1.

hidraulice si pneumatice (4)

Acestea convertesc energia mecanica in energie hidraulica sau
pneumatica ,si/sau invers.
Aceasta energie poate fi folosita pentru deplasarea fluidului
intre punctele instalatiei sau poate fi folosita pentru actionarea
altei masini .
Fluidele cu care opereaza masinile se numesc fluide de lucru .
Ele se deosebesc prin starea de agregare , viscozitate,
densitate, provenienta, continut de suspensii, punct de
autoaprindere.
In industria navala se folosesc :
-Apa de mare, apa tehnica, apa potabila, produse petroliere,
lichide chimice, amestecuri ,bitumuri.
-Aer comprimat (lansare si tehnic),aer, gaze de ardere, gaze
lichefiate, azot, CO2, spume.
Conditiile de lucru , pentru toate categoriile sunt presiunea si
temperature. Cele doua component au impact major asupra
functionarii masinilor hidraulice.
Ca folosire lichidele sunt :
Cele transportate ca marfa
Cele folosite ca agent ptr instalatiile navale.
Conversia energiei se face prin :
- efect dinamic
- efect static (volumic)
Masinile pot fi convertibile , adica cu reversibilitatea
transformarii.
Elementele (marimile ) de conversie ptr fluide sunt debit si
sarcina , Q, H.
Elementele mecanice sunt momentul si viteza unghiulara, M, .
Energia specifica a unui fluid poate fi exprimata ca fiind suma
energiilor dinamica si statica.

=
Componenta
particulei

se regaseste in modificarea cinematicii

Componenta

se regaseste in modificarea presiunii statice

Masinile la care conversia se face pe baza componentei

dinamice se numesc masini cu principiu de functionare
dinamic .
Masinile la care conversia se face preponderent pe baza
componentei statice se numesc masini cu principiu hidrostatic
de functionare .
Functionarea masinilor volumice se face pe baza variatiei ciclice
a volumului de lucru . Pentru cuplarea la aspiratie si refulare se
folosesc organe de distributie :
-supape masinile fiind nereversibile
- distribuitoare masinile fiind reversibile
Conversia se face in general in mod continuu. Sunt cazuti cind
conversia se face in timp limitat ,deci pe o distanta scurta sub
unghi limitat. Aceste masini se numesc motoare liniare sau
oscilante
Actionarile hidropneumatice sunt impartite in doua categorii :
-Transmiterea puteri la mare distanta
-Cele care Transmit comanda la elemente mecanice ale
instalatiei prin intermediul fluidului energetic .
Pierderile de putere se fac in ambele situatii a generatoarelor si
motoarelor :

1.

Masini hidraulice cu principiu de functionare dynamic

Aceste masini realizeaza conversia energetic prin modificarea

componentei cinetice a energetice ca urmare a interactiunii
intre fluid si rotor.
Cinematica ( de ce e important ptr particularizari)
Se fac urmatoarele ipoteze :
- Fluidul este ideal (omogen, continuu si fara viscozitate)
- Traiectoria particulelor ce strabat rotorul este o linie
continuua cu miscare relativa
- Rotorul are o infinitate de paleti cu grosime zero avind
forma liniilor de current
Miscarea se face in doua sisteme de referinta
-Unul fix cu carcasa
-Altul mobil , solidar cu rotorul

Se foloseste un sistem de referinta in coordinate

cilindrice . Versorii directiilor sunt :
r, u , z.
viteza absoluta raportata la sistemul fix
- viteza relativa a fluidului
viteza de transport a sistemului

Notind cu
viteza unghiulara a rotorului , si cu
de pozitie a punctului P atunci

vectorul

Viteza absoluta , relative si de transport satisface relatia

Coriolis :

Reprezentarea grafica a relatie Coriolis se numeste

triunghiul vitezelor.
Unghiul dintre viteza de transport
se noteaza cu

si viteza absoluta

Suplimentul unghiului dintre viteza de transport

relativa

si viteza

se noteaza cu .

Tinind cont de relatia Coriolis rezulta ca

=
=u
Trunghiul vitezelor se traseaza pentru masini generatoare
si pentru masini motoare. ( 90)

Modul de realizare a conversiei energetice.

Pornind de la ecuatia Euler in sstem de referinta fix

se obtine ec. :

, pentru doua puncte 1 si 2 de pe linia de current , pentru

masini axiale cu vitezele tangential u1 si u2 se obtine:

Concluzie :
Variatia energiei cinetice , piezometrice , si de
pozitie intr-un rotor de masina centrifuga (membrul
sting), are loc pe seama lucrului mecanic efectuat
de fortele centrifuge, in deplasarea radiala a
particulelor de la r1 la r2. Conversia energiei la
masinile centrifuge se realizeaza prin acumularea in
rotor a energiei cedate de fortele centrifuge.
Particulele trebuie sa aiba o miscare radiala.

