutice se clasifica n:
a) ape minerale cu mineralizari de peste 1 g/l substante solide
dizolvate, submpartite n: ape minerale cu mineralizare medie de 1 15 g/l, ape minerale concentrate cu mineralizare de 15 - 35 g/l, ape
minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35 - 150 g/l si ape
minerale de mare concentratie cu mineralizare de peste 150 g/l;
b) ape minerale cu mineralizari sub 1 g/l substante solide
dizolvate - oligominerale, care au componenti biologic activi care le
imprima caracterul specific, si care sunt submpartite n: ape
oligominerale sulfuroase, ape oligominerale feruginoase, ape
oligominerale carbogazoase si altele asemenea si ape oligominerale
termale, n functie de temperatura.
n conformitate cu compozitia fizico-chimica, apele minerale
terapeutice se clasifica n:
a) oligometalice - acratice;
b)alcaline si alcalinoteroase -bicarbonatate, sodice, calcice,
magneziene;
c) clorurate-sodice - sarate;

d) iodurate;
e) bromurate;
f) sulfatate;
g) feruginoase;
h) arsenicale;
i) sulfuroase;
j) carbogazoase;
k) radioactive.
n funcie de tipul de substane minerale i de concentraia
acestora, ele pot fi folosite astfel:
- n consumul obinuit, zilnic, pe perioade variabile, sub
forma mbuteliat, ajutand la prezervarea strii de sanatate i la
profilaxia strii de boal ape minerale de but
- n scop terapeutic, pentru tratamentul unor afeciuni sau
pentru profilaxia secundar, la indicaia medicilor de specialitate i
respectnd protocoale de administrare standardizate ape minerale
terapeutice.
n functie de compozitia chimica si de concentratia n substante
minerale apele minerale terapeutice sunt utilizate n urmatoarele
moduri:
a) cura interna pentru baut - crenoterapie, aerosoli si inhalatii;
b) administrare parenterala sub forma injectabila;16
c) cura externa sub forma de bai n cazi individuale, n bazine
de balneatie, n bazine de kinetoterapie, n piscine si solarii, precum si
sub forma de irigatii medicinale;
d) pentru extragere de saruri sau gaze pentru cura sau pentru
industrializare.
Prezervarea surselor, exploatarea i utilizarea apelor minerale
se supun unor legi speciale, in cazul Romaniei - legea 343/2002.
n ceea ce privete apa potabil, calitatea acesteia este
reglementat de legea 458/2002.
Cele mai rspndite i, n consecina, folosite mai frecvent,
ape minerale terapeutice provin din precipitaiile infiltrate n sol, care
astfel preiau substane minerale folositoare organismului uman.
Romnia beneficiaza de nenumrate asemenea izvoare de sntate,
care nsa trebuie utilizate cu pruden, ca orice alt remediu.
Principalele tipuri i surse de ape minerale ce pot veni oricand
n ajutorul sntii noastre, precum i afeciunile pe care le pot trata:
Apele clorurocloruro-sodice sau srate. Foarte numeroase, se
folosesc n cura interna, daca au concentraia pn la 15 g la litru, n

bolile digestive (gastrite hipoacide etc.), n bronite cronice, rinite

cronice; n cura externa, atunci cand concentraia lor depete 15 g
la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate n bolile reumatice.
Staiuni unde se gasesc: Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol,
Slnic Prahova, Govora, Bazna si Olaneti (i iodate) etc.
Apele sulfatate (1 g la mie sulfai). Sunt ape sulfatate sodice
sau glauberiene, magneziene sau amare, calcice sau ghipsoase i
vitriolice (cu Fe si Al); ele se folosesc numai n cura interna, n
afeciuni digestive (intestinale, hepato-biliare). Se beau dimineaa, pe
nemncate, n constipaii cronice, colecistatonii, obezitate etc. Se
gsesc la Slnic, Blteti etc.
Apele feruginoase (10 g la mie fier). Sunt ntotdeauna i carbogazoase, dar mai pot fi srate, alcaline, calcice etc. Fierul are rol
important n organism. Apele feruginoase se administreaz, n cura
interna, numai din izvor, n timpul meselor, pentru c altfel fierul n
contact cu aerul devine inactiv. Numai fierul bivalent este activ, fiind
resorbit n prezena HC1 i a vitaminei C. Indicaiile apelor
feruginoase sunt anemiile feriprive, achilia gastric, stomacul operat
etc. Gsim ape feruginoase n staiunile Vatra Dornei, Tunad,
Buzia, Covasna etc.
Apele iodurate (1 mg la mie iod). Iodul, al crui metabolism
este controlat de glanda tiroid, a fost utilizat de multa vreme n
tratamentul reumatismului cronic, atero-sclerozei, hipertensiunii
arteriale etc. Aceste ape se folosesc n cura interna i extern.
Staiunile se afl n apropierea salinelor: Govora, Olaneti (ape
iodurate, srate, sulfuroase), Bazna (srate i iodurate) etc.
Apele sulfuroase (1 mg la mie SH2). Sulful este un element cu
importante roluri n organism. El intra n compoziia acizilor aminai,
indispensabili organismului (cisteina, arginina etc). De aici i
importana apelor sulfuroase n leziunile cronice ale mucoaselor
(bronite, rinite cronice). Apoi, sulful este elementul care intr n
constituia esutului conjunctiv. Boala reumatismala, fiind considerat
o colagenoza, este una dintre indicaiile majore ale apelor sulfuroase.
Sulful intr n constituia insulinei de aici indicaia apelor sulfuroase
n diabetul zaharat. n fine, sulful mai are i un rol desensibilizant,
antialergic, avnd indicaii n astmul bronic i n unele dermatoze.
Apele oligometalice (1 g la mie) sunt ape slab mineralizate i
pot fi termale sau reci. Ele conin Na, I, S, Ra (Geoagiu, Felix, cu o
temperatur de 40-45 grade C) i sunt folosite n bolile aparatului
locomotor. Cele reci se utilizeaz n cura de but (sunt mbuteliate i

se gsesc n comer). Exemple: Olneti, Climaneti, folosite n

bolile digestive sau urinare.
Apele carbocarbo-gazoase (1 g la mie bioxid de carbon) sunt
indicate att n cura interna (boli digestive, cronice, cu hiposecretie
gastrica), ct i n cura extern (n bolile cardio-vasculare i
hipertensiunea arteriala, arterite, boala Raynaud, acrocianoze,
sechele postflebitice, insuficiene venoase etc). Mofetele sunt
emanatii gazoase naturale de bioxid de carbon, folosite n cura
externa, n bolile cardio-vasculare. Exemple de staiuni: Borsec,
Tunad, Vatra Dornei, Covasna, Buzia.
Apele alcaline (1 g la mie bicarbonat) sub forma pura nu exista
la noi n ara; se ntalnesc sub forma combinaiilor (ape alcalinoteroase cu Mg, Ca), alcaline, cloruro-sodice, carbo-gazoase,
sulfuroase, sulfatate, feruginoase. Ele sunt folosite n cura interna,
ndeosebi in afeciunile digestive, hepato-biliare. n cura externa se
folosesc n inhalaii i pulverizaii (n afeciuni ale cilor respiratorii).
n ceea ce privete butul apei, acesta este bine s se fac prin
sorbituri sau cu paiul, pentru a se nclzi n gur. Se incepe cu circa
50 ml la fiecare mas i, n funcie de toleran, se cresc dozele.
Apele alcaline le gasim n staiunile Sngeorz, Hebe, Slnic Moldova,
Malna, Bodoc. La Karlovy-Vary (Cehia) gasim ape alcaline
sulfurate.
Apele alcalinoalcalino-teroase si teroase (1 g la mie) conin bicarbonat
legat de Ca sau Mg i au ca principale indicaii afeciunile digestive
(gastrite, colite, boala ulceroasa, enterocolite cronice, rahitism, alergii
etc.). Asemenea ape gasim la Borsec, Covasna. La Sngeorz, Slnic
sunt ape alcalino-teroase cloruro-sodice. Ionul de Ca este principalul
element al acestor ape.
Apele litinifere sunt ape ce conin peste 3 mg litiu la litru, fiind
utilizate terapeutic in tratamentul maniaco-depresiei. Srurile de litiu
i-au dovedit eficiena n tratamentul tulburrii bipolare, formal
cunoscut ca boala maniaco-depresiv. Aa cum o arat i numele,
persoanele care sufer de tulburare bipolar traverseaz schimbri
afective severe, de la fericire maxim la o depresie extrem. ntre 0.4
i 1.6 % din populaie sufer de aceast condiie psihiatric.
Apele radioactive
radioactive sunt ape care conin elemente radioactive ce
emit radiaii a (alfa), b (beta), g (gama): (radiu, uraniu, thoriu). Cel
mai important este radiul, care emite radiaia numita radon. O apa, ca
s fie radioactiva, trebuie sa aiba minimum 80 u/1.

Apa acoper aproape 71% din suprafaa globului. Hidrosfera

propriu-zis este compus din: mri i oceane 97,2%, ape
continentale 2,15%, ape de suprafa 0,3%, gheari 0,38%, vaporii din
atmosfer 0,01%.
Rolul apei n organism este important, n primul rnd, chiar prin
proporia sa n organismul uman: plasma conine 90% ap, esutul
osos, 25-30%, esutul gras, 20% ap.
i n organismele vegetale procentele de ap sunt importante: 80%
n frunze, dar numai 14% n seminele uscate.
Unele organisme inferioare, cnd sunt lipsite temporar de ap, i
nceteaz aparent orice manifestare vital, dar imediat ce au acces la
ap, i revin la normal.
Apa este totodat, elementul esenial pentru desfurarea tuturor
proceselor fiziologice: absorbie, difuziune, excreie. Totodat, ea
contribuie la ntreinerea homeostaziei corpului, adic la meninerea
constantelor de baz ale organismului: izotonia (meninerea
echilibrat a presiunii osmotice), izotermia (proprietatea organismului
de a-i menine temperatura intern constant), echilibrul acido-bazic,
metabolismul.
Apa i srurile sunt indispensabile n toate procesele chimice i
fizice vitale. Orice tulburare sau abatere cu +/- 10% a apei, a srurilor,
a fiecrui electrolit n parte, a raportului dintre diveri anioni sau
cationi, duce la tulburri grave i n cele din urm la moarte.
Ameliorarea strii de sntate i aciunea profilactic reprezint
obiectivul major al utilizrilor terapeutice ale factorilor naturali n
staiunile balneare i diferite centre spa sau de recuperare medical.
Terapia hidrominerala prin ingestie crenoterapia se adreseaz
ndeosebi afeciunilor metabolice i ale cilor urinare. Indicaiile i
metodologia de cur se bazeaz pe efectele farmacodinamice n
etapa pre-resorbitiv i dup resorbia apei n tubul digestiv.
Apele minerale conin o mare varietate de elemente chimice
extrase din rocile prin care acestea s-au infiltrat. Moleculele srurilor
minerale sunt disociate n ioni i numai o parte a lor rmn
nedisociate, respectivul sistem fizic fiind alctuit dintr-un mediu de
dispensare, apa, i dintr-o faz dispers, ionii sau moleculele.
Apa mineral este o soluie adevrat optic goal, particulele
avnd dimensiuni sub un milimicron.
Combinaiile chimice mai greu solubile n ap se gsesc sub forma
unor soluii coloidale, sistem fizic microheterogen, particulele din
soluie fiind reinute de ultrafiltre. n apa mineral aceste particule

rmn uniform dispersate, deoarece energia lor cinetic este mai

mare dect fora gravitaional. Avnd sarcini electrice identice ce nu
se atrag, coloizii dintr-o ap mineral echilibrat fizico-chimic nu
cresc i nu precipit. Sub forma coloidal sunt prezeni acidul silicic
(n parte), sulful elementar sau alumogelurile, ferogelurile,
manganogelurile, fosfogelurile, precum i acidul metaboric.
Apa este prezent sub forme foarte variate de agregare
molecular, astfel c fiecare izvor mineral are, din acest punct de
vedere, o individualitate proprie, n natur neexistnd ap pur
chimic. n apele minerale naturale ntlnim diferene de structur i de
ordonare a moleculelor de ap, iar existena n ap a ionilor
determin rearanjarea moleculelor de ap i deci schimbarea
structurii ei supramoleculare.
Polimerizarea moleculelor de ap sub forma de agregate
moleculare se face prin punile de hidrogen i prin atracia
electrostatic dintre molecule.
n molecula de ap, hidrogenul nu poate exista ca ion separat (H+),
deoarece este imediat captat de o molecul vecin de ap, formnd
cu acesta ionul de hdroniu (H3O+).
Tendina atomului de hidrogen de a sri la atomul de oxigen al
moleculei vecine de ap are o mare importan n procesele de oxidoreducere att fizico-chimice, ct i biologice. Mobilitatea electric a H+
fa de ali ioni este deosebit de mare, iar posibilitatea desfacerii i
refacerii legturilor de hidrogen este impresionant. Polarizarea
covalenei face ca norul electronic molecular s fie asimetric,
aranjament spaial numit dipolul electric al apei. Datorit dipolului
electric, molecula de ap este asimetric i are deci tendina de a se
aranja supramolecular diferit.
Legturile de hidrogen ntre moleculele de ap sunt foarte
numeroase, n continu schimbare i cu att mai labile cu ct
temperatura apei este mai ridicat. Dac la temperatura de 0 0C se
desfac numai 15% din legturile de hidrogen, la 40 0C se desfac 50%
din legturi.
Apa este format dintr-un amestec de molecule libere mono- ditetra- octameri, iar particula de ap, n continu micare de rotaie
njurul axei sale, are i o micare de oscilaie n jurul poziiei
supramoleculare date.
Electroliii dizolvai n apa mineral sunt variai, procesul de
dizolvare bazndu-se pe hidratarea lor: ionii de la suprafaa cristalului
de electrolit sunt nconjurai de molecule de ap i cu ct energia de

10

hidratare a ionului depete energia lui de reea, cu att ionul

respectiv trece mai uor n soluie.
n interpretarea unui buletin de analiz chimic a unei ape minerale
trebuie s se in cont att de caracteristica ionic, dar i de
clasificarea apelor minerale. Dei caracterizarea chimic a unei ape
minerale aparine chimistului, interpretarea trebuie fcut de medicul
balneolog.
n definirea chimic a unei ape minerale se vor meniona anionii i
apoi cationii cu semnificaie (peste 20mEq%). Se vor mai consemna,
dac este cazul, gazele prezente n ap. n final, se va indica gradul
de osmolaritate a apei minerale (hipo-, izo- sau hiperosmotic) i
eventual gradul termalitii (dac se depete 20 0C n condiii
naturale de la izvor sau foraj).
O formul conceput sub forma unei fracii (formula Kurlow) atrage
atenia asupra elementelor mai importante din apa mineral,
cuprinznd n acelai timp i cantitile diferitelor elemente. De
exemplu, caracterizarea apei de la Borsec dup aceast formul
arat astfel:

Datorit complexitii lor, apele minerale au o individualitate fizicochimic, la care particip att structura difereniat supramolecular a
apei, ct i echilibrul ionic specific fiecrei ape minerale, aceste dou
stri intercondiionndu-se reciproc.
Schimbri ale echilibrului fizico-chimic au loc i n aceeai ap
mineral dac este pus n condiii diferite de circulaie subteran, de
contact cu aerul atmosferic, de nclzire artificial sau chiar prin
pstrare necorespunztoare n vase sau n sticle necorespunztor
mbuteliate.
Tradiia balnear consider apa proaspt de la surs, ca ap
vie.
Din punct de vedere al stabilitii lor fizico-chimice, unele ape
minerale au o stabilitate mai mare dect altele, acest proces de
metaplazie fiind studiat sistematic n balneologie.
Importana cunoaterii tuturor cauzelor ce modific echilibrul hidric
i ionic al unei ape minerale se reflect mai ales n adoptarea unei
metodologii tiinifice de pstrare n condiii optime i ct mai
ndelungat a unei ape minerale mbuteliat.

11

Una dintre cauzele ce schimb calitatea unei ape naturale este

modificarea potenialului oxido-reductor al acesteia. Msurarea
acestui potenial denumit redox poate aprecia cantitativ capacitatea
reductoare sau oxidant a unei ape minerale. Indicele Clark, citit pe
o scal cu valor de la 0 la 42,7 exprim potenialul redox al unei ape
minerale ntr-un anumit moment. Apele minerale de profunzime sunt
n general ape cu un indice Clrak mai redus (20-25), valor ce traduc o
capacitate predominant reductoare. Prin nvechirea apei minerale,
valorile redox cresc (30-32), apa cptnd caliti preponderent
oxidative. Faptul nu este fr importan practic, deoarece de
valoarea redox depinde activitatea microorganismelor i a enzimelor
celulare. Gazele dizolvate n apele minerale au rol hotrtor pentru
capacitatea lor oxido-reductoare i instabilitatea lor.
n primele 24 de ore de la contactul apei minerale cu oxigenul
atmosferic elementele reductoare din ap (Fe2+, Mn2+), trecnd n
forma lor oxidat (Fe3+, Mn3+), iar indicele redox al apei minerale
crete remarcabil. Urmeaz apoi o oxigenare continu (136 ore),
oxigenul din aer dizolvndu-se treptat n apa mineral cu care vine n
contact.
n contact cu aerul, apele carbogazoase pierd CO2 dizolvat.
Reducerea consecutiv a aciditii apei contribuie la precipitarea unor
ioni, care n apa acid se gsesc n stare solubil (Ca2+, Mg2+).
O alt metod ce apreciaz metaplazia unei ape minerale este
determinarea coloizilor din ap la diferite intervale de timp. Este de
preferat ca aceast determinare s se fac in paralel cu redoxul.
n cursul nvechirii apelor minerale se observ apariia unor
agregate formate din particule coloidale, care floculeaz ulterior dnd
natere coloizilor secundari.
O soluie adevrat conine particule cu dimensiuni sub un
milimicron, in timp ce in soluiile coloidale particulele pot atinge
dimensiuni de peste 100 milimicroni. Complexele cooidale din apele
minerale sunt formate din siliciu, aluminiu etc.
In apele minerale s-au evideniat aproape toate elementele chimice
cunoscute. Dintre acestea se comport ca anioni (sarcini electrice
negative) clorul, bromul, fluorul, arsenul, precum i ionii bicarbonic,
sulfat i fosfat.
Clorul (Cl-), extrem de rspandit in apele minerale, cu originea in
rocile sedimentare bogate in sare, in depozitele lagunare i in
salinitatea rezidual a unor roci, este foarte solubil sub forma de
cloruri ale metalelor alcaline sau alcalino-teroase.

