UNIVERSITATEA DE NORD DIN BAIA-MARE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

ŞIRURI
PROCEDEE PENTRU DEMONSTRAREA
MONOTONIEI, MĂRGINIRII, CONVERGENŢEI

REFERAT

DIDACTICA MATEMATICII
2009-2010, SEM. I
PROF. IONELA POP
1.Definiţii
2.Procedee pentru demonstrarea monotoniei unui şir
3.Procedee pentru demonstrarea mărginirii unui şir
4.Criterii de convergenţă a şirurilor
5.Exerciţii rezolvate
6.Bibliografie

-2-
1.Definiţii
Def.1.1
Un şir de numere reale este o funcţie, f : Nk  R, f(n)=an ,  nk , unde k este un număr natural
fixat iar Nk=xNnk
Notăm şirul prin (an)nN sau (an) .
a1, a2, a3, ... se numesc termenii şirului ; a1 este primul termen al şirului, a2 al doilea termen al şirului
etc.; an este termenul general sau termenul de rang n.
Def.1.2
Fie f : Nk  R, f(n)=an un şir de numere reale.Se numeşte subşir al şirului an restricţia lui f la o
submulţime cel mult numărabilă N1N.
Exemplu:
Fie an=(-1)nn; a2n=2n , n1, este subşir al său de rang par iar a2n-1= -(2n-1), n1, este subşir al său de
rang impar.
Studiul şirurilor comportă următoarele aspecte majore:monotonie, mărginire, convergenţă, limita.
Def.1.3
Un şir de numere reale (an)nN se numeşte :
o monoton crescător dacă anan+1 pentru orice nN
o monoton descrescător dacă anan+1 pentru orice nN
o strict crescător dacă an<an+1 pentru orice nN
o strict descrescător dacă an>an+1 pentru orice nN
Un şir crescător sau descrescător se numeşte şir monoton. Un şir strict crescător sau strict
descrescător se numeşte strict monoton.

Def.1.4
Un şir de numere reale (an)nN se numeşte mărginit dacă mulţimea termenilor săi este mărginită.
Propoziţia 1.1
Un şir de numere reale (an)nN este mărginit dacă şi numai dacă există M>0 astfel încât an M (M
se presupune independent de n).
Obsevaţia 1.1
Este suficient ca inegalitatea să fie verificată începând de la un anumit rang.
Propoziţia 1.2.
Un şir de numere reale (an)nN este nemărginit dacă şi numai dacă oricare ar fi M>0, există un
termen an al şirului astfel încât an M.
Def.1.5

-3-
Fie (an)nNun şir de numere reale şi a  R-, +.Se spune că şirul (an)nN are limita a dacă în
orice vecinătate a punctului a se află toţi termenii şirului începând de la un anumit rang. Se scrie în
acest caz lim a n  a sau ana pentru n .
n 

Def.1.6
Orice şir de numere reale având limită finită se numeşte convergent. Dacă aR şi lim a n  a ,
n 

atunci se mai spune că şirul este convergent către a.Şirurile care nu au limită şi cele care au limita (-
) sau (+) se numesc divergente.
Def.1.7
Spunem că un şir an este fundamental (sau şir Cauchy) dacă  0  N astfel încât an-am  ,  n,
m  N.
Def.1.8
Spunem că un şir an este fundamental (sau şir Cauchy) dacă  0  N astfel încât an+p-an  , 
n  N şi pN*.

2.Procedee pentru demonstrarea monotoniei unui şir

2.1.Folosirea definiţiei
Exemplu:
n n 1
(an)n0, an= , an+1= :
n 1 n2
n n 1
<  n(n+2)<(n+1)2  n2+2n<n2+2n+1  0<1 adevărat!
n 1 n  2
2.2.Calculând diferenţa an+1-an sau an-an+1 şi comparând-o cu 0
Exemplu:
1 1 1 1 1 1 1
(an)n1 , an= 1   2  ...  2 , an+1= 1  2  2  ...  2 
2 2
3 n 2 3 n (n  1) 2

1
an+1-an=  0 , de unde avem că şirul este strict crescător.
(n  1) 2

a n1
2.3.Calculând raportul şi comparându-l cu 1
an
Exemplu:

-4-
 (n  1)!
n! a n1 n 1 n!(n  1) 3 n n  1
(an)n2 , an= ,  3     1 pentru n  2 .
3n an n! 3 n  3 n! 3
3n
2.4.Folosind inducţia matematică
Exemplu:

an= 2  a n 1 , oricare ar fi n2, a1  2 , a 2  2  2

Observăm că a1<a2 .
Presupunem că an-1<an şi demonstrăm că an < an+1
Dacă an-1<an avem că 2+an-1<2+an de unde 2  a n 1  2  a n , adică an < an+1 .