La masinile axiale la punctele care nu au miscare

deplasare radiala ,energia acumulata de fluid sub forma
cinetica , piezo si geodezica apare de la lucrul mecanic
efectuat prin rotirea vinei de fluid.
Legatura dintre parametric cinematic a pompelor si
sarcina . Ecuatia fundamental a pompelor centrifuge.
Presupunind segmentule de fluid in spatiul dintre doi
paleti , se aplica teorema momentului kinetic .

Se constata ca momentul cinetic este dat doar de

component tangentiala , numai proiectia pe axa Z , ( in
raport cu care se produce miscarea de rotatie).
Simplificind se gaseste ecuatia cuplului :
Puterea mecanica transmisa axului este egala cu puterea
hidraulica la iesirea din pompa .

Se obtine Ec. Euler ce face legatura intre energia

specifica primita de fluid in rotor si parametri
cinematici ai particulei ce strabate rotorul .

Relatia de mai sus poarta denumirea de ec. Euler si face

legatura intre energia specifica primita si parametri
cinematic ai particulei ce strabate rotorul.
Metode expermentale de studiu ale masinilor cu principiu
dynamic de functionare
In multe cazuri din considerente de modelare a miscarii
fluidului se recurge in proiectarea pompelor prin metode
expermentale .
In acest caz scopul final este asigurarea unui radament
maxim .
Proiectarea se face in doua etape , prima consta in
dimensionarea in conditii simplificatoare , apoi se
definitiveaza prin experiment.
Acestea aduc corectii pentru o energie disipata mica si
randament mare.
Transpunerea de la model la scara naturala se face prin
criteriile de similitudine.
Trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
1.Asemanarea geometrica a pompelor

2.Asemanare cinematica
3.Respectarea criteriului Re
1. Conditia asemanarii geometrice :

2. Asemanarea cinematicii implica respectarea conditiei ca

triunghiul vitezelor sa fie asemenea model si natura m
si n. Aceasta inseamna satisfacerea criteriului de
similitudine Strouhal .

Rezulta prin calcul ca :

Raportul vitezelor este proportional cu si raportul

turatiilor.
Deducerea parametrilor debit, sarcina, se face aplicind
similitudinea cinematica.
- Raportul debitelor:
Debitul este dat de viteza radiala a vitezei la iesirea
din rotor.
Raportul debitelor este proportional cu si cu raportul
turatiilor

- Raportul sarcinilor :
Se considera ec. fundamentala a pompelor :

Daca intrarea in pompa se face radial Cu1=0

Raportul sarcinilor este proportional cu si cu patratul

raportului turatiilor
- Raportul puterilor :
Deoarece P=QH, rezulta direct :

Raportul puterilor este proportional cu si cubul

raportului turatiilor.
3. Respectarea criteriului Re cu cel cinematic nu se poate
face simultan .
Similitudinea cinematica implica respectarea criteriului
Sh.

Re este foarte mare deci identitatea dupa Re se

realizeaza automat.
4. Se introduce drept criteriu de comparatie turatia
specifica.
Aceasta defineste ca turatia unui model de pompa
asemenea geometric cu modelul din natura care
respecta similitudinea Sh, sau triunghi de viteze
asemanator , si care transferind acelasi lichid realizeaza
o sarcina egala cu 1mHO, consumind putera de 1CP,
(735W).

Pompe centrifuge
Pompa primeste energia mecanica de la motorul electric si o
transmite fluidului prin intermediul paletilor .
Deplasarea fluidului se face datorita fortelor centrifuge . La
iesirea din rotor particulele au viteze mari , energie cinetica
mare . Carcasa are rol de a prelua energia cinetica fara pierderi
la trecerea prin rotor si de a conduce fluidul cu energia cinetica
catre refulare.
Ea transforma energie cintica in energie potential cind refularea
este inchisa.
Sensul palelor este avind curbura in spatele sensului de rotatie .
Antrenarea pompelor se poate face electric , cu motoare
hidraulice , turbine sau motoare termice.

Constructia pompelor centrifuge poate fi :

- Cu paleti liberi
- Rotor semideschis
- Rotor inchis

Fenomenul de cavitatie poate fi preintimpinat prin

constructia unui prerotor au a unui rotor extins.
In general in constructiile navale pompele centrifuge sunt
verticale cu prindere de cele mai multe ori pe postament
orizontal. O problema practica reprezinta cuplarea si
centrarea pompelor cu tubulatura .
Carcasele pompelor pot si simple si supraetajate.