12

Bromul (Br-) ii are originea in rocile sedimentare marine, deoarece

el se concentreaz in organismele marine (corali, spongieri,
gasteropode etc.) sub forma de compui organici cu rol biologic.
Bromul din apele fosile asociate zcmintelor de petrol are, de
asemenea, origine biogen. In apele minerale se gsete sub form
de bromuri, in concentraii de cel puin 5 mg/l. Sunt intalnite deseori
concentraii de brom sub 15 mg/l in zonele cu masive de sare i in
apele de zcmint, ins exist i ape foarte bogate in brom, ca, de
exemplu, izvorul 1 de la Srata-Monteoru, cu 297 mg/l, la Bazna
(bazinele 1 i 3) i la Bile Govora sonda 6) cu 75 mg/l, la VulcanaBi, cu un coninut de 30 - 40 mg/l brom.
Iodul (I-) provine din rocile sedimentare organogene, cu alge i
diatomee foarte bogate in iod. Iodul prezent in apele fosile are, de
asemenea, origine biogen. Apele minerale iodurate trebuie s
conin cel puin 1 mg/l iod. Majoritatea izvoarelor de cur intern
conin sub 10 mg/l iod, dar in apele de zacmant (Bile Govora)
pentru balneaie intalnim concentraii de peste 40 mg/l.
Fluorul (F-) apare in apele minerale din rocile fosfatice. Apele
minerale ce conin 5 mg/l fluor pot produce smalul dentar cu picele;
curele nu au valoare profilactic fa de cariile dentare.
Ionul bicarbonic (CO3H-) ii are originea in rocile sedimentare
carbonatate i impreun cu bioxidul de carbon dizolvat in apa
mineral asigur echilibrul acido-bazic ce condiioneaz prezena
celorlali elec-trolii din ap. In apele minerale romaneti concentraia
ionului bicarbonic variaz de la 500 la 7000 mg/l. Concentraia
minim de 726 mg/l anion bicarbonic este obligatorie pentru ca o
astfel de ap s fie incadrat in categoria apelor bicarbonatate. De
obicei, apele bicarbonatate sunt din punct de vedere chimic ape
mixte.
Ionul sulfat (SO4-) provine din zcmintele ghipsifere. Rocile
sedimentare conin sulfai de sodiu, calciu, magneziu etc. In apele
minerale sulfatate concentraia anionului sulfat trebuie s depeasc
proporia de 20% din totalul anionilor. Bacteriile pot transforma forma
oxidat a sulfului in altele mai reduse de tipul sulfurilor, tiosulfailor,
astfel c in apele sulfatate apar i astfel de forme mai reduse i chiar
hidrogen sulfurat.
Ionul fosfat (PO4-) provine din rocile sedimentare fosfatice (calcare
fosfatice, argile fosfatice), fosfatul de calciu (apatitul) fiind sursa
principal de fosfor din organism i din sedimente.

13

In clasificrile chimice ale apelor minerale nu sint definite apele cu

coninut mai ridicat in fosfai.
Dintre celelalte elemente prezente in apele minerale sunt cationi
(sarcini electrice pozitive) sodiul, potasiul, calciul, magneziul i fierul.
Sodiul (Na+), prezent in toate apele minerale, dar predominand in
cele srate, bicarbonatate sodice i sulfatate sodice, ii are originea
in salinitatea rezidual a rocilor sedimentare; clorura de sodiu este
splat din sedimentele marine i readus de apele in circulaie spre
hidrosfera marin. Apele fosile i cele care infiltreaz masivele de
sare conin, de asemenea, clorur de sodiu. Dac apa mineral ii
are originea in roci vulcanice, conine puin sodiu extras din feldspaii
sodici sau sodico-potasici prezeni in aceste roci. Sodiul a aprut mai
tirziu in apa oceanului primitiv i nu este capabil s fac combinaii
organice. In organism, dei are tendina de a ptrunde in celule, este
permanent pompat de acestea printr-un mecanism metabolic,
denumit pompa de sodiu.
Potasiul (K+), cu o concentraie mai mare in apele minerale
deoarece este reinut in rocile argiloase, provine din rocile de feldspat
i mic, precum i din salinitatea rezidual a sedimentelor. Spre
deosebire de sodiu, care fuge" spre bazinele oceanice, potasiul
este reinut in sedimentele (argiloase). Raportul Na/K in apele
minerale este de 10-20.
Prezent in apa oceanului primitiv in care a aprut viaa, potasiul
este ionul esenial al protoplasmei celulare i particip la toate
reaciile metabolice ale acesteia. Pompa de sodiu amintit mai sus
este cuplat cu o pomp de potasiu, in sensul c expulzia metabolic
din celul a sodiului are loc prin schimb cu atragerea in celul a
potasiului.
Calciul. (Ca2+), prezent in multe ape minerale, mai ales in grupa
celor alcalino-teroase sau sulfatate calcice, provine din straturile
geologice (roci sedimentare calcaroase i ghipsuri) in care apa
mineral, extrgand cationul, este biogen. Organismele vii fixeaz
calciul solubil din apa mrilor, incorporandu-1 in structurile lor dure.
Calciul are un rol funcional deosebit in activitatea metabolic
celular. Energia biotic reine calciul in hidrosfer.
Magneziul (Mg++) este prezent in apele minerale de obicei
impreun cu calciul, apele alcalino-teroase conin atat calciu, cat i
magneziu, in apele amare acesta din urm fiind intalnit sub forma de
sulfat de magneziu. Marea bogie de magneziu i potasiu in apa
oceanului primordial explic participarea respectivilor anioni in

14

numeroase reacii enzimatice i metabolice celulare (de exemplu,

asimilaia clorofilan, proces ce st la baza vieii pe pmant, are loc
numai in prezena magneziului). Originea magneziului in apele
minerale o gsim in rocile dolomitice (carbonai dubli de calciu i
magneziu). Apele minerale utilizate in cura intern sunt considerate
magneziene atunci cand concentraia acestuia atinge, in general, 70300 mg/l. In apele srate concentrate intrebuinate, de obicei, in cura
extern magneziul poate atinge concentraii de pan la 6.000 mg/l
(Sonda 1 de la Blteti).
Fierul (Fe++), cu origine in mineralele eruptivului, in magmatite
bazice, dar i in zcmintele sedimentare, este prezent in unele ape
minerale, denumite feruginoase numai dac concentraia sa
depete 10 mg/l. In apele proaspete de izvor, fierul se gsete sub
forma lui redus (Fe++), dar in contact cu aerul apa se oxideaz
repede, fierul bivalent redus trecand in forma hidroxidului feric
coloidal (Fe+++). Bicarbonatul de fier este forma chimic sub care se
gsete de obicei fierul in apa mineral. Pierderea bioxidului de
carbon prezent in ap contribuie la precipitarea fierului, fenomen de
care trebuie s se in seama in tehnologia de imbuteliere a apelor
minerale feruginoase. Dintre apele minerale romaneti cele mai mari
cantiti de fier conin cele de la izvorul Unirea din Vatra Dornei (49,7
mg/l) i de la Bile Usturoi din judeul Maramure (313 mg/l). Apele
minerale imbuteliate folosite ca ap de mas sint prealabil deferizate.
Alturi de ionii menionai mai sus prezeni in apa mineral in
concentraii ce permit clasificarea chimic a acesteia dup importana
cantitativ a ionului respectiv, in apele minerale se mai gsesc, in
stare ionizat, in concentraii extrem de reduse, i alte elemente
chimice din grupa oligomineralelor. Aciunea lor biologic, foarte
important, se aseaman cu activitatea vitaminelor, catalizand, ca i
ele, anumite reacii enzimatice.
Deoarece lista oligoelementelor este foarte mare, vom enumera
numai pe acelea identificate in apele minerale i care au o valoare
biologic i terapeutic legat de curele hidrominerale.
Manganul (Mn++) are aceeai origine ca i fierul i este asociat
acestuia in apele minerale. Apele minerale de cur intern conin
pan la 2 mg/l Mn. La Sangeorz-Bi, izvorul Hebe prezint ins o
concentraie de 9,28 mg/l Mn, iar la Covasna apa imbuteliat conine
7,3 mg/l. Mn. Ca i fierul, manganul se oxideaz in apa ce stagneaz,
dar dup ingestie se reduce din nou in intestin. Rolul biologic mai
insemnat al manganului const in sinteza de mucopolizaharide, in

15

activitatea arginazei din ficat. Manganul are efect hipoglicemiant i se

comport i ca factor lipotrop.
Litiul (Li), rspandit in apele minerale, este reinut in circulaia lui
subteran, ca i potasiul, in malurile argiloase. Apele minerale cu o
concentraie de peste 3 mg/l Li sunt considerate ape litinifere. Dintre
apele minerale romaneti bogate in litiu menionm izvorul Matilda de
la Bodoc cu 5,3 mg/l, izvorul Maria de la Malna-Bi cu 5,6 mg/1,
izvorul de la Harghita cu 6.2 mg/l i izvorul de la Cain-Iacobeni cu o
concentraie de 6,6 mg/l. Apele termale solubilizeaz uor litiul i, din
punct de vedere biologic, s-a demonstrat c litiul activeaz pompele
de Na/K i Mg/Ca la nivelul membranelor celulare. In indicaiile
balneare mai vechi apele litinate erau folosite in tratamentul gutei.
Aluminiul (Al3+) aflat in compoziia rocilor silicatice care formeaz
scoara Terrei se intalnete in cantiti mici in apele minerale sub
aspectul unor suspensii coloidaie. Dintre apele minerale romaneti
cele mai mari concentraii de aluminiu le au izvorul aa-numit de
stomac" de la Harghita (12,9 mg/l) i sonda 1 bis de la Biboreni (5,5
mg/l).
Zincul (Zn2+) ii are originea in rocile sedimentare, apele minerale
din Romania coninand pan la 4 mg/l Zn. In organism zincul particip
la numeroase procese metabolice (de exemplu, la sinteza
proteinelor). Insulina conine, de asemenea, zinc, iar anhidraza
carbonic, o enzim ce contribuie la formarea acidului clorhidric in
mucoasa gastric, este zinc-dependent.
Cuprul (Cu2+) ii are originea in rocile argiloase i apare in
concentraii reduse in apele minerale (de exemplu, in Frana, la Neris
apa mineral cu un coninut de 1,5 mg/l Cu este considerat ap
cuproas). In organism cuprul se gsete depozitat in ficat, el fiind
folosit in mitocondrii pentru sinteza citoeromoxidazei. Manganul,
zincul i cuprul cru aparatul insular pancreatic i au eficien
terapeutic in diabetul zaharat.
Molibdenul (Mo) este, de asemenea, prezent in apele minerale.
Cura cu ape minerale sulfatate tinde s srceasc organismul in
molibden, prin creterea eliminrii acestuia. Xantinoxidaza, enzim
implicat in metabolismul purinelor, este molibden-dependent.
Molibdenul mai contribuie la pstrarea elasticitii pereilor arteriali.
Vanadiul (V), foarte activ biologic, apare i el in apele minarale
(cea mai mare cantitate de vanadiu, 9 mg/l, intalnit pan in prezent
in ape minerale se gsete la Reichenhall). Efectul biologic principal

16

al vanadiului const in activarea coenzimei vitaminei B1. Menionm

c vanadiul este contraindicat in profilaxia aterosclerozei.
Pe lang forma ionic, apele minerale mai conin sub aspect
nedisociat (neionizat) siliciu, bor i titan.
Siliciul (Si), prezent in rocile silicatice ce compun scoara
pmantului, solubil in apele minerale termale sau alcaline este foarte
slab reprezentat in apele minerale. Deoarece molecula de acid silicic
se asociaz in forme macromoleculare, siliciul din apa mineral trece
extreme de uor in starea de sol coloidal (silicai alcalino-teroi).
Siliciul din apa mineral ii are originea in rocile sedimentare
argiloase. Concentraii de 10-120 mg/l Si sint obinuite in apele
noastre minerale. Dei nu este demonstrat un efect biologic direct al
siliciului in ateroscleroz, s-a constatat scderea siliciului in peretele
arterial la varstnici i in ateroscleroz.
Borul (B) ii are originea in legtur cu activitatea vulcanic a zonei
respective i dozat ca acid metaboric (HBO2) este prezent in apele
minerale in concentraii ce pot avea, uneori, efecte toxice, limita sa
superioar-admis pentru apa de but fiind de 0,5 mg/1. Apele
minerale cu o concentraie de peste 5 mg/l B sunt considerate ape
borice.
Unele gaze prezente in apele minerale naturale au efecte
farmacodinamice dovedite, folosite in scopuri terapeutice. Gazele, din
natur provin fie din reacii chimice generate de metamorfismul rocilor
magmatice (bioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, hidrogenul,
metanul), fie din procesele metabolice ale substanelor organice care
producmetan, hidrogen, bioxid de carbon i acid sulfuric. Unele gaze,
cum este radonul, ii au originea in procesele radioactive.
Bioxidul de carbon (CO2) din apele denumite carbogazoase este
legat de fenomenele vulcanice. Aureola mofetic a lanului vulcanic
Climani-Harghita aprovizioneaz cu bioxid de carbon toate
borvizurile" din zon. Gazul menine echilibrul hidroelectrolitic al apei
minerale proaspete. Pierderea lui in atmosfer i contactul apei
minerale carbogazoase cu aerul sunt urmate de precipitarea fierului,
calciului i magneziului din ap.

17

APA FACTOR TERAPEUTIC

Apele minerale ca factor terapeutic - se utilizeaz cel mai frecvent
in cura intern (crenoterapie) dar, in funcie de coninut, i in cura
extern, pentru bi, prin inhalaii, irigaii etc.
Dei cura cu ape minerale poate utiliza tehnici variate i
individualizate, in funcie de tipul i stadiul bolii, ca i de reactivitatea
bolnavului, exist o schem general pentru conduita tratamentului.
Cura intern constituie tratamentul de baz in afeciunile digestiv,
metabolice i urinare.
Menionm unele reguli generale privitoare la tehnica acestei cure:
In staiune apa mineral trebuie but la izvor. Numai cand
bolnavul este imobilizat la pat, cura poate fi fcut in camer sau pe
teras, utilizand ap proaspt recoltat de la izvor.
Cura in poziie clinostatic ajut evacuarea stomacului i este util
in ptozele gastrice.
Doza de ap prescris va fi but in inghiituri mici, repetate in ritm
de 2-3 pe minut. Acest ritm crete tolerana gastric fa de apa
mineral.
Apele se administreaz, de obicei, la temperatura lor natural.
Inclzirea prealabil la baie marin este indicat in formele spastice
digestive i biliare; constipaiile atone i curele de diurez beneficiaz
de apa rece.
Orarul administrrii dozelor este corelat cu cel al meselor, in
general, folosindu-se trei prize pe zi. Prima doz se ia dimineaa, pe
stomacul gol, cea de-a doua inaintea mesei de prinz, iar ultima
inaintea cinei.
Ritmul dozelor poate fi schimbat in curele ce au ca obiect diurez,
la bolnavii cu anastomoze gastrointestinale etc.
Prin utilizarea difereniat a unor decalaje de timp fa de ora
mesei, priza de ap mineral poate produce efecte farmaco-dinamice
diferite.
Astfel, o ap alcalin ingerat cu o or inainte de mas, prsind
mai repede stomacul, exercit de la nivelul duodenului un efect
inhibitor asupra secreiei gastrice. Ingerat ins numai cu 30 minute
inaintea mesei, ea rmane impreun cu alimentele un timp mai
indelungat in stomac i exercit un efect excitosecretor asupra
secreiei gastrice.
Cantitatea pe 24 ore trebuie raportat cu aproximaie la greutatea
bolnavului. Dup formula Nievre (Vichy), cantitatea de ap prescris

18

in ml pe 24 de ore rezult din greutatea bolnavului in kg multiplicat

cu 10. De exemplu: 70 kg x 10 = 700 ml ap mineral / 24 ore.
Vinevski recomand cite 3,3 ml/kg corp pe doz, de exemplu 70
kg x 3,3 = 221 ml pe doz.
In curele de diurez cantitatea de ap mineral este mult crescut
peste doza obinuit, putand fi chiar triplat.
Dei cantitatea zilnic total este, de obicei, fracionat in trei prize,
exist obiective speciale ce pot multiplica numrul prizelor, precum i
cantitatea de ap pe fiecare doz.
Tabel orientativ privind numrul prizelor zilnice i repartiia cantitii
de ap pe doz:

Prizele mai mari (400-500 ml) vor fi ingerate fracionat, in timp de

30-40 minute.
Menionm c, atunci cind se urmrete un contact mai indelungat
al apei minerale cu mucoasa esofagului inferior, se vor recomanda
prize mici de ap. Inceputul unei cure hidrominerale se face cu doze
mai mici (1/4 sau 1/2 pahar), apoi cantitatea crete progresiv cu
fiecare zi in funcie de tolerana bolnavului.
In caz de intoleran gastric sau spasm piloric, doza de inceput se
va administra de dou ori sau chiar o singur dat pe zi. Doze mici se
mai recomand in cazul prescrierii de ape minerale mai concentrate.
In constipaia aton i atonia veziculei biliare sint indicate i ape
clorurate sodice sau sulfatate magneziene, a cror concentraie
depete 15 g/l, intr-o singur doz, dimineaa pe stomacul gol.
La bolnavii cu staz biliar se recomand administrarea
intraduodenal a 200-300 ml ap mineral inclzit, la intervale de 34 zile, totalizandu-se 10-12 tubaje terapeutice cu apa mineral.
Dac prin cura intern se urmrete drenarea veziculei biliare, apa
se prescrie in dou prize, inaintea mesei principale. Prima priz,
administrat cu 60-90 minute inainte de mas, contribuie la umplerea
colecistului, iar cea de-a doua, administrat cu numai 30 minute
inaintea mesei, ajut evacuarea acestuia.

