MEMORIU de PREZENTARE Hidrocentrale Topolog-Topologel Final

NECESAR OBTINERII
ACORDULUI DE MEDIU
pentru investitia
beneficiar
- 2012 -
EXPERT EVALUATOR
PRINCIPAL OPREA DORU
Inscris in REGISTRUL
NATIONAL al elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului;
autorizat pentru intocmirea
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
S.C. WATER POWER CLEAN S.R.L.
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

obtinerea acordului de mediu pentru
investitia Amenajare hidroenergetica
Topolog-Topologel
CADRU CONTINUT
I.
DENUMIREA PROIECTULUI
II.
TITULAR
III.
3.1.
3.2.
3.3.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Rezumatul proiectului
Justificarea necesitatii proiectului
Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului (plan de
situatie si amplasamente)
Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale
de constructie, etc.)
Profilul si capacitatile de productie
Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe
amplasament (dupa caz)
Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus
Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare
al acestora
Racordarea la relele utilitare existente in zona
Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de
executia investiei
Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente
Resurse naturale folosite in constructie si functionare
Metode folosite in constructie
Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in
functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara
Relatia cu alte proiecte existente sau planificate
Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului
Alte autorizatii cerute pentru proiect
Localizarea proiectului (distanta fata de granite pentru proiectele care intra sub
3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
3.9.
3.10.
3.11.
3.12.
3.13.
3.14.
3.15.
3.16.
3.17.
3.18.
incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context

transfrontiera, harti, etc.)
3.19. Descrierea impactului potential

3.19.1. Impactul asupra populatiei
3.19.2. Impactul asupra sanatatii umane
3.19.3. Impactul asupra faunei si florei
3.19.4. Impactul asupra solului
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.19.5. Impactul asupra folosintelor

3.19.6. Impactul asupra bunurilor materiale
3.19.7. Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
3.19.8. Impactul asupra calitatii aerului
3.19.9. Impactul asupra climei
3.19.10. Impactul asupra zgomotelor si vibratiilor
3.19.11. Impactul asupra peisajului si mediului vizual
3.19.12. Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural
3.19.13. Extinderea impactului
3.19.14. Magnitudinea si complexitatea impactului
3.19.15. Probabilitatea impactului
3.19.16. Durata, frecventa si reversibilitatea impactului
3.19.17. Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului
semnificativ asupra mediului
3.19.18. Natura transfrontaliera a impactului.
IV. SURSE DE POLUANTI si INSTALATII pentru RETINEREA,

4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
4.7.
4.8.
EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

Protectia calitatii apelor
Protectia aerului
Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor
Protectia impotriva radiatiilor
Protectia solului si subsolului
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Protectia asezarilor umane si a apltor obiective de interes public
Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
V.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
VI.
JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE
TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV,
LCP, DIRECTIVA-CADRU APA, DIRECTIVA-CADRU AER,
DIRECTIVA-CADRU A DESEURILOR, etc.)
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA
INCETAREA ACTIVITATII
IX.
EVALUARE ADECVATA
X.
ANEXE PIESE DESENATE
IMPORTANT: Aceasta documentatie poate fi folosita in exclusivitate pentru scopul pentru care in mod specific a fost
furnizata si nu poate fi reprodusa, copiata, imprimata sau intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect in alte
scopuri, fara permisiunea prealabila a proprietarului, acordata legal in scris.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
I.
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
DENUMIREA PROIECTULUI
Amenajare hidroenergetica Topolog-Topologel.
II.
TITULAR
Numele companiei:
S.C. WATER POWER CLEAN SRL
Adresa postala:
sediul social: Municipiul Pitesti, str. George

Cosbuc nr. 59, judetul Arges
tel:0248/281550; fax:0248/280167;gic@gic.ro
Nr de tel, fax. adresa de mail

Numele persoanelor de contact:
ecolog Doru Oprea evaluator mediu,

elaboratorul
documentatiei
tehnice,
MEMORIU DE PREZENTARE
tel 0723.35.94.04;
Director/manager/administrator: ing. Badea Gheorghe, director general

Responsabil pentru protectia
mediului:
nu exista
Memoriul de prezentare a fost realizat conform Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, Ord 135/2010 (cu completarile si
modificarile ulterioare), Anexa 5, necesar emiterii ACORDULUI DE MEDIU si pe baza
documentatiei tehnice puse la dispozitie de S.C. WATER POWER CLEAN S.R.L.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
III. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1.
Rezumatul proiectului
"Amenajare hidroenergetica Topolog-Topologel"

Prin proiect se intentioneaza realizarea unei amenajari hidroenergetice pe raurile
Topologel si Topolog, care cuprinde trei MHC-uri (microhidrocenntrale), din care doua pe
raul Topologel si una pe raul Topolog.
Schema hidroenergetica aleasa este de tip derivatie, de cadere mare si medie, cu
functionare prin preluarea partial a debitului natural.
Amenajarea hidroenergetica de pe raul Topologel va avea 2 trepte:

MHC1 se va realiza intre cotele 1210 mdMN 1077,5 mdMN, pe o lungime de
1139m.
MHC2 se va realiza intre cotele 1077,5 mdMN 958 mdMN, pe o lungime de
1937m.
Destinatia amenajarii este exclusiv energetic.
Caracteristicile AHE Topologel
Tabel nr. 1
Nr.
Denumire
Crt
Central
1
C1
Cota
captare centrala
[mdM] [mdM]
1210
1077.5
C2
1077.5
TOTAL
958
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
132.5
127.38
Aduciune
L
D
[m]
[mm]
1139
600
Q.m
[m3/s]
0.398
Q.i
[m3/s]
0.549
119.5
112.97
1937
0.425
0.722
252
240.35
3076
700
Debit
Microhidrocentralele se vor construi pe terasa joasa (eventual albia majora) stabila ce

nsoteste raul pe ambele maluri.
In faza de proiectare pe amplasamentele definitive ale construciilor vor trebui executate
foraje geotehnice din care s rezulte stratificaia terenului de fundare, presiunile
convenionale de calcul, precum si agresivitatea apelor subterane fa de betoane.
C1 putere (MW): 0,607
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Amenajarea hidroenergetica de pe raul Topolog va avea o singura treapta:

MHC1 se va realiza intre cotele 1095 mdMN 962 mdMN, pe o lungime de 5111 m.
Destinatia amenajarii este exclusiv energetic.
Caracteristicile AHE Topolog
Tabel nr. 2
Nr.
Crt
1
Denumire
Central
C1
Cota
captare centrala
[mdM] [mdM]
1095
962
TOTAL
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
133
117.08
Aduciune
L
D
[m]
[mm]
5111
1300
133
5111
117.08
Debit
Q.m
[m3/s]
1.982
Q.i
[m3/s]
3.469
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.1.2. Descrierea proiectului

Amenajarea hidroenergetic are mai multe uvraje, dar poate fi privit ca un sistem cu
multe elemente individualzate, din care articulate functional sunt:
1. Aripi de inchidere
2. Prag deversor
3. Scara de pesti
4. Priza de fund
5. Priza de iarna
6. Deznisipator
7. Camera de incarcare
8. Canal de fuga
9. Conducta de aduciune
10. Centrala
11. Lucrri de protecie a malurilor la evacuarea apei turbinate.
Aripile de nchidere:
Sunt constructii din beton armat ce asigura inchiderea vaii in dreptul pragului
deversor si directionarea debitului cu asigurarea de 1% spre acesta.
Forma lor este de diafragma cu grosimea de 50 cm. Inaltimea lor a fost calculata
astfel incat sa asigure devierea debitului cu asigurarea de 1%..
Pragul deversor:
Este din beton armat, cu profil deversant, practic i este alctuit dintr-un deversor, un
disipator de energie i o scar de peti. Deversorul este capabil s tranziteze viitura de
dimensionare (Q max5%) i viitura de verificare (Qmax 1%).
Este din beton armat, cu profil deversant, practic i este alctuit dintr-un deversor, un
disipator de energie i o scar de peti.
Deversorul este capabil s tranziteze viitura de dimensionare (Q max5%) si viitura de
verificare (Qmax 1%).
Deversor pentru Topologel are deschiderea de
o deschiderea de L= 8.00 m pentru P1, P2;
o inaltimea H = 1.95 m pentru ambele prize
Deversor pentru Topolog are deschiderea de
o deschiderea de L= 6.90 m pentru P1;
o inaltimea H = 1.95 m pentru ambele prize
n partea aval pragul este prevazut cu trambulina pentru a evita subspalarea.
nltimea trambulinei este de 15 cm iar fundatia acesteia este comuna cu cea a pragului.
Rolul acesteia este de a disipa energia apei reducand eroziunile de la baza pragului (partea
aval).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Scara de pesti:
Asigur att tranzitarea debitului de servitute n aval ct i migrarea faunei ihtiologice
de pe raul Topolog. Materialul de constructie este betonul armat.
Aceasta este pozitionata ntre pragul deversor i priza de apa si are urmatoarele
caracteristici pentru toate treptele:
lungime 10.00 m;
lime 1.20 ms;
numrul de praguri 11;
nlime prag 80 cm.
Priza de mal:
Priza este de tip priza de mal si este dimensionat pentru tranzitarea n aval a
debitului maxim de viitur cu asigurarea de 1%; frontul de priz realizeaz captarea
debitului instalat.
Forma acesteia este dreptunghiular, iar materialul de constructie este betonul
armat. La partea superioara a acesteia este montata o stavila cu rol de spalare.
Grtarul este construit din lamele metalice nclinate spre aval, panta acestuia este de
30%. Gratarul este construit din bare trapezoidale avanda baza mare de 15 mm si lumina
intre bare de 20 mm.
Caracteristici priz priza de mal si gratar:
P1 si P2 (Topologel)
- ltimea prizei 0.95 m;
- lungimea prizei 1.30 m;
- lumina dintre bare 20 mm;
- grosimea unei bare 15 mm;
- bar de form trapezoidal = 0.85.
Camera de ncrcare are deschiderea de:
L= 1.90 m pentru P1 si P2
P1 (Topolog)
- ltimea prizei 0.95 m;
- lungimea prizei 2.80 m;
- lumina dintre bare 20 mm;
- grosimea unei bare 15 mm;
- bar de form trapezoidal = 0.85.
Camera de ncrcare are deschiderea de:
L= 3.50 m
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Priza de iarna:
Face parte din frontul deversant fiind situata langa priza. Ea asigura captarea apei pe
timpul iernii.
Dimensiunile prizei de iarna sunt:
treapta 1 Topologel P1: 1.50 x 1.50 m;
treapta 2 Topologel P2: 1.50 x 1.50 m;
treapta 1 Topolog P1: 1.60 x 1.30 m;
Captarea se face tot printr-un gratar nclinat (panta 10% spre aval).
Gratarul este construit din bare trapezoidale avanda baza mare de 15 mm si lumina
de 20 mm pentru toate treptele.
Captarea este echipat cu confectii speciale destinate s asigure buna functionare a
pragului de captare, n conditiile naturale normale ale zonei amenajate si n toate
anotimpurile.
Se consider conditii naturale anormale umtoarele situatii:
- viituri cu debite cu asigurarea mai mic de 10%;
- ingheturile la temperaturi sub -20 C cu durat mai mare de 72 ore;
- furturile violente n urma crora se prbuseste pdurilor din amonte de pragul de
captare;
- cutremurele de pmnt peste gradul 6 pe scar Richter.
Intrarea apei n orificiul de priz este protejat printr-un grtar care opreste corpurile
cu dimensiunile mai mari de 20 mm, care sunt mpinse de ap spre aval.
Deznisipatorul:
Este o construcie din beton armat, de form trapezoidala si este dimensionat pentru
reinerea particulelor de nisip cu diametrul de 0.5 mm n proporie de 95%.
Pentru protectia termic n perioadele de nghet a compartimentelor cu ap ( blocul
de racord si deznisipator), acestea sunt acoperite cu un planseu de beton.
Din necesitatea asigurrii unor conditii optime de executie si etansare, deznisipatorul
este prevzut cu un rost de contractie vertical etansat cu profil P.V.C. tip O35. S-a
prevzut torcretarea interioar a deznisipatorului.
Suprafetele de beton n contact direct cu umplutura (fata superioar a planseului
deznisipatorului si fata exterioar a peretelui acestuia spre versant) se vor trata cu emulsie
de bitum.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Topolog-Topologel
Caracteristici deznisipatorului:
Treapta 1 P1 Topologel:
numr de camere
ltime camer (hidraulica)
lungimea deznisipatorului
diametrul particulei
1 camer;
1.90 m;
10.00 m;
0.5 mm.
Treapta 2 P2 Topologel:
numr de camere
1 camer;
1.90 m;
10.00 m;
0.5 mm.
Treapta 1 P1 Topolog:
numr de camere
1 camer;
4.10 m;
16.30 m;
0.5 mm.
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Camera de incarcare
In partea aval a deznisipatorului se gaseste camera de incarcare care este acoperit
cu planeu din beton armat i cu un confuzor metalic aval pentru evacuare.
Aceasta este separata de deznisipator printr-o diafragma cu rol de prag de retinere a
aluviunilor. Rolul camerei de incarcare este de a evita patrunderea aluviunilor si aerului in
conducta de aductiune. De asemenea, in partea aval este prevazuta o deschidere pentru
spalare.
Caracteristici camera de incarcare:
Treapta 1 P1 - Topologel:
- inaltimea de 3.81 m;
- deschiderea de 1.90 m;
- lungimea de 5.00 m.
Treapta 2 P1- Topolog:
- lungimea de 4.00 m.
Fig. nr. 1
Schem priz priza de mal
Treapta 2 P2- Topologel:

lungimea de 5.00 m.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Aduciunea:
Conducta este din otel si va fi pozata ngropat, semirambleu si/sau suprateran, cu
puine tronsoane nglobate n beton i are urmtoarele caracteristici:
Caracteristicile aduciunii Topologel
Tabel nr. 3
Nr.
Denumire
Crt
Central
1
C1
C2
Cota
captare
centrala
[mdM]
[mdM]
1210
1077.5
1077.5
958
TOTAL
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
132.5 127.38
Aduciune
L
D
[m]
[mm]
1139
600
OL37, k3
119.5
112.97
1937
OL37, k3
252
240.35
3076
700
Material
Caracteristicile aduciunii Topolog

Tabel nr. 4
Nr.
Denumire
Crt
Central
1
C1
TOTAL
captare
[mdM]
1095
Cota
centrala
[mdM]
962
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
133
117.08
Aduciune
L
D
[m]
[mm]
5111
1300
133
5111
117.08
Material
OL37, k3
Lungimea totala a conductei de aductiune este de 8.187 m adica 3.076 m

(Topologel) si 5.111 m (Topolog), este din otel OL 37 - K3, cu grosimea tolei intre 6 mm si 8
mm.
Traseul conductei va fi stabilit la 0.5 m deasupra curbei de inundabilitate cu
probabilitatea de producere de 5%, pe toat zona de incident.
Conducta de aduciune va fi pozat ngropat, semiingropat si aerian dupa caz pentru
a nu afecta mediul inconjurator si se va proteja mpotriva afuierii.
Conducta de aductiune se va amplasa pe marginea drumului forestier Topologel
respectiv Topolog, in afara platformei acestuia.
Conducta de aduciune se execut neizolate termic, deoarce deservesc o central
hidroelectrica care poate asigura transmiterea debitului de prevenire a ngheului, sau nu va
funciona n perioadele de nghe sub temperatura admis de furnizorul conductei.
n proiect se vor prevedea solutii si mijloace pentru efectuarea lucrrilor de montaj i
accese pentru exploatare si reparatie.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Pentru conductele de aductiune se vor prevedea:

a) Mansoane de dilatare n toate cazurile n care lipsa acestora determin cresterea
cantittilor de lucrri si investitii, datorit eforturilor termice axiale n conduct.
b) Spatiile libere ntre conduct si transee sunt determinate de:
- tehnologia de montaj;
- utilittile n timpul expolatrii.
c) Lungimea conductei ntre dou masive de ancoraj se va definitiva astfel nct :
-s se asigure stabilitatea conductei n funcionare;
-s se asigure stabilitea construciei pe durata probelor din timpul montajului i
exploatrii;
-s se asigure posibilitatile de revizie i reparatii n timpul exploatrii.
d) Traseul conductelor se va alege astfel ncat s se obin:
-n plan vertical, de preferin un singur aliniament cu declivitate constant sau din
aliniamente sau masive, cu unghiul de schimbare de pant continuu cresctor n sensul de
curgere al apei;
-n plan orizontal dintr-un singur aliniament al terenului, cnd prevederile de mai sus
nu pot fi respectate, n proiectul conductei se vor prevedea soluii sau mijloace pentru
efectuarea lucrrilor de montaj, control revizie i reparaii.
e) n cazuri speciale n care se impune adoptarea de tronsoane orientate oblic fa
de
versant, acestea se vor dimensiona obligatoriu la forele laterale care ar putea aprea ca
urmare a:
- mpingerii zpezii;
- mpingerii deluviului (alunecare);
- ocurilor date de materialele masive alunecate de versant (stnca, copaci,
etc).
f) eile i masivele de ancoraj se vor realiza prin soluii constructive etapizate i
corelate cu tehnologia de montaj a tronsoanelor.
g) Masivele de ancoraj se dimensioneaz la solicitrile curente ce apar n timpul
exploatrii i se verific la solicitrile ce pot aparea n perioada de probe sau la revizii (la
dezgroparea pe portiuni a conductei).
h) Pe masivele de ancoraj se vor prevedea repere topometrice pentru verificarea
stabilitii n exploatare.
i) n aval de vana de serviciu de la priz se prevede un dispozitiv de aerare.
n proiect se vor prevedea solutii si mijloace pentru efectuarea lucrrilor de montaj si
accese pentru exploatare si reparatie.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Centrala hidroelectric
Este o construcie din pereti de beton armat monolit, suprateran.
Reprezint ansamblul de cldiri si echipamente electrice si mecanice din cadrul unei
amenajri hidroenergetice, n care se realizeaz efectiv transformarea energiei potentiale si
cinetice a apei n energia mecanic si apoi n energia electrica.
Centrala este compus din sala mainilor, canal de fug prin care se face restituia
apei i camera de ncrcare a aduciunii pentru treapta urmtoare a amenajrii.
Echipamentul electromecanic este format dintr-un echipament principal i unul
auxiliar. Echipamentul principal cuprinde turbina i generatorul.
Echipamentele i instalaiile auxiliare cuprinde vane, regulatoare de vitez,
regulatoare de presiune, instalaia de ulei sub presiune etc. La toate acestea se mai
adaug i staia de transformare care este n cldirea centralei sau aproape de aceasta.
Intrarea si ieirea din turbin (distribuitor, confuzor, aspirator), care includ vanele
necesare opririi accesului apei ctre turbina, pentru a se putea efectua oprirea centralei
pentru revizii tehnice sunt fabricate din oel.
Caracteristicile amenajrii hidroenergetice Topologel
Tabel nr.5
C1
Cota
captare centrala
[mdM] [mdM]
1210
1077.5
C2
1077.5
Nr.
Crt
Denumire
Central
958
TOTAL
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
132.5
127.38
119.5
112.97
252
240.35
Caracteristicile amenajrii hidroenergetice Topolog

