1.

Lectura n procesul educational

coala are privilegiul de a determina n mare masura devenirea ulterioara a individului,
profesia pe care o va urma precum si n mare parte bagajul de cunostinte pe care individul l
duce cu el mai departe. Astfel, cititorii de carti cresc pe bancile scolii, si responsabilitatea
cadrelor didactice e sa aprinda pasiunea pentru lectura n inima micilor potentiali cititori.
Profesorii au dificila responsabilitate de a concura mass-media si jocurile de calculator facnd
din lectura nu doar o alternativa viabila ci una de preferat. Nu este nici pe departe o sarcina
usoara dar odata cstigat acest razboi ce se duce pentru timpul elevilor, putem considera ca neam achitat de o buna parte din datoria morala fata de elevi. Personalitatea multor elevi este deja
conturata la sfrsitul scolii, iar tocmai aceasta e menirea organizatiei scolare formarea
personalitatii elevilor.
O educatie completa este cea ce se finalizeaza cu autoeducatia care sa dureze toata viata.
Astfel, lectura trebuie integrata cu mult mai multa responsabilitate n activitatea didactica.
2. Clasificarea lecturilor
Adrian Marino, stabileste urmatoarele modalitati de lectura: lectura-informatie, lectura distractie, lectura-refugiu, lectura-placere, lectura - cultura, lectura - existenta. Lor li se poate
adauga cu eventuale suprapuneri, lectura de ntretinere, de mbunatatire a modului de exercitare
a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoasterea culturala sau stiintifica, ca
pasiune a vietii, lectura ca provocare a lecturii, a analizei si creativitatii, lectura curiozitate etc.
Ca alte forme si mpartiri se pot aminti si lectura-drog, lectura tranchilizant, cu valori
terapeutice. Exista asa cum s-a spus de catre specialisti, riscuri provocate de lectura malefica,
lectura evazionista, lectura haotica. Dusmani ai lecturii-lectura sunt si lectura-drog, lectura xenofilica, lectura oblica, lectura sporadica si nesistematica, lectura aparenta, lectura n conditii
fizice daunatoare, etc. Acestea, evident trebuie combatute, evitate, lectura fiind oricnd efort,
meditatie, spor de cunoastere, paginile cartilor exprimnd coerenta unei gndiri si impunnd
recunoasterea si asimilarea ei." [1] Lecturile elevilor se pot grupa nsa n trei mari categorii:
lecturi obligatorii, lecturi suplimentare(facultative) si lecturi extrascolare.
a. Lecturi obligatorii

Sunt stabilite prin programele scolare si sunt n mare parte cuprinse sau discutate n
manuale. Se urmareste stabilirea unui contact cu diverse cretii literare si deprinderea de a
analiza cuprinsul unor opere literare. La clasele de gimnaziu aceste opere sunt de ntindere
mica, iar la liceu lectura obligatorie are un volum mai amplu. Cel mai important lucru e ca
profesorul sa acorde o atentie deosebita lecturilor obligatorii convingndu-l pe elev ca studiul
dupa notite, manual sau faimoasele referate de pe internet nu este suficient. Pentru a preveni o
munca formala profesorul nu trebuie sa accepte a-si desfasura activitatea de predare a textelor
mai lungi fara ca acestea sa fi fost citite integral de elevi.
b. Lecturi facultative
Nu constituie o obligatie ci o recomandare ce are n vedere familiarizarea elevilor cu cele
mai reprezentative creatii literare. "Cunoasterea din lectura a altor opere dect cele analizate n
clasa asigura nu numai orientarea generala n literatura romna ci si o mai buna ntelegere a
capitolelor de istorie a literaturii predate n orele de curs. Pentru reusita lectiilor de literatura din
clasa, trebuie desfasurata o intensa activitate n afara clasei." [2]
Pentru a crea un conditii optime lecturii, profesorul trebuie sa strneasca interesul
elevilor, sa ofere lista din timp, sa acorde un spatiu n cadrul orelor pentru a evalua. Un bun
criteriu pentru stimularea interesului l reprezinta provocarea de discutii contradictorii pe
marginea unei lecturi suplimentare.
c. Lecturi extrascolare
Daca lectura obligatorie si cea suplimentara sunt evaluate de profesor nu acelasi lucru se
poate spune despre lecturile extrascolare. Acestea ar trebui nsa verificate deoarece daca
literatura poate fi o buna calauza, tot ea poate fi un rau sfatuitor. De felul cum profesorul stie sa
canalizeze lecturile elevilor depinde atitudinea si comportamentul lor de mai trziu.
Ceea ce elevii aleg sa citeasca fara a li se fi cerut spune foarte multe despre structura lor
interioara, despre preocuparile, framntarile si de ce nu, gusturile lor. Un elev a citit spre
exemplu Ion de Liviu Rebreanu, si daca aceasta carte de la lectura obligatorie a atins o coarda
sensibila n sufletul lui, va citi si Ciuleandra de acelasi autor, cnd o va gasi pe rafturile
bibliotecii.