19

Administrate imediat i repetat dup mese, apele alcaline exercit

un efect trector de tamponare a aciditii gastrice.
Durata unei cure interne este de 18-21 zile, dar, adeseori, aceast
perioad de timp este total insuficient. Nu trebuie omis faptul c
efectul terapeutic se datorete antrenrii mecanismelor de
homeostatare i c aceast antrenare este variat in timp dup
calitatea apei i dup reactivitatea bolnavului.
Alteori cura se va intrerupe dac apar reacii balneare nedorite.
Prelungirea excesiv a unei cure hidrominerale poate provoca
fenomene de saturaie.
Procesul de adaptare a organismului condiioneaz repetarea
curelor, precum i intervalul dintre ele. Acest interval nu va fi mai
scurt de cateva luni, dac curele se fac in staiunea balnear.
Cura extern constituie tratamentul de baz in afeciunile
aparatului locomotor, sistemului nervos, aparatului genital i aie pielii.
Tratamentul se aplic in vane sau in bazinele alimentate cu ap
mineral. Termalitatea apei din baie este corectat fie prin inclzire,
fie prin rcire, dup nevoie. In baia mineral se exercit, pe ling
efectul termic, un efect mecanic, ce const in puterea de ridicare a
corpului in ap. Un subiect in greutate de 70 kg va cantri in baie
numai 7,9 kg, iar intr-o baie cu ap srat concentrat greutatea lui
relativ va fi de numai 2,8 kg. In aceast situaie micrile active sant
facilitate, ca dealtfel i mobilizarea pasiv a segmentelor corpului.
Un alt efect este datorat presiunii hidrostatice a apei din baie, care
se exercit asupra prilor moi ale corpului: abdomen, vene periferice.
Prin insumarea efectelor termice, mecanice i chimice asupra pielii
sunt stimulate indeosebi metabolismul i hemodinamica.
In bile la cad bolnavul trebuie s evite micrile inutile, dac baia
este carbogazoas sau sulfuroas, gazele pierzindu-se prin agitarea
apei.
In cazul prescrierii micrilor sistematice sau masajului sub ap,
terapia in bazine reprezint forma cea mai potrivit.
O baie dureaz, in general, 15-30 minute, dup efectuarea ei
recomandandu-se un repaus, mai indelungat in cazul astenicilor sau
al bilor fierbini.
O cur de bi minerale este alctuit dintr-o serie de 18-20 bi
ordonate sistematic, cu pauze de cate o zi dup cateva bi, pauzele
practicandu-se, mai ales, la inceputul curei.
Aceste recomandri generale vor fi intotdeauna individualizate de
la caz la caz.

20

APE ALCALINE
Apele minerale alcaline sunt bogat reprezentate n patrimoniul
hidromineral al rii noastre n zone balneare diferite din Carpaii
Rsriteni, din partea de nord a Transilvaniei i din Banat.
Apele alcaline conin minimum 1g sruri la litru, cu predominana
ionului bicarbonic, legat de cationii Na i K. Apele alaclino-teroase au
ionul bicarbonic legat predominant de cationii grei Ca i Mg. Aceste
ape se gsesc foarte rareori pure, de obicei bicarbonatul de Na i K
sau de Ca i Mg fiind asociat cu NaCl, cu CO2, cu ionii sulfat, cu H2S
sau Fe, n izvoare naturale mixte alcaline sau alcalino-teroase,
carbogazoase,
sulfuroase,
clorurate-sodice
sau
sulfatate,
feruginoase, etc.
De aceea, indicaia lor terapeutic i selecia bolnavilor indicai
pentru crenoterapie cu o anumit ap mineral sau alta se face de
ctre medicul de specialitate, ca i stabilirea metodologiei de
aqdministrare, n funcie de care se pot obine efecte foarte diferite.
Apele alcaline pure, fr alte asocieri i chiar cu eliminarea CO2
prin nclzire sau barbotare, agitarea apei nainte de folosire au
indicaii largi n crenoterapia afeciunilor tubului digestiv, hepatobiliare
i unele boli metabolice. Efectele lor n acest caz sunt bine cunoscute
din farmacoterapia cu substane alcaline utilizate n tratarea
afeciunilor gastrointestinale, ca i din studiile numeroase de
farmacodinamie, experimentale i clinico-terapeutice efectuate de
medicii specialiti din staiunile balneare i din Institutul Naional de
Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie.
n funcie de momentul administrrii n raport cu mesele, apele
alcaline au efecte diferite: inhibare a secreiei gastrice cnd sunt
administrate cu o or i jumtate nainte de mese, stimulare a
secreiei gastrice cnd se administreaz n timpul meselor sau cu
puin timp nainte de mese i efect bifazic, cnd se administreaz
dup mese, cu neutralizarea aciditii gastrice n prim faz, ns cu o
stimulare ulterioar a secreiei, prin NaCl i CO2 rezultai din
combinarea bicarbonatului de Na cu HCl.
Apele alcaline au i efecte de fluidificare i eliminare a secreiei de
mucus din stomac, de accelerare a evacurii stomacului, de calmare
a durerilor. Afeciunile hepatobiliare sunt influenate favorabil prin
efectul coleretic al apelor alcaline. Sunt de asemenea bine cunoscute
efectele de alcalinizare a urinii, cu consecinele lor favorabile asupra
modificrii pH-ului urinar i procesele inflamatorii de la nivelul cilor

21

urinare, precum i asupra compoziiei urinii n caz de tulburri

metabolice i afeciuni renale i ale cilor urinare n litiazele urinare
acide.
Administrarea de substane alcaline sub forma crenoterapiei cu
apele minerale alcaline n doze corespunztoare are influene i mai
profunde asupra metabolismului electrolitic.
Apele alcalino-teroase i mai ales apele mixte, n msura n care
predomin CO2, NaCl, H2S sau sulfaii, i modific efectele fa de
apele alcaline simple, n sensul c devin dominante efectele excitosecretorii digestive, n primul rnd gastrice, determinate de aceste
substane minerale sau gazoase din apa mineral. n mare msur
efectele depind i de mineralizaia total a apei minerale, respectiv de
aportul cantitativ global de sruri, ca i de raportul dintre diferite
substane.
Apele hipotone se difereniaz mult ca efect de cele izo- sau
hipertone, deci i indicaiile lor terapeutice.
n cazul apelor alcalino-teroase i teroase se adaug efectele
cunoscute ale ionilor de Ca, att n procesele inflamatorii i alergice,
ct i n tulburrile metabolice fosfo-calcice. Apele hipotone calcice
au i efecte diuretice accentuate, cu indicaii n curele de diurez n
bolile urinare i metabolice.
Avnd n vedere efectele substanelor alcaline aplicate pe diferite
mucoase, terapia cu ape alcaline i alcalino-teroase are indicaii largi
i n caz de administrare sub form de inhalaii n afeciuni ORL i
bronhopulmonare (efecte sedative, de fluidificare i eliminare a
secreiilor), sub form de irigaii vaginale n afeciuni ginecologice cu
secreii abundente, ca i sub form de comprese sau bi locale sau
generale n afeciuni dermatologie pruriginoase (mai ales apele
alcalino-teroase i teroase, bogate n Ca).
Studiile asupra secreiei gastrice au dovedit c, in principiu, orice
ap alcalin ingerat tamponeaz aciditatea sucului gastric prin
anionii bicarbonici pe care-i conine; ulterior, mecanisme de
contrareglare exercit un efect gastrosecretor secundar.
Apele alcaline simple sint rare. La Slnic-Moldova, in Valea
Ciungetului, exist un izvor ce se apropie de apele alcaline simple. Pe
ciini cu stomac Pavlov aceast ap inhib secreia gastric (Cociau
E.) cercetri clinice au demonstrat eficiena curei in gastritele
hipoacide i in boala ulceroas (Kahane S.).
La obolani cu ulcer gastric experimental provocat prin zaharoz sa pus in eviden un efect profilactic antiulceros (Cociau E.).

22

La bolnavi i pe loturi de cobai apa din Valea Ciungetului inhib

aciditatea peptic, reduce anhidraza carbonic din mucoasa gastric
i stimuleaz secreia de mucin, crescand astfel capacitatea de
aprare a mucoasei la agresiunea clorhidro-peptic (Stoicescu C).
Majoritatea apelor alcaline din ar sunt ape mixte, teroase i
carbogazoase. Din aceast categorie fac parte borvizurile calcice,
folosite pe scar larg i ca ape de mas.
Astfel, apele de la Borsec au fost studiate cu precdere de-a lungul
anilor, constatandu-se efectele gastrosecretor i de cretere a
aciditii sucului gastric.
Apa de Bodoc are aciune farmacodinamic asemntoare. Apele
de la Lipova, Bilbor i Zizin stimuleaz secreia i cresc aciditatea
sucului gastric.
Intensitatea rspunsului gastrosecretor este imprimat de raportul
CO3H2/CO3HNa din apa mineral respectiv, de concentraia in
Ca++, precum i de reactivitatea bolnavului (C. Stoicescu).
Apele carbogazoase de la Buzia (izvoarele Republica, Phenix i
sonda nou) stimuleaz i ele secreia gastric (Cociau E.).
Studiul activitii enzimelor digestive a artat c, in contact cu sucul
duodeno-pancreatic recoltat de la bolnavi, apele alcaline stimuleaz
activitatea triptic.
Cationul de calciu, prezent in mod obinuit in aceste ape minerale,
are un rol important in activarea tripsinogenului in tripsin activ, aa
cum s-a remarcat in incubaii ale sucului intestinal cu soluii calcice.
Digestia amilolitic este, de asemenea, stimulat de apele alcaline
mixte. Efectul se datorete prezenei ionilor bicarbonic, calcic i
magnezian.
Din cercetrile referitoare la aciunea farmacodinamic asupra
hepatocitului i colerezei (secreia de bil) a rezultat c apele alcaline
mixte au un efect trofotrop i de stimulare a proceselor oxibiotice
hepatocitare.
Concentraia mare de bioxid de carbon din apa mineral reduce
ins glicogenul hepatic i inhib sistemul enzimatic de reinnoire a
fosfolipidelor hepatice. De aceea se recomand ca in hepatite cura
hidromineral s se fac cu ap vanturat, fr bioxid de carbon.
Cura cu apele minerale alcaline ce imbogesc ficatul in glicogen
are efecte coleretice. Curele minerale cu ape alcaline hipotone cresc
colereza i dilueaz bila.

23

Prezena bicarbonatului de sodiu in stomac crete colereza

(Blceanu Gh.), ca de altfel i Ca++ i Mg++ din apa mineral
(Amelung W.).
Folosindu-se metoda experimental a fistulelor cronice biliare
(Eichler-Latz), numeroi cercettori au raportat efecte coleretice cu
apele de tip alcalin de la Borsec, Bodoc, Bohol, Valea Ciungetului,
Tinca, Bile Tunad etc.
Exist deci in timpul curei cu apele alcaline un schimb permanent
polivalent ionic intre diferite compartimente funcionale. Azotul ureic
urinar crete, apele alcaline favorizind eliminarea urinar de azot
Efectul apelor biearbonatate asupra echilibrului acidobazic al
organismului. La incrcarea cu valene alcaline, intr-o prim etap
excesul este tamponat de sistemele tampon sanguine, anionul
bicarbonic intr in compartimentul celular in schimbul anionului fosfat,
care iese din celule; excesul alcalin este eliminat prin urin.
Exist deci in timpul curei cu apele alcaline un schimb permanent
polivalent ionic intre diferite compartimente funcionale. Azotul ureic
urinar crete, apele alcaline favorizand eliminarea urinar de azot.
Experimentele cu ape alcaline romaneti pe loturi de obolani i
caini cu fistule cronice urinare, cu dozarea zilnic a eliminrilor de
valente acide sau alcaline, au artat c in primele 4-5 zile de cur se
reduc eliminrile de valene acide, urmeaz apoi creteri progresive
de valene alcaline pan in ziua a 15-a, dup care debitele alcaline
scad progresiv, dei cura se continu (Stoicescu C).
Efectul hipoglicemiant al curelor cu ape alcaline a fost demonstrat
de mult timp (Phannenstiel W.).
Ca mecanisme de aciune sint incriminate creterea
glicogenogenezei hepatice i potenarea aciunii insulinice.
Efecte hipoglicemiante s-au observat dup cure cu ape de Bodoc,
Poiana Negri, Malna-Bi i Borsec.
Pe loturi de obolani s-a demonstrat c apa de la Lipova are efect
de protecie in diabetul aloxanic (Stoicescu C, Birc Valeria, 1980).
Au fost remarcate efecte asupra metabolismului lipidic al apelor de
la Slnic-Moldova (sonda 2) i Bilbor (sonda 5), constind in reducerea
acizilor grai liberi din sange (Stoicescu C).
Studii mai vechi au menionat scderi ale colesterinemiei dup
cure cu apele de la Bodoc, Malna-Bi i Borsec.
Efecte protectoare fa de conflictul alergen-anticorp au fost
observate clinic i demonstrate experimental pe loturi de cobai
sensibilizai cu ser de cal (Stoicescu C, Birc Valeria) dup apele

24

alcaline de la Slnic-Moldova (sonda 2), Poiana Vinului, Bodoc, Bilbor

(sonda 5), Poiana Negri, Zizin, Malna-Bi, Covasna (sonda 7), cu
diferene fa de martori intre 45% i 69%.
Animalele sensibilizate i tratate cu aceste ape minerale au avut,
de asemenea, o reacie mai redus la testrile cu histamin i
acetilcolin.
APE CLORURATE SODICE
n balneologie sunt considerate ape clorurate-sodice cele ce conin
peste 1g/l NaCl (respectiv 393 mg Na+ i 607 mg Cl-). Apele minerale
a cror concentraie n NaCl este mai mare de 14 g/l (hipertone) sunt
considerate ape srate, gama lor fiind extrem de larg. n general
apele minerale clorurate-sodice hipotone, izotone sau uor hipertone
ce provin din izvoare minerale sunt de obicei ape mixte, ce conin i
alte substane dizolvate i gaze (bicarbonat, sulfat, CO2, H2S etc.), pe
cnd apele srate cencentrate din apele mrilor, lacurilor srate sau
provenite din depozite subterane de ape srate sau din depozitele de
sare subterane sau de suprafa (ocne) conin preponderent NaCl.
Concentraia acestor ape srate variazfoarte mult de la 15,5 g/l ct
este n apa Mrii Negre, la cteva zeci de grame (40-80 g) apele
srate de zcmnt de la Bile Govora, la 70-80 g/l apa lacului
Techirghiol i pn la concentraii foarte mari apropiate de saturaie n
apele unor saline (Ocna Sibiului 230 g/l, Ocnia 257 g/l, Ocna Dejului
260 g/l, Ocna Mureului 266 g/l, etc.). n afar de sarea care
predomon, apa de mare conine i ioni Mg, Ca, K, SO4 iar apele de
zcmnt de tip Govora conin iod i sulf. (1)
Dat fiind aceast varietate foarte mare de surse de concentraii,
de proveniene, de asocieri cu ali ioni i gaze n cadrul apelor mixte,
efectele terapeutice i indicaiile lor n cadrul curelor balneare vor fi de
asemenea diferite, n funcie i de calea i modul de administrare.
Apele clorurate-sodice hipotone, izotone i cele uor hipertone (de
obicei ape minerale mixte) sunt utilizate n cur intern i inhalaii,
pulverizaii, gargarisme. Cele srate, cu concentraii foarte variate, se
folosesc pentru cur extern: bi n bazine, lacuri, la cad, irigaii,
eventual inhalaii i pulverizaii (cele foarte concentrate dup o
prealabil diluare). (2)
Pe primul plan ca valoare terapeutic se situeaz apele srate
concentrate. Efectele terapeutice ale balneaiei externe n bazine sau

25

czi cu ape srate nclzite (exist i ape srate termale, ca de

exemplu la Icoana, 570C, concentraie 65 g/l); sau n lacuri helioterme
(Lacul Ursu de la Sovata, heliotermele de la Techirghiol, Gura
Ocniei) cumuleaz efectul termic pe de o parte, efectul descrcrii de
greutate a corpului i a forei hidrostatice de mpingere n sus ale apei
srate, care este cu att mai accentuat cu ct concentraia n sare
este mai mare i care faciliteaz n mare msur kinetpterapia i
notul terapeutic, cu efectele chimice ale NaCl la suprafaa
tegumentului i n organism, dup rezorbia lor prin piele, dovedit
prin cercetrile cu atomi marcai de Na i Cl. (1)
Efectele principale ale NaCl se manifest la nivelul tegumentului,
prin modificri osmolare, hiperemie cutanat, excitaia receptorilor
cutanai i, prin intermediul lor, declanarea unor mecanisme
excitante la distan. Sunt descrise efecte reactive de tip ergotrop
dup bile srate, reducerea conductibilitii electrice a pielii,
reducerea hiperexcitabilitii nervoase n caz de tulburri de tip
nevralgic, modificarea comportamentului termoreglator periferic
cutanat, echilibrarea tulburrilor neuro-vegetative ntlnite n foarte
multe afeciuni. (1)
Indicaiile principale ale balneaiei externe cu ape srate de
concentraii diferite sunt:
a) afeciunile aparatului locomotor posttraumatice, reumatismale
degenerative, abarticulare i chiar inflamatorii,
b) afeciuni neurologice periferice i centrale;
c) afeciunile ginecologice funcionale discrinice i inflamatorii
Bile srate reci (n lacuri srate, bazine cu ap de mare, bazine cu
ape minerale) sunt indicate n afeciuni ale aparatului locomotor
pentru practicarea kinetoterapiei i notului terapeutic, ca i n
afeciuni circulatorii periferice veno-limfatice, pentru efectele presiunii
hidrostatice i ale micrii n ap. (1)
Crenoterapia cu ape clorurate-sodice evident nu poate utiliza
dect ape cu concentraie mic. Se folosesc de obicei ape hipotone
sau izotone, cu concentraii ntre 3 i 10 g/l, sau cel mult 15 g/l. (2)
Date moderne de fiziologie i fiziopatologie ale metabolismului
electroliilor au impus o serie de reconsiderri n ce privete rolul,
aportul ionilor de Na i Cl n dieta zilnic n diferite afeciuni i deci i
n cadrul crenoterapiei cu ape clorurate-sodice. Sunt bine cunoscute
efectele Na n combinaie cu Cl n reglarea izotoniei osmotice a
lichidului extracelular, n apariia reteniilor apoase n caz de exces a
acestor ioni, rolul lor n mecanismele diurezei, n reglarea