Tabel nr.6
Nr.
Crt
1
Denumire
Central
C1
TOTAL
Cota
captare centrala
[mdM] [mdM]
1095
962
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
133
117.08
133
117.08
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Cldirea centralei:
Construcie suprateran cu infrastructura din beton armat monolit.
Caracteristicile cladirii centralei:
Treapta 1 C1 (Topologel):
- latimea de 7.00 m;
- lungimea de 9.00 m;
- cota platformei centralei este 1077.50 mdM;
- echipata cu 1 turbina Pelton;
Treapta 2 C2 (Topologel):
- echipata cu 1 turbina Pelton;
Treapta 1 C1 (Topolog):
- echipata cu 2 turbina Francis;
Cladirile centralelor se realizeaza in albia raului pe partea stanga sau dreapta.
Figura nr. 2
Vedere general a unei centrale
cu turbin Francis
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
Topolog-Topologel
Canalul de fug
Canalul de fuga are rolul de a inapoia apa uzinata in rau. Constructia este de tip
deschis, cu perei din beton slab armat.
Acesta va avea o lungime de 10 m i are o seciune trapezoidal cu limea la fund de
1 m, pant taluz 1:1.5 i o adncime variabil ntre 1 - 1.8 m pentru fiecare treapta.
- Treapta 1 C1: cota de restitutie a apei in rau este 1076.00 mdM (Topologel);
- Treapta 2 C2: cota de restitutie a apei in rau este 956.50 mdM(Topologel);
- Treapta 3 C3: cota de restitutie a apei in rau este 960.50 mdM (Topolog).
Bazinul de linistire
Este construcia hidrotehnic realizat din beton simplu sau slab armat, cu rosturi
neetane i barbacane, care asigur racordul hidraulic ntre central i lucrarea din aval
(canal de fug, regularizare aval, etc).
Bazinul de linitire trebuie s ndeplineasc urmtoarele funcii:
- s asigure uniformizarea vitezelor nivelelor n aval de central;
- s asigure, n anumite cazuri, contrapresiunea impus de turbinele centralei
hidroelectrice.
Canalul de evacuare are o sectiune trapezoidal cu ltimea la fund de 1 m, pant
taluz 1:1.5 si o adncime variabil ntre 1 - 1.8 m.
Echipament mecanic i electric.

Caracteristici turbine (Topologel)
Tabel nr. 7
Centrala
Nr. turbine si tip
Putere neta /
turbina
[MW]
Debit instalat
(Qi)
[m3/s]
C1
1 Qi *Pelton
0.607
0.549
Cadere
bruta
(Hb)
[m]
132.5
Cadere neta
(Hn)
[m]
C2
1 Qi *Pelton
0.702
0.722
119.5
112.97
Cadere
bruta
(Hb)
[m]
133
Cadere neta
(Hn)
[m]
127.38
Caracteristici turbine (Topolog)

Tabel nr. 8
Centrala
Nr. turbine si tip
Putere neta /
turbina
[MW]
C1
2*Qi*Francis
1.689
Debit instalat
(Qi)
[m3/s]
3.469
117.08
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Topolog-Topologel
Partea mecanic i electromecanic (MHC 1)

1 Turbina tip Pelton echipata cu vane hidraulice;
1 Generator sincron U=0,4 kV / central.
Racordare la sistem:
Trafo 2 x 20/0,4 kV / central;
LEA 20 kV sau LES 20 kV.
1 Turbina tip Pelton echipata cu vane hidraulice;
Trafo 2 x 20/0,4 kV / central;
LEA 20 kV sau LES 20 kV.
Figura nr. 3
Imagine ansamblu turbin Pelton

2 Turbine tip Francis echipata cu vane hidraulice;
- Trafo 2 x 20/0,4 kV / central;
- LEA 20 kV sau LES 20 kV.
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Figura nr. 4
Imagine
ansamblu
turbin Francis
Instalaiile electrice de evacuarea a puterii

Instalaiile electrice de evacuarea a puterii au dou componente majore:
- postul de transformare ridictor 0.4 / 20 kV amplasat pe platforma mprejmuit a centralei;
- linia electric subteran de medie tensiune prin care amenajarea hidroenergetic este
racordat la Sistemul Eneregetic Naional.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
3.2.
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Justificarea necesitatii proiectului
Necesitatea realizarii proiectului are la baza doua argumente:

alimentarea cu energie electrica a unei zonei terminale, in acest mod echilibrandu-se
reteaua de distributie din acea zona defavorizata energetic;
obtinerea de energie verde; in scopul ncadrrii n prevederile UE de a promova
dezvoltarea durabil prin gestionarea durabil a resurselor naturale i mbuntirea
calitii vieii (Legea 13/2008 art. 10a), politica UE instituie obligativitatea aciunilor
solidare a statelor membre (Legea 13/2008 art. 177a, al. 1, pct.c) pentru dezvoltarea
de noi surse de energie i energii regenerabile. Statul romn a promovat prin Legea
13-2007 i prin HG 1892/2004 stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei electrice din surse regenerabile de energie. Promovarea producerii de
energie electric din surse regenerabile este stabilit si prin Directiva European
2001/77/EC.
Aggidis et al,2010, spune ca decizia de a dezvolta o amenajare hidroelectrica se
bazeaza pe ratiuni economice, insa trebuie avuti in vedere o serie de alti factori precum ar fi
conditiile culturale si de mediu, caracteristicile fizice ale amplasamentului, precum si costul
si disponibilitatea solutiilor tehnice si ingineresti.
Conform aprecierilor facute de Mihaela-Eloriana Ganta in teza de doctorat Aspecte
privind riscul asociat proiectelor de microhidrocentrale- 2011 In statele uniunii europene
investitiile au continuat sa creasca si in anul crezei economice 2008, insa rata de crestere
fata de anul precedent a scazut de 10 ori. Chiar si asa, sectorul a rezistat declinului
econimic mult mai bine decat au facut-o alte sectoare ale economiei , iar in 2009 investiile
au pastrat acelasi ritm de crestere cu cel din anul precedent.
Cadrul favorabil pentru investitii viitoare este determinar si de faptul ca cel putin 83
de tari au introdus politici de promovare a productiei de energie din surse regenerabile,
multe dintre acestea, in special din zona Euro trebuind sa atinga chiar tinte ambitioase, in
urmatorii 10 ani, pentru productia nationala de energie din surse regenerabile.
In Romania proiectul de fata nu este unic, in acest moment existand o multime de
proiecte similare care au scop producere de energie regerabila prin intermediul MHC-urilor.
Popoviciu si Borderasu, 2007 precizeaza ca Romania beneficiaza de o experienta
indelungata in domeniul microhidrocentralelor, valorificarea micropotentialului hidraulic in
tara noastra incepand spre sfarsitul secolului al XIX-lea, unele centrale fiind si astazi in
functiune, cum ar fi Sadu 1 si 2, Otelul Rosu, Baile Herculane si Sinaia.
La sfarsitul anilor 1980, a fost initiat un vast program de amenajare a
micropotentialului hidroenergetic prin realizarea de centrale de mica putere si
microhidrocentrale racordate la sistemul energetic national. In perioada 1980-1990 s-a
inceput realizarea a cateva sute de microhidrocentrale, dupa anul 1990 multe fiind
abandonate (UPB).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Din cele 877 centrale declarate in 1989 ca fiind terminate sau in diferite faze de
realizare, la nivelul anului 2005 se mai regaseau pe lista de inventar mai putin de jumatate
si doar 296 in stare de functionare, corespunzator unui procent de 34%, 49 fiind in curs de
executie (0,06%) iar 35 au fost casate total sau partial (0,04%), neexistand informatii legate
de restul centralelor (Popoviciu si Bordeasu, 2007).
Conform Sintezei studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si
management ale bazinelor hidrografice componenta plan de amenajare, versiune
revizuita ianuarie 2011, elaborata de ANAR-INHGA, micropotentialul amenajat la
01.01.2005 totaliza 380 MHC-uri (microhidrocentrale) si CHEMP (centrale hidroelectrice de
mica putere), avand putere instalata de 501 MW si energia medie de proiect 1504 GWh/an.
Conform aceleiasi teze elaborate de INHGA, pentru o lungime a cursurilor de apa de
24766 km, micropotentialul teoretic liniar este de 1895 MW, din care cca416 MW fiind
situati pe cursuri de apa care au un potential specific mai mare de 150 kW/km, potential
considerat ca fiind economic amenajabil. Energia media anuala potential a fi produsa este
estima la 2750 GWh/an iar cea economica la 1200 GWh/an.
Conform PLANULUI NATIONAL de ACTIUNE in DOMENIUL ENERGIEI din SURSE
REGENERABILE (PNAER), elaborat de MECMA in anul 2010, potentialul energetic teoretic
anual din MHC este estimat la 6000 GWh. Pentru anul 2015 este prognozata o productie
de energie electrica in MHC de 1600 GWh.
Conform datelor publicate in baza de date (HYDI The europena Hydro Database) a
Asociatiei Europene pentru Microhidroenergie (ESHA), potentialul teoretic pentru MHC (
10MW) al Romaniei este estimat la 1134 MW, respectiv 4080 GWh/an, iar potentialul
economic amenajabil la 680 MW, respectiv 2447 GWh/an. Potentialul economic amenajabil
luand in considerare limitarile de mediu la nivelul anului 2009 este de asemenea estimat la
680 MW.
In cadrul aceleasi baza de date, preluate ca informatie si in RAPORTUL de MEDIU
elaborat de EPC, privind Strategia Energetica a Romaniei, actualizata pentru perioada
2011-2020, rev. 05, sunt prezentate date privind situatia actuala a MHC la nivelul statelor
membre, inclusiv Romania (pana la nivelul anului 2010), precum si prognoze pentru
evolutiile viitoare. Datele privind numarul de MHC si puterea instalata sunt prezentate in
graficul de mai jos. Energia electrica produsa la nivelul anului 2020 este prognozata la o
cantitate de 1360 GWh.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Fig nr. 5 Situatia acluala (pana la nivelul anului 2011) si situatia prognozata a
numarului si puterii instalate a MHC in Romania (sursa HYDI Database - ESHA)
Conform datelor publicate de Transelectrica, actualizate la 06.06.2012, pana in

prezent (in intervalul 2011-2012), au fost emise Avize tehnice de racordare (ATR) pentru
266,968 MW instalati in MHC. Situatia contractelor de racordare semnate pana la inceputul
acestui an (27.01.2012), incepand cu anul 2008, indica o putere instalata in MHC de
104,983 MW.
In urma datelor puse la dispozitie de MMP, pentru inctomirea Raportului de Mediu
elaborat de EPC, privind Strategia Energetica a Romaniei, actualizata pentru perioada
2011-2020, rev. 05, in prezent un numar de 411 MHC-uri se afla in diferite faze de
proiectare/avizare si constructie, iar aproximativ un sfert din acestea (108) sunt propuse a fi
realizate in interiorul sau vecintatea siturilor NATURA 2000.
Ca urmare a construirii de microhidrocentrale, din reteaua hidrografica a Romaniei
poate fi afectat un numar de 238 rauri, dintre care 175 rauri intersecteaza SCI si 103 SPA
(sursa EPC-Raportul de mediu privind Strategia Energetica a Romaniei).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Fig nr. 6 Numar de proiecte MHC in diferite stadii de avizare la nivel de regiune, in
functie de localizarea fata de limitele site-urilor Natura 2000 (sursa EPC-Raportul de mediu
privind Strategia Energetica a Romaniei)
Din totalul celor 382 de SCI-uri de pe teritoriul Romaniei, 114 pot fi afectate de
lucrarile ce urmeaza a fi executate pe cursurile raurilor care se regasesc in interiorul sau in
vecintatea acestor arii protejate.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Fig nr. 7: Cursuri de apa pe care au fost construite/urmeaza a fi construite MHC-uri

si care interesecteaza siturile de importanta comunitara, conform RAPORTULUI de MEDIU
al EPC, Strategia Energetica a Romaniei, actualizata pentru perioada 2011-2020, rev. 05.
Prin urmare, ca o concluzie generala putem spune ca ideea construirii de MHC-uri in

Romania nu este noua. Justificarea realizarii proiectului de fata cat si fenomenul
construtiei MHC-urilor in Romania are la baza atat necesitatea obtinerii de energie ieftina,
din surse regenerabile si tranzactionarea certificatelor verzi pe pietele internationale cat si
alimentarea cu energie a unor zone terminale, izolate. Toate aceste argumente se
suprapun pe un fond international care sustine si promoveaza obtinerea energiei din surse
regenerabile.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Pentru acesta investitie societatea de obtinut urmatorul Certificat de urbanism:

A. CERTIFICATUL de URBANISM nr. 50 din 10.07.2012, in scopul Amenajare
hidroenergetica Topolog si Topologel, emis de Consiliul judetean Valcea, care prevede
urmatoarele regimuri:
Regimul juridic: .teren situat in extravilan; proprietar statul roman, persoane fizice si
juridice.
Regimul economic:
- Categoria de folosinta: neproductiv, ape.
- Conform reglementari PUG:
- Reglementari fiscale:
Regimul tehnic:
POT, CUT
Suprafata teren: 11.199,00 mp;
Aliniere teren;
Circulatia pietonilor si autovehiculelor: din drumul forestier Topolog si Topolgel;
Utilitati:
Distanta admisa fata de ax drum:
Distanta admisa fata de proprietatile vecine: conform cod civil
Regim de inaltime admis:
Sistem constructiv:
Lucrari conexe: refacerea amplasamentelor afectate, la finalizarea lucrarilor.
3.3.
Planse reprezentand limitele terenului

Anexam PLANUL de SITUATIE si PLANUL de INCADRARE IN ZONA
3.4.
Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de

constructie, etc.)
Anexam planurile elementelor constructive ale proiectului.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.5. Profilul si capacitatile de productie:

Profil: producere energie electrica;
Capacitatea de productie: 4,687 MW, conform detalierii de mai jos:
C1 (Topologel) putere (MW): 0,607;
C2 (Topologel) putere (MW): 0,702;
C1 (Topolog) putere (MW): 3,378
3.6.
Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

(dupa caz)
Amenajarea hidroenergetica are mai multe uvraje dar poate fi privita ca un sistem
cu multe elemente idividualizante din care articulate functional sunt:
1. Aripi de inchidere
2. Prag deversor
3. Scara de pesti
4. Priza de fund
5. Priza de iarna
6. Deznisipator
7. Camera de incarcare
8. Canal de fuga
9. Conducta de aduciune
10. Centrala
Pentru realizarea investiei este necesar sa se execute un complex de lucrari:

realizarea aductiunii cu caminele de vane si a gurii de varsare a apei evacuate din
cladirea centralei;
executarea cladirii centralei (turbinelor), turnarea soclurilor si postamentelorpe care
se vor monta turbinele si generatorul (radier din beton, postament din beton armat cu
placi de postament si ancoraje).
transportarea si descarcarea echipamentului tehnic.
montarea-instalarea tuturor partilor componente ale micro-centralei.
realizarea bransamentelor si racordarilor necesare pe aductiune si evacuare.
racordarea cablurilor electrice la instalatia de joasa tensiune si apoi la consumatori.
punerea in functiune a microhidrocentralei, cu perioada de proba, de verificare a
functionarii.
3.7.
Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de

specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea
Investitia de fata presupune generarea energiei electrice cu ajutorul puterii apei,
utilizand 2 turbine Francis (pentru amenajarea hidroenergetica de pe raul Topolog) si 2
turbine Pelton (pentru amenajarea hidroenergetica de pe raul Topologel). Aceste tipuri de
turbine sunt cele mai uzuale folosite in acest moment.
Turbina Francis a fost inventata de James Bichens Francis in anul 1855. Principala
caracteristica a acesteia este faptul ca apa isi schimba directia cat timp parcurge turbina.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Aceasta intra in turbina in directie radiala, curge de-a lungul axei, insa iese pe aceeasi
directie cu axa.
Turbina Pelton este una dintre cele mai eficiente tipuri de turbina hidraulica. Turbina
a fost inventata de Lester Allan Pelton (1829-1908) in anii 1870 si functioneaza pe baza
impulsului mecanic generat de presiunea apei. Turbinele Pelton sunt recomandate pentru
caderile mari de apa si debite relativ mici.
Organele principale ale turbinelor Pelton sunt: rotorul, injectorul si carcasa. Rotorul
are forma unui disc, pe a carui periferie sunt dispuse paletele. In mod obisnuit turbinele
Pelton se realizeaza cu unul sau doua injectoare, dar sunt si situatii particulare cu 4 sau 6
injectoare. Turbinele cu unul sau doua injectoare se realizeaza in mod obisnuit cu ax
orizontal. Daca se utilizeaza mai mult de doua injectoare, agregatul se construieste cu ax
vertical, in acest fel fiind facilitata evacuarea apei din turbina.
Materiile prime, energia i combustibilii utilizai, cu modul de asigurare a
acestora;
Cantitati de materiale utilizate:
beton:
4000 mc
fier beton:
300 tone
agregate: nu este cazul (arocamentele extrase din excavatii se vor folosi in proiect).
3.8.
3.9. Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Investitia nu prespune crearea de noi drumuri. Pentru lucrarile de constructie se vor
folosi drumurile existente.
Organizarile de santier nu se racordeaza la retele de alimentare cu gaz, energie
electrica sau termica.
Alimentarea cu apa necesara in scop menajer se va realiza din raul Topolog
respectiv Topologel iar evacuarea apelor uzate in fose septice cu capacitatea de 3 mc
fiecare, care se vor vidanja la umplere sau evacua de pe teren la umplere.
3.10. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de
execuia investiiei
Mentionam ca nu este necesara dezafectarea unor instalatii, la sfarsitul perioadei de
executie a lucrarilor propuse, terenul urmand a fi eliberat doar de utilajele de executie si
constructiile provizorii necesare organizarii de santier, dupa finalizarea tuturor activitatilor
de protectie a zonei.
Tot ca masura de compensare a impactului, pisagistic, se prevede in realizarea
cladirilor microhidrocentralelor folosirea gabioanelor. Integrarea acestor structuri in mediul
natural este rapida si satisfacatoare deoarece saptiile goale dintre pietre se umplu cu
particule de pamant si gabioanele sunt acoperite cu vegetatie, astfel se conserva piesajul
ceea ce constituie un aspect favorabil ecologic. De asemenea in relizarea prizei de captare
se vor folosi in mare masura agabariti, reducandu-se semnificativ impactul vizual.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Conductia de aductiune a apei de la priza la MHC se va monta intropata, pe drumul

