Nutriia

Def.: Proces complex care cuprinde

totalitatea fenomenelor prin care
organismele vii i procur elementele
necesare dezvoltrii i refacerii structurilor
proprii
Orice perturbare n desfurarea normal a
acestui proces tulburri de nutriie
Dezechilibru dintre aport i /sau utilizare
pe de-o parte i nevoile nutriionale pe de
alt parte determin sindroamele de
malnutriie sau a tulburrilor de nutriie

Nutriia
Comportament alimentar = ansamblul
reacaiilor de rspuns fa de stimuli
externi sau interni care reclam
aportul de alimente sau ntreruperea
actului alimentaiei
Alterarea mecansimelor de control
nervos i umoral ale compartamentului
alimentar tulburri de comportament
alimentar (anorexia, bulimia etc)

Nutriia
Starea de nutriie normal(optim) =
IMC cuprins ntre 18,5- 24,9 kg/m2 ,
realizat ca urmare a unui aport optim
de calorii, macronutrieni i
micronutrieni, care s permit o
activitate fizic i intelectual normal,
s asigure o dezvoltare corespunzptoare
a copilului, adolescentului i s menin
starea de sntate

Factorii care influeneaz starea

de nutriie

1.Aportul de nutrieni depinde de :

Comportament alimentar
Preferine alimentare
Obiceiurile alimentare
Starea economic
Mediu ambiant
Boal
2.Absorbie

Factorii de risc nutriional

Factori

Risc crescut

Risc moderat

F.
medicali

Boli renale, pancreatice,

gastrointestinale,
hepatice, DZ gestaional,
DZ la
debut,cancer,transplant
infecii(SIDA) stare
posteseptic,arsuri, disfagii

B. Cardiace,
durer, b.
ortopedice,
convalescen,

Istoricul
greutii

Pierdere de 5% n ultima
lun
Pierdere de 10% n
ultimele 6 lun
Vrsnici cu IMC 28 sau

Pierdere de 5%
n ultimele 6
lun
Pierdere de 10%
n ultimul an

Factorii de risc nutriional

Risc crescut

Risc
moderat

Nutriie parenteral
Alimentaie pe sond
Lichide clare >3 zile
Ingestie inadecvat de
proteine

-Alimentaie de
tranzit
-Ingestia
inadecvt de
proteine

Circumstane Intrevenii chirurgicale

speciale
majore
Chimioterpaie de
durat

-Perioade
scurte de
oprire a
chimioterapiei
-Convalescena

Modul de
alimentaie

Factorii de risc nutriional

Risc crescut

Risc
moderat

Nutriie parenteral
Alimentaie pe sond
Lichide clare >3 zile
Ingestie inadecvat de
proteine

-Alimentaie de
tranzit
-Ingestia
inadecvt de
proteine

Circumstane Intrevenii chirurgicale

speciale
majore
Chimioterpaie de
durat

-Perioade
scurte de
oprire a
chimioterapiei
-Convalescena

Modul de
alimentaie

Factor

Factorii de risc
nutriional

Intercaiuni
alimentmedicament

Risc mare

Mediacment
e folosite
cronic la
vrsnici
-Medicaia
cu impact
asupra
nutriiei

Risc
moderat

Factorii care influeneaz starea

de nutriie
Nevoile nutriionale optime depind de :
Cretere
Stres psihologic
Infecii, boal, febr,
Meninerea,, strii de bine,,
Activitate fizic
Echilibru ntre nevoile nutriionale i
aportul nutriional =stare de nuitriie
optim

Evaluarea strii de nutriie

Antropometrie ofer date despre starea de
nutriie actual
Msurarea nimii i greutii
Interpretarea nlimii i greutii (tabele )
Msurarea IMC (G/2)=18,5-24,9(Kg/m2)
Pierderea n greutate(%) = G obisnuit
G actual/ G obisnuit x 100
Msurarea grosimii pliului cutanat dac se
repet periodic si este corect efectuat.
Msurarea circumferinei : old, talie,
bra, gamb