26

metabolismului apei, echilibrului acido-bazic, mecanismele de reglare

endocrine hipofizo-corticosuprarenale a eliminrii renale a acestor
ioni, mecanismele fiziopatologice determinate pierderile de Na i Cl n
caz de tulburri digestive (vrsturi, diaree) sau n caz de transpiraie
abundent. (1)
Efectele apelor clorurate-sodice ingerate asupra stomacului i
intestinului depind de concentraia apei minerale. n general, apele
srate stimuleaz secreia gastric n raport cu concentraia, ca i
motilitatea stomacului. Cele cu concentraie mare inhib evacuarea
stomacului. Efectele stimulente secretorii i ale peristaltismului sunt
determinate i al nivelul intestinului. (2)
Apele srate hipertone au efecte iritante asupra mucoasei
intestinale, produc hiperperistaltism i efecte de purgaie. Aceste
efecte sunt potenate sau diversificate, n cazul apelor mixte, n care
prezena alturi de NaCl a CO2, a ionilor bicarbonic sau sulfat
modific efectele asupra tubului digestiv i aparatului biliar. Pentru
efectele prezentate mai sus, crenoterapia cu ape clorurate-sodice
este indicat n afeciuni digestive gastro-duodenale i intestinale, n
care se urmresc efecte de stimulare a funciilor secretorii i motorii
ale tubului digestiv. ns, ca i n cazul apelor alcaline, indicaiile i
dozarea crenoterapiei cu ape clorurate-sodice trebuie bine
individualizate, pentru evitarea efectelor negative ale aportului crescut
de ioni de Na i Cl, pentru a nu tulbura efectul electrolitic al
organismului i pentru a evita adausul unui exces din aceti ioni la
bolnavii cu tulburri ale metabolismului electrolitic. (1)
Apele clorurate-sodice aplicate la nivelul mucoaselor au efecte
osmotice, cu apariia hiperemiei, intensificarea secreiei, efecte
secretolitice i de nlturare a secreiei de pe mucoasa respectiv prin
efecte mecanice n caz de lavaj, precum i efecte consecutive
sedative i antiinflamatorii. Pentru aceste efecte, apele cloruratesodice sunt utilizate i indicate i sub form de gargarisme, inhalaii,
pulverizaii (mai ales cele cu concentraie ntre 3-9 g/l i nclzite la
temperatura de 34-38 0C) n afeciunile ORL i bronhopulmonare, ca
i sub form de irigaii vaginale, n afeciuni ginecologice inflamatorii.
(1)
Pentru cura extern exist numeroase staiuni cu ape srate:
- pe litoral, valorificnd apa mrii: Eforie Nord, Mangalia, Neptun,
Venus, ca i a lacului Techirghiol: Eforie Nord, Techirghiol;
- staiuni cu lacuri srate: Amara, Bazna, Ocna Sibiului, Sovata,
Balta Alb, Lacul Srat;

27

- staiuni cu ape minerale srate concentrate din bazine subterane

(unele i sulfuroase, iodurate sau termale): Bile Govora, Blteti,
Srata Monteoru, Scelu, Slnic Moldova, Soveja, Brla-Bdeti,
Fsci, Ocna Mure, Ocna ugatag, Sngiorgiu de Mure, Tg. Ocna,
Bile Cotiui, Cojocna, Cristuru Secuiesc, Homorod, Icoana, Ideciul
de Jos, Jibou, Miercurea Sibiului, Ocna Dejului, Ocnele Mari, Ocnia,
Orzoaia, Perani, Potcoava, Praid, Rodbav, Srata deva, Slnic
Prahova, Someeni, Telega, intea, Turda, icleni;
Staiuni cu izvoare minerale complexe hipotone, izotone sau uor
hipertone, indicate n cur intern: Sngiorz-Bi, Slnic Moldova,
Climneti-Cciulata, Bile Olneti, Bile Herculane, Bile Tunad,
Buzia, Covasna, Scelu, Srata Monteoru, Blteti, Drnceni, Tg.
Ocna, Bixad, Brdet, Crbunari, Carei, Cineni, Dneti-Maramure.
(1)
Principalele indicaii ale ale curelor externe cu ape srate le
constitue afeciunile aparatului locomotor de natur reumatismal,
degenerative ca spondiloza, artrozele minilor i ale picioarelor, sau
inflamatorii ca spondilartrita ankilozant.
n cadrul afeciunilor aparatului locomotor indicate pentru terapia cu
cu ape srate intr i alte afeciuni ca lumbago cronic prin discopatie
lombar, sechele dup hernie de disc operat ca i diverse forme de
reumatism abarticular, tendinite, fibrozite (5)
Un loc important n terapeutica cu ape srate l ocup i afeciunile
aparatului locomotor de cauz traumatic, diverse sechele
posttraumatice, ct i de cauz neurologic, mai ales afeciunile
neurologie ale nervilor periferici.
Afeciunile ginecologice cronice utero-anxiale i sterilitatea ocup
i ele un loc important n terapeutica cu ape srate, ca i o serie de
boli endocrine ca hipotiroidia, hipoparatiroidia ori nanismul hipofizar i
dermatologice cum sunt psoriazisul, exeme i urticarii cronice, etc
(14).
Apele minerale clorurate sodice sunt puin folosite in cura intern i
numai dac au o concentraie mic de clorur de sodiu (hipotone). De
obicei i aceste ape sint mixte, in compoziia lor chimic intrind i ionii
bicarbonic, calcic, magnezian. La Bixad, Spina, Singeorz-Bi,
Slnic-Moldova, Someeni, Stoiceni exist asemenea izvoare
minerale.
Secreia gastric este stimulat de apele clorurate sodice hipotone
de la Someeni (izvoarele 1, 2 i 14) (Cociau E.), izvorul Hygeea de

28

la Bile Herculane (Stoicescu C), izvoarele Clara i Maria de la Bixad,

Tmduirea de la Stoiceni (Theohari A.), izvoarele de la Spina i de
la Malna (Cociau E.).
Izvoarele alcaline, clorurate sodice de la Singeorz-Bi (Hebe 1, 5 i
6) reduc secreia gastric (Gheorghian-Popescu I.).
Izvoarele 1, 1 bis i 3 de la Slnic-Moldova reduc secreia gastric,
jar 6, 8, 10 i 13 au un efect gastrosecretor (Tudoranu Gh.).
Activitatea enzimelor digestive este stimulat, prezena in apa
mineral a ionilor Cl- i Ca++ ducand la activarea amilazei i tripsinei.
Efectele asupra hepatocitului i colerezei sint privite cu rezerv,
date fiind efectele negative ale ingestiei de sare la bolnavii cu
hepatit, la care se observ alterri ale probelor ce exploreaz
hepatocitul (apele de la Malna-Bi, Sangeorz-Bi, Slnic-Moldova)
i o reducere a colerezei (Bltceanu Gh., Opreanu I., Stoicescu C).
Izvoarele slab mineralizate de la Someeni (9, 12, 14, 19 i 25) sint
coleretice i fluidific bila (Cociau E.).
Dup resorbia intestinal, aciunea apelor minerale se
repercuteaz asupra unor funcii metabolice.
Se accept, in general, c apele hipotone clorurate sodice de la
Sangeorz-Bi (izvoarele Hebe i nr. 4), Slnic-Moldova (izvorul nr. 3),
Malna i Someeni (izvorul nr. 2) cresc tolerana bolnavilor la
glucoz i reduc glicemia la diabetici.
Reduceri ale colesterolemiei au fost semnalate in cercetrile
efectuate pe bolnavi tratai cu apele de la Sangeorz-Bi (izvorul nr. 4),
Malna-Bi, Stoiceni i Zizin.
Cura cu ape minerale clorurate sodice hipotone reduce diureza
apoas, retenia de sare in organism fiind direct proporional cu
concentraia ei in apa mineral. In cursul curelor s-au semnalat
pierderi de potasiu. Dei cura cu apele clorurate sodice nu produce o
diurez apoas, ea acioneaz asupra schimburilor ionice, schimburi
ce se repercuteaz asupra intregului metabolism electrolitic.
Aciunea apelor clorurate sodice folosite n cur extern
In cura extern sunt utilizate i apele clorurate sodice hipertone
sau cele puternic concentrate (ape srate), care conin, de obicei,
calciu, magneziu sau sulfai, precum i iod i brom.
Dup clasificarea intocmit de M. Sturza inc din anul 1950, apele
clorurate sodice romaneti se impart in: apa srat a Mrii Negre (cu
o concentraie de 13-18 g/l) i a limanurilor litorale din Dobrogea (cu o
concentraie de 50-90 g/l); apele srate i izvoarele din regiunile
masivelor de sare (cu o concentraie de 150-250 g/l); lacurile srate

29

din Brgan (cu o concentraie situat sub 16-17 g/l); apele fosile
(veterice) (cu o concentraie cuprins intre 80-200 g/l); apele
carbogazoase din regiunile vulcanice, slab concentrate, cantitatea de
sare existent in ele avandu-i originea in terenurile cu sare rezidual
sau in formaiunile cu zcminte de sare. Bile srate ii exercit
aciunea asupra organismului prin factorii mecanici reprezentai de
presiunea hidrostatic" i de puterea de ridicare" a corpului in baie,
care in bile srate este direct proporional cu concentraia apei.
Dac un bolnav de 70 kg cufundat in ap dulce cantrete 7,9 kg, in
ap srat va cantri numai 2,8 kg, fapt ce favorizeaz micrile
corpului in baie.
Factorul termic, reprezentat de temperatura bii, care este de 36380 C, contribuie la relaxarea muscular i la activarea circulaiei
sanguine.
Baia srat excit receptorii cutanai, excitaie la care particip i
componentele chimice din apa mineral. Inc din anul 1876 Lehmann
a constatat ptrunderea clorurii de sodiu in piele, sarea absorbit fiind
prezent in urina bolnavilor i dup cateva luni de la cura balnear. In
piele se formeaz o adevrat manta" de sare (Frankenhausen),
care atrage apa din mediul ambiant, crescand turgescena pielii i
eliberand, treptat, in circulaie srurile absorbite din apa bii minerale.
Baia srat ii mai exercit aciunea la distan pe ci nervoase,
producand un efect vagotonic sau endocrin, modificand reactivitatea
organismului i schimburile nutritive-metabolice (Sthal B., Moser R.,
Groedel M.).
Buletinul farmacodinamic al apelor minerale
Echilibrul ionic particular al fiecrui izvor mineral explic aciunea
sa farmacodinamic cu character de individualitate. Ca urmare, nu
pot fi fcute indicaii de cur numai pe baza asemnrii de compoziie
chimic a unor ape minerale.
Buletinul de analiz chimic nu este suficient pentru a stabili
indicaia de cur a unei ape minerale.
Etapa studierii farmacodinamice a unei ape minerale precede in
mod obligatoriu indicaia de cur, in aceeai msur in care
introducerea medicamentului in terapie trebuie s fie precedat de
studii farmacodinamice.
Compoziia chimic a unei ape minerale informeaz pe medic cu
ce lucreaz" i nu cum lucreaz" apa respectiv.

30

In practica multisecular de folosire a apelor minerale ca mijloc

terapeutic, observaia clinic a fost unica metod de apreciere a
eficienei unei cure hidrominerale.
Dei observaia clinic rmine, in ultim instan, criteriul principal
al indicaiei unei cure, cura hidromineral individualizat la un anumit
bolnav i intr-o anumit etap de evoluie a bolii presupune in egal
msur, pe lang cunoaterea bolnavului, i o cunoatere temeinic
a factorului terapeutic folosit. Cercetarea farmacodinamic servete
acestui obiectiv.
Cercetarea farmacodinamic paraclinic stabilete eficacitatea
potenial a unei ape minerale, definind prin studierea efectelor
asupra tuturor aparatelor i sistemelor funcionale profilul
farmacodinamic" al apei minerale respective.
In aceast etap de studiu sint precizate, de asemenea,
mecanismele de aciune, precum i evoluia unor parametri anatomofuncionali i biochimici la bolnavi i pe modele experimentale la
animal.
Etapa clinic stabilete tolerana bolnavului fa de cur i
urmrete efectele farmacodinamice, efecte apreciate in funcie de
faza de boal i de capacitatea de reacie a fiecrui bolnav. Aceast
etap de studiu revine staiunii in care se gsete apa mineral
studiat.
n categoria apelor clorurate sodice intr cele care au o
concentraie de NaCl de peste 1 g la litru, respectiv 393 mg sodiu/l si
607 mg clor/l, a cror origine este legat de depozitele de sare.
n funcie de concentraia acestora apele minerale clorosodice pot
fi:
hipertone, cnd concentraia cloruri de sodiu depete 14g/l.
Acestea sunt apele mrilor i lacurilor srate sau cele provinite din
depozite de sare subteran sau de suprafa (ocne). Concentraia de
sare a acestora variaz n ara noastr de la 15g/l (apa Mri Negre) la
260 g/l la Ocna Dejului, 266 g/l la Ocna Mureului. Aceste ape mai
conin i ioni de Ca, Mg, K, SO4, etc. Acestea sunt utilizate pentru
inhalaii, pulverizaii si n balneaia extern, deoarece sunt iritante
pentru mucoasa gastric i intestinal.
hipotone, izotone sau uor hipertone provin din izvoare
minerale i sunt de obicei mixte coninnd i alte substane i gaze
ca: bocarbonat, sulfat, CO2, H2S, etc. Acestea sunt utilizate pentru
inhalaii, pulverizri si n cura intern.

31

Apele clorosodice sunt utilizate n terapie n funcie de concentraia

acestora, n cure externe i interne, inhalaii, pulverizri, gargarisme.
1. Cura intern sau crenoterapia, utilizeaz apele hipotone,
izotone, a cror concentraie nu depete 10-14 g/l. Sunt indicate n
special pentru afeciunile digestive (gastroduodenale, intestinale i
hepatobiliare), dar i pentru diabetul zaharat.
Aciunea lor farmacodinamic se exercit asupra mucoasei
gastrice, stimulnd secreia gastric i motilitatea intestinal, precum
i secreia peristaltic intestinal. Ingestia acestor ape minerale
activeaz enzimele digestive avnd un efect deosebit asupra amilazei
pancreato- intestinale i dizolvarea mucusului inflamator.
Apele clorurate modific motilitatea gastro-intestinal prin actiunea
cumulat a clorurilor, bicarbonatului de sodiu i a hidrogenului
sulfurat. Bicarbonatul de sodiu coninut n proporie variabil n aceste
ape clorurate intervine n cresterea motilitatii gastrointestinale pe cale
reflex, datorit stimulrii nervului vag, nerv ce accelereaz
contractilitatea peretilor tubului digestiv. De asemenea, hidrogenul
sulfurat, prezent n concentratii reduse n apa mineral, poteneaz
actiunea nervului vag. Datorita acestor proprietati, cura hidromineral
clorurat este indicata n constipaii.
Cura intern cu apele minerale clorosodice influenteaza i functia
hepatica. S-a observat ca administrarea acestor ape agraveaza
probele de disproteinemie la hepaticii cronici si altereaza
echipamentul enzimatic al celulelor hepatice. Din aceste
considerente, ori de cte ori exista o suspiciune de evolutivitate a
hepatitei, este contraindicata folosirea acestor ape. In schimb, la
persoanele fara semne clinice sau biologice de hepatita, se prescrie
cura hidrominerala clorurata, n scopul cresterii cantitatii de saruri
biliare eliminate prin bila (efect coleretic).
Astfel de ape se gasesc n statiunile Malnas, Slanic Moldova,
Bazna, Busteni, Herculane, Someseni etc. Se pare ca apele de la
izvoarele 1 bis si 15 din Slanic Moldova pot fi folosite cu o buna
eficienta, n afara efectului coleretic, chiar n tratamentul hepatitelor
stabilizate.
Dupa rezorbtia intestinala, apele minerale actioneaza asupra
metabolismelor glucidic, lipidic si protidic. In general, apele clorurate
au o actiune hipoglicemianta. Acest lucru se datoreaz n parte
stimularii secretiei insulinice (hormon pancreatic ce reduce glicemia),
sub influenta directa a ionilor de clor. Pe aceasta cale se reduce

32

concentratia glucozei din sngele circulant si a celei eliminate prin

urina.
In timpul curei interne se observa o reala ameliorare a tolerantei
fata de glucidele alimentare, limitandu-se n acest fel cresterea
marcata a glicemiei. Asociate medicatiei antidiabetice, apele clorurate
potenteaza efectul tratamentului medicamentos, imprimand uneori
reducerea dozelor zilnice de medicamente.
Apa din unele statiuni asociaz acestor efecte tendinta de reducere
a acidozei, pe care o ntlnim frecvent la diabeticii dezechilibrati
metabolic. In diabetul zaharat se recomanda a se folosi cura
hidrominerala cu ape hipotone clorurate sodice din statiunile
Sngeorz-Bai (izvoarele Hebe si nr. 4), Slanic Moldova (izvorul nr. 3),
Malnas si Someseni (izvorul nr. 2).
Sub actiunea apelor minerale clorurate, existente n statiunile
Sngeorz, Malnas, Stoiceni, Zizin si Tusnad, concentratia grasimilor
din snge este modificata.
Consumarea acestor ape produce scaderea colesterolului
plasmatic, dar n schimb mareste cantitatea de trigliceride din snge.
Din aceste considerente, apele clorurate nu-si gasesc nca indicatii
practice n tratarea dislipidemiilor (afectiuni metabolice caracterizate
prin cresterea grasimilor sangvine).
Metabolismul proteic prezinta si el modificari. In general, cantitatea
de acid uric din snge este redus sub actiunea apelor clorurate,
motiv pentru care acestea sunt folosite n tratarea hiperuricemiilor si
gutei (n special apele de la Stoiceni). De asemenea, se mareste
cantitatea de uree (produs toxic rezultat din metabolismul proteinelor)
eliminata prin urina. Datorita acestor proprietati, se indica cura
hidrominerala clorurata persoanelor fara afectare hepatica, dar care
prezinta tendinta la retentie de uree (insuficienta renala incipienta,
stari hipercatabolice, etc).
Cura cu ape clorurate sodice hipotone reduce diureza apoasa.
Acest efect se manifesta mai ales n primele 4 ore de la administrarea
apelor minerale, dar se poate prelungi si n urmatoarele ore ale zilei.
El apare datorita retentiei de sodiu n organism, proportional cu o
cantitate echivalenta de apa. Astfel, volumul de urina eliminat pe 24
ore se reduce. Se observa totodata, o crestere a pierderilor de
potasiu prin urina. Aceste actiuni se ntalnesc n cazul consumului de
ape provenite din statiunile Malnas Sngeorz (Hebe) si Tusnad. In
schimb, folosirea apelor slab mineralizate cloruroase, sodice si
calcice ca cele de la Herculane (Hygeea) maresc diureza si cantitatea

33

de clor eliminata urinar. Aceleasi efecte se obtin cu apele de la

Someani i Stoiceni.
2. Inhalaiile i pulverizaiile sunt indicate n: afeciuni ORL,
bronhopulmonare, afeciuni ginecologice inflamatorii. Pentru
pulverizaii sunt indicate cele cu concentraii ntre 3-9 g/l i nclzite la
34-38C.
La nivelul mucoaselor, apele clorurate sodice au efecte osmotice,
de hiperemie, de cretere a secreiilor, secretolitice i de eliminare a
secreiilor, antiinflamatorii, etc.
Pentru afeciunile ginecologice sunt indicate n special apele din
staiunile Sovata i Techirghiol.
3. n cura extern, apele clorurate sodice actioneaz asupra pielii
prin efectul cumulat al excitanilor chimici (clor, sodiu, calciu,
magneziu, sulfati, iod, brom etc), termici (temperatura apei) i
mecanici.
Curele externe sunt recomandate pentru:
afeciuni
ale
aparatului
locomotor
poststraumatice,
reumatisme degenerative, abarticulare, neurologice periferice i
centrale
TBC extrapulmonar n forme stabilizate
Afeciuni ginecologice cronice
Dereglri funcionale endocrine cu hipofuncie
Boli de piele.
Clorura de sodiu acioneaz la nivelul receptorilor cutanati prin
modificri osmolare, hiperemie cutanat, excitaia receptorilor
cutanai, determinnd declanarea unor mecanisme excitante reflexe
la distan.
Inca de acum 100 de ani s-a observat c sarea din apele
clorurosodice patrunde n piele n timpul mbaierii. Ea este absorbit
i trecut n circulatie foarte lent, iar apoi eliminat de organism prin
urina chiar i dup cteva luni de la ncheierea curei balneare.
Cura extern se poate realiza cu ape srate reci i ape srate
termale. Bile cu ape srate reci sunt indicate pentru afeciuni
locomotorii, circulatorii periferice veno-limfatice. n bile cu ape srate
termale se cumuleaz efectul termic cu efectul decrcri de greutate
al corpului i al forei hidrostatice de mpingere n sus ale apei srate
i cu efectul chimic al NaCl.