Masinile centrifuge nu sunt in general autoamorsable.

Pentru functionare este necesara umplerea tubulaturii de
aspiratie cu lichid sau evacuarea aerului pe conducta de
aspiratie pina ce fluidul inunda statorul .
Solutiile in acest sens sunt:
-functionarea inecata,sau
-cu valvula cu retinere
- cu statie de amorsare, incluzind o pompa volumica si un
ejector.
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fixat rotorul
pompei a unei pompe cu inel de apa. Pompa este
autoamosrsabila si scoate aerul din tubulatura , raminind
cuplata , functionind in paralel cu pompa principala.
In instalatiile de la bordul navei se utilizeaza des pompele
centrifuge in inst de ballast, santina, Fi-Fi , apa tehnica,
sanitara, marfa petroliere, ect.
Pompele pot lucra ca si turbine prin intrarea apei radial si
evacuarea axial (turbina Francis).

Cinematica particulei in rotorul pompei , stabilirea

triunghiului vitezelor la intrarea si iesirea din rotor.
Se definesc vitezele la intrarea 1 si iesirea din rotor 2
parcurse de debitul Q, I turatie n .
C1 viteza absoluta de intrare in rotor
W1 viteza relative de intrare in rotor
u1 viteza de transport la intrarea in rotor
vitezele de transport se calculeaza cu relatia:

Iar directiile lor sunt tangente la rotor in punctele de

intersectie cu paletul.
Se poate defini modulul vitezei absolute functie de debit si
sectiunea de intrare.

Daca pompa nu are director la intrare vectorul C1 se

dispune radial.
Ec . Coriolis in acest caz:

W1 tangenta la palet
Daca nu exista director si este satisfacuta relatia de mai
sus unghiul
=90 grade.

Daca exista director atunci alfa e diferit de 90 grade.

Pentru trasarea triunghiului vitezei la iesire :

In caz uzual Cr2=Cr1 , aceasta pentru a evita salturile de

viteza radiala, care ar genera forte de inertie ce conduc la
cavitatie. Se impune apoi unghiul beta 2 de asezare a
paletilor .
Pe baza turatiei se calculeaza modulul vitezei de
transport :

Reactia rotorului reprezinta raportul dintre sarcina statica

si sarcina totala.
Gradul de reactie este dat de raportul dintre sarcina
statica si sarcina totala.
Se considera expresia sarcinii teoretice realizate de rotor:

In cazul lipsei directorului , la care viteza de intrare este

dispusa radial Cu1=0 , deoarece =90 grade si in acest
caz va fi valabil doar triunghiul vitezelor la iesire .

Din ec de mai sus sarcina este cu atit mai mare cu

cit componenta tangentiala este mai mare . Pentru
aceasta se considera triunghiul de viteze la intrare si iesire
. Ec Euler devine :

Din ec de mai sus rezulta ca de la intrare la iesire are loc

un transfer de energie atit dinamic cit si static.

Primul termen este dinamic , iar ultimii doi statici.

Marimea care defineste raportul de energie specifica
statica si energie specifica totala se noteaza cu r si se
numeste grad de reactiune a rotorului.

-Influenta nr finiti de paleti

Pentru ca modelul matematic prezentat sa poata
reprezenta fidel fenomenul fizic este nevoie ca el sa fie
corectat.

Prezenta paletilor cu grosime finita modifica triunghiul

vitezelor astfel incit componentele radiale ale vitezelor
sunt ecranate de grosimea nenula a paletilor . In aceste
conditii la intrare si la iesire vom avea :

-Datorita grosimii finite a paletilor sectiunile de

trecere se micsoreaza si deci vitezele radiale cresc.
Un alt effect apare datorita miscarii de circulatie a
apei intre paleti . Din aceasta cauza lichidul intre
paleti va capata o miscare rotationala.
Pe fata paletului viteza este mica iar pe spate este mai
mare . Apare un fenomen de frinare datorita diferentei de
presiune statica .
Modificarea triunghiului de viteza conduce la modificarea
unghiului de intrare si deci la aparitia socurilor .
Cinematica particulei se modifica prin aparitia
componenentelor notate cu asterisk.

Efectul este introdus prin intermediul unui coefficient

subunitar .