3. Promovarea lecturii
O secventa foarte importanta n stimularea interesului pentru lectura si formarea de
cititori pasionati este legata de felul n care se recomanda ce sa citeasca si cum sa citeasca.
Pentru a preveni receptarea ca obligativitate a lecturii particulare se va strni curiozitatea
elevilor n diferite feluri: nu se va da lista anuala la nceputul semestrului I , ci se vor stabili
titluri pe 2-3 saptamni; va face prezentarea unor carti n asa fel nct sa ambitioneze elevii n
achizitionarea si lecturarea lor; va povesti incomplet momente ale unor naratiuni, lasnd
elevilor un semn de curiozitate n finalizarea ntmplarilor; va caracteriza unele personaje,
ndemnnd elevii la cautarea independenta, prin lectura integrala, a locului acestora n
naratiune, a relatiilor cu alte personaje; va recita una sau doua strofe dintr-o lirica sau poem
liric, ndemnnd elevii la realizarea integralitatii textului; va controla fisele de biblioteca ale
copiilor si va vedea bibliotecile lor personale. Pentru organizarea si desfasurarea ndrumarii
lecturii suplimentare a elevilor, se vor putea folosi ca metode, la clasele I si a II-a, citirea
expresiva si povestirea.
ncepnd cu clasa a III-a, elevii vor realiza ntr-un caiet de lecturi suplimentare,
nsemnari personale asupra celor citite . n acest caiet, elevii vor nota titluri, autori, citate, vor
povesti, vor nregistra numele personajelor, vor caracteriza sumar unele personaje, si pot
exprima parerea asupra unor fapte, personaje, expresii literare. Este important ca asemenea
notatii sa fie verificate periodic de catre

nvatator, facnd aprecieri stimulative, spre a

determina elevii sa-si formeze un stil de afisare, selectare si nregistrare a informatiilor

acumulate din carti.
Valorificarea textelor literare n serbari scolare , montaje literare, sezatori literare, teatru
literar, procese si jocuri literare, constituie nu numai o splendida activitate artistica, ci si o
forma de cunoastere a cat mai multor opere literare.
Popularizarea cartilor este o forma esentiala de stimulare a interesului pentru alcatuirea
unei biblioteci personale, de formare a dragostei pentru carte, pentru citit. Popularizarea cartilor
se face prin: vizitarea bibliotecii; organizarea de ntlniri cu scriitori; organizarea de expozitii
de carti; medalioane literare; participarea la spectacole de teatru; vizitarea librariilor.

Publicarea creatiilor artistice ale elevilor la gazeta de perete a clasei, n reviste pentru
copii, n revista scolii este o alta metoda n stimularea interesului pentru lectura.
Efectuarea tabelului cu evidenta lecturii elevilor si afisarea lui n clasa va stimula
concurential cititul cartilor. Vaznd ce si cat au citit colegii, elevii se vor ambitiona sa aiba n
dreptul numelui lor cat mai multe si variate texte lecturate.
Lectura suplimentara a elevilor este un excelent suport pentru realizarea obiectivelor
citirii. Iubirea pentru carte se formeaza n mod sistematic, cu multa rabdare si ndrumare. Este
cea mai frumoasa achizitie a elevului care se exprima, ca aleasa satisfactie, pentru ntreaga
viata. Cititul cartilor devine o utila forma de recuperare a timpului si un excelent prilej de
fascinatie.
4. Strategia lecturii
"Predarea literaturii romne n liceu dezvolta cercul de cunostinte nsusite n scoala
generala, continua cultivarea gustului pentru literatura, formeaza la elevi posibilitatea de a
stabili criterii ferme de selectare a marilor valori cu care sa se opereze n procesul lecturii." [3]
a. Cuvntul n codul lecturii
Lectura operei literare nseamna a analiza si interpreta specificul literaturii de a comunica
prin limbaj un mesaj estetic. Cititorul este invitat sa traiasca n spatiul lecturii experienta sa de
viata, devine re-creator al textului pe care l-a citit. Lectura este prin urmare "un eveniment al
cunoasterii" si presupune "un mod de a situa opera, de a stabili elemente disjunctive
suplimentare (necesare) de a epiciza textul, ..., de a privi dintr-un unghi epic toti factorii de
creatie angajati si n actul interpretarii." [4]
Ca orice sistem de comunicare, literatura si transmite mesajul codificat ntr-un sistem de
semne estetice. Codul artistic al operei literare se exprima prin cuvnt. Lectura deci trebuie sa
aiba n vedere faptul ca literatura are o anumita atitudine fata de cuvnt. Cuvntul nu e doar un
mijloc de comunicare ci un mijloc artistic. Elevii trebuie antrenati sa deosebeasca limbajul
artistic de cel comun si de cel stiintific. Explorarea operei literare ncepe de la cuvnt.
b. Opera literara si nivelele receptarii

Opera literara detine mijloace specifice de cunoastere a lumii raportata la om. Astfel,
opera literara are att caracter cognitiv ct si formativ. Literatura nu este altceva dect o
modalitate de comunicare si de emitere a unor mesaje ntr-un limbaj specific. Receptarea operei
solicita att spiritul creator al cititorului ct si gustul pentru lectura al acestuia. Nivelele estetice
ale interesului artistic stabilite de Iustina Itu, sunt urmatoarele:
Trairea elementara a continutului operei receptare senzoriala si emotionala
Receptarea textului ca structura artistica
Posibilitatea de apreciere estetica
c. Tehnici de lucru cu cartea
Prin munca independenta a elevului cu cartea se organizeaza studiul literaturii ca un act
de cunoastere, deoarece elevii sunt angajati n descoperirea, analiza si interpretarea
fenomenului literar.
"Familiarizarea elevilor cu cartea, ca instrument al muncii intelectuale se realizeaza la nivelul
ciclului gimnazial cnd se trece de la prima etapa a lecturii (etapa sensibilizatoare), la cea de-a
doua etapa(lectura studiu, concretizata n nsemnarea celor citite). nca din ultima clasa de
gimnaziu, elevul trebuie acomodat cu diverse forme de extragere a cunostintelor dobndite n
cursul lecturii, cum ar fi: teza, planul, rezumatul, conspectul, extrasul si nota de studiu." [5]
n clasele liceale se poate lucra cu fisa de studiu completa. Desi tehnica elimina tot mai mult
puterea documentului scris manual n favoarea celui informatizat, va mai trece ceva vreme pna
va fi eliminat pe deplin utilitatea fisei de lectura. Desigur exista o varianta mai la ndemna de a
realiza fisele de lectura, pe calculator. Dintre avantajele lucrului cu calculatorul putem aminti:
usurinta cu care se pot organiza documentele, arhivarea acestora nu mai se face manual ci dupa
un program bine pus la punct, astfel fiind mult mai usor de gasit un document. Tot ntre
avantajele electronicii amintesc si posibilitatea utilizarii diverselor citate extrase pe fise fara a fi
necesara rescrierea, doar utiliznd tastatura. Fisele electronice pot fi completate, modificate,
mbogatite prin simpla adaugare de informatii.