Evaluarea strii de nutriie

Bilanul azotat = azot ingerat azot eliminat
Azotul eliminat = azot urinar+ pierderi
obligatorii
Azot ngerat =proteine ngerate (gr)/ 6,25
Bilanul ngerat = proteine ngerate (g)/ 6,25
( azot urinar + 4)
-Bilanul azotat al persoanelor sntoase este
zero
-un pacient hipercatabolic va avea un bilan
negativ- obiectivul trat. 2-4 bilan pozitiv

Teste de laborator pentru evaluarea

nutriional
Parametru
Valoarea normal
Albumin
Prealbumin

3,5-5 gr/100ml
19-43 mg/dl

Calciu
Calciu ioniozat

10-20mg/dl
2,0-2,3 mEq/l

Glucoza
Magneziu

70-100mg/dl
1,5-2,5 mEq/l

Fosfor
Potasiu

2,5-5mg/dl
3,7-5,2mEq/l

Sodiu
Sodiu urinar

135-145mEq/l
40-220mEq/24 ore

Leucocite
Hematocrit ,

4,5 -12x (103)cm3

F34%,B 40% - *

STILUL DE VIATA SI ROLUL IN PATOLOGIA

NUTRITONALA

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

definire
Stilul de viata este considerat a fi
totalitatea deciziilor si
comportamentelor individuale care
afecteaza starea de sanatate.
Indicii comportamentului uman:
alimentatia sanatoasa i
comportament alimentar normal(mic
dejun,mese regulate)
consum moderat de alcool sau deloc
activitate fizica regulat
greutate corporal normal ideal IMC
sub 25
nefumator
7-8 ore de somn
adaptarea la stres

Alimentaia sanatoas
Definitie : Acel tip de alimentare care acopera optim
nevoile calorice si nutritive ale individului.
Alimentatia sanatoasa trebuie sa aiba o compozi ie
cantitativ (calorii) i calitativa (nutrienti)
alimentele sunt sursa principala at t pentru calorii
cit si pentru nutrimente
caloric, alimentatia sanatoas a unui individ
normoponderal care depune un efort fizic mic,
trebuie asigure 30Kcal/Kg corp
necesarul caloric trebuie ajustat in concordanta cu
sexul, virsta, tipul de activitate fizica, temperatura
mediului ambiant, gestatia si alptarea
macro si micrnutrientii sunt prezenti n alimente in
proporii diferite
o alimentatie santoas - s acopere in mod optim
nevoile nutrimentelor esentiale, pentru p strarea
strii de sntate n prevenirea dezechilibrelor
nutritionale

Scopurile asistenei
nutriionale

Identificare persoanelor care au

nevoie de o intervenie nutriional
agresiv pentru a i reface starea de
nutriie
Stabilirea tratamentului nutriional
Monitorizare eficacitii interveniie
nutriionale

Schema planului n schimbarea

stilului de via
Evaluarea stadiului initial :
Date si antecedente personale
Date de laborator
Identificarea i evaluarea
comportamentului social
Ce poate i ce vrea

Schema planului in
schimbarea stilului de via
Alimentaie
-retrospectiva zilei de ieri(zi de
lucru+zi liber)
-cantitatea de alimente
consumate( cele 5 grupe alimentare )
Alcool tip i cantitate
Fumat - nr. igri, nr de ani
Activitate fizic tip, intensitate,
durat, frecven

Stabilirea obiectivelor
Negociere
Prezena unei boli
limiteaz alegerea
obiectivelor
Obiective realiste i
realizabile

Intervenia propriu-zis
Negocierea planului de
aciune
Accent pe relaia
medic(asistent)- pacient
Accent pe transferul de
aptitudini
Oferirea de informaii scrise

Intervenia propriu-zis
Alimentaia adptat caloric i nutritiv
Activitatea fizic accent pe activiti
cotidiene i importana beneficiilor
Alcool sub 30 gr/zi(bolile restricii
totale )
Fumat- accenturea beneficiilor
renunrii la fumat i consecinelor
negative ale fumatului (nu se insisit
dac pacientul nu dorete)