2.5.Considerând şirul ca o restricţie la mulţimea Nk a unei funcţii

Exemplu:
(an)n0 , an=3n este şir strict crescător fiind restricţia la mulţimea numerelor naturale a funcţiei
crescătoare f:RR, f(x)=3x.

3.Procedee pentru demonstrarea mărginirii unui şir

3.1.Prin minorare sau majorare

Exemplu:
1 1 1
an= 1  2
 2  ...  2
2 3 n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Deoarece 2
   avem: 1an<1+1-    ....    2  2
k k (k  1) k  1 k 2 2 3 n 1 n n
Deci, 1an<2 , adică şirul este mărginit.
3.2.Folosind monotonia şirului
Exemplu:
an= 2  a n 1 , oricare ar fi n2, a1  2

Deoarece şirul este strict crescător (2.4) avem an < an+1 şi deci a n  2  a n de unde an2-an-2<0,

oricare ar fi n, n2< de aici avem că an aparţine intervalului determinat de rădăcinile ecuaţiei

x2-x-2=0 , deci şirul este mărginit.
3.3 Folosind inducţia matematică
Exemplu:
an= 2  a n 1 , oricare ar fi n2, a1  2

Observăm că a1<2.
-5-
Presupunem ca an-1<2 şi avem: 2+an-1<4 de unde 2  a n 1  4 , de unde an<2.

3.4 Considerând şirul ca o restricţie la mulţimea Nk a unei funcţii mărginite

Exemplu:
n
an=sin , n  N este mărginit deoarece este restricţia la mulţimea N a funcţiei f:R-1;1 ,
n2  1
x
f(x)= 2
.
x 1

4.Criterii de convergenţă a şirurilor

4.1 Folosind teorema de caracterizare a limitelor de şiruri
a) Sirul  an n  0 este convergent către numarul real a daca pentru orice   0 există NN astfel
încat pentru orice n N să avem an  a   .
b) Sirul  an n  0 are limita  (respectiv  ) dacă pentru orice   0 există NN astfel încât
pentru orice n N să avem an   (respectiv an   ).
Exemplu:
n
2  3 n   3
an= ; arătăm că an0
4n
n
2  3n   3
n
2  3n   3 3  3n 3
n

Avem:    3   
4n 4n 4n 4
n n n
3 2  3n   3 3
Rezultă că, atunci când 3      , avem si n
  . Inegalitatea 3      devine:
4 4 4
n x
3   3
    n  log 3 (atenţie la monotonia functiei exponentiale x    ).
4 3 4 3 4
 
Putem deci alege N    log 3   1 .
 4 3

Observatie
Acest criteriu ne permite să stabilim dacă un şir cu termenul general specificat tinde sau nu la o
limita precizată. Nu putem determina efectiv valoarea limitei recurgând la acest criteriu.

4.2 Criteriul majorării

Fie (an)n0 un şir de numere reale.
a)presupunem că lR şi că există un şir (bn) n0 de numere reale pozitive, bn0 astfel încât an-lbn
, oricare ar fi nk (k rang fixat) ; atunci an converge către l.
b)dacă (un)n0este un şir astfel încât anun , oricare ar fi nk (k rang fixat) şi un atunci an .

-6-
c) dacă (vn)n0este un şir astfel încât anun , oricare ar fi nk (k rang fixat) şi vn- atunci an- .
Consecinţa 1:
1
Dacă a n  l  ,  n  1 atunci a n  l .
n
Consecinţa 2:
Dacă 0an bn  nk (k rang fixat) şi bn0 atunci an0.
Exemple:
sin 2 n 1
o an  , n  1 : a n  0  de unde a n  0 .
n n
o an  n n  1 , an  0 :
n 1
1  a n  n n  1  a n   n  n  1  C n a n  C n2 a n2  ...  a nn  C n2 a n2