Astfel, fara a elimina fisele de lectura, ci mbracndu-le doar n alta haina, mai eficienta si mai
moderna, le putem clasifica astfel: fise conspect, fise cu citate, fise referitoare la arta
compozitionala, fise cu observatii asupra vocabularului, fise ce cuprind aspecte ale stilului, fise
cu observatii asupra versificatiei, fise cu citate si comentarii din bibliografia critica, fise de
cercetare si dezbatere a unei teme propuse de profesor sau de elev.
d. Textul literar un pretext al vietii extrascolare
Studiul textului literar prin metode de stimulare a muncii independente este forma de
baza a organizarii procesului de receptare a literaturii n scoala. Exista posibilitati de
valorificare a fiselor de lectura n organizarea unor activitati extrascolare complementare.
Aceste activitati, menite sa tina ocupata mintea elevilor cu lucruri de valoare ntr-o societate
care ofera si asa destul de mult chiar daca doar stai si privesti sunt urmatoarele: cercul literar,
revista literara si excursiile literare.
Vom trata pe scurt doar aspectul revistei literare, pe motiv ca tine de orgoliul fiecarei
scoli de a avea o revista proprie, si de orgoliul elevilor de a-si vedea numele publicat. Fiind la
vrsta n care personalitatea se dezvolta si are nevoie de un reper solid n aprecierea celorlalti e
de dorit ca profesorul sa ofere posibilitatea de a se remarca facnd lucruri care-si pun amprenta
n mod pozitiv pe dezvoltarea lor ulterioara. Astfel, revista devine o buna pista de lansare a
talentelor artistice, la vrsta liceala. Elevii pot fi ncurajati sa publice note de lectura pe
marginea unor carti citite, comunicari stiintifice sau chiar propriile creatii literare.
5. Obstacole n calea dezvoltarii obiceiului de a citi
Motivatia lecturii este diversa, specifica si nespecifica, dar educabila si lectura este
concurata adesea de alte activitati.
Desi se cunosc si la nivel de teorie se afirma beneficiile lecturii asupra cititorilor, se pot
numara tot mai putini cititori n devenire iesind despre bancile scolii, comparativ cu anii trecuti.
Cauzele sunt multiple, si tot mai atractive. Se constata ca invazia mass-media si a tehnologiilor
ultraperformante ne tine departe de carte. Sincer vorbind, invazia mass-media si a tehnologiilor
ultraperformante ne departeaza infinit de CARTE desi nu vor putea nlocui CARTEA
niciodata...chiar daca prin intermediul lor o putem " privi "...

a. Mass-media
Odata cu dezvoltarea artelor audio-video licitatia pentru timpul elevilor e tot mai acuta.
Exista o dependenta pe care o creeaza att vizionarea de filme, ascultarea muzicii ct si simpla
vizionare a programelor tv, fara nici un scop prestabilit. Este mai usor sa se stea n fata
televizorului si sa se urmareasca un film de actiune dect sa se rasfoiasca o carte. Filmul aduce
imagini, sunete, efecte speciale tot mai apreciate azi. Exista o ierarhizare a filmelor n functie
de calitatea realizarii, exista premii ce rasplatesc o anume prestatie. Elevii sunt astfel tentati sa
fie martorii unei industrii foarte profitabile pentru cei ce o realizeaza. Exista asadar o presiune
dar si un raspuns pe care televiziunea l ofera curiozitatii copiilor. Fara a nega aspectele pozitive
ale mass-mediei, tin sa mentionez ca si aceasta, ca orice lucru luat n abuz creeaza dependenta.
Elevii gasesc cu greu timp ramas neocupat de televizor pentru a-si face temele obligatorii.
Un alt efect negativ este vizionarea filmelor realizate dupa carti cerute la lectura obligatorie,
pentru a se familiariza cu subiectul romanului putnd astfel renunta la lectura. Chiar daca
realizarea acestora este buna, nimic nu poate nlocui textul scris.
b. Revolutia IT
O afirmatie care mi-a atras atentia pe internet: " Eu citesc mai putin. Prietenii mei citesc
mai putin. Copiii prietenilor mei nu citesc mai deloc - jocurile pe calculator, bata-le vina. Cum
ziceam, alte valori pentru care avem nevoie de alta informatie sau de informatie pe cai mai
rapide fiindca traim ceva mai precipitat dect de obicei. Prioritatile se schimba odata cu
ritmul." Daca n urma cu treizeci de ani, computerul era un accesoriu de lux, azi aproape fiecare
pusti este mai n masura dect parintii lui sa utilizeze un calculator. Indispensabil n dezvoltarea
stiintei si n formarea unei culturi generale vaste, folosit n mod abuziv la o vrsta mica,
calculatorul, n mod paradoxal, limiteaza copilul n devenirea lui. Jocurile pe calculator
practicate sub supravegherea parintilor si limitate n timp pot ajuta la dezvoltarea atentiei si a
inteligentei. Consumate n exces nsa fura timpul elevilor si le ofera o dimensiune alternativa
vietii privndu-i de contactul direct att cu oameni ct si cu valorile culturii, printre care la loc
de cinste situndu-se cartea.
c. Anturajul