34

Cnd temperatura apei este n jur de 3638C, se produce o

relaxare musculara marcata, ca si o mbunatatire a circulatiei
sangvine periferice, prin care se obtin rezultate terapeutice deosebite
in tulburarile circulatorii periferice.
In afara efectului de excitatie directa asupra pielii, baile
clorurosodice intervin asupra
organismului i indirect, prin
intermediul sistemului nervos periferic, ale carui excitaii declaneaz
n corp o serie de reactii endocrine, nervoase i metabolice care
ntaresc capacitatea de adaptare a individului.
Daca un bolnav de 70 kg este cufundat n apa dulce, el cntareste
7,9 kg greutate care se reduce la 2,8 kg, dac evaluarea ponderal
se face ntr-o baie cu apa sarat. Datorit acestui efect, miscarile
corpului sunt mult uurate i i se permite o mai larga mobilitate.

APE CARBOGAZOASE
Apele minerale carbogazoase sunt rezultatul filtrarii apelor de
adancime prin soluri vulcanice, care contin CO2; bioxidul de carbon,
astfel obtinut, va favoriza dizolvarea altor elemente continute in
straturile de soluri prin care trece apa, precum calciu, magneziu,
sodium, fier, cloruri, bromuri atc, astfel ca, in final, apele
carbogazoase vor avea o compozitie complexa si variata.
Aciunea apelor carbogazoase folosite n cura extern
Efectele terapeutice ale bilor minerale carbogazoase se bazeaz
pe aciunea bioxidului de carbon i mai puin pe aciunea
farmacodina-mic a srurilor minerale din compoziia apei minerale.
Factorul termic, care in curele externe este de obicei important, in
bile carbogazoase are un rol particular. Aceasta se datorete
faptului c temperaturile folosite la bile carbogazoase se situeaz
sub valorile de 34C, deci sub temperatura de termoindiferen a
apei.
In baia carbogazoas asupra pielii se produce o excitaie rezultat
din contrastul simultan i in continu micare dintre faza apoas sau
gazoas din baia mineral. Suprafaa pielii se acoper cu bule mici
de gaz (extrem de fine in cazul bilor cu ap natural carbogazoas),
care atingand o anumit dimensiune se desprind, in locul lor luand
natere alte vezicule (efect mecanic de lovire).

35

Apa i bioxidul de carbon au valori diferite ale conductibilitii

termice, astfel incit intr-o baie de 28-32C zonele pielii ce vin in
contact cu faza apoas se gsesc sub punctul de termoindiferen, pe
cind cele aflate in contact cu faza gazoas au depit acest punct. Se
declaneaz astfel stimuli simultani de rece i de cald, suprafeele de
contact cu termoreceptorii pielii fiind schimbate in permanen pe
toat durata bii minerale.
Ca rezultat al insumrii excitaiilor in spaiu i timp, evideniat de
cercetri electrofiziologice, baia carbogazoas reduce sensibilitatea
receptorilor pentru rece (Krause) i o crete pe aceea a receptorilor
pentru cald (Ruffini).
Baia carbogazoas crete, de asemenea, fluxul sanguin arteriolar
din piele, aa cum s-a demonstrat cu fluvograful (Hille V.), efectul
vasodilatator fiind direct proporional cu concentraia de bioxid de
carbon din baia mineral. Bioxidul de carbon se absoarbe prin piele
chiar dac nu face bule gazoase (Hediger t.).
Toate acestea explic senzaia de cldur in baia carbogazoas,
dei temperatura apei este sub punctul de termoindiferen. Ca
urmare se produce i un efect hipotermizant asupra organismului,
care explic unele efecte favorabile asupra sistemului circulator.
Efectul curelor externe cu bile minerale carbogazoase, foarte
complex, se bazeaz atat pe aciunea mecanic i termic, cat i pe
calitile chimice ale bioxidului de carbon, influena sa fiind fie local,
fie postresorbtiv.
Cercetri farmacodinamice sistematice au fost efectuate la Vatra
Dornei, Buzia, Borsec i Covasna.
La Vatra Dornei, in condiiile unui climat dulce subalpin, care
reduce tonusul i reactivitatea centrilor vasomotori, beneficiaz de
cur bolnavii cu hiperreactivitate vascular, hipertiroidienii sau cei
suferinzi de nevroz astenic (Pascu t., Modval M.). Apele minerale
din staiune, slab mineralizate, sunt bogate in bioxid de carbon i fier.
Aciunea farmacodinamic a bilor cu aceste ape a fost studiat cu
precdere in bolile cardiovasculare.
In ateroscleroza cu hipertensiune arterial sau ischemie periferic
s-a constatat ameliorarea circulaiei periferice i normalizarea hiperreactivitii vasculare, explorat prin testul Hines (Opreanu L),
ameliorarea circulaiei colaterale i a indicelui de claudicaie, evaluate
prin metode radioizotopice i clinice (Radu Victoria), reducerea
valorilor tensionale i tendina bradicardizant a curelor (Nieder I.).

36

Ameliorrile clinico-funcionale au fost insoite de normalizri ale

sindromului biochimic, respectiv reducerea fibrinemiei (Stnescu P.),
normalizarea testelor la heparin i reducerea timpului de
protrombin (Balmu P.), scderea concentraiei acizilor grai liberi
plasmatici, precum i a lipemiei (Antonescu Claudia), intensificarea
catabolismului colesterolului i ameliorarea dislipidemiei (Vasilescu
Sofia).
Studiul reactivitii corticosuprarenalei, prin determinri de 17cetosteroizi in urin, a pus in eviden creteri in primele 10 zile de
cur (Popa Maria Magdalena).
Prin cura extern in staiune s-au obinut bune rezultate in
sechelele flebitice ale membrelor inferioare, cura fiind indicat la cel
puin 810 luni de la stingerea fazei acute de boal (Nieder I.).
Efectele terapeutice in asocieri reumatice sunt explicate prin
stimularea corticosuprarenalei i prin creterea activitii sistemului
reti-culoendotelial (Agarbiceanu T.).
Staiunea Buzia, cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate,
clorurate sodice, calcice, magneziene, feruginoase, hipotone, are un
climat de tranziie continental-mediteranean, cu efecte sedative
asupra bolnavilor, permiand tratamentul unor forme hiperreactive de
boal.
Afeciunile cardiovasculare constituie profilul principal de cur al
staiunii.
A fost studiat in mod deosebit ateroscleroza cu localizare
coronarian, raportandu-se rezultatele bune atat asupra sindromului
dureros, cat i asupra capacitii de munc (Musta L). Sunt indicate
formele clinice incipiente, dei rezultatele nu au fost durabile
(Opreanu I.). Eficiena terapeutic este maxim la varstele mai tinere
(Dinculescu Tr.).
Scderea reactivitii vasculare dup cur la Buzia a fost
apreciat prin testele Shellong i Hines (Opreanu L).
Studii clinico-biologice au remarcat normalizarea valorilor
colesterolului, dislipidemiei i fibrinemiei, proporional cu ameliorarea
clinic (Brinzan I.).
Studii mai noi (Berlescu Elena; Florian Mariana) atest efectele
favorabile ale curei carbogazoase la Buzia in hipertensiunea
arterial, stadiul II, iar in experiment acut, scderi tensionale sistolodiastolice dup bile cu bioxid de carbon, mai accentuate decat dup
mofete.

37

La Borsec, cura cu apele din staiune este indicat in afeciuni

cardiovasculare, inandu-se ins neaprat seama de altitudinea mare
la care se afl staiunea (900 m). S-au remarcat reducerea tensiunii
arteriale la hipertensivi (Borgovan L), ameliorarea indicelui de
claudicaie i creterea temperaturii cutanate in trombangeita
obliterant (Brassai Z.).
Bioxidul de carbon gaz, provenit, din degazeificarea apelor de la
Borsec i aplicat sub form de mofete (Agirbiceanu T.), a produs
experimental hiperemie capilar tisulara, precum i activarea
oxidazelor i a grupelor sulfhidrice.
O atenie deosebit s-a acordat bolnavilor hipertiroidieni ce fac
cur la Borsec. S-a constatat reducerea metabolismului bazai (Milcu
t.) i normalizarea echilibrului neurovegetativ (Borgovan I.).
La Covasna sunt folosii ca factori terapeutici naturali, in condiiile
unui climat de cruare, atat bile carbogazoase cat i emanaiile de
gaz natural, cunoscute sub numele de mofet. Funcionarea in
staiune a unui spital de cardiologie, precum i a unui sanatoriu
pentru copii, asigur in cele mai bune condiii cazuistica pentru
cercetarea tiinific a factorilor naturali din staiune.
Un studiu amplu, efectuat pe 1000 bolnavi cu hipertensiune
arterial, a demonstrat efectul hipotensiv i vasodilataia capilar,
evaluat prin capilaroscopie (Benedek G.; Szentpetery I.).
In afeciunile ischemice periferice s-a raportat ameliorarea indicelui
de claudicaie, a valorilor oscilometrice periferice, precum i
imbuntirea circulaiei transversale in membrul afectat (Brassai
Z.Csorba L.).
Dup cura la Covasna s-a remarcat creterea heparinemiei (Birek
L.).
Efectele circulatorii influeneaz favorabil i resorbia procesului
inflamator din metroanexita cronic (Szabo I.)
Aciunea farmacodinamic a bioxidului de carbon administrat sub
form gazoas a fost studiat i in trecut prin msurtori ale
temperaturii cutanate (Stroescu V.).
Senzaia intens de cldur, ce apare mai ales in zona genital in
primele 20-30 de secunde de la imersia in gazul mofetarian, precede
creterea temperaturii cutanate, astfel c senzaia caloric incipient;
nu pare s in de fenomenul vascular, ci mai de grab de o
hiperestezie termic, insoit deseori de prurit i inepturi.
Msurtori ale excitabilitii pielii prin metoda cronaximetric
confirm aceast ipotez (Cociau E.)

38

Cercetrile efectuate in ultimii ani de colective ale Institutului de

medicin fizic, balneologie i recuperare medical (Florian Mariana,.
Georgescu Gh.) i de colective din staiunea Covasna (Benedek G.
i. col.) au pus in eviden unele mecanisme de aciune ale mofetelor
de la Covasna, respectiv, intervenia bioxidului de carbon mofetarian
inhalat de bolnavi in timpul efecturii tratamentului la mofet
(concentraia, de bioxid de carbon in aer de 1,5-2 volume %,
demonstrat prin capnografie). In urma inhalrii de bioxid de carbon
crete fluxul sanguin cerebral, cu valori in jur de 75%, ca i fluxul
sanguin in musculatura scheletic, cu valori de 40-50%, cu
consecine asupra utilizrii oxigenului in periferie, prin care se explic
atat ameliorarea parametrilor performanei cordului, cat i a
capacitii de efort la bolnavii coronarieni i cu sechele de infarct de
miocard studiai.
Sintetizand rezultatele cercetrilor in aceste patru staiuni cu ape
carbogazoase, reinem indicaia major a curei externe in afeciuni
cardiovasculare, indicaie bazat, in special, pe aciunea
farmacodinamic a bioxidului de carbon asupra circulaiei.
Literatura internationala de specialitate cuprinde numeroase date
referitoare la efectul ingestiei de ape minerale naturale carbogazoase
asupra metabolismului lipidic.
Astfel, Stein, Thiery si Stein in 2002 publica un studiu efectuat
asupra femeilor la menopauza, cu profil lipidic heterogen si niveluri
serice inalte de molecule de adeziune; acestea au primit cantitati
variate de apa naturala carbogazoasa timp de doua luni.
Determinarea indicatorilor de disfunctie endoteliala (nivelul de
adeziune moleculara, SIAM-1 si sVCAM-1), precum si a nivelurilor de
colesterol, trigliceride, HDL- si LDL-colesterol, a demonstrat
reducerea semnificativa a riscului cardiovascular.
Schoppen si colab au evidentiat, intr-un studiu publicat in 2000,
reducerea semnificativa a glicemiei postprandiale la subiecti care au
ingerat apa naturala carbogazoasa. Acelasi autor publica in 2004 un
studiu asupra apei naturale carbogazoase puternic mineralizate, cu
efect semnificativ de scadere a nivelului seric de colesterol total si
LDL-colesterol. Lucrarea sustine faptul ca acest efect s-ar datora
cresterii, prin mecanism osmotic, a excretiei intestinale a acizilor
biliari si cresterii sintezei de acizi biliari din colesterolul seric pe calea
7hidroxilazei. Cresterea excretiei fecale de acizi biliari si reducerea
volumului vezicii biliare este sustinuta si in lucrarea publicata de
Capurso si colab in 1999.

39

Scaderea glicemiei postprandiale si ameliorarea metabolismului

lipidic dupa ingestia de apa puternic carbogazoasa bogata in sodiu a
fost demonstrata si de un alt studiu (Cezanne et al, 2003), care
sustine astfel rolul acestor ape in preventia cardiovasculara si a
sindromului metabolic.
Cresterea sensibilitatii la insulina la un grup de femei aflate la
menopauza si diagnosticate cu rezistenta la insulina, a fost obtinuta
de Schoppen si colab., intr-un alt studiu ale carui rezultate au fost
publicate in 2007.
Sindromul metabolic este caracterizat de prezenta unui grup de
factori de risc metabolic la un individ dat. Acestia sunt:
Obezitate abdominala
Dislipidemie
TA crescuta
Intoleranta la glucoza sau diabet in tratament
Status protrombotic
Status proinflamator
Apa din sursa Borsec este o apa minerala naturala, intens
carbogazoasa, bicarbonatata, magneziana, hipotona. Continutul in
HCO3 este de 1903,2 mg/l, iar continutul in CO2 liber este de 2868,4
mg/l ceea ce o incadreaza in grupa apelor intens carbogazoase.
Contine calciu 384,4 mg/l si magneziu 107, 1 mg/l, iar mineralizarea
totala este de 2554 mg/l.
Apa minerala carbogazoasa din sursa Borsec prezinta interes in
scaderea riscului cardiovascular la pacientii cu sindrom metabolic.
Ingestia acestei ape de catre subiecti hipertensivi, diabetici,
dislipidemici si cu obezitate de tip abdominal duce la scaderea
glucozei serice, cresterea sensibilitatii la insulina, scaderea nivelului
seric de colesterol total si LDL-colesterol. Efectul antiaterosclerotic si
antiinflamator este demonstrat de scaderea nivelului markerilor
sindromului proinflamator.

40

APE SULFUROASE
Apele sulfuroase conin minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfai la
litru sau complexe coloidale sulfuroase, se prezint sub forma de ape
sulfuroase simple sau mixte (alcalino-teroase, carbogazoase,
clorurate sodice).
n apele sulfuroase, sulful se gaseste sub mai multe forme
(hidrogen sulfurat liber, grupe sulfhidrice, aicizi polisulfhidrici).
nglbenirea, opalescena i depunerea unui precipitat albicios pe
fundul sticlei cu apa sulfuroasa pe cale de oxidare indic intensitatea
procesului oxidativ al apei prin oxigenul din aer.
La noi n ara apele sulfuroase au caliti curative deosebite. Una
dintre cele mai importante surse de ape sulfuroase se gaseste in
judetul Dambovia, i anume la Pucioasa. Localitatea este renumita
printre cei cu afectiuni reumatice si neurologice. Pe valea Oltului, la
Calimanesti, Caciulata si Cozia apele sulfuroase, prin concentraia
diferit n hidrogen sulfurat, sunt utilizate terapeutic att n cura
interna , ct i externa. Renumite sunt i localitatile Bile Govora si
Harghita Bai, dar i Bile Brzava, Baile Boghi (din Judeul Slaj),
Olanesti si cele de pe litoral, Venus si Mangalia.
La Herculane, staiune amenajata i exploatata pentru prima data
n urm cu 2000 de ani, beneficiaz pe langa apele sulfuroase de o
calitate deosebita i de posibilitatea efectuarii de cure cu bai termale.
Datorita concentratiei ridicate de sulf, ce le da un gust neplacut,
apele sulfuroase nu pot fi folosite ca apa de masa, ci doar ca ape
medicinale.
Apele sulfuroase au indicaie att pentru crenoterapie, cat i n cura
externa sub forma de bai, inhalaii si irigaii vaginale, datorita efectelor
H2S, care se reasoarbe prin tegument i prin mucoasele gastrice, a
cailor aeriene superioare i bronhopulmonare i vaginale.
Crenoterapia cu ape sulfuroase, de obicei mixte, are efecte de
stimulare a secreiei gastrice (cele bicarbonatate tamponeaza acest
efect) ca i a peristalticii intestinle, efecte coleretice si colagoge
asupra ficatului i cailor biliare, efecte antitoxice si de scadere a
glicemiei la diabetici. Cele mixte carbogazoase au si efecte diuretice
prin actiunea CO2.
Indicaiile pentru crenoterapie cu ape sulfuroase de concetratie
mica sunt: afectiunile hepato-biliare, indeosebi diskineziile biliare,
litiaza biliara i colecistitele cronice, infectii ale cailor urinare, forme
de diabet si intoxicatii cu metale grele.

