Al Doilea Razboi Mondial (1 sept. 1939 2 sept.

1945)
Integritatea teritoriala a Romaniei incepea sa fie in pericol datorita:
- acordului de la Munchen (1938) prin care Germania incepe dezmembrarea Cehoslovaciei
(1938-1939);
- semnarii in secret a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939) de catre URSS si Germania, care viza
in mod direct integritatea teritoriala a tarii noastre;
- izbucnirii celui de al Doilea Razboi Mondial la 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei de
catre nemti.
- capitularii Frantei in fata Germaniei in 1940 (Franta si Marea Britanie garantasera integritatea
teritoriala a Romaniei in 1939), fapt ce insemna clar ca nu vom reusi sa rezistam revizionismului;
- imposibilitatii functionarii Micii Intelegeri si a Intelegerii Balcanice.
Toti acesti factori au condus la izolarea Romaniei pe plan extern in 1940.
In acest context, in urma notelor ultimative din 26-28 iunie 1940, Romania a fost obligata sa
renunte, in favoarea Uniunii Sovietice, la Basarabia si la nordul Bucovinei.
Din pacate, odata cu satisfacerea doleantelor rusilor, Ungaria si Bulgaria si-au accentuat
demersul revizionist, fiind puternic sustinute de Germania si Italia.
La 30 august 1940, Romaniei i s-a impus semnarea Dictatului / Arbitrajului de la Viena,
prin care s-a cedat Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei.
Cedarile teritoriale impuse prin acest dictat au marcat declinul regimului carlist. Manifestatiile de
protest impotriva Dictatului de la Viena, initiate de taranisti cu sprijinul legionarilor anticarlisti,
l-au considerat pe Carol al II-lea principalul vinovat pentru impasul in care ajunsese tara. In
aceasta situatie, regele a fost fortat sa-i incredinteze (4 septembrie 1940) lui Ion Antonescu
mandatul de formare a unui nou guvern. Antonescu nu a respectat mandatul si, mai mult, a doua
zi i-a cerut sa-i acorde puteri depline, apoi a desfiintat constitutia, iar in cele din urma i-a impus
sa paraseasca tara. Astfel, Carol al II-lea a abdicat la 6 sept. si s-a expatriat, cedand tronul fiului
sau, Mihai I. Asadar, s-a instaurat regimul politic antonesciano-legionar progerman.
La 7 septembrie, semnarea Tratatului de la Craiova a dus la pierderea Cadrilaterului in favoarea
Bulgariei.
La 14 septembrie, Romania s-a proclamat Stat National-Legionar.
La 23 noiembrie, Romania a aderat la Pactul Tripartit (Axa), format din Germania, Italia si
Japonia.
Dorind sa elimine legionarii si sa ramana doar el la putere, Antonescu a emis niste decrete
impotriva activitatii lor. Totodata, in ianuarie 1941 a fost abrogata denumirea de Stat NationalLegionar, iar orice activitate politica a fost interzisa. Legionarii s-au revoltat in aceeasi luna, dar
au fost infranti cu ajutorul armatei.
Romania a intrat, la 22 iunie 1941, alaturi de Germania, in razboiul antisovietic, urmarind
eliberarea Basarabiei si a nordului Bucovinei.
Cand a devenit evident ca Germania va pierde razboiul, au fost cautate solutii pentru a se evita
ocuparea tarii de catre Armata Rosie.
Lovitura de stat de la 23 august 1944, initiata de Mihai I si principalele forte politice, a fost
solutia pentru inlaturarea maresalului Ion Antonescu de la putere, revenirea la coalitia Natiunilor
Unite si intoarcerea armelor impotriva Germaniei. Totodata, profitand de faptul ca nu se
incheiase un armistitiu, Armata Rosie a ocupat teritoriul Romaniei.
Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944 a impus Romaniei despagubiri uriase,
participarea in continuare la razboiul impotriva Germaniei si libera trecere pentru aliati pe tot

teritoriul roman.
Soarta tarii a fost influentata si de urmatoarele acorduri diplomatice:
- in octombrie 1944, prin Acordul de procentaj dintre Churchill si Stalin, Romania intra in
sfera de influenta sovietica;
- acordurile de la Ialta (februarie 1945)(sau Conferinta de la Crimeea) si Potsdam (iulie-august
1945) au creat conditii favorabile atat pentru intarirea pozitiilor URSS in Romania, cat si pentru
instaurarea regimului comunist.
Al Doilea Razboi Mondial s-a incheiat la 2 septembrie 1945, cand Japonia a semnat actele de
capitulare fata de SUA. Sfarsitul razboiului a gasit Romania in sfera de influenta sovietica, ca
urmare directa a ocuparii tarii de catre Armata Rosie. Ceea ce a urmat a constituit rezultatul unei
evolutii pe care diplomatii de la Bucuresti nu au prevazut-o. Desi contributia materiala si umana
a tarii noastre la infrangerea Germaniei a fost impresionanta, nu ni s-a recunoscut statutul de tara
cobeligeranta (care se afla in razboi alaturi de un aliat, contra unui inamic comun).
Prevederile Tratatului de pace de la Paris (1947) semnat de Romania:
- reintegrarea partii de nord-vest a Transilvaniei in granitele nationale;
- Basarabia si nordul Bucovinei raman in posesia URSS;
- plata a 300 milioane de dolari ca despagubire, achitati in produse;
- Armata Rosie ramane in tara sub pretextul asigurarii liniilor de comunicatie. Aceasta situatie
s-a prelungit pana in anul 1958, favorizand instaurarea si consolidarea noului regim totalitar de
inspiratie sovietica (stalinist).