"Spune-mi cu cine te mprietenesti ca sa-ti spun cine esti!" spune vechiul proverb. si
acest fapt e incontestabil. Anturajul si pune adnc amprenta asupra fiecaruia. Elevii nu citesc
deoarece ascet lucru nu e practicat nici de prietenii lor. Se creeaza astfel o serie de relatii de
interdependenta care afecteaza negativ dezvoltarea elevilor. Psihologii evidentiaza tot mai mult
impactul puternic pe care l are anturajul asupra elevului de vrsta scolara. De la ncercarea de a
se adapta pna la conformarea la nivelul grupului de prieteni, un ele va face tot mai multe
concesii pentru a fi acceptat. Astfel, daca mentalitatea moderna a eliminat lectura ca alternativa
a petrecerii timpului liber n defavoarea altor lucruri, e lesne de nteles ca aceasta e o cauza a
lipsei interesului de a citi la elevi.
d. Lipsa motivatiei si a recomandarilor
Unii nu citesc pentru ca nu i ndruma nimeni, altii pentru ca nu au o motivatie. Din
pacate textul tiparit nu numara doar carti de valoare care mbogatesc cultura celui ce-si face
timp sa le rasfoiasca. Exista si literatura de duzina fiind astfel imperios necesara ndrumarea
lecturii elevilor. Ei nu sunt n masura sa selecteze. Au nevoie de cineva care sa cunoasca att
temperamentul potentialului cititor, gusturile si preferintele acestuia ct si cartile care i se
potrivesc. Un astfel de ndrumator va sti sa motiveze si sa recomande astfel nct elevul sa si
formeze gusturi literare de valoare.
e. Lipsa resurselor financiare si de timp
Din pacate, puterea de cumparare este tot mai scazuta iar pretul cartilor tot mai ridicat.
Explozia de edituri a adus si o explozie de preturi, putini mai permitndu-si sa achizitioneze
carti. Desigur, anticariatul reprezinta o optiune care si are minusurile ei. De la starea precara a
cartilor la timpul necesar cautarii anumitor autori sau volume, la pretul piperat al celor ce sunt
ntr-o stare mai buna, toate acestea sunt obstacole n calea obiceiului de a citi.
Acestora li se adauga si timpul tot mai limitat al tuturor, de la parinti la elevi, toti sunt ntr-o
permanenta criza de timp. Societatea si solicita mai mult ca oricnd cetatenii astfel ca timpul
liber este adesea insuficient pentru odihna.
Apar nsa si alte neajunsuri n calea lecturii care sunt mult mai greu de nlaturat:
mediocritatea, lenea, dezordinea, delasarea, inconstienta, pendularea ntre confort si efort.
Literatura sta n relatie relevanta cu viata. Exista legatura strnsa ntre rezultatele elevilor la

nvatatura, lectura si nclinatii nspre autocunoastere si ntelegerea cerintelor si preferintelor,

aptitudinile, interesele, succesele si munca interconditionndu-se.
6. Contracararea obstacolelor
"Sunt unii oameni pentru care lectura a devenit o deprindere de viata, oameni care
renunta la orice alta desfatare pentru un colt linistit n care sa poata citi o carte. Acestia sunt
oamenii de cultura, adevaratii intelectuali, indiferent daca au trecut prin scoli superioare sau siau format ei singuri cultura." [6]
Radioul, filmul sau televiziunea, mijloace tehnice moderne de raspndire a cunostintelor, nu pot
nlocui calea cea mai sigura catre cultura, care este lectura atenta, harnica si ndelungata.
Aceasta deprindere de cititor nu se capata la nastere ci numai printr-o educatie ndelungata.
nsa mai sunt cititori, ceea ce nseamna ca toate obstacolele n calea lecturii pot fi n cele
din urma depasite. Odata depasite obstacolele, lectura va deveni parte intergranta a vietii
scolarului, iar mai trziu a adultului care se va bucura de o vasta cultura generala.
n vederea contracararii acestor efecte la nivelul scolii vom aminti cteva remedii:
O buna cooperare ntre scoala si familie. Parintii trebuie sa fie un sprijin activ n
formarea interesului pentru lectura, limitnd timpul petrecut cu mass-media
Transpunerea profesorului n rolul de animator si stimulent al lecturii pentru elevi,
dezvoltarea unei valente mai apropiata a relatiei profesor-elev, o relatie de
ncredere si cunoastere
Promovarea lecturii ca o alternativa la fel de captivanta ca filmele sau jocurile pe
calculator prin evaluarea lor n mod atractiv
Organizarea de activitati extrascolare menite sa introduca elevul ntr-un mediu
cultural care sa l tenteze sa citeasca, de exemplu: "Locul n care prinde viata
cartea"- (vizita la tipografie) sau "Cum alegem o carte"- (vizitarea unei librarii);
ntlnire cu autorii unor carti pentru copii; "Cartea vesela" - o zi n care se citesc
texte amuzante, ghicitori etc. "Astazi citim...reviste"

Iata cum se cere organizata munca n echipa a profesorilor si parintilor pentru ca mpreuna cu
cartile bune sa conduca elevul pe tarmul culturii, al artei si literaturii pentru ca acesta sa
nvete sa acorde timp, spatiu si pret poeziilor lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George
Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, romanelor lui Camil Petrescu, Mircea Eliade si
Liviu Rebreanu, teatrului lui Ion Luca Caragiale, si apoi ca adult sa revina, sa redescopere, sa
cerceteze cu criterii nvatate si asumate, frumusetea unica a faptelor artistice, care nu admit
trunchieri si cer rentoarceri, adaptari, conditii de citit, corectii pe parcursul lecturii, aprecieri,
mutatii pentru a pastra nealterata prospetimea si unitatea receptarii si specificul textelor.
7. Evaluarea lecturilor
Este greu de perceput o buna ndrumare a lecturilor elevilor fara un control eficient, n baza
caruia se pot lua masuri. Evaluarea lecturilor trebuie sa aiba n vedere si ferirea elevilor de
lectura neadecvata vrstei, ct si evitarea unei lecturi inaccesbile la o anumita vrsta. Astfel,
evaluarea poate fi preventiva si documentara.
Se recomanda ca evaluarea lecturii sa fie realizata pe ntreg parcursul anului scolar. Se poate
ncepe cu un chestionar care sa reliefeze masura n care elevii au citit pe parcursule vacantei,
ct si ce anume au citit. E important de aflat de asemenea de unde au procurat elevii cartile
respective.
Un alt mijloc eficient de evaluare este verificarea fiselor personale. Elevii trebuie sa
deprinda lucrul cu fisa de lectura.
Se poate folosi de asemenea tehnica pasilor marunti n verificarea lecturilor, si anume
analizarea mpreuna a unor fragmente din operele lecturate apoi reintegrarea acestora n ntreg.
Un renumit didactician modern, Langers presupune lectura prin patru tipuri de relatii cititortext:
1. a pasi "din exterior" n a explora lumea textului
2. a fi "n interior" si a explora lumea textului
3. a pasi napoi si a "regndi" datele cu care ai pornit la drum
4. a iesi din lumea textului si a regndi, a obiectiviza experienta