n(n  1) 2
De aici avem că n  C n2 a n2 , de unde n   a n , deci :
2

2 2
a n2  , de unde a n  ,  n  2.
n 1 n 1

2
Deoarece  0 avem că a n  0
n 1
4.3 Criteriul Weierstrass
a)Orice şir monoton crescător şi mărginit superior de numere reale(în R) este convergent.
b)Orice şir monoton descrescător şi mărginit inferior de numere reale (în R) este convergent.
Exemplu:
1 1 1
(an)n1 , an= 1  2
 2  ...  2
2 3 n
1
an+1-an=  0 , de unde avem că şirul este strict crescător (1).
(n  1) 2
1 1 1 1 1 1
an<1+1-    ....    2   2 , de unde şirul este mărginit (2).
2 2 3 n 1 n n
Folosind (1) şi (2) avem că an este convergent.
2
Obs. Şirul de mai sus are limita egală cu .
6
4.4 Criteriul cleştelui
Fie (an)n0 , (bn)n0 , (cn)n0 trei şiruri de numere reale astfel încât an  bn  cn ,  nN. Dacă anl ,
cn l atunci bn l.
Exemplu:

-7-
 n
1 1 1 1
an      ...  .
2 2 2 2
n k
k 1 n 1 n 2 n n
Observăm că:
1 1 1
 , k  1, n . Rezulta de aici:
2 2
n n n2  1
n k
n
n 1 n
  n  1 
n 2  n k 1 n 2  k n2  1
n n
  an 
n2  n n2  1
n n
Se observă acum că lim  lim  1 . Conform criteriului cleştelui, rezultă că
2
n 
n n n 
n2  1
lim an  1 .
n 

4.5 Criteriul raportului

Fie (an)n0 şir de numere reale strict pozitive. Dacă există l R-, + astfel încât
a n 1
lim  l atunci:
n  a
n

a) Dacă l0;1) avem an0

b) Dacă l(1;) avem an
c) Dacă l=1 nu putem afirma nimic despre natura limitei
Exemplu:
2n
(an)n0 , an= , şir cu termeni pozitivi.
n!
a n 1 2
lim  lim  0  1 a n  0 .
n  a n  n  1
n

4.6.Criteriul radical (criteriul D’Alembert)

Fie (an)n0 şir de numere reale strict pozitive. Dacă există lR-, + astfel încât
a n 1
lim  l atunci lim n a n  l
n  a n 
n

Exemplu:

n2 1
xn= n .
2n  5
n2  1 a n 2  2n  2 2n  5 2n 3  9n 2  14n  10
Fie an= ; lim n 1  lim  2  lim  1 (limită de funcţie
2 n  5 n  a n n  2n  7 n  1 n  2n 3  7 n 2  2n  7

raţională), de aici avem că lim n a n  1 adică xn1.

n 

4.7 Criteriul Stolz-Cesaro

-8-
Fie (an)n0 , (bn)n0 şiruri de numere reale astfel încât bn este strict monoton şi nemărginit şi există
a n1  a n a
limita lim  l , lR-, +.Atunci există lim n  l .
n 1  bn
n  b n  b
n

Exemplu:
11  2 2  ...  n n
yn=
nn
fie an=11+22+…+nn şi bn=nn
n 1 n 1
 n  1  1
n 1   1  
a n1  a n

n  1
  n 
 
n

e
 1 deoarece :
n 1 n n 1 n 1
bn1  bn (n  1)  n  n  1 n n
 1 1 e0
   n1 1   
 n  n  n n
n 1
 1 1
1    e şi  0 . Aşadar yn1.
 n n
4.8.Criteriul Cauchy
Un şir de numere reale este convergent dacă şi numai dacă este şir Cauchy.
Exemplu:
1 1 1 1
an= 1   2  3  ....  n .
2 2 2 2
Vom demonstra că  0  N astfel încât an+p-an  ,  n  N şi pN*.
1 1 1 1 1 1 1 1 1
a n p  a n  1  2  ...  n1  ...  n p  1   2  ...  n  n 1
 ...  n p

2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1 
1  p 
1  1 1  1 1 1 1  1 2 2   1 1  1  1
 n1 1   ....  p 1   n   2  ...  p   n     n
2  2 2  2 2 2 2  2 1 2n  2 p  2
1
2
De aici obţinem:
1
a n p  a n  1 1 1
2 n   n    n  log 2 , deci N   1  log 2 
2    
a n p  a n    

 1
 0  N , N = 1  log 2  astfel încât an+p-an  ,  n  N şi pN*.
 