41

Crenoterapia cu ape sulfuroase se practica in statiunile

Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, ca si la Baile Herculane si la
Mangalia.
Apele sulfuroase au proprietatea de a vindeca extrem de multe
boli, prin continutul de hidrogen sulfurat, care este singurul compus al
sulfului ce se absoarbe in organism prin piele, plaman i pe cale
digestiva, eliminndu-se prin piele, intestin i rinichi. Aceste ape sunt
indicate in constipatii, colite, hepatite, diabet zaharat si intoxicatii
cronice cu metale grele (mercur, plumb, zinc).
Au si un efect stimulant asupra glandelor secretoare ale pielii si a
membranelor mucoaselor bronhiale. Sunt utile in tratarea bolilor
ficatului (hepatomegalie, dispepsie), splenomegalie, boli ale
aparatului digestiv, colici, ascita, anumite cazuri de febra cronica.
Baile cu ape termale sulfuroase vindeca afectiuni ale pielii, precum
psoriazis, pitiriazis, eczeme, scabie, mancarimi, acnee.
Bolile grave de piele pot fi vindecate prin folosirea unor unguente
ce contin o concentratie mare de sulf. Aceste bai termale sunt
folositoare si in cazuri de astm, tuse, reumatism, guta, consumptie
sau debilitate cronica.
Terapia prin inhalatii cu ape sulfuroase este indicata in afectiuni
respiratorii si ORL pentru efectele antiinflamatorii, antiseptice si
desenzibilizante asupra mucoasei cailor aeriene superioare si traheobronsice, cu eliminarea secretiilor.
Sunt indicate inhalatiile si pulverzizatiile individuale sau colective la
bolnavii cu BPOC, astm bronsic, sinuzite, rinite alergice, ozena.
O modalitate originala de administrare a apelor sulfuroase este
terapia parenterala, prin injectii cu apa unor izvoare din Baile Olanesti
si Calimanesti Caciulata , indicata in tratamentul afectiunilor alergice
dermatologice, digestive sau respiratorii, asociata eventual cu
crenoterapia, balneatia externa sau terapia cu inhalatii cu ape
sulfuroase, administrate in maniera individualizata
Datorita concentratiei ridicate de sulf, ce le da un gust neplacut,
acestea nu pot fi folosite ca apa de masa, ci doar ca ape medicinale.
Folosite intern, aceste ape sunt indicate in constipatii, colite,
hepatite, diabet zaharat si intoxicatii cronice cu metale grele (mercur,
plumb, zinc).
Tratamentul intoxicatiei cu plumb se poate face in statiunile
Calimanesti sau Olanesti.
Asupra sistemului nervos, apele cu sulf au o actiune stimulatoare,
de aceea se pot folosi de catre bolnavii astenici si hiporeactivi.

42

Cura hidrominerala sulfuroasa modifica si secretiile endocrine.

Studiile clinice si de laborator efectuate pe pacienti tratati in statiunea
Herculane au aratat cresterea secretiei de hormoni dupa ingestia de
ape sulfuroase.
Hormonii glucocorticoizi sunt secretati la nivelul glandei
suprarenale si au un puternic efect antiinflamator si anti-algic.
Apele sulfuroase au un gust amar-astringent i un miros specific
puternic, apele sulfuroase administrate intern, n doze mici, de 50 100 ml pe zi, au efecte laxative, diuretice i sudorifice.
Dac sunt administrate n doze mai mari (100 300 ml) pot genera
efect purgativ . De aceea sunt indicate n constipaie, mai ales cnd
aceasta este asociat cu hemoroizi.
Cura interna cu ape sulfuroase este indicata in
- gastrite cronice cu hiposecretie si hipopepsie
- enterocolite si dispepsii intestinale
- sechele postoperatorii pe caile biliare, angiocolita
- diabet zaharat, hiperuricemii
sechele dupa nefropatii, litiaza urinara
Cura externa cu ape sulfuroase se bucura de o larga utilizare in
statiunile balneoclimaterice din tara noastra, baile totale sau partiale
fiind deosebit de benefice in tratarea afectiunilor dermatologice.
Se recomanda in acest scop folosirea apelor minerale de la
Calimneti i Olanesti, unde s-au obtinut succese terapeutice
importante in tratarea acestor afectiuni.In afara bolilor de piele, baile
cu ape sulfuroase sunt indicate in tratarea afectiunilor reumatismale
cronice.
Principalele statiuni cu ape minerale sulfuroase sunt urmatoarele:
Gora, Herculane, Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Pucioasa,
Mangalia, Sacelu.
Apele sulfuroase au proprietatea de a vindeca extrem de multe
boli, prin continutul de hidrogen sulfurat, care este singurul compus al
sulfului ce se absoarbe in organism prin piele, plaman si pe cale
digestiva, eliminandu-se prin piele, intestin si rinichi.
Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta de H2S,
bazandu- se pe urmatoarele efecte ale H2S:
- efect vasodilatator cutanat: creste circulatia arteriala cutanata
periferica , scade rezistenta vasculara periferica si scade tensiunea
arteriala diastolica

43

- efect metabolic: scade glicemia

- efect keratolitic: decoleaza suprafetele acoperite de keratoza si
favorizeaza eliminarea scuamelor
- efecte asupra cartilajului articular: sulful ajuns la nivel articular
induce vasodilatatie si astfel scade ischemia, activand capacitatea de
aparare si integrare functional a structurilor.
Mecanismele prin care apele sulfuroase isi exercita efectele
benefice asupra organismului sunt:
Caldura baii activeaza circulatia la nivelul tesuturilor bolnave si
ajuta la resorbtia lor si excitarea pielii, care produce anticorpii
necesari pentru combaterea starii infectioase si in cazul anumitelor
tipuri de reumatisme. Sulful asimilat de organism creste metabolismul
bazal cu 40%, determina vasodilatatia la nivelul retelei cutanate
centrale, antrenand scaderea valorilor tensionale, se localizeaza in
articulatiile bolnave si chiar in cele sanatoase, mareste numarul
globulelor rosii si a cantitatii de hemoglobina.
Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea
transpiratiei abundente, scaderea excitabilitatii musculare, grabirea
resorbtiei exudatelor si provocarea unei actiuni sedative care explica
ameliorarea durerilor. Sulful resorbit intervine si in metabolismul
general al organismului, fapt care explica scaderea glicemiei la
diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitin-sulfuric la nivelul
cartilajelor articulare ale reumaticilor.
La noi in tara apele sulfuroase au calitati curative deosebite. Una
dintre cele mai importante surse de ape sulfuroase se gaseste in
judetul Dambovita, si anume la Pucioasa. Localitatea este renumita
printre cei cu afectiuni reumatice si neurologice.
Pe valea Oltului, la Calimanesti, Caciulata si Cozia apele
sulfuroase, prin concentratia diferita in hidrogen sulfurat, fac
adevarate minuni, atat in cura interna, cat si externa. Renumite sunt si
localitatile Baile Govora si Harghita Bai, dar si Baile Barzava, Baile
Boghis (din Judetul Salaj), Olanesti si cele de pe litoral, Venus si
Mangalia.
La Herculane, statiune amenajata si exploatata pentru prima data
in urma cu 2000 de ani, beneficiati pe langa apele sulfuroase de o
calitate deosebita si de posibilitatea efectuarii de cure cu bai termale.
Apele minerale sulfuroase i sulfatate nu pot fi utilizate decat ca
ape medicinale nu i ca ape de mas.
Hidrogenul sulfurat prezent in apele sulfuroase chiar in concentraii
foarte reduse stimuleaz procesele metabolice i enzimatice din

44

epiteliul gastro-intestinal cu care apa mineral vine in contact la

ingestie i excit chemoreceptorii din mucoas, aa cum au dovedit
cercetrile experimentale efectuate pe ciini cu . anse intestinale
izolate circulator, dar cu legturile nervoase pstrate, prin perfuzarea
ansei cu ap sulfuroas de la izvorul Cciulata 1. Apa sulfuroas mai
concentrat in hidrogen sulfurat a izvorului Neptun 2 de la Bile
Herculane are efecte inhibitorii. Izvoarele sulfuroase de la Mangalia
stimuleaz activitatea unor enzime din mucoasa gastric (Stoicescu
C).
Secreia gastric este in general stimulat de apele sulfuroase slab
mineralizate de la Mangalia (Hoanc V., Cociau E.), de la
Climneti, izvorul 7 (Bltceanu Gh.), de la Bile Olneti,
izvoarele 24 i 10 i de la Sinaia, izvorul Cainelui, care excit la
inceput secreia gastric, dup care se instaleaz o faz de inhibiie.
Efectul gastrosecretor este atribuit hidrogenului sulfurat.
Apele sulfuroase cu compoziie chimic mai complex au efecte
difereniate asupra secreiei gastrice. Izvorul Cciulata 1 exercit
secreia gastric i este contraindicat in maladia ulceroas
(Frumuanu I.). Cercetri experimentale pe ciini au stabilit c
mecanismul gastrosecretor se datorete inhibrii reflexelor frenatoare
plecate de la duoden (Stoicescu C). Izvoarele Pua 1 i 2 de la
Climneti excit secreia gastric, iar izvorul 8 stimuleaz secreia
dup o faz iniial de inhibiie (Cociau E.). Izvoarele 5, 7 i 12, de la
Bile Olneti, deprim secreia gastric (Catrina S.), iar izvoarele 10,
14 i 19 o stimuleaz (Cociau E.). Izvorul Neptun 2 de la Bile
Herculane inhib secreia gastric dac este administrat cu o or
inaintea meselor (Cociau E.).
Apele sulfatate exercit, de asemenea, efecte difereniate. Apa de
la Amara reduce secreia i aciditatea sucului gastric, ca i cea de la
Ivanda (fantana Magus) (Cociau E.). Izvorul 1 de la Bizua
stimuleaz puternic secreia i aciditatea sucului gastric, in timp ce
apa de la S-rata-Monteoru (izvorul de stomac) crete discret secreia
(Stoicescu C).
Activitatea enzimelor digestive este potenat de contactul apei
minerale sulfuroase cu sucul gastric sau pancreato-intestinal. Apele
sulfatate inhib ins activitatea pepsinei.
Aciunea asupra hepatocitului i colerezei a fost cu precdere
studiat, avandu-se in vedere c majoritatea relatrilor semnaleaz
agravri ale probelor de citoliz hepatic in cursul curelor cu ape
minerale sulfuroase. Se apreciaz de majoritatea balneologilor c

45

prezena in apa mineral a hidrogenului sulfurat, mai ales in

concentraii de peste 20 mg/l, este citotoxic. Spre deosebire de
apele sulfuroase, apele hipotone sulfatate calcice i alcalino-sulfatate
sunt considerate ins hepatotrope", avand unele efecte favorabile in
anumite forme de hepatit.
Izvorul Cciulata 1 crete glicogenul hepatic (Gonea I.),
stimuleaz oxidazele i fosfataza alcalin hepatocitar (Stoicescu C),
reduce circulaia sanguin hepatic in formele evolutive (Georgescu
Gh.), ins are efecte foarte bune in afeciunile biliare funcionale
(Banciu T.r.), precum i efecte ccleretice (Bltceanu Gh.).
Dintre sondele forate la Cozia, apa sondei 2 crete glicogenul
hepatic i are efect coleretic (Stoicescu C).
Apa izvorului Climneti 8 are efecte evidente agresive asupra
hepatocitului i este contraindicat in tratamentul hepatitelor
(Dineulescu Tr.).
La Bile Olneti, cercetrile experimentale au demonstrat c
izvoarele 14 i 24 imbogesc ficatul in glicogen (Gonea I.).
Apele sulfatate studiate experimental au demonstrat creteri ale
succindehidrogenazei i transaminazelor din hepatocit (Stoicescu C).
S-a dovedit experimental c apele de la Amara i Bizua (Cociau E.)
au efecte coleretice.
Aciunea metabolic a apelor cu sulf se exercit dup resorbia lor
in intestin. Hidrogenul sulfurat este rapid absorbit in intestin i
incorporat in molecula organic (Bostrom H.).
Primele dovezi de cretere a glutationului sanguin dup cure cu
ape minerale sulfuroase au fost aduse de coala romaneasc
(Niculescu Gh).
Izvorul o de la Bile Olneti are efect hipoglicemiant i creste
tolerana la glucoza a bolnavilor (Daniel I., Stoicescu C).
Izvorul Neptun 2 de la Bile Herculane exercit, de asemenea,
efecte hipoglicemiante, iar cercetri experimentale au dovedit c
perfuzia circulaiei izolate splenice cu apa izvorului produce
reflexogen hipoglicemie in circulaia sistemic a animalului (Cociau
E.).
Apa sulfatat de la Amara are efecte de protecie la obolanii cu
diabet aloxanic (Stoicescu C).
Metabolismul lipidic studiat prin determinri de colesterol in sange
a fost influenat de cura cu izvoarele 5 i 24 de la Bile-Olneti
(Gheorghian Popescu L, Stoicescu C.).

46

Izvorul Cciulata 1 stimuleaz catabolismul colesterolului i sinteza

de acizi biliari (Vasilescu Sofia).
Metabolismul hidroelectrolitic a fost studiat clinic i experimental cu
majoritatea apelor sulfuroase de la Climneti, Cciulata i Cozia
(Coca L, Frumuianu I., Bltceanu Gh.).
Izvorul Cciulata 1 are efect diuretic incepand cu ziua a 3-a de cur
i crete clearance-ul creatininei endogene (Balt N.).
Cercetri asupra diurezei i asupra afeciunilor renoureterale, cu
deosebire in litiaz, au fost efectuate cu insisten la Bile Olneti.
Dintre izvoarele staiunii cel mai mult a fost studiat izvorul 24 (Daniel
I., Buzagiu D., Bltceanu Gh.).
Aciunea apelor sulfuroase folosite n cura extern
Efectul terapeutic al apelor minerale ce conin sulf, folosite in cur
extern, este rezultanta a cel puin trei factori ce ii insumeaz
aciunea farmacodinamic : temperatura apei din baie ; micarea
corpului sau a segmentelor acestuia in condiii hidrostatice particulare
; compoziia chimic a apei.
Factorul chimic este mult mai eficient farmacodinamic cu apele
sulfuroase decat cu cele sulfatate.
Considerat in egal msur ca barier" ce separ organismul de
mediul ambiant, dar i ca structur ce leag" organismul de acest
mediu, pielea a constituit subiectul multor discuii contradictorii in
privina permeabilitii ei i a capacitii de resorbie a unor
componente din apele minerale.
Numeroase argumente experimentale sunt valabile pentru
demonstrarea rolului activ metabolic al pielii, mecanism ce st la baza
schimburilor prin piele. Mecanismul esenial farmacodinamic este
imbibareai" epidermului cu apa mineral clin baie, imbibare urmat de
o resorbie tardiv i gradat.
Hidrogenul sulfurat din apa mineral difuzeaz rapid prin piele (W.
Filehme), iar sulfaii din ap sunt preluai de piele de 150 de ori mai
rapid decat sulful coloidal (Maliwa). Bile, sulfuroase cresc
capacitatea de reducere a pielii; pielea se imbogete in grupe SH
(Richter R.). Excitabilitatea receptorilor cutanai este modificat, de
mantaua de sruri depozitate in piele.
S-a constatat c bile sulfuroase ridic pragul pentru durere, efect
ce poate fi explicat pe baza migraiei calciului din straturile profunde
ctre suprafaa epidermului in cursul bii sulfuroase (Klander .J.).