Operele care se preteaza la acest gen de analiza, sunt romanele Morometii, de Marin Preda, Ion,
al lui Liviu Rebreanu, si Amintiri din copilarie de Ion Creanga. Cu aceste metode fisele vor
putea sa indice o lectura personala, o percepere corecta a textului studiat.
O alta metoda de evaluare a lecturilor este "jocul de rol". Se aleg fragmente scurte,
preferate de elevi si se citesc pe roluri. Profesorul are datoria de a selecta fragmentele si de a le
multiplica. De asemenea tot el va numi cine ce rol interpreteaza, n functie de talentul fiecarui
elev. Pentru a se evalua n ce masura au parcurs textul lecturat, se poate cere elevilor sa
continue textul sau sa redea nceputul pasajului.
"Un profesor care este exigent fata de sine si fata de elevi, doreste ca acestia sa aiba <Dosare de
lectura>. Acestea trebuie sa contina:
-

prezentari de carte, liste de ntrebari si raspunsuri pe marginea uni text, o colectie de

citate reprezentative pentru text;

comentarii, secvente de comentarii ale unor fragmente preferate, rezumate, fise de

identitate a personajelor, caracterizari de personaje, texte rescrise prin parodiere, prin
modificarea perspectivei, prin modificarea unei secvente,

file din jurnalul de lectura, interviuri imaginare cu personajele, scrisori adresate

personajelor, monologuri imaginare ale unor personaje, scenariul posibil al unei
ecranizari de text;

o banda desenata ce reprezinta un episod reprezentativ din test, un proiect de coperta al

unui text, ilustratii pentru un text literar studiat sau lecturat." [7]

Astfel, vechiul si monotonul caiet de lectura poate mbraca o haina mult mai atragatoare si mai
incitanta.
Un alt mod de control al lecturilor e reprezentat de alocarea n cadrul orelor de limba
romna a cinci minute pentru discutii, n special cnd subiectul lectiei de literatura poate fi
corelat cu subiectul unei lecturi suplimentare.
II. Cartea la toate nivelele nvatamntului

"Cartile si au soarta lor. Dar aceasta soarta, cnd numai depinde de creator depinde de
cititor. n scoala soarta cartilor depinde de profesor si elevi. Acasa de parinti si copii. Lectia de
citire se mplineste n timp, la scoala si acasa, cu rabdare, n viata. Oricum deprinderea de a citi
se scolarizeaza, pentru a depasi anecdotica si factologia si a ajunge la semnificatia profunda a
mesajului cartilor, la ntelegerea modului de producere a textului." [8]
Asa cum si statutul de cititor e formeaza n etape si pasii n lumea cartilor sunt treptati,
fiecare vrsta scolara avnd ntelegerile si acumularile sale. Cu toate ca n principiu, elevii pot
citi orice, la vrsta scolara mica nu nteleg orice.
Copilul, cu puterea lui de imitatie, simte de timpuriu atractie pentru carti daca i vede si pe
parinti citind cu pasiune. Atrasi la nceput de imagini, copii descopera ncet, ncet minunile pe
care cartile le contin si ramn legati de ele pe viata. nceputul lecturii pentru copii nu poate fi
facut cu orice carte. E deosebit de important a se tine cont de particularitatile de vrsta ale
elevilor.
1. Gradinita, mprietenirea cu cartea
nca de la vrsta de 3-4 ani, copiii pot fi obisnuiti cu cartile. Educatoarele trebuie sa ofere
copiilor carti mari cu fotografii puternic colorate, sa i supravegheaza cu atentie sa nu rupa
foile, sa i obisnuiasca sa rasfoiasca si sa insiste asupra imaginilor care le plac mai mult. Copiii
vor ajunge sa pretuiasca cartile pentru minunile care le cuprind, sa le cunoasca dupa coperta, ba
uneori sa retina numele autorilor amintiti ntr-o doara de educatoare cnd voiau sa deosebeasca
o carte de alta.
Dar cea mai eficienta metoda de a face copii sa ndrageasca cartea este prin lecturarea
povestilor. Copii sunt pasionati de povesti. Ei asculta nregistrari, lucreaza cu pliante si carti de
colorat, se uita la carti cu imagini multe si texte scurte. Dialogul cu obiectele este viu, trairile
sunt puternice.
"Daca folosind aceasta sanatoasa pasiune, le vom arata copiilor ca povestile sunt cuprinse n
carti si daca le vom arata copiilor ca povestile sunt cuprinse n carti, si daca le vom citi pe cele
mai frumoase, ei vor ndragi cartile si le vor arata toata recunostinta lor." [9]