forestier. Dupa montarea acesteia se va reface drumul forestier, aducandu-l la stadiul initial,
pretabil circulatiei turistice.
Se vor realiza lucrari de refacere a amplasamentului in zona afectata astfel:
- se vor evacua toate deseurile existente pe amplasament, lasand zona perfect curata;
- se vor evacua in recipiente adecvate uleiurile, motorina si alte produse folosite in cadrul
activitatii de constructie;
- se verifica sa nu existe scurgeri de carburanti si uleiuri pe sol; daca exista zona afectata
trebuie igienizata imediat;
- apa uzata din bazinele vidanjabile nu se va evacua pe teren sau in emisar natural
(Topolog respectiv Topologel) ci va fi evacuata din zona si evacuata in retea de canalizare
oraseneasca de catre vidanje autorizate.
- nu se lasa in urma utilaje dezafectate sau elemente componente ale acestora.
Fiind vorba de o zona protejata trebuie sa se acorde atentie sporita protectiei
mediului, confomarea trebuie verificata de GNM.
3.11. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente
Nu este cazul. Nu se vor creaxa cai noi de acces in zona si nici schimbari ale celor
existente.
3.12. Resursele naturale folosite in constructie si functionare
Resurse naturale folosite in constructie: arocamentele extrase din excavatii se vor
folosi in proiect.
Pamantul rezultat dupa saparea santurilor va fi refolosit la astuparea acestora.
Excesul de pamant va fi folosit la consolidarea drumului forestier existent, afectat de
circulatia intensa a remorcilor utilizate la transportul lemnului.
Resurse naturale folosite in functionare: apa din raul Topolog si Topologel.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.13. Metode folosite in constructie

Solutii constructive si recomandari:
- zona de racord cu lucrarea din aval se va realiza prin adoptarea unor unghiuri de
evazare, atat in plan vertical cat si in cel orizontal de 100-150.
- Zidurile laterale se vor executa din beton simplu sau slab armat, urmarindu-se
realizarea unui racord liniar, usor de executat.
- In cazul centralelor este obligatorie efectuarea unui calcul tehnico-economic, pentru
adoptarea unei solutii de bazin de linistire cu ziduri independente sau de tip caseta
din beton armat.
- Se recomanda folosirea prefabricatelor, ca prelata, pentru betonarea tavanului la
conducte si vane.
- Radierul bazinului de linistire se va turna sub forma de dale, a caror grosime se
alege in functie de marimea coloanei de apa, recomandandu-se limitarea
gradientului presiunii apei la 1m/10 m coloana de apa. De regula radierul bazinului
de linistire se armeaza cu o plasa continua de 2x510/mp, asezata la partea
superioara a dalelor.
- Pe radier si, eventual, si in ziduri, se vor prevedea barbacane cu 200 mm, umplute
cu beton monogranular.
- Sub radier se va prevedea, in mod obligatoriu, un strat drenat de minimum 0,3 m.
Dimensiunea santurilor folosite la pozarea conductie de aductiune:
a. Topolog: adancime sant 1900 mm si latime sant 1900 mm:
b. Topologel 1: adancime sant 1100 mm si latime sant 1200 mm:
c. Topologel2: adancime sant 1200 mm si latime sant 1300 mm:
3.14. Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune,

exploatare, refacere si folosinta ulterioara:
1. In prima etapa se vor realiza prizele, aductiunile si centralele;
2. In a doua etapa se vor monta echipamentele;
3. In a treia etapa se va realiza punerea in functiune;
Activitatea de constructie se va desfasura pe cate 2 organizari de santier una
aferenta celor doua obiective de pe Topologel iar a doua aferenta obiectivului de pe
Topolog.
3.15. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate
Amenajarea hidroenergetica Topolog-Topologel este conceputa ca o investie de sine
statatoare si nu are legatura cu alte proiecte existene in zona sau planificate.
3.16. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului
Nu este cazul
3.17. Alte autorizatii cerute pentru proiect
Anexam lista avizelor/puncte de vedere/autorizatii
competente pana in acest moment.
solicitate
de
autoritatile
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18. Localizarea proiectului

Caracteristicile amenajarii hidroenergetice - Topologel
Tabel nr. 9
C1
Cota
captare
centrala
[mdM]
[mdM]
1210
1077.5
C2
1077.5
Nr.
Crt
Denumire
Central
958
TOTAL
Cadere
Hn
[m]
127.38
Aduciune
L
D
[m]
[mm]
1139
600
Q.m
3
[m /s]
0.398
Q.i
3
[m /s]
0.549
119.5
112.97
1937
0.425
0.722
252
240.35
3076
Hb
[m]
132.5
Accesul in zona se face din DN 7d.
Caracterizare curs de ap.

Bazinul hidrografic: Olt (cod cadastral VIII).
Subbazinul hidrografic: Topologel (Cod cadastral: VIII-1.151.1).
Cursul de ap: Topologel.
Judeul: Valcea.
Localitatea: Perisani.
700
Debit
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Raul Topologel: cod cadastral: VIII-1.151.1

-
afluent al raului Olt cod cadastral VIII

lungimea = 9.47 km;
altitudinea = 1970.00 m n zona izvorului i 963.00 m n zona confluentei;
panta medie = 10.63 ;
coeficient de sinuozitate = 1,14;
Caracteristicile amenajarii hidroenergetice - Topolog
Tabel nr. 10
Nr.
Denumire
Crt
Central
1
C1
Cota
captare centrala
[mdM] [mdM]
1095
962
TOTAL
Accesul in zona se face din DN 7d.
Cadere
Hb
Hn
[m]
[m]
133
117.08
Aduciune
L
D
[m]
[mm]
5111
1300
133
5111
117.08
Debit
Q.m
[m3/s]
1.982
Q.i
[m3/s]
3.469
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Topolog-Topologel
Caracterizare curs de ap.