Monotonie- mărginire – convergenţă – DE REŢINUT!
1)orice şir monoton şi mărginit este convergent (t. Weierstrass).
2)orice şir convergent este mărginit.
3)un şir convergent nu este neapărat monoton.
4)orice şir mărginit are cel puţin un subşir convergent (lema Cesaro).

-9-
5.Exerciţii rezolvate
1 1 1
5.1.Şirul an= 1    ...   ln n este convergent. (limita sa este constanta lui Euler, 0,5772)
2 3 n
Soluţie:
Folosim inegalităţile:
n 1 n
 1  1
1    e  1   :
 n  n
n 1 n 1 1 1
(n  1) ln  ln e  n ln  n 1   n  n 1  n
n n n 1  1
ln ln 1  
n  n
1  1 1 1 1
 ln 1      ln( n  1)  ln n 
n 1  n n n 1 n
1
Pentru n=1:  ln 2  ln 1  1
2
1 1
Pentru n=2:  ln 3  ln 2 
3 2
1 1
Pentru n=3:  ln 4  ln 3 
4 3
………………………………………
1 1
Pentru n=k:  ln( k  1)  ln k 
k 1 k
Adunând obţinem:
1 1 1 1 1
  ....   ln( k  1)  1   ..... 
2 3 k 1 2 k
1 1 1 1
Cum ln kln (k+1) avem: ln k 1   .....  de unde avem că 1   .....   ln k  0 ceea ce
2 k 2 k
înseamnă că
şirul este mărginit inferior (1).
1 1 k  k 1   k 1 1 
ak+1-ak=  ln( k  1)  ln k   ln    ln     ln    0 ceea
k 1 k 1 k 1  k 1 k 1  k k  1
ce înseamnă că
şirul este descrescător (2).
Din (1) şi (2) folosind criteriul 4.3. avem că şirul este convergent.
1 1 1
5.2.Şirul an= 1    ...  este divergent; limita sa este +.
2 3 n
Soluţie:

- 10 -
Folosind exerciţiul 5.1. avem:
1 1
ln( n  1)  1   .....  de unde avem : anln(n+1) şi cum ln(n+1) avem , conform criteriului
2 n
4.2. că an  .
n  n
5.3.Demonstraţi că  0 , 0, a1. (şirul exponenţial tinde mai repede la + decât şirul
an
putere)
Soluţie:
n
Folosim criteriul raportului (4.5) : xn=
an
n  1 n 
x n 1 a n 1  n  1 1 1  1  1
      1     1  x n  0
xn n  n  a a  n a
an
log a n n
5.4.Demonstraţi că  0 , 0, a1 (şirul putere tinde mai repede la + decât şirul
n
logaritmic)
Soluţie:
Folosim criteriul Stolz-Cesaro (4.7)
an=logan , bn=n , bn strict crescător şi nemărginit

 1  1
log a 1   ln 1  
a n1  a n log a (n  1)  log a n  n   n  1
  
  
.
bn1  bn (n  1)  n   1   ln a   1  
n  1    1 n  1    1
 n    n  

 1  1
ln 1   ln 1  
a  an n 1 1 n 1 1
lim n 1  lim     lim    
n  b
n 1  bn
n   ln a  1

 ln a n   1 n   1   
 
n 1    1 n n 1    1
 n    n  
1 1 1 1 1 1 1
  1  lim 
  lim 
  lim 
 lim  
ln a n   1   ln a n  1 ln a n  1  n  n
n  1 1    1 1    1 1    1
 n  n  n
 n  
1 1
n n
1 1 log a n n
=   0  0 , de unde avem că  0 .
ln a  n

5.5.Arătaţi că n
a n
1 ,  a 0.
Soluţie:

- 11 -
 n
Notăm xn= n a  1  1  x n  n a  1  x n   a
Folosind inegalitatea lui Bernoulli avem:

1  xn n  1  nxn  nx n
a n  
De aici avem că : anxn deci : 0  x n   0 de unde xn0 , ceea ce implică
 n
a n
1
n
n
n! n 2,n 1
5.6.Demonstraţi că  
n e
Soluţie:
Folosim criteriul radical :
n!
Fie a n 
nn
n
a n1 (n  1)! n n nn  n 
 n 1
  n
 
an (n  1) n! (n  1)  n  1
n
a n 1 1 1 1 1 n! n 2,n 1
lim  lim n
 lim n
 , de unde n a n  adică   .
n  a
n
n
 n  1 n
 1 e e n e
  1  
 n   n
1
5.7.Să se arate că şirul (an)n1 , dat de relaţia de recurenţă an+1=
3
 
b  a n  a n21 , a1=a2=0 , 0b1 ,

este convergent şi să se afle limita sa.