47

Bile sulfuroase cresc sensibilitatea receptorilor pentru cald (Ruffini)

i reduc sensibilitatea receptorilor pentru rece (Krause).
Vasodilataia cutanat produs de bile sulfuroase a fost
demonstrat
prin
metode
termografice,
pletismografice,
capilarosco.pice i prin metode radioizotopice.
Folosind metoda pietismografic a extremitilor i aplicand apa
izvorului Diana de la Bile Herculane sub forma de aerosoli sau in
injecii intravenoase, s-a remarcat la bolnavi instalarea unei
vasodilataii digitale imediate (Stoicescu C).
Pe loturi de bolnavi artrozici ce au efectuat cura extern la Bile
Herculane, s-a constatat vasodilataia cutanat, apreciat prin
termometrizare (Opreanu I.).
Cura balnear sulfuroas duce la dispariia stazelor sanguine i la
activarea circulaiei cutanate. Baia termosulfuroas deschide o bun
parte din teritoriul capilar scurt circuitat, ajungand astfel i la absorbia
prin piele a substanelor minerale din apa bii.
Prezena in ap a altor componente modific intensitatea resorbiei
sulfului din baie. Sulfaii se resorb mai bine in prezena clorurii de
sodiu, observaie important in terapia cu apa Mrii Negre sau a
lacurilor sulfatate, srate, de liman sau continentale.
Reflexele locale i eliberarea unor mediatori umorali (histamina,
bradichinina, prostagiandine etc.) sunt mecanisme importante ce stau
la baza efectului terapeutic al balanei sulfuroase. Prostaglandinele
(PGE2.) sunt crescute in iritaia pielii, iar in baia sulfuroas au loc
asemenea iritaii cutanate. PGE2 produc vasodilataie capilar prin
creterea
AMP-ciclic i captare crescut de Ca++ in celulele peretelui capilar
(Topperman J.).
Efectele farmacodinamice locale asupra pielii explic bunele
rezultate obinute prin bile sulfuroase in dermatoze i prurigouri.
Acetilcolina este eliberat chiar i numai sub influena termic a
apei din baia sulfuroas (Goldwitrer-Mayer K.).
Eliberarea de histamin, prin degranulare mastocitar, a fost, de
asemenea, demonstrat prin folosirea bilor minerale (Wegekins O.).
Mediatorii chimici eliberai in piele stimuleaz activitatea metabolic
local. Dovezi in acest sens sunt aduse de creterea consumului de
oxigen. In pielea antebraului se consum, la punctul de
termoindiferen a apei din baie, 0,199 ml oxigen/100 g esut/minut,
consum ce crete la 0,369 ml in baia de 39C. Prin cercetri
histoenzimatice s-a demonstrat stimularea activitii ATP-azei,

48

fosfatazei alcaline, precum i creterea grupelor SH clin piele sub

influena bilor cu apa sulfatat de la Amara, a apei de mare sau a
apei lacului Techirghiol (Zirra Ana Maria).
Toate aceste dovezi fundamenteaz tiinific rolul pe care il are
pielea in explicarea mecanismelor complexe produse de curele
balneare.
Mobilizarea apei i srurilor minerale din depozitul cutanat, cu
ptrunderea in spaiile extracelulare subcutanate, se face foarte, lent,
astfel c nu apar mecanisme de contrareglare acute, aa cum se
petrece dup ingestie i absorbie in intestin (Kerigan G.).
Depozitarea electroliilor in piele se face la nivelul stratului cornos
(Lotmar).
Fa de electrolii, pielea se comport ca o membran
electronegativ, pH-ul ei izoelectric fiind de 3-4; se permite astfel
ptrunderea selectiv a cationilor (Harpuder K.). In bile concentrate
in sruri minerale, pielea pierde electronegativitatea, scderi
selectivitatea de permeabilitate ionic i devine, in egal msur,
permeabil atat pentru anioni, cat i pentru cationi. .
Ca urmare a contactului pielii cu apa mineral sulfuroas, bile
sulfuroase ii gsesc indicaii terapeutice in afeciunile dermatologice.
Activarea circulaiei cutanate, efectul cheratolitic i desensibilizant,
reechilibrarea tonusului vegetativ sunt factori ce influeneaz pozitiv
alergodermiile, neurodermitele, prurigourile, eczemele etc.
Bogia rii noastre in ape minerale sulfuroase, precum i tradiia
au stimulat numeroase cercetri in acest domeniu. La Climneti,
Mustciosu M. a obinut foarte bune rezultate in dermatozele
pruriginoase, urticarii i eczeme cronice, iar Mmularu Gh. in
alergozele cutanate, apreciate prin indexul histaminic cutanat.
La Bile Olneti cele mai bune rezultate in dermatoze au fost
obinute prin asocierea la cura extern a injeciilor cu apa izvorului 7
(Catrina S., Iofcea S.). Avand in vedere legtura cauzal dintre
eczeme i tulburrile digestive, la bolnavii tratai in staiune s-a
asociat cura intern cu apa izvoarelor 5, 14 i 24, procesele cutanate
fiind evident ameliorate (Teodorescu t.).
La Bile Herculane s-au studiat experimental efectele apelor
sulfuroase in conflictul alergo-anafilactic. Stoicescu C. a observat
efectul antihistaminic al apei izvorului Diana, evideniat prin
intensificarea histaminazelor tisulare i creterea capacitii
histaminopexice a serului sanguin.

49

Prin metoda experimental a ocului anafilactic la cobai, Stoicescu

C. a constatat efectul de protecie asupra conflictului antigen-anticorp
al apelor sulfuroase de la Amara, Bile Govora i Buzia.
Acest rol protector al apelor minerale ce conin sulf poate explica
parial rezultatele terapeutice obinute cu aceste ape in afeciunile
dermatologice.
Cura extern cu apele sulfuroase ii are ins indicaiile majore in
afeciunile cronice reumatismale.
La Bile Herculane maladia artrozic a fost studiat de numeroi
cercettori. Un studiu amplu efectuat in staiune de Stoica I. pe un
mare numr de bolnavi reumatici in diferite stadii de evoluie a
maladiei artrozice a indicat cura sulfuroas cu precdere in formele
hiporeactive de boal, in neuromialgiile simple, fr focare de infecie;
starea bolnavilor hiperreactivi i nevrotici se agraveaz datorit curei.
Pe baza studiului reactivitii nervoase, Dinculescu Tr. A difereniat
procedurile in forte", ,,medii" i slabe". Excitabilitatea cortical a
bolnavilor tratai, determinat prin metoda cronaximetric, este
crescut.
Opreanu I. a remarcat creterea reactivitii parasimpatice. In
cercetrile experimentale, Stoicescu C. a demonstrat c apa
izvoarelor Diana i Neptun 2 de la Bile Herculane crete
reflectivitatea vagal i poteneaz mecanismele colinergice.
Participarea tiroidei a fost studiat de Berlescu Elena prin metode
radioizotopice, remarcand o cretere in primele 24-48 ore, cu
revenirea la valorile iniiale dup 15 zile de cur. Milcu t. a constatat
creterea eliminrilor urinare de 17 cetosteroizi i in general
stimularea funciei suprarenaliene. A fost elaborat astfel teoria
cortizonic a curelor sulfuroase, ca mecanism posibil in explicarea
efectului lor terapeutic.
La Climneti cura cu apele sulfuroase din staiune este, de
asemenea, folosit in afeciunile reumatismale. epuel Gh. a studiat
efectul curelor, asupra strilor preartrozice, recomandandu-le
profilactic in maladia artrozic. Poliartrozele i unele forme
inflamatorii reumatismale beneficiaz de tratament difereniat
sulfuros, mai ales dac bolnavii cu afeciuni asociate renale,
metabolice sau digestive fac i o cur intern cu apele sulfuroase din
staiune.
La Bile Govora se obin, de asemenea, rezultate bune prin cur
difereniat in maladia reumatismal. Stroescu I. a fcut o analiz

50

difereniat a factorilor curativi din staiune in tratamentul

reumatismelor degenerative i inflamatorii de debut.
In numeroase alte staiuni in care se practic cura balnear cu ape
sulfuroase termale s-au efectuat observaii clinico-biologice, ce atest
eficiena acestora in afeciunile aparatului locomotor.
Apele minerale sulfuroase, datorita concentratiilor ridicate de sulf
ce le da un gust neplacut, nu pot fi folosite ca ape de masa, ci doar ca
ape medicinale. Apele minerale sulfuroase actioneaza asupra
secretiilor digestive nu numai pe baza compozitiei lor chimice, ci si
datorita ionilor greu resorbabili, ca cei magnezieni, calcici si sulfati.
Astfel, apele de la Calimanesti (izvorul 7), Olanesti (izvorul 24),
Mangalia si Govora sau Buzias, stimuleaza secretia si aciditatea
stomacului.
Pot fi folosite nsa n unele gastrite cu aciditate redusa, ca si pentru
stimularea apetitului.In schimb, folosirea apelor minerale de la
Calimanesti (izvorul 10), Bivolari, Olanesti (izvorul 5, 7, 12, sonda A),
Herculane (izvor Diana), Amara sau Strunga, imprima o reducere a
secretiei si activitatii gastrice cu pna la 4045% (Calimanesti 6).
Datorita acestor proprietati, principala lor indicatie terapeutica o
reprezinta maladia ulceroasa si gastritele hiperacide.
Amilaza pancreatica, enzima cu rol n digestia glucidelor este, de
asemenea, stimulata. Imediat dupa venirea n contact cu mucoasa
duodenala, sulful declanseaza secretia unui suc bogat n enzime
pancreatice, a caror concentratie depaseste cu 5070% valorile
anterioare curei hidrominerale. Folosirea unor surse de apa minerala
din anumite statiuni balneoclimaterice mareste secretia amilazei
pancreatice cu 74% (Cozia 1), 56%, (Cozia 2), 50% (Cozia 3) 52%
(Mangalia 2), 47% (Mangalia 4), 46% (Govora) 337% (Bizusa).
Exista unele izvoare de exceptie care prin compozitia lor chimica
induc o stimulare energica a secretiei de amilaza. Acestea sunt
reprezentate de apele minerale de la Pausa 1, Caciulata, Calimanesti
si Herculane (Neptun 2) care sporesc concentratia amilazei cu 440%,
245%, 380% si respectiv 370%.
Asupra tripsinei pancreatice, enzima ce continua degradarea
gastrica a proteinelor, sulful continut n apele minerale sulfuroase are
si actiune stimulatorie de pana la 3040%. Cele mai renumite statiuni
balneoclimaterice unde se pot observa astfel de efecte sunt: Amara,
Govora, Cozia 1 2, 3, 4. Olanesti 5, Mangalia 4, Calimanesti 8,
Caciulata 1, Herculane (Neptun 2). Datorita proprietatilor amintite,
aceste ape minerale si gasesc utilitate terapeutica n afectiuni ca:

51

pancreatitele cronice, colitele de putrefactie, gastritele hipoacide,

denutritia cronica etc.
Lipaza intestinala este stimulata de ingestia apelor minerale
sulfuroase cu pana la 30%. Se pare ca un rol deosebit n realizarea
acestei hipersecretii este detinut de prezenta ionilor de sodiu. Se
prefera utilizarea apelor sulfuroase de la Cozia si Mangalia, a caror
eficienta terapeutica n ameliorarea unor pancreatite este deja
demonstrata.
Mobilitatea gastrointestinala prezinta importante modificari sub
influenta sulfului. Ingestia unor ape concentrate si greu resorbabile,
atrage lichidul interstitial din mucoasa intestinala, ceea ce duce la
cresterea continutului intestinal, destinderea peretilor tubului digestiv
si declansarea miscarilor peristaltice (miscari de progresiune a
continutului intestinal nspre orificiul anal). Prezenta sulfului
influenteaza motilitatea gastrointestinala si prin alte mecanisme. Este
modificata astfel reactivitatea receptorilor locali, prin actiunea directa
a hidrogenului sulfurat, prin activarea circulatiei capilare si a
proceselor metabolice din mucoasa. Aceste efecte sunt mai evidente
n cazul izvoarelor Neptun 2, Diana si Hygeea de la Herculane.
Utilitatea lor terapeutica este evidenta n cazul constipatiilor cronice
simple (atone) si al gastroparezei diabetice.
Asupra ficatului apele minerale sulfuroase au n general o actiune
nociva. Acest lucru este cu atat mai evident, cu cat conentratia
hidrogenului sulfurat din apele minerale este mai mare. Se constata
alterarea testelor de disproteinemie (cresterea timolului, a
gamaglobulinei etc), cresterea transaminazelor hepatice, scaderea
depozitelor de glucoza din ficat si a posibilitatilor de stocare a
energiei la nivel celular. Totodata, se constata reducerea evidenta a
circulatiei hepatice, mai ales dupa cura hidrominerala cu apa de la
izvorul 1 si 3 Caciulata. Acest din urma fenomen a fost evidentiat
numai n cazul bolnavilor cu hepatita cronica evolutiva, formele
stabilizate neprezentand modificari de vascularizatie. Scaderea
fluxului sangvin hepatic antreneaza o reducere a functiei antitoxice a
ficatului si limiteaza reactiile metabolice complexe care au loc la acest
nivel, fapt ce atrage dupa sine o intensificare a fenomenelor de
dezasimilatie a organismului. Din aceste considerente, la hepaticii
cronici, mai ales n formele evolutive, se recomanda evitarea curei
hidrominerale cu ape din izvoarele Calimanesti 8, Caciulata 1, 4
Pausa 1. Exista insa si exceptii n cadrul apelor sulfuroase, trucat
cele de la Izvorul Cozia 1 si 2 amelioreaza functiile hepatice, cresc

52

rezervele de glucoza si stimuleaza activitatea enzimatica a celulelor

ficatului.
Apele minerale sulfuroase, slab mineralizate exercita o crestere a
functiei coleretice a ficatului. Datorita maririi cantitatii si gradului de
fluidificare a bilei secretate, aceste ape si gasesc utilitate terapeutica
tratamentul angiocolitelor cronice, microlitiazelor biliare si sechelelor
postoperatorii pe caile biliare. Pentru aceste efecte se ntrebuinteaza
ape din izvoarele Caciulata 3, Pausa 1 si 2, Olanesti 14 si Herculane
(Izvoarele Neptun 1, 2, Hebe, Diana 1). Din practica medicala reiese
ca apa sondei 2 de Cozia pare cea mai indicata n afectiunile biliare,
atat prin efectul ei coleretic, cat si prin modificarea raporturilor n
componentele bilei. Se observa scaderea colesterolului biliar si
cresterea fosfolipidelor, ceea ce reduce posibilitatea de formare a
calculilor. Avand o actiune relaxanta asupra cailor biliare, apele de la
izvoarele Pausa 1 si 2, calmeaza fenomenele dureroase din cursul
acutizarilor colecistitelor sau angicolitelor cronice.
Asupra metabolismului glucidelor, apele minerale sulfuroase
calcice induc o ameliorare a tolerantei la glucoza ca si o reducere a
glicemiei. Apele minerale sulfuroase magneziene reduc glicemiile la
cca. 2/3 din bolnavi, motiv pentru care, alaturi de cele calcice pot fi
ntrebuintate n terapia unor forme usoare de diabet zaharat. Efectul
lor se datoreaza stimularii reflexe a secretiei de insulina, hormon
pancreatic cu rol n scaderea glicemiei. Desi actiunea acestor ape
este evidenta, ele nu pot fi folosite ca tratament de baza al diabetului
zaharat. Cura hidrominerala reprezinta numai o masura adjuvanta
care poate fi alaturata dietei hipoglucidice, exercitiilor fizice si
medicamentelor hipoglicemiante. Se recomanda a fi utilizate n
terapia unor forme usoare de diabet zaharat, apele sulfuroase ale
izvorului Luna (Oas), Olanesti 5; Neptun 2 (Herculane) si Amara. In
conditii experimentale, apa de la Amara ofera proiectie pancreatica
fata de toxicicele capabile de a induce diabet zaharat.
Aceeasi protectie o ofera si n cazul lipidelor sangvine, a caror
concentratie plasmatica este mult mai redusa dupa expunerea la
substante toxice capabile a reduce cresterea concentratiei acizilor
grasi liberi si trigliceridemiei.
Colesterolemia crescuta reprezinta, alaturi de fumat si
hipertensiune, cei trei factori de risc majori ai aterosclerozei.
Asupra colesterolului apele minerale sulfuroase au o neta actiune
de reducere a concentratiei sale plasmatice. Se pare ca sulful
produce o eliminare crescuta a colesterolului prin bila si o

53

intensificare a degradarii sale n tesuturile periferice. In acest sens se

recomanda folosirea apelor izvorului 24 Olanesti, izvorului 1 Caciulata
si Amara. Se spera ca aceste ape vor putea fi utilizate pe scara din ce
n ce mai larga n scopuri profilactice sau curative, n tratamentul
aterosclerozei sistemice si al dislipidemiilor.
Apele minerale sulfuroase si gasesc, de asemenea, utilitate
practica n terapia unor afectiuni metabolice ca guta si hiperuricemia.
Aceste afectiuni sunt caracteriza prin cresterea concentratiei
plasmptice a acidului uric. Cura hidrominerala sulfuroasa mareste
eliminare acestuia prin urina si-i accentueaza degradarea la nivelul
intestinului gros. Se recomanda ca ape hipourcemiante cele de la
Olanesti 24 si 10, Caciulata 1 Cozia 1, 2, 4. In timpul curelor
hidrominerale sulfuroase, s-a observat modificarea diurezei bolnavilor
aflati n tratament. Studii experimentale au demonstrat ca ionul sulfat
actioneaza la nivelul rinichiului si mareste cantitatea de urina
eliminata n 24 ore.
In general, cantitatea maxima de urina apare dupa trei ore de la
ingestie, ncepand cu a treia zi de cura. Efectul este mult mai evident
ncepand cu ziua a 15-a si se manifesta si dupa terminarea curei.
Diureza dupa tratamentul cu apele sulfuroase nu a fost studiata
pentru toate apele din tara noastra. Rezultatele sunt evidente insa
dupa folosirea izvoarelor Caciulata 1, Calimanesti 7, Olanesti 10, 11,
12, 14, 24 si Herculane. Datorita capacitatii acestor ape de a mentine
o densitate urinara permanent scazuta, ele sunt indicate n
tratamentul litiazei urinare. Se recomanda n acest scop consumul a
300400 ml, din 4 n 4 ore, pe tot parcursul zilei si la 6 ore n cursul
noptii.
Datorita efectelor diuretice si metabolice, apele minerale sulfuroase
sunt folosite cu eficienta n terapia unor intoxicatii cronice cu metale
grele. Prin cuplarea cu acestea, sulful realizeaza combinatii stabile,
care sunt ulterior eliminate prin urina. Intoxicatiile cronice cu plumb si
mercur beneficiaza din plin de cura hidrominerala sulfuroasa.
Tratamentul saturnismului (intoxicatia de plumb) se poate face n
statiunile Calimanesti si Olanesti. Apa izvorului Caciulata 1 produce
constant mobilizarea si eliminarea plumbului din organism.
Asupra sistemului nervos, apele minerale cu sulf au o actiune
excitanta. Din aceasta cauza se pot folosi de catre bolnavii astenici si
hiporeactivi. Prin activarea sistemului nervos parasimpatic, ce
coordoneaza o parte din activitatea organelor interne, se produce o
tendinta de scadere a tensiunii arteriale si a pulsului, constrictia