-Definirea caracteriticilor functionale ale pompei centrifuge

Caracteristica functional este data de legatura dintre
sarcina H si debitul Q.
Pentru o pompa ideala din ec .21(3.2.5.2.),

Facind reprezentarea grafica in coordinate HQ, functia

este dependenta de unghiul (W si u)

Din curba Ht infinit

se obtine prin
scadere Hf(pierderi
frecare rotor ) curba
Ht reala.
Se considera si
pierderile prin soc
(delta Hs ) , pe
portiunea Q-0 de

pornire prin devierea vinei de lichid . Aceste pierderi se

scad din curba H-Q.
Daca debitul la intrare este inferior debitului nominal Q
Qn , atunci configuratia triunghiului vitezei se modifica.
Din reprezentarea vectoriala regimul de functionare este
dat de parametri (vectorii)
,
,
.
Pentru ca intrarea sa se faca fara soc viteza W trebuie
adusa pe directia paletilor la intrare prin modificarea cu
viteza
. Aceasta implica devierea unghiului
la
valoarea 1.

Din asemanarea triunghiurilor rezulta :

Consideram pierderile prin soc de forma pierderilor locale

Si

rezulta:

-Deducerea analitica a expresiei sarcinii

Expresia analitica a caracteristicilor este functia f(Q,H,n)
este un paraboloid hiperbolic.

Facind notatia :

Determinarea s si se face din literature. Expresia sarcinii devine:

Coeficientii K1, k2,k3 reprezinta valori constante pentru pompa

data.
Ecuatia de mai sus reprezinta un paraboloid hperbolic .

-Curbele I, II,III sunt curbe de turatie n=ct. ,rezultate din

intersectia pinzei cu plane paralele Q-H.
-Curbele a-a, b-b, c-c, orizontale ,paralele cu planul Q-n
sunt linii de refulare constanta . Acestea sunt hyperbole si
a caror asimptote se intersecteaza pe axa H. Ele definesc
comportamentul pompei la o anumita inaltime de
pompare. Modificarea debitului se face prin reglarea
turatiei.
-Parabola H este rezultatul intersectiei cu un plan paralel
cu planul H-n. Aceste parabole indica cum trebuie variata
turatia pentru a mentine debitul contant la diferite
inaltimi de pompare .

La unele pompe se defineste un domeniu de functionare n

max si n min.
Alegerea regimului se face pe panta descendenta in care
regimul este stabil . Pe panta ascendenta pina in punctul
de maxim regimul este instabil . Se prefer ca panta
descendenta sa fie cit mai abrupta astfel incit pentru
variatii mari ale sarcinii sa avem variatii mici de debit.
Regimul nominal trebuie plasat acolo unde randamentul
este maxim. Caracteristicile plane sunt trasate de obicei
pentru o singura turatie a pompei sau o familie de pompe
(functie de putere sau turatia axului).
-Determinarea parametrilor functionali ai pompei
centrifuge cuplata in int de tubulatura
Regimul stabil al masinii hidraulice pe o instalatie se face
atunci cind se realizeaza egalitatea debitelor si energiilor
cedate de masina si respective primite.
Problema se rezolva pe cale grafica sau analitica.
-Metoda grafica
Considerind o instalatie cu o configurare geometrica ptr
care se determina sarcina instalatiei :

Conditia de cuplare :

Termenul sQ contine si componenta dinamica .

In regim stationar Qp =Qi deci Hp=Hi
Punctul de intersectie ce rezulta din suprapunerea celor
doua caracteristici defineste punctul de functionare
energetic .
Pentru definirea parametrilor pompei cuplata in instalatie
se analizeaza cum aspira pompa.

Punctul N defineste punctul energetic, nedefinind in

intregime ansamblul .
Se defineste graficul Hv=f(Q) pentru pompa si Ha=f(Q) ,
pentru instalatie . Se defineste sarcina pe instalatie :

Hc1-p reprezinta caracteristica de cuplare pentru aspiratie

a pompei.
Primul termen din membrul drept reprezinta caracteristica
de cuplare .

Intersectia Hv admis(Q) cu Ha(Q), reprezinta punctul M.

Daca M este la dreapta punctului N ,rezulta ca sarcina este
mai mare decit cea ceruta si se poate realize umplerea
pompei .
Daca M este la stinga punctului N , rezulta ca aspiratia
cere o sarcina mai mare si apa nu mai ajunge la pompa.
-Metoda analitica
Stabilitatea functionarii pompelor centrifuge in instalatii.
Functionarea pompei intr-un punct poate fi in regim stabil sau
instabil .
Daca in urma unei perturbatii punctual oscileaza si revine in
pozitia initiala regimul este stabil .
Daca in urma perturbatiei pompa nu revine in parametrii initiali
regimul este instabil .