Fara ndoiala ca la 5 ani, cunoasterea si preferintele lor pentru anumiti autori ar fi prematura,
dar copilul tine minte fara gres fiecare carte, si daca i se spune odata numele celui ce a scris-o
el l va retine si l va folosi ori de cte ori va face referire la acea carte. Parintii care acorda
atentie acestei pasiuni a copiilor si care si pierd din cnd n cnd cte o jumatate de ora
citindu-le expresiv cte o poveste realizeaza un lucru de o nsemnatate deosebita: cultiva de
timpuriu la copii lor deprinderea lecturii.
Principala apropiere de carte este prin intermediul adultilor care i faciliteaza drumul.
Povestile citite expresiv de educatoare sau de parinti fac din lumea copilului un univers fabulos
n care se poate ntmpla orice.
Povestile care au cea mai mare trecere la aceasta vrsta sunt cele ale caror eroi sunt animalele.
Firea acestor personaje e mai usor de nteles pentru cei mici, iar conflictele si ele sunt mult mai
simple. Animalele reprezinta pentru copii o lume cu un farmec deosebit. La aceasta vrsta, ei au
reusit sa le identifice si sa le individualizeze. Se creeaza asadar o lume de personaje atipice,
apropiate din acest punct de vedere de personajele fabulelor: lupul este lacom si crud, dar poate
fi pacalit usor din cauza prostiei lui. Vulpea e rea si sireata, dar uneori tocmai aceasta siretenie
i aduce pieirea. Cocosul e vesnic treaz n fata primejdiei si gata de lupta, iar iepurele e
cumsecade, dar nendemnatic si fricos.
Astfel trairile sufletesti sunt elementare si polarizate spre extreme bunatate sau rautate, omenie
sau faradelege, prostie sau desteptaciune. Sentimentele sunt la fel: bucurie sau tristete, dragoste
sau ura. Asa cum personajele sunt fixate pe una sau doua coordonate, actiunile sunt si ele
reduse la cteva episoade simple care se repeta de obicei fara o modificare esentiala.
Basmele cu animale redau aspecte din viata, reale dar elementare si reprezinta oarecum "un
abecedar al conflictelor si sentimentelor omenesti" cum l numea Ilie Stanciu . Acesta e motivul
pentru care sunt att de apropiate de puterea de ntelegere a copiilor.
2. Ciclul primar - fascinatia basmelor. Metode de acomodare cu lectura.
a. Metode de acomodare cu lectura
nvatatoarea, perceputa adesea ca a doua mama a copiilor, are menirea de a face att
scoala ct si nvatatul si cartile sa para atractive si prietenoase. Daca va avea simt pedagogic si

tact n a se apropia de copii, daca va sti sa prezinte n culori vii si fascinante cartile, va reusi sa
puna la bazele formarii intelectuale ulterioare a copilului cartea, cea mai nepretuita comoara.
n clasa, trebuie sa existe ore special dedicate lecturii, nvatatoarea sa le prezinte carti, sa le
arate imagini, sa le citeasca expresiv.
Unii parinti care desi si nteleg rolul de parteneri n educarea copilului si implicit n
formarea gustului pentru lectura al acestuia, nceteaza a mai citi povesti odata cu etapa primilor
ani de scoala, pe motiv ca micutul si poate citi singur. n perioada n care atentia lui se
concentreaza pe descifrarea semnelor, cititul nu reprezinta nici pe departe o placere. Pna
ajunge la capat, el uita nceputul. Aici intervine adesea descurajarea n procesul lecturii. n
aceasta perioada parintele trebuie sa continue el sa i citeasca cu glas tare, fie bucati din manual,
fie povesti si povestiri.
Rolul parintelui este asadar acela de a ndeplini acasa munca individuala cu copilul, de a
reciti acasa ce s-a citit frontal la clasa de nvatatoare. Mijloacele pe care un parinte le are la
ndemna sunt numeroase; el poate ncepe o lectura, citindu-i cu voce tare copilului; dintr-un
motiv sau altul ntrerupe lectura. Cel mai probabil, copilul mnat de curiozitate, va citi singur
mai departe. Sau citim fara teama ca s-ar plictisi de mai multe ori aceiasi povestire. n
momentul n care parintele nu mai are timp sa i citeasca, copilul va citi singur povestirea-i
preferata.
Pentru a mentine gustul copilului pentru lectura independenta att nvatatoarea ct si
parintii trebuie sa acorde atentie sorita lucrarilor care vor fi alese sa reprezinte lectura copilului.
Trebuie selectate numai lecturi reusite din punct de vedere literar si accesibile puterii lui de
ntelegere. O povestire lunga si plictisitoare n care va da la fiecare pas de cuvine lungi si
nentelese l va plictisi si-l va descuraja pe viitor n citirea altor carti. Un rol important n
recomandarea cartilor elevilor din ciclul primar l are si aspectul grafic al volumului si calitatea
hrtiei. Pentru primele clase e indicat sa se aleaga carti tiparite cu litere mari, cu multe imagini,
pentru ca micul cititor sa se opreasca si admirnd imaginile sa recunoasca n ele aspecte din
textul citit. Aceste opriri mu au doar rolul de a odihni ci si de a da prilej copilului sa mediteze
asupra celor citite.

nvatatoare si parintii nu trebuie sa accentueze cantitatea lecturilor; nu numarul cartilor citite