Soluţie:
1
a n1  a n 
3
 
a n  a n1  a n21  a n2 2 (1)

Arătăm prin inducţie matematică : an+1an.

b
a2-a1=0 , a3-a2=  0 ; presupunem că anan-1 şi folosind relaţia (1) rezultă imediat că : an+1an de
3
unde avem că
şirul este monoton. (2)
b 4b
a2=a1=01 , a3= 1 , a4= 1
3 9
Arătăm prin inducţie că an1
Presupunem că ak-1 , ak 1
1 1 b2 3
a k 1 
3
 
b  a k  a k21  (b  1  1) 
3 3
 1
3
Obţinem astfel că :
şirul este mărginit (3)

- 12 -
Folosind (2) şi (3) avem că şirul este convergent deci există limita sa , l.
1
Trecând la limită în relaţia de recurenţă obţinem: l 
3
 
b  l  l 2 sau l 2  2l  b  0

l1, 2  1  1  b şi cum x n  1 avem l  1  1  b .

n
5.8.Fie şirul (an)nN definit astfel : a0=2 , an-1-an= .
(n  1)!
a) Să se găsească termenul general
b) Să se arate că şirul este convergent
Soluţie:
n
a) an-1-an= .
(n  1)!
1
Pentru n=1: a0  a1 
2!
2
Pentru n=2: a1  a 2 
3!
…………………………..
n
a n1  a n 
(n  1)!
Adunând egalităţile obţinem :
n n
n n 11 n  1 1  1 1 1 1 1 1 1 1
a0  a n               ...  
k 1 ( n  1)! k 1 ( n  1)! k 1  n! (n  1)! 1! 2! 2! 3! 3! 4! n! (n  1)!

1 1
De unde avem: a0  a n  1  şi cum a 0  2 avem: a n  1 
(n  1)! (n  1)!
1 n  2
b) an+1-an =  0 de unde avem că:
(n  2)!
şirul este strict descrescător (1)
1
1 1  1  a n ceea ce înseamnă că :
(n  1)!
şirul este mărginit inferior (2)
Folosind (1) şi (2) avem că şirul este convergent.
n
1
5.9.Arătaţi că şirul x n   este convergent.
k 1 Pk
Soluţie:
n n
1 1 1 1 1
xn   =   1    .... 
k 1 Pk k 1 k! 2! 3! n!

- 13 -
 1
x n1  x n   0 , de unde avem că
(n  1)!
şirul este strict crescător (1)

1 1 1 1 1
   
k! 1  2  3  ...  (k  1)  k (k  1)  k k  1 k
Folosind relaţia de mai sus obţinem:
n
 1 1 1 1 1 1 1 1
xn  1       1  1     ...    2   2 , deci:
k 1  k  1 k 2 2 3 n 1 n n
şirul este mărginit (2)
Folosind relaţiile (1) şi (2) avem că şirul este convergent.
5.10. Fie (xn)n1 un şir de numere reale pozitive astfel încât : (n+1)xn+1-nxn0.
Să se demonstreze că şirul este convergent şi să se calculeze limita.
Soluţie:
x n 1 n
Relaţia din enunţ , (n+1)xn+1-nxn0 se poate scrie astfel:   1 , ceea ce înseamnă că şirul
xn n 1
este descrescător. Fiind descrescător şirul este mărginit superior de primul său termen , deci
xn(0;x1) , oricare n1.
Fiind descrescător şi mărginit şirul este convergent.
În relaţia din enunţa dăm valori lui n şi obţinem relaţiile :
2x2-x10
3x3-2x20
4x4-3x30
………….
nxn-(n-1)xn-10
(n+1)xn+1-nxn0
Prin adunarea membru cu membru obţinem:
x1 x
(n  1) x n 1  x1  0  0  x n1   0  lim x n1  lim 1  0  lim x n  0  lim x n  0
n 1 n n n  1 n  n

1 1 1 1
5.11.Să se arate că şirul cu termenul general xn= 2
 2  2  ...  (1) n 2 este convergent.
1 2 3 n
Soluţie:

- 14 -
 1 1 1
x 2 n1  x 2 n  0 , x 2 n 3  x 2 n1   0
(2n  1) 2 2n  3 2n  22
2

1 1
iar x 2 n 2  x 2n   0
2n  1 2n  22
2

De aici avem că şirul x2n este strict crescător, x2n+1 este strict crescător şi şi x2x2nx2n+1x1, deci
1
sunt şi mărginite. Rezultă că sunt şi convergente şi din x 2 n1  x 2 n  0 rezultă că au
(2n  1) 2
aceeaşi limită, deci xn este convergent.
1 1 1   1 1 1 
x2n=  2  2  ...    2 2  2  ... 
2 
 de unde folosind observaţia de la criteriul 4.3.
1 2 ( 2n)   2 4 ( 2n ) 2 
2 2 2
avem că : lim x 2 n    .
n  6 12 12
n
  
 sin( 2n  1) 
5.12 Să se studieze convergenţa şirului  x n n1 cu termenul general x n  1  2  ,
 n 
 
 
oricare ar fi n  N * .
(O.M, et.locală, Timiş, 2009)
Soluţie:
2n 2n
      
 sin 4n  1   sin  2n    2n
2   1 
x2 n  1  2   1    1    e;
 2n   2n   2n 
   
   

2 n 1 2 n 1
     3 
 sin 4n  3   sin  2n   2 n 1
2  1  1
 1  
2 
x 2 n1  1    1    e 1 
 2n  1   2n  1   2n  1  e
   
   

1
Cum e  rezultă că lim x n nu există adică şirul este divergent.
e n 
n
1
5.13 Să se calculeze limita şirului xn n1 definit prin xn   , n  1 .
k 1 n 3
k  1 2
1 k 2

2

(O.M, et. locală, Cluj 2009)

Soluţie:
Avem inegalităţile :
k  k  1k 2  1  k  1 , k  1, n, n  1
3 3

k 2  3 (k  1) 2 (k 2  1) 2  (k  1) 2 ,  k  1, n , n  1
n n
1 1
Deducem că  2
 x n   2
,n  1
k 1 k  1  n k 1 n  k

- 15 -
Avem inegalităţile : n  k 2  2k n ,  k  1, n , n  N *
n n
1 1
Aşadar 0   2
  , n  N *
k 1 n  k k 1 2k n

1 1
n 1   ... 
1 2 n , n  1
Avem  
k 1 2k n 2 n
1 1
1   ... 
Utilizând criteriul Stolz – Cesaro (4.7), se arată că lim 2 n 0
n 
2 n
1
5.14 Fie a n nN un şir astfel încât a0  0 şi a n1  a n  2
, n  N.
a  an  1
n

a) Să se arate că a n nN este strict crescător şi nemărginit.

a
b) Să se calculeze lim 3 n .
n
n
(O.M, et. locală, Teleorman, 2008)
Soluţie:
1
a) an  0 prin inducţie, a n1  a n  2
0 .
a  an  1
n

Dacă a n nN ar fi mărginit, ar rezulta convergent, adică lim a n  a (finit) şi, trecând la limită în
n 

1 1
relaţia de recurenţă rezultă a  a  2
; 2  0 ; a finit (Fals), deci a n nN este strict
a  a 1 a  a 1
crescător şi nemărginit rezultă lim a n   .
n 

3 3
 a  a3 a 3  a n3  1   3a 2
b)  lim 3 n   lim n  lim n 1  lim  a n  2   a n3  lim  2 n 
n  n n  n  1  n an  an  1  n  a  a  1
 n n  n 
  n n

3a n 1  a
+    3 , ţinând cont de lim a n   ; deci lim 3 n  3 3
an2  an  1 a n2  an  1 
2 3 n  n
n

- 16 -
6.Bibliografie
o Gh. Gussi, O.Stănăşilă, T.Stoica – „Manual pentru clasa a XI-a” , EDP, Bucureşti 1995
o I.Petrică, E.Constantinescu, D.Petre – „Probleme de analiză matematică”
o A.Dragomir, L.Dragomir, O.Bădescu, I.D.Bîrchi – „Exerciţii şi probleme de matematică pentru
clasa a XI-a”, ed. Bîrchi, Timişoara 2007
o Gh.A.Schneider – „Teste de analiză matematică pentru admiterea în învăţământul superior” , ed.
Apollo , Craiova , 1990
o Revista de matematică din Timişoara, anul XII (seria a IV-a) , nr. 3/2007
o www.didactic.ro
o www.olimpiade.ro

- 17 -