3.4.2 Fenomenul de comutatie in functionarea reali a convertoarelor, in calea curentilor se afl inductivitati 1, (inductivitatea intern’ a sursei si inductivitatea de scliptri a transformatorului de alimentare a puntii), care introduc aspecte noi, Astfel, datorita inerliei electromagnetice, stabilirea curentului la valoarea J, la intrarea in conductie, ca si scliderea acestuia la zero in cazul bloctrii, nu se produc instantaneu, ci dureazi un interval 4 numit unghi cle comutagie sau de suprapunere anodica Pentru o fimofionare corespunzitoare a punti, acest unghi se doreste-cat mai mie iin nici un caz el nu trebuie si depageasc’ layimea unui puls (in cazul puntii hexafazate 7/3). in cazul in care 2>60" pot apare fenomene nedorite (ca de exemplu 0 crestere a curentului la valori care ar putea distruge jonctiunile). fn explicarea funcionarii redresoruhui s-a afirmat cd in conductie simulta’ se afla in permanent dout tiristoare (unul din grupul superior si unul din grupul inferior), Aceasta situatie este specifica intervalului 60 - A. Ss Pe intervalul 4, in grupul in care are loc comutatia (grupul superior tn azul analizat) sunt in conduciie dou tiristoare (suprapunere anodic’): cel ce se blocheaza si cel ce intra in conductie, secundarul transformatorului fiind supus astfel unui scurtcireuit bifazat. Din grupul inferior conduce /a saturafidf mn singur tiristor, circuitul inchizandu-se oa in figura 3.64, ay Fig, ‘3,6 Circuitul electric pe intervalal de comotatic a lui 7, on 7 Sintetizand, se poate scrie urmitoarea secventi de conduciie a tiristoare~ lor 12,123,23,234,34,345,45,456,56,561,61,612 ete Funcjionarea redresorului s-a deseris presupundid intervalul («19 care erau in conducfie simultan’ 7, din grupul superior si 7; din grupul inferior SS presapunem acum cf la momentul 7; incepe si se blocheze, iat 7y in in conductie. in grupul inferior, tiristorul 7; este in conductie la saturatic, Deci, «la momentul af ~ o (inceputul intervalului de comutatie) avem yet, fie0 «la momentul «of ~ a+ 4 (incheierea comutatiei) vom avea! iO sis Pentru cazul considerat exist’ egal Corespunzitor variatiilor de curent eare au loc in intervalul 4 la bornele tiristoarelor apar clderi de tensiune. Aplicand teorema @ doua @ lui Kirchhoff (fig. 3, 6.2) se poate serie : gui = bee Bat); hate =e Ae @u') Derma petite Geta ated Gr) Vetta ca Ma dln . ade (32) dt at ltSe adunsterice ry dincadunp reletidy (8-4) GAM)4 Se Hine Aeama de (3.13) Data - (Va + Yas ~Ln( He + ds)ao ag, Rept Ug = a +¥e a4) 2 Deci, pe intervalul 2. al suprapunerii anodice, fensiunea redresatd us devine egala cu semnisuma tenshunilor secundare ae fazelor in cormutatie (carba cu Iinie intrerupt din fig. 3.6.5). Aceast& situatie Inceteazit imediat ce suprapune- tea anodicd dispare, Diminuarea corespunzatoare a tensiuait redresate datorita ‘comutafiei poarta denumirea de catdere de tensiume de comutatie sav cadere de tensiune reactiva ataesal Ro imtevvrtae h fagete a & abe pa amdgrnrtena tam fownatig pacbini Arm Aeeker reaitFe y conestink be Ceecteiveet Bifaok fomncter, Ae ingot Ke oe ty 2 Teen Lote ~ca(etd)) @.20) fig: ester lett fag 1 wie kayaks Waginlas de Crna Aig coin dakyndis wegen de comet d + ot es120%a 7 a. b Fig. 3.9, Exempliicarea céderii de tensiune (e.) si modificarea formel unde} de curent provocate de comutate (6. Se demenstreari, Ca means 96 mies Aan Spe ae ce Abe! contact, ativge rt deatime de mari (GVear') a, Caderea de tensiune provocata de comutal V {cosa. —cos(%+)] ~Hrfeosa—sos(.+ 2] (3.24)Jn consecint’, rezulté 0 diminuare a tensiunii medie redresaté datorita fenomenulitt de comutatie. i” VU, =U, cosa AV, = [cosa + cos(a+2)] Gas) 2 b. Caracteristica de regiaj pentru redresorul comandat este operationala numai par? la « <180°, in cazul cnd 4.= 20°... 30°. In consecinta se reduce plaja de valori a unghiului mn regim de invertor{ 44 3.40) c. Fenomenul de comutatie modifica formele 0: enti (Fig. 3,9,b) gi tensiuni si, in consecint&, valorile farmonicelor acestora, precum si factorul de putere al converlofului d. Puntle_de_conversie functionand in regim normal (ex. a=15 si X, =15%), de (3. rezulta o noua expresie a YG ) I, a Muleos a. -cos(a.+ A] (3:24) Dacd se exprima cos(er +2.) din (3.99}si se inlocuieste in (295) rezulté Rely a2) 3X, : in care R., =H = 6, este rezistenta echivalent& de comutatie pe pariea redresorului x Pe baza eouatiei (3.2s)se poate realiza Schema echivalent a puntii redresoare (Fig. 3.42) Se ERATE TTS Fig, 3,42. Schema echivalenté a punt redresoare Schema de conexiune a convertorului in regim de invertor si curbele de tensiune gicurant sunt prezentate In figura 343. | Fig. 3.13 Functionarea convertorulul in regim de invertor. 