Bazinul hidrografic: Olt ( cod cadastral VIII).
Subbazinul hidrografic: Topolog (Cod cadastral: VIII-1.151.).
Cursul de ap: Topolog.
Judeul: Valcea.
Localitatea: Perisani.
Raul Topolog: cod cadastral: VIII-1.151.
-
afluent al raului Olt cod cadastral VIII

lungimea = 111 km;
altitudinea = 2120.00 m n amonte i 198.00 m n aval;
panta medie = 17 ;
coeficient de sinuozitate = 1,49;
suprafaa = 543 km2;
altitudinea medie = 782.00 m;
suprafaa fondului forestier = 26480 ha.
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Coordonate STEREO 70:
Priza 1 Topologel
Cota : 1210 m
Qm 0,286 mc/s
Aductiune1 :
L=1139 m ;
dH=132,5 m ;
Dn=600 mm.
Priza 2 (Topologel):
Cota : 1077,5 m ;
Qm : 0,411 mc/s
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Centrala I (Topologel)
Cota: 1077,5 m
Pi: 0,519 MW
Aductiune2:
L=1937 m ;
dH=119,5 m ;
Dn=700 mm.
Centrala II (Topologel)
Cota: 958 m
Pi: 0,661 MW
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Priza I (Topolog)
Cota: 1095 m
Qm: 1982mc/s
Aductiune1:
L=5111 m ;
dH=133,0 m ;
Dn=1300 mm.
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Centrala I (Topolog)
Cota: 962 m
Pi: 3,378 MW
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Caracteristicile impactului potential (in masura in care aceste informatii sunt

disponibile)
3.18.1. Impactul asupra populatiei
Prin natura sa, investitia propusa, va avea un impact pozitiv asupra populatiei din
zona prin cresterea gradului de confort asigurat de racordarea la sistemul de alimentare
cu energia electrica produs de amenajarea hidroenergetica de pe raul TopologTopologel.
De asemenea refacerea drumului forestier de acces in zona, afectat in acest
moment de tranzitul utilajelor grele folosite la defrisari (tractoarele si remorcile care
transporta de pe munte bustenii taiati), constituie un aspect pozitiv al investitiei.
In continuare prezentem o poza cu aspectul drumului forestier adiacent raului
Topolog.
Fig nr. 8 Drum forestier afectat de tranzitul utilajelor grele folosite la transportul bustenilor;
zona raului Topolog, 2011
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18.2. Impactul asupra sanatatii umane

Investitia propusa nu influenteaza negativ sanatatea populatiei umane, aceasta
fiind la distanta de zonele locuite.
3.18.3. Impactul asupra florei si faunei
Conform tezei de doctorat Bazinul hidrografic Topolog, Studiul geomorfologic
Andra Denis Andreea, in bazinul hidrografic al raului Topolog etajarea vegetatiei din
zona Topolog este supusa unei amplitudini mari altitudinale (de peste 2300 m), formand
un ansamblu complet al etajelor biogeografice cuprinse intre 200 si 2500 m. In
consecinta varietatea asociatiilor de vegetatie este mare, iar gradul de antropizare al
acesteia este mai intens la altitudini mai mici de 800 m si la peste 1500 m. Acest fapt
este evidentiat si de densitatea proceselor geomorfologice actuale, cu o frecventa mai
mare in treapta hipsometrica colinara si in treapata hipsometrica alpina
Influenta antropica asupra resurselor dintr-un anumit areal conduce, implicit la
influentarea ponderii populatiilor in acel real prin perturbarea relatiilor interspecifice din
cadrul sistemelor deschise, care reactioneaza prin schimb de substanta si energie cu
mediul inconjurator.
Sistemul ca unitate organizatorica a materiei poate fi definit ca un ansamblu de
elemente legate intre ele prin conexiuni intr-un intreg. Comportarea unui sistem ca un
tot, ca un intreg fata de sisteme inconjuratoare, rezulta din faptul ca legaturile si
interactiunile dintre elementele componente ale sistemului dat sunt mai tari, mai trainice
decat interactiunile cu sistemele inconjuratoare.
Relatiile trofice dintre specii sunt extrem de complexe si dificil de redat. In
realitate nici o specie nu este legata doar de o alta specie, ci direct si mai ales indirect
este legata de un numar de alte specii din ecosistem.
Toate speciile dintr-un ecosistem sunt interconectate intr-un fel sau altul, formand
o retea complexa de interdependenta, retea care nu este fixa, este elastica, cu legaturi
oscilante schimbatoare, dar stabila tocmai prin maleabilitatea ei si redundanta speciilor.
Reteaua trofica este structura fundamentala a oricarui ecosistem, ea asigurand intrarile
de energie in sistem, fluxul de energie prin sistem, recilarea substantelor, recum si, in
buna masura, mecanismele de autoreglare (N. Botnariuc Evolutia sistemelor biologice
supraindividuale).
Influenta antropica a creat o categorie aparte de forme de relief. Astfel, Andra
Denis Andreea, descrie in teza de doctorat acest relief antropic dar si efectele exercitate
de barajul de la aductiunea Topolog-Topologel asupra micromorfologiei albiei. Printre
cele mai vechi forme de relief antropic care au fost identificate pe teren sunt formele
constructive din aria montana inalta, forme consecinta, derivate din exploatarile
forestiere si de materiale de constructie, formele de relief asociate drumurilor si nu in
ultimul rand cele asociate activitatilor agricole. Formele de relief din domeniul alpin si
subalpin sunt construite in scopuri de marcare a potecilor pastorale, de orientare in
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
conditii meteorologice dificile si de delimitare a pasiunilor proprii comunitatii, denumite

popular momai. O alta forma de relief specifica zonei montane sunt cele rezultate prin
tarluire, prin crearea a doua santuri paralele (de maxim 50 cm adancime). Profilarea
drumurilor vechi a creat forme de relief de tip rambleu/debleu care a incarcat, respectiv
descarcat volume de pamant din masa versantului. Drumurile cele mai vechi cunoscute
in bazinul montan al Topologului sunt Drumul carelor si Drumul Nemtilor. Drumurile
de exploatare forestiera si de acces la stani sunt trasate cu o densitate mai mare pe
versantul stang al Topologului, afectat anual de procese gravitationale, nivale si pluviale
de tipul prabusirilor, surparilor. Amenajarile hidrotehnice de tipul barajelor, profilari de
albie, praguri de decantare si desnisipatoare de energie pentru Topolog si afluentii sai
dar si in bazine torentiale au produs modificari la nivelul albiilor (cu distrugerea
micromorfologiei de albie) si versantilor prin crearea de nivele de baza locale. Barajul de
la aductiunea Topolog-Topologel a creat in amonte un lac cu o lungime de aproximativ
800 m, modificand amonte si aval morfologia albiei prin preluarea intregului debit al
acestora. Efectul preluarii prin aductiune a debitului hidrologic este evidentiat la nivelul
albiei pe ccia 1,5 km in aval.
Fig. nr. 9 Barajul existent, format la aductiunea Topolog-Topologel
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Consecintele pozitive si negative ale activitatii antropice asupra suportului

geomorfologic au rol dual in timp si spatiu deoarece interventiile externe de acest tip, la
nivelul sistemelor geomorfologice, creeaza dezechilibre finalizate prin forme de relief
derivate si implicit secundare, ce se