Alimentatia sanatoasa
Rolul alimentatie sanatoase : alimentatia
echilibrata caloric si nutritiv trebuie sa
indeplineasa urmatoarele :
Sa asigure o crestere si o dezvoltare
corespunzatoare a copilului si adolsecentului(erorile din primii ani de via se regasesc de
multe ori pe parcursul vietii)
S susin o activitate fizic i intelectual
normal
Sa confere o buna stare de nutriie i de sntate
individului i s duc la creterea calitatii vietii
Alimentaia are i un caracter hedonic n
spatele actului alimentar st omul care mnnc,
motivarea actului alimentar modulat de dorin,
plcerea pe care o ofer gustul alimentar

Necesarul caloric
Def. Balan energetica reprezinta un
echilibru ntre aporturile i chelutielile
energetice, necesar meninerii greuttii
corporale constante.
Practic este vorba despre un echilibru
ntre aport i cheltuiala energetic.
Necesarul energetic total zilnic trebuie sa
acopere cheltuielile metabolismului bazal
cheltuielile metabolismului alimentelor
cheltuielile activitii fizice

Necesarul caloric
Cheltuielile metab. Bazal : este
cheltuiala energetica de repaus
(RMR) resting metabolic rate
acopera 2/3 din necesarul caloric zilni c
masticaia
efortul secretor
osmotic
chimic de digestie

Calcul necesarului caloric

Metode bazate pe calorimetrie
respectiv masurarea consumului de
oxigen in conditii controlate
Ecuatia lui Harris Benedict folosit
pentru metabolismul bazal (BEE)
BEE(femei) = 655 + (9,5x w) + (1,8 x
h) (4,7x a)
BEE( barbati)= 66 + ( 13,7x w) + (5 x
h) (6,8 x a)
(w,h,a- greutate,inalime, ani)
La aceste cheltuieli se adauga 30%,
50%, sau 100% din BEE in funcie de
intensitatea efortului fizic
Pacienii spitalizati necesita 120%
BEE pentru a preveni catabolismul

Calcul necesarului caloric

Cheltuilelie energetice sunt crescute
:
febra cu 13% pentru fiecare grad C
arsuri- 40-100%
traumatism- 40-100%
hipertiroidism 10-100%
malabsorbie se absorb doar 255 din
caloriile ingerate impune nutriie
parenteral

Calcul necesarului caloric

O alta posibilitate de a calcula necesarul
caloric este prin parametru IMC (G/I2)
-Daca IMC 22-25 kg/m2
subiect activ : 31-35Kcal/Kg
subiect moderat activ : 26-31 Kcal/Kg
subiect sedentar : 22-26Kcal/Kg
-Daca IMC > 25kg/m2 : necesar sub 22 Kcal
/Kg
-Daca IMC 22 Kg/m2: necesar peste
35Kcal/Kg

Calcul necesarului caloric

Exemplu : brbat, 25 ani, sntos,
moderat activ I de 1,80cm, i G de 75
Kg, IMC =23
Necesarul caloric este de 31 Kcal /Kg
greutate. 31x75 =2325 Kcal
La 20 de ani necesarul caloric de 31
kcal /Kg iar dac vrsta este de 60 de
ani necasrul sacde la 26Kcal/Kg- la
aceeeai greutate, inlime i activitate

Macronutrienii
Def. Macronutrientii sunt trofinele
calorigene aduse prin alimente i au
o calitate comun : sunt furnizorii
de energie ai organismului
glucide- hidraii de carbon,
lipide
proteine

Macronutrieni
Glucidele
- Sunt compusi organici ternari ce
conin carbon, oxigen si hidrogen
n aceei proporie cu apa de unde
denumirea de hidrati de carbon.
-Ele constituie suportul cantitativ
al raiei asigurnd mai mult de
jumtate din necesarul caloric
individului .