54

arborelui bronsic (prudenta la bronsitici si astmatici !), cresterea

peristaltismului si secretiilor gastro-intestinale, dilatarea vaselor din
anumite regiuni ale pielii cu nrosirea consecutiva a acesteia. Aceste
efecte sunt mult mai evidente n cazul folosirii apelor de la izvoarele
Pausa 1 si Calimanesti 8.
Cura hidrominerala sulfuroasa modifica si secretiile endocrine.
Studii clinice si de laborator, efectuate pe bolnavii tratati n statiunea
Herculane, au aratat cresterea secretiei de hormoni glucocorticoizi
dupa ingestia de ape sulfuroase.
Hormonii glucocorticoizi sunt secretati la nivelul glandei
suprarenale si au un marcat efect antiinflamator si antialgic. Ei sUnt
comercializati n forma sintetica sub diverse forme de prezentare
dintre care cel mai cunoscut este prednisonul. Studii experimentale
au aratat ca, administrarea apei infiolate a izvorului Neptun 2 are
efecte comparabile cu cele determinate de tratamentul cu cortizon.
Datorita acestor proprietati, unele ape sulfuroase sunt indicate ca
mijloace terapeutice adjuvante ale unor afectiuni osteoarticulare
degenerative sau inflamatorii: artrite cronice, boala poliartrozica,
osteoporoza cu manifestari dureroase importante, spondilite etc. De
asemenea, aceste ape minerale intervin n refacerea partiala a
tesutului osos si cartilaginos a caror concentratie n sulf diminua cu
naintarea n varsta.
In afara hormonilor glucocorticoizi, apele minerale sulfuroase
afecteaza secretia hormonilor tiroidieni si a foliculinei. Studiile
experimentale, efectuate cu apa izvorelor Olanesti 5 si 24, au aratat
inhibitia eliberarii in circulatie a hormonilor tiroidieni si reducerea
numarului de celule secretorii. De asemenea, s-a evidentiat scaderea
metabolismului bazal, respectiv a consumurii lor energetice minime,
necesare functiilor de baza ale organismului: respiratia, circulatia,
secretia glandulara. Apa izvorului Olanesti 7 a fost remarcata prin
reducerea tendintei la hiperfoliculinemie, care apare la unele femei.
De asemenea, baile sulfuroase de la Calimanesti amelioreaza
dereglarile glandelor endocrine la pacientele cu menopauza
functionala.
Apele minerale ce contin sulf, detin si o eficienta capacitate de
activare a mijloacelor de aparare a organismului fata de factorii
infectiosi. S-a observat dupa administrarea apei de la Herculane, o
crestere a numarului de globule albe din sange si a anticorpilor
circulanti. Se pare ca aceste ape ofera totodata protectie fata de
reactiile alergice cu care pot fi confruntati unii bolnavi. Serul acestora,

55

sub influenta sulfului si mareste capacitatea de a lega unii mediatori

chimici ai reactiilor alergice, asa cum este histamina. Totodata,
asocierea unei secretii crescute de hormoni glucocorticoizi cu efecte
antialergice marcate, micsoreaza intensitatea manifestarilor alergice
ale organismului. In practica medicala sunt folosite pentru aceste
proprietati apele izvorului 7 Olanesti, izvorului 8 Calimanesti,
izvorului 1 Caciulata si Slanic Moldova, Herculane si Govora.
Principalele indicatii terapeutice ale acestora sunt: astmul bronsic,
bronsitele cronice, silicozele pulmonare, dermatozele alergice etc.
In cura externa, din piele, apa si sarurile minerale se rezorb foarte
lent, astfel ca nu apar mecanisme de contrareglare acute, asa cum se
ntmpla dupa ingestia si absorbtia acestora din intestin. Ca urmare a
contactului cutanat cu apele sulfuroase, aceste bai si gasesc indicatii
terapeutice n afectiunile dermatologice. Datorita activarii circulatiei
locale, ndepartarii straturilor superficiale ale pielii, desensibilizarii
acesteia, reechilibrarii tonusului sistemului nervos periferic, se obtin
rezultate foarte bune n vindecarea sau ameliorarea alergodermiilor,
neurodermiilor, eczemelor, mncarimilor nespecifice ale pielii etc. In
aceste afectiuni, succese terapeutice importante s-au obtinut prin
folosirea apelor minerale de la Calimanesti si Olanesti. Tinand seama
de similitudinea mecanismelor care produc unele afectiuni digestive si
cutanate (eczeme), la Baile Olanesti se asociaza apele minerale
pentru cura interna provenite de la izvoarele 5, 14, 24 cu baile
sulfuroase. S-au observat ameliorari evidente in afectiunilor cutanate.
In afara bolilor de piele, cura interna cu ape minerale ce contin sulf,
si are indicatii majore in afectiunile cronice reumatismale. Rezultate
terapeutice deosebite s-au observat n cazul neuromialgiilor simple,
maladiei artrozice si preartrozice, bolilor reumatismale inflamatorii
cronice etc. Se recomanda, n acest sens, cura externa sulfuroasa cu
ape de la Govora, Herculane si Calimanesti. Trebuie facuta o
atentionare speciala pacientilor nevrotici si reactivi, la care mbaierea
cu aceste ape poate agrava simptomatologia clinica, obtinandu-se
astfel rezultate contradictorii. Din aceste considerente, n practica
medicala, n functie de gradul de excitabilitate al subiectilor,
determinat n mod obiectiv, se folosesc proceduri hidroterapice
diferentiate n intensitate.

56

APE FERUGINOASE
n ara noastr exist numerose staiuni cu izvoare cu ape minerale
carbogazoase sau mixte indicate n cur intern i care au i caracter
feruginos: Bile Tunad, Buzia, Vatra Dornei, Balvanyos, Lipova,
Malna-Bi, Miercurea Ciuc, Bile Crciuneti, Bile Homorod,
Ozunca Bi, Remetea, Srmaul, Stna de Vale, Tmeu, Turi-Bi,
Vlcele.
n strintate ape feruginoase exist la: Saint Nactaire, Vals
(Frana); Bad Bruckenau, Bad Homburg, Kissingen, Nauheim
(Germania); Bukovicza-Banja (Iugoslavia); Passugg (Elveia); Spa
(Belgia); Recoaro (Italia); Bad Weinberg (Austria).
Apele minerale ca factor terapeutic - se utilizeaz cel mai frecvent
in cura intern (crenoterapie) dar, in funcie de coninut, i in cura
extern, pentru bi, prin inhalaii, irigaii etc.
Apele minerale feruginoase - n aceast categorie se nscriu apele
minerale ce conin cel puin 10 mg ion fier/ litru de ap.
Fierul din aceste ape provine din splarea rocilor eruptive sau
sedimentare, prin ape de infiltraie ce conin ntotdeauna i bioxid de
carbon (ape feruginoase carbo-gazoase).
Grupul cel mai numeros de ape feruginoase l constituie apele
carbogazoase-bicarbonat-teroase. De obicei, prezena Fe este
frecvent n apele carbogazoase sau mixte i reprezint un element
negativ, datorit aspectului i gustului neplcut al acestor ape, care
impune unele msuri tehnice de deferizare a apelor minerale ce se
mbuteliaz. Apele feruginoase sunt instabile datorit oxidrii ionilor
de Fe2+ n ioni Fe3+, greu resorbabili n intestin.
Indicaia exclusiv a apelor minerale feruginoase carbogazoase o
constituie bolile de snge de tip feripriv prin aport insuficient exogen
de fier. n condiiile apariiei unor preparate medicamentoase
ameliorate de Fe redus resorbabil, importana crenoterapiei cu ape
feruginoase s-a restrns foarte mult.
Uneori ntlnim fierul din apa mineral, legat de anionul sulfat sub
form de sulfat de fier (ape minerale vitriolice).
Hidrocarbonatul de fier din apa mineral este foarte labil, el se
oxideaz repede n contact cu aerul i precipit fierul. La precipitarea
fierului din apa mineral contribuie i activitatea metabolic a
bacteriilor feruginoase. Din aceste motive se prefer cura la izvor, iar
mbutelierea este necesar s fie corect executat.

57

Pentru folosirea apelor feruginoase ca ap de mas se face de

obicei diferenierea prealabil a apei minerale pentru asigurarea
stabilitii fierului n ap.
Apele feruginoase se prescriu n cura intern, efectul lor
farmacodinamic bazndu-se pe prezena fierului bivalent (Fe++),
foarte uor asimilabil i activ metabolic i enzimatic, cu condiia ca
aciditatea sucului gastric s fie normal. Curele cu ap mineral
feruginoas se recomand n anemii secundare, covalescene etc.
Avnd n vedere efectul congestiv al fierului asupra mucoaselor, se
contraindic o astfel de cur hidro-mineral n gastroduodenitele cu
tendina la hemoragii (chiar microscopice).
Este contraindicat cura i n glomerulonefrite cu hematurie.
APE IODURATE
n aceast categorie se ncadreaz apele minerale ce conin cel
puin 1 mg iod/ litru ap. Nu exist n natur ape iodurate pure: iodul
se gsete n unele ape clorurate sodice sau bicarbonate; unele ape
de tip sulfuros conin mici cantiti de iod.
Iodul din ap provine din rocile sedimentare sau are la origine flora
sau fauna mrilor de odinioar. n apele subterane srate
concentrate, iodul se gsete n concentrie mare (40-70 mg/l). Apa
mineral srat iodurat concentrat se folosete numai n cura
extern.
Bile srate-iodurate sunt indicate n bolile reumatice degenerative,
n reumatismele abarticulare sau n bolile neurologice periferice.
Afeciunile ginecologice cronice, unele boli de piele beneficiaz, de
asemenea de cura cu apele srate-iodurate.
Staiunile cu astfel de ape minerale sunt: Bazna (50-70 mg iod/l),
Bile Govora (50-70 mg iod/l), Blteti (4-5 mg iod/l), Srata
Monteoru (30 mg iod/l).
Iodul mai este prezent n numeroase izvoare minerale de slab
concentraie i care sunt folosite n cura intern. Ingerat odat cu apa
minerl, iodul i exercit aciunea farmacodinamic datorit
concentrrii acestuia n esutul limfatic, n tiroid i n ficat.
Asupra mucoasei digestive exercit un efect congestiv i
stimuleaz secreiile. Funcia tiroidian este influenat de cura
intern cu apele iodurate. Cura cu ap iodurat este indicat n
hipofuncii tirodiene cu caren de iod sau hipofuncii cu pierderi de

58

iod, precum i n afeciuni metabolice cu ateroscleroz, n gut i

hiperuricemie.
Ape ce conin iod i sunt folosite n cura intern se ntlnesc la
Bile Olaneti (Izvoarele: 5, 7, 8, 10, 11, 14, 19) i la Climneti la
(Izvoarele 6,8 Pua ) Cozia (Izvoarele 1,3).
O cur extern cu ape iodurate (bi zilnice, n staiuni), cel puin o
dat pe an, timp de 18-20 de zile, este recomandat n cazul
reumatismului, ct i pentru vasodilataie i scderea tensiunii
arteriale.
n cur intern (ingestia anumitor cantiti de ap mineral, n
funcie de recomandarea medicului), apele iodurate sunt
recomandate de n caz de hipertiroidie cu gu, intoxicaii cu plumb
sau mercur, ct i pentru creterea imunitii. Inhalaiile cu ape
iodurate au efecte benefice i n cazul rinitelor.
Govora este una din cele mai bogate statiuni in ape iodurate si
bromurate din Europa. Moret o citeaza a doua in Europa, dupa
Pechelepronne din Alsacia cu 562 mg la mie de brom si 42 mg la mie
iod.
Staiunile cu astfel de ape minerale sunt:
Bile Govora - apele din Govora contin pana la 38,3 mg la mie
brom si iod pana la 41,8 mg la mie. Atat iodul cat i bromul sunt de
origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. Calciul i
magneziul pe care aceste ape il conin n cantitate destul de mare i
anume: calciul 15-3,3 la mie si magneziu 0,77-1,05g la mie se
datoreaza nisipurilor si gresiilor. Caracteristica apelor de zcmant
este, de asemenea, prezena amoniului. Aceste ape nu contin
hidrogen sulfurat, sunt ape captate n sonde, la adancimi de la 901860 m. Fiecare debiteaza intre 40-160 m3 de apa in 24 de ore.
Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile,
formand panze-pungi si stau straturi permeabile in nisipuri.
Apele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate
printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate in
bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente
pe valea Hintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase,
urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii
de gresii. De aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab
mineralizate precum si panza de apa dulce.
Statiunea Calimneti-Cciulata - este indicata in tratamentul
bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica,

59

colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita

cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita
cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal
si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal = 41C si infectii
urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari
hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita,
traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza,
sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza,
poliartroza, tendinita), stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii
si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza),
boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli
dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.
Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si
izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate,
bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, in principal
hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura
variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale
41C si hipertermale 49.5C) si cu un continut de hidrogen sulfurat
(H2S) de 7.5 mg/l.
Totodata Calimanesti- Caciulata este si un important centru de
imbuteliere a apei minerale.Cantitatea de apa imbuteliata este intre
500-600 l/zi.

60

BIBLIOGRAFIE
1. Cura Balneoclimatic- indicaii i contraindicaii. Ministerul
Sntii Institutul de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i
Recuperare Medical, Autori: Aniei Lidia, Baican Ileana, Chirvasie Lidia,
Conu A., Degeratu Cornelia, Dumitrescu Stelian, Florian Mariana,
Samson Sanda Gheorghievici, Gavrilescu Mihaela, Hoanc Vasile, Kiss
Jaroslav, Luca I., Lucescu Viorel, Lungu Petre, Moldovan Yolanda
Solange, Musta Eugen, Persache Carmen, Robo Gavril, Rdulescu
Andrei, Sbenghe Tudor, Swoboda Didlolf, Swoboda Mariana, Sdic
Laurian, Teleki Nicolae, Teodorescu Elena, Teveanu Eugen, Colectiv de
redacie: Degeratu Cornelia, Ivnescu Traian, Moldovan Solange, Baican
Ileana, Editura medical. Bucureti (1986).
2. Indicaii i contraindicaii de trimitere la cur balneoclimatic
Ministerul Sntii, institutul de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i
Recuperare Medical, Autori: Agrbiceanu T., Andrie Maria, Andrie V.,
Baican Ileana, Bazilescu Irina, Berceanu St., Berlescu Elena, Chirvasie
Lidia, Conu A, Degeratu Cornelia, Dinculescu Tr., Gheorghiu N.N,
Hoanc V., Ivnescu Tr., Milcu t., Moldovan Solange, Persache
Carmen, Pilat I., Robo G., Sbenghe T., Stoicescu C., Sdic L., Teleki N.,
Voiculescu Camelia; Colectiv de Redacie: Dinculescu Tr., Teleki N.,
Berlescu Elena, Drgan M., Ivnescu Tr., Sbenghe T., Editura medical.
Bucureti (1975).
3. APELE MINERALE I NMOLURILE TERAPEUTICE DIN
R.P./R.S. ROMN - Ministerul Sntii - Institutul de Balneologie i
Fizioterapie Editura medical, Bucureti (Vo1 II 1965; Vol III 1970;
Vol. IV - 1973).
4. STUDII I CERCETRI DE BALNEOLOGIE I FIZIOTERAPIE Ministerul Sntii - Institutul de Balneologie i Fizioterapie Editura
medical, Bucureti (Vo1 V 1963; Vol VII 1965; Vol. X 1969; Vol. XI 1972).
5. Munteanu, C., Cintez Delia Cercetarea tiinific a factorilor
naturali terapeutici, Editura Balneara, ISBN 978-606-92826-8-7, 2011
6. Chadzopulu A., Adraniotis J., Theodosopoulou The therapeutic
effects of mud (2011) Progress in Health Sciences, Vol. 1(2), p.132-136
7. Teodoreanu, E., Grigore, L., Stoicescu, C., Munteanu, L., Teleki, N.
(1984), Cura balneoclimatic n Romnia, Editura Sport-Turism,
Bucureti.
8. Gheorghievici Liana M. - The contribution of the Micro- and
Macrophytes to the Genesis of Therapeutic Mud from Lake Techirghiol,
Romania, Balwois 2010, Ohrid Republic of Macedonia, 25,29 May 2010
9. Gheorghievici Liana M., Pompei Iulia, Gheorghievici G., Tnase I.
The influence of abiotic factors on suppliers of organic matter in the
peloidogenesis process from Lake Techirghiol, Romania, AACL Bioflux,
Vol.5 issue 1, (2012), p. 69 78
56

10.

Teleki N., Munteanu L., Bibicioiu S. (2004) Romnia

Balneara, Ghid pentru medicii de familie i pentru medicii specialiti,

Bucureti,
11.
Delia Cintez, Horia Lzrescu, Consuela Brilescu, Iulia
Bunescu, Anatoli Covaleov, Sebastian Diaconescu, Augustin Dima, Liviu
Enache, Carmen Enescu, Dorina Farca, Gina Glbeaz, Victoria
Marcu, Lucian Mirescu, Ana Munteanu, Liana Piu, Daniela Poenaru,
Adrian Popa, Simona Popescu, Iuri Simionca- Ghidul Balnear, Ediia I,
2011, Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie,
12.
Surdu Olga (2007). Studiu histologic comparativ al aciunii
nmolului sapropelic de Techirghiol asupra tegumentului. Universitatea
Ovidus Constana, Facultatea de Medicin, General, Tez de doctorat,
2007
13.
Marin Viorica, Surdu Olga, Profir Daniela, Demirgian Sibel
Peloidotherapy in Osteoarthritis Modulation of Oxidative Stress, p.143156, published in Osteoarthritis Diagnosis, Treatment and Surgery,
Edited by Qian Chen, ISBN 978-953-51-0168-0, Hard cover, 404 pages,
Publisher: InTech, Published: March 02, 2012, DOI: 10.5772/2400
14.
Munteanu, C., Dumitracu Mioara Nmoluri terapeutice,
Balneo-Research Journal, Vol.2 (2011), nr.3, Editura Balneara, ISSN
2069-7600
15.
Munteanu, C., Lzrescu, H., Munteanu Diana Bioclimatul
solicitant de cmpie Staiunea balneoclimateric Amara, BalneoResearch Journal, Vol.2 (2011), nr.2, Editura Balneara, ISSN 2069-7600
16.
Dumitracu Mioara Artemia salina, Balneo-Research
Journal, Vol.2 (2011), nr.4, Editura Balneara, ISSN 2069-7600,
17.
Pretorian, Suzana Calitatea destinaiei Staiunea Sovata,
Romania, Balneo-Research Journal, Vol.3 (2012), nr.2, Editura Balneara,
ISSN 2069-7600
18.
Munteanu, C., Cintez Delia, Pretorian Suzana, Lzrescu
H., Hoteteu, M., Munteanu Diana Strategie de cercetare a calitii
terapeutice a nmolului i apei srate din Lacul Ursu Sovata, BalneoResearch Journal, Vol.3 (2012), nr.2, Editura Balneara, ISSN 2069-7600
19.
http://www.earthtimes.org/pollution/biodiversity-water-qualitypollution/685/ (IMAGINE COPERTA IV)
20.
Joanne Slavin. Beverages and body weight: challenges in the
evidence-based review process of the Carbohydrate Subcommittee from
the 2010 Dietary Guidelines Advisory Committee. Nutrition Reviews,
2012, 70 (suppl. s2): S111S120
21.
Barry M. Popkin, et al. Water, Hydration and Health. Nutr
Rev. 2010 August ; 68(8): 439458

57

58

59