conteaza ci felul n care sunt citite si ce ramne n urma parcurgerii cartilor. Pentru a obisnui
copilul sa retina si sa se gndeasca la cele citite, i se va cere sa povesteasca ce a citit cu
pretextul ca nu am cunoaste trama sau ca am uitat fragmente importante. Nu se va interveni
imediat n povestirea copiilor corectnd eventualele greseli de exprimare si erori de continut.
Povestirea schematica a copilului, chiar cu greseli de actiune demonstreaza felul n care a
receptat el naratiunea. Simplul fapt ca a descifrat textul reprezinta un progres urias. Interventiile
adultilor se vor face abia la sfrsitul povestirii.
Uneori e bine sa se citeasca mpreuna cu copilul pasajele cheie pentru a deprinde arta de a
reveni asupra celor citite. Rolul cadrului didactic este de a-l deprinde pe micul cititor sa caute n
dictionar cuvintele necunoscute deoarece nu e bine sa se treaca peste cuvintele nentelese. De
asemenea copilul va fi nvatat sa redea naratiunea mprumutnd din limbajul bogat si expresiv
al cartii. Saracia exprimarii este un adevarat flagel n nvatamntul romnesc.
O greseala de evitat: transformarea lecturii n obligatie. Acest fel de a aborda lucrurile l va
ndeparta pe copil de carte, determinnd rezistenta.
Pna prind dragoste de lectura, elevii claselor primare trebuie ndrumati n alegerea timpului
indicat pentru a citi. Din cauza supraaglomerarii la materiile de scoala, le ramne prea putin
timp liber. Insernd lectura n timpul acesta va deveni o corvoada, ceva ce va aglomera si mai
mult mintea copilului. Odata strnita flacara lecturii, elevul ti va organiza singur prioritatile
acordnd cartii un loc de frunte, n detrimentul materiilor care necesita o pregatire minutioasa.
b. Basmul, lectura preferata a copiilor
"Din cele mai vechi timpuri basmul a ncntat copilaria attor generatii. El a facut sa vibreze
inimile ascultatorilor cu sentimente nalte de devotament si iubire, de dreptate si de adevar; el a
exprimat ntotdeauna nazuintele popoarelor pentru o viata mai buna, fericita.
mbinarea realului cu fantasticul ncnta pe copii. Ea raspunde visului si imaginatiei lor att de
active." [10]
Constructia basmului bazata pe o schema traditionala, mparte personajele n doua grupe:
binele avndu-l ca erou pe Fat-frumos, si raul avnd ca protagonisti, balauri, zmei si alte

personaje lipsite de frumusete fizica dar mai ales sufleteasca. Acest forte antinomice, mereu n
opozitie si mereu n confruntare aduc de fiecare data biruinta binelui.
Actiunea basmului plina de ntmplari neasteptate l cstiga pe copil din prima clipa.
Basmul e o scoala a naltelor sentimente omenesti. Copilul care asculta sau citeste un basm,
traieste cu intensitate maxima nu doar momentele actiunii ci si sentimentele personajelor.
Simpatia si compasiunea pentru cei care sufera, entuziasmul pentru ndrazneala si devotamentul
vitejilor, emotia si bucuria pentru reusitele lor, iata doar cteva sentimente din gama complexa
ce o naste n sufletul lor lectura basmului.
Lectura basmului trebuie valorificata de adultii care i ndruma pe copii. nvatatoarea si
parintii trebuie sa urmareasca prin ntrebari sa afle ce efect are basmul asupra lor. Se poate
urmari n ce masura basmul contribuie la dezvoltarea imaginatiei, n ce masura atitudinea lor
fata de cele din poveste i afecteaza. E bine de asemenea ca parintii si nvatatoarea sa ofere
copiilor posibilitatea de a descrie cadrul n care se desfasoara actiunea basmelor.
n ciclul primar copii au o atentie deosebit pentru basmele care le-au ncntat imaginatia
la gradinita: basmele animale. Astfel, nu ar trebui sa lipseasca din lectura lor Capra cu trei iezi
de Ion Creanga, Ursul pacalit de vulpe, Motanul ncaltat.
3. Gimnaziu - aventuri n lumea cartilor
Dupa ce au luat parte la luptele si biruintele lui Fat-frumos, dupa ce au simtit cu
Cenusareasa si Scufita Rosie, dupa ce s-au bucurat de soarta de pe urma a Albei ca zapada, e
timpul sa se treaca la nivelul urmator. Copilul este pregatit sa intre n vrtejul romanelor de
actiune. Curajul, actiunea, ndrazneala, calatoriile, subiectele istorice sunt preferate de copii
claselor V-VI.
Este vremea ca lectura suplimentara sa deschida noi orizonturi imaginatiei si sa fascineze
copilul cu emotii si trairi intense, e vremea sa se simta ciresar, muschetar, Robinson Crusoe,
mohican ... Profesorul are menirea dificila de a alege si recomanda cele mai atractive carti.
Desigur trebuie sa comunice elevilor si frontal, tuturor aceiasi lista dar si individual, sa
recomande n functie de temperamentul si preferintele fiecaruia cu ce anume sa nceapa. Altfel
exista riscul de a-i pierde printre titlurile cerute.

Este timpul ca elevii sa faca cunostinta cu personajele lui Jules Verne, sa patrunda n
fascinanta lume a aventurilor. Lecturnd aceste carti vor dobndi cunostinte stiintifice, istorice,
geografice. Cunostintele stiintifice sunt legate organic de povestire. Jules Verne tine cititorilor
sai adevarate lectii de geografie si istorie, de fizica si chimie. Din explicatiile sale atragatoare si
din interesul pentru soarta calatorilor, cititorii si nsusesc tainele aeronauticii si ale navigatiei.
Tot acum e bine sa intre n scena si muschetarii lui Dumas si astfel cultura generala a copiilor
primeste si elemente de istorie a Frantei.
Din cartile cu aventuri cititorii afla cum se pot recunoaste pe gheata sau pe nisip urmele lasate
de oameni si animale, cum trebuie pndit vnatul, cum se salveaza un om de la nec, cum se
ngrijeste un ranit sau un bolnav, cum se ntinde un cort sau cum se sapa o coliba n zapada.
Sunt lucruri care i pasioneaza pe copii la aceasta vrsta si care maresc ncrederea lor n
facultatile deosebite ale inteligentei si ndemnarii omenesti.
Asemenea actiuni ndraznete nu pot fi ntreprinse dect cu oameni cu nsusiri deosebite, cu
caractere tari, gata oricnd de orice sacrificiu pentru atingerea scopului urmarit. Acesti oameni
inspira ncredere si simpatie. Cu ei te simti bine si n siguranta, n jurul lor radiaza optimismul
si speranta.
Personajele lui Jack London sunt si ei oameni cutezatori. Marinari sau vnatori porniti pe
ntinderile nesfrsite de apa, sau de gheata, pe bordul unor vase cu pnze sau sanii trase de
cini, ei duc o viata grea si periculoasa, luptnd cu fortele naturii, cu furtuna pe mare, cu frigul
si valurile de zapada la pol, cu caldura nabusitoare la tropice. Dar mai cumplita dect lupta cu
fortele naturii este lupta cu oamenii haini la suflet. Eroii lui Jack London lupta pentru apararea
demnitatii omenesti, pentru apararea prieteniei, pentru salvarea celor ce sufera pe nedrept.
Gustul pentru poezie si roman se accentueaza n clasele VII-VIII. Sunt acceptate drama,
tensiunile, disonantele, epica documentara, de atmosfera, fictiunea, tehnica artistica.
4. Liceu - cunoastere fara limite
Cheia n solutionarea cazurilor care au ajuns la vrsta liceala si nu s-au mprietenit cu cartea
este motivarea elevilor. Pentru nceput, pentru ca motivatia intrinseca este aproape inexistenta
la cesti elevi e necesar sa fie motivati din exterior de profesor. Trebuie avut n vedere interesele
elevilor. Modalitati de ilustrare inedite si conforme cu interesele elevilor a continutului