Clasificare glucide
Monozaharidele : glucoza, fructoza si
galactoza rar in natura. Glucoza in miere,
struguri, coacaze, portocale, morcovi.
Fructoza in : miere(80%), fructe coapte
Galactoza : in lapte ca i lactuloza
Dizaharidele- zaharuri duble ; zaharoza( din
zahar ) , maltoza.(malt) si lactoza( lapte )
Polizaharidele substante de rezerv amidonul, glicogenul altele sunt de
structura ; celuloza, hemiceluloza,lignina.
Fibrele alimentare amestec de polizaharide
cu rol benefic pentru organism

Recomandri glucide
Glucidele trebuie sa acopere 50-55% din
raia calorica.
Recomandri :
glucide simple, rafinate ca de ex.
dulciurile s fie 10% din raia caloric
ponderea cea mare sa fie glucide
complexe de tip amidon, mono
dizaharide din fructe si lapte.
cca 30gr de fibre alimentare zilnic( din
cereale, leguminoase,fructe )

Calcul glucide
Calcul necesarului glucidic : total
Kcal din dieta X % dorit de glucide =

Total Kcal X 55 / 100 = x Kcal din

glucide
Din metabolizare 1gr de glucide se
elibereaz 4,1 Kcal 32
Dieta va contine y grame glucide
x Kcal glucide /4,1 Kcal = y grame
glucide

Lipidele
Lipidele sunt o grupa heterogena de
substante insolubile in apa dar
solubile n solventi de tipul eterului,
cloroform acetona benzen. Ele sporesc
aportul de vitamine liposolubile i de
ac. grasi polinesaturati
Clasificare :
1.lipide complexe sau saponificate
2.lipide simple (structuri lipidice )

Lipidele
Recomandari :
in scopul prevenirii aterosclerozei
lipidele sa acopere 30% din ratia calorica.
Nevoia zilnica absolut de lipide este de
1gram /zi de ac. linoleic ( acid gras
polinesaurat) pentru sinteza de
prostaglandine.
Acizii grai mono si polinesaturai se rec.
1/3 din raia lipidic.
Cantitatea de colesterol ngerat zilnic s
fie sub 300mg

Calcul lipide
Calculul necesarului lipidic : total Kcal din
dieta X % dorit de lipide = x Kcal provenite
din lipide
Total Kcal x 30 / 100 = Kcal din lipide
Coeficientul izocaloric a lipidelor este de 9,3
Kcal / gr/ deci dieta va cntine y grame de
lipide
X Kcal lipide / 9,3 Kcal = y grame lipide
Aportul sursa alimentare de lipide sunt
grasimile animale, vegetale i lipidele
ascunse din carne, briza oua crme

Proteinele
Clasificare
proteine complexe care contin toti am
ac. esentiali , asigura creterea i
dezvoltarea asigur bilanul azotat.
proteine parial complete din care
lipsesc 1-3 am ac. Este nevoie de un
aport mai mare
proteine incomplete din care lipsesc
am ac. eseniali nu asigura creterea i
dezvoltarea

Proteinele

Def. Proteinele sunt substante organice

cuternare care au n molecule carbon,
oxigen hidrogen i azot
Azotul se gasete in proportie de 16% fapt
ce ajut la bilanul azotului
Proteinele sunt secvente diversificate ale
acelorasi 20-22 aminoacizi.
Am ac. sunt esentiali i neesentiali
Am ac. esentiali sunt sunt cei pe care
organismul nu-i poate sintetiza si trebuie
sigurati prin alimente. ( treonina, valina,
isoleucina, leucina, lizina, triptofanul,
metionna-cistina, fenil alanina .

Recomandri proteine
Proteinele au rol plastic si structural.
Se rec 10-15% din ratia caloric
Am ac esentiali s fie adusi in cantitate de
250-1100 mg/zi .
Nevoia zilnic depinde de valoarea
biologic : Astfel : produse animale >
legume >cereale > zarazavaturi .
Se rec. ca ratia de proteine sa fie 0,6 gr
/kgcorp
Cu ct scade valoarea biologica cu att
nevoia de proteine crete (0,75-0838
,gr/Kgcorp/zi).
calitativ cel putin 35% trebuie sa fie
proteine de origine animala.

Calcul proteine
Calcul necesar de proteine total Kcal din
dieta X dorit = x Kcal proteine
Total Kcal X 15 /100= x Kcal din proteine
Coeficient izocalkoric al proteinelor este de
4,1 Kcal/gram
Deci dieta va contine y grame de proteine :
X Kcal proteine /4,1 Kcal = y grame proteine
Aport: proteinele au o dubla origine : animal
(lapte, oua, brinz, carne proaspt) i
vegetal ( cereale, leguminoase uscate,
fructe oleaginoase )