8. schema unel Punt! de sgvcrtéy b. curbele de tensiune. — 10Datorita faptului ca tiristoarele conduc intr-un singur sens, sensul puterii active pe linia la fensiune continua, P,=U,-1,, se poate schimba numai prin inversarea polaritatit lensiunii redresate, U,, = U,,. cosox , cu ajutorul unghiului a. Avand in vedere fenomenul de comutatie, unghiul de tranzitie o,, pentru care are : trecerea convertorului in ragim de invertor este o,,, = 90°— 2/2 In mod similar cu ecuatile (3.27i (3.25ple redresorului, in cazul invertorului rezu't? (cosB +cos) unde 8 este unghiul de intrare in conductie in cazul invertorului; inghiul de blocare al tiristoarelor invertorului. Unghiurile B gi y sunt raportate fata de «7 =180° (Fig. 3.% | Fig. 3.5 Relatille dintre unghiurile folosite in teoria invertorului gi curbura frontului curbei curentuita la, invertor comparative cu cazul redresoruli Observatie: Desi unghiurile « si 5=a+2., din cazul redresorului, puteau fi folosite teoria invertorului, pentru diferentiere, in literatura de specialitate se utilizeeza notatii dife we, B si. Relatille de legatura sunt Ba) Gy obfine o prima ecuatie de functione" Daca se inlocuieste (3.4). In ecuata (3, invertorului tn functie de unghiul Bi 3a) U,, = Wyo, cOSB+ Rly (3.31) Sau sub 0 form alternativa, in functe de unghil yf fy. 5442 ) W,, =U, C089 ~ Rely (32) A4tr R. 3% este rezistenta echivalenta a invertorului egala cu cea a redresorului, in in care Ry = cazul in care transformatoarele de alimentare ale celor doud convertoare sunt identice. Fig. 344 Cheutele echivalont ale invetorul 4. Schema si controlul unei legaturi HVDC 4.4. Schema echivalenta gi caracteristicile de control O legaturé de transport la tensiune cont wd cu doud terminale, formata din cele doud “ransformatoare de alimentare, redresor, invertor si linia propriu-zisd, poate fi reprezentats printr-o schema echivalenta unde toate elementele sunt raportate la tensiunea continua (Fig teab). Indicit rsi ise refera ta redresor gi la invertor, PAIO, 2, Re Boy 8, LTT LSE = I) > Ye. Un Uae Uy Uy Ugo Uy, € |p, : “ ; t ! l woe yty Redresor Tinie DC? Invertor Set eon Ac ac” +g ACT Fig, 4-1, Schema echivalent® a unei legatur HVDC In legatura cu intocmirea schemei se impun urmatoarele precizari ~ transformatoarele de alimentare sunt reprezentate prin transformatoare cu raport de transformare variabil, Efectul reactantei de scdp&ri asupra tensiunii continue s-a inolus prin rezistentele de comutatie R., de pe partea redresorului $i respectiv Rode pe partea invertorului; ~ Ife la ensiune continua este reprezentat& numai prin rezistenta R,, nealindu-se capacitatea si reactanta sa© caracteristicd ¢sentiald a transportului la tensiune continua este posibilitatea riguroasi de control a puterii active tranzitate pe linie, atat din punct de vedere al mirimii cat si al sensului de circulatie. Puterea activa se poate controla prin intermediu! tensiunii continue U, sau al curentului continu 1, {ntr-o instalatie de transport in curent continuu, in general, statia de invertare controleazd tensiunea continua U,, pastrand-o la 0 valoare constanti si riguros legatd de tensiunea de pe partea de tensuitealternativi, La cealalta statie terminala, statia de redresare regleaza tensiunea continua astfel incat curentul J, stabilit in linie s& corespunda puterii active necesare Py. : Circulatia puterii pe linia DC se realizeaz intotdeauna dinspre terminalul cu tensiunea pozitiv’ cu cea mai mare valoare catre terminalul cu tensiunea pozitiva cea mai micé, respectiv dinspre terminalul cu tensiunea negativa cu cea mai mare valoare catre terminalul cu tensiunea negativa cea mai mica. Ins4, modificarea sensului circulatie! puterii nu necesita modificarea sensului de circulatie a curentului Curentul redresat, 7, , care circula prin linie de la redresor la invertor este. cos=Uyos 081 (4.3) RR, Puterea activa transferata pe o linie DC este produsul dintre tensiune (U,) si curent (ls), asifel c& puterea (P,) pe linia DC poate fi crescut’ fie prin cresterea tensiunil furnizat de redresor, fle prin scdderea tensiunii de la invertor. La capatul redresor puterea activa este data de formula Py Vara te) iar la capatul invertor de: Py =Uale Pa Bethe RG (he) Valoarea curentului continu, J, Is. poate fi controlata prin modificarea_valorilor tensiunilor U,,, §1 Usa, Sau prin modificarea unghiurilor a sau y, unde = valorile Usa, $1 Uso; pot gi controlate prin modificarea raportului de transformare Ng.» printr-o acfiune de control lent’; ~ unghiul de intarziere la intrarea in conductie poate fi controlat rapid prin controlul pe poarta. De obicei, atat redresorul cat si invertorul functioneaza in domeniul Opin =12° +15, respectiv yu, =15°+18° in consecin{&, prin controlul unghiului de intarziere la intrarea in conductie, un convertor poate functiona fie ca redresor fie ca invertor, astfel incat sensul de circulatie: al puteril active poate fi modificat. Aceasta modificare se poate obtine prin inversarea polaritati tensiunii continue la ambele capete( Fig." 2)- ; 4>