materialului citit pot fi de folos in acest caz. Punerea in scena a lecturii sub forma slide-urilor, a
interpretarii, a muzicii, a povestirilor modificate ii poate captiva pe elevii de liceu. Un aspect
important ce poate influenta semnificativ interesul lor pentru lectura l reprezinta si tipul
lecturii, astfel pe ct posibil se recomanda pentru nceput un material mai usor de citit, cu o
poveste adecvata vrstei ti intereselor lor. Pentru a afla cam ce ii intereseaza sa citeasca se poate
sonda la clasa, ntrebndu-i despre ultimele materiale citite (fie ele si sub forma unor reviste).
Totodata o scurta prezentare a cartilor, prezentare bine construita astfel nct sa-i incite pe
acestia sa citeasca mai departe poate fi utila, curiozitatea lor constituind un adevarat atu pentru
a citi. Totodata se poate apela la consilierul psihopedagogic/psihologul scolii, experienta sa
concreta de lucru cu acei elevi fiind de folos in aceste cazuri.
Crescnd cerintele si solicitarile pe care liceul le are de la elevi, se poate constata ca acestia
citesc tot mai putin n afara programei. La clasa sunt opere vaste care se analizeaza n cadrul
orelor. Aceste e opere apartin att literaturii romne, ct si celei universale pentru elevii de la
uman. Studiind si istoria literaturii romne, elevul de liceu face cunostinta cu realistii,
interbelicii, post-modernistii.
Este timpul n care unii devin fascinati de realismul rus, si l ndragesc si i ramn fideli
multa vreme, daca nu definitiv lui Dostoievski, Tolstoi. Altii simt mila si compasiune pentru
soarta lui Jean Valjean si devin adeptii lui Victor Hugo si ai literaturii franceze.
Oricum acum este perioada n care se stabilesc operele preferate, care vor fi recitite cu acelasi
drag ani de-a rndul.
Depasit, odata cu vrsta curentul lui Harry Potter, unii elevi de liceu ajung fascinati de Paulo
Coelho si de operele sale incitante. Astfel, Alchimistul, Veronica se hotaraste sa moara,
Diavolul si domnisoara Prymme ajung lecturi parcurse si de cei ce nu au acest obicei. Dina
ceste lucrari, ei nvata sa pretuiasca viata, sa aleaga binele, frumosul, sa lupte pentru a
transforma lumea lor ntr-una mai buna. Afla ca nu sunt prea nensemnati n rotirea ciclului
existential si pot sa depaseasca mai usor frustrarile aferente vrstei adolescentei.
La aceasta vrsta, sufletul cautator al liceanului va fi interesat de raspunsuri la ntrebari
existentiale. Astfel, lectura sa va prinde si o nota filosofica, va face cunostinta cu marii filosofi
romni si universali. Unii se vor identifica cu gndirea lui Cioran. Printre lecturile elevilor, se

numara si titluri tehnice si stiintifice. Citesc de buna voie tot mai multe carti pentru a se
documenta ntr-un domeniu care i intereseaza n mod special.
n liceu, lectura se precizeaza asadar si se stabilizeaza. Creste capacitatea de motivatie si
independenta elevilor. Romanul social, romanul de dragoste, romanele de analiza psihologica,
comicul, fantasticul, psihologicul, memorialistica, drama de idei, cartea de arta sunt urmarite cu
minutiozitate si se cauta argumente n planul artistic si n cel real. Lectura devine valorizanta
iar conversatia literara este acceptata, respectata.
[1] Dersidan, Ioan, Metodica predarii limbii si literaturii romne, Ed. Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2003,
p.172
[2] Ion

Popescu, Lectura elevilor, p.18

[3] Iustina
[4] Vlad
[5] Itu,

Itu, Functia formativa a orelor de literatura, p.11

Ion, Lectura: un eveniment al cunoasterii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1977, p.48

Iustina, Functia formativa a orelor de literatura, p.20

[6] Stanciu,

Ilie, Copilul si cartea, Editura de stat didactica si pedagogica, 1958

[7] Vasile Marcu, Florica Ortan, Management si comunicare, Editura Universitatii din Oradea, 2005, articolul
Managementul activitatilor extracurriculare, autor profesor Dora Popovici, p. 259
[8] Dersidan,
[9] Stanciu,

Ioan, Metodica predarii limbii si literaturii romne, p.170

Ilie, Copilul si cartea, p.18

[10] Stanciu,

Ilie, Copilul si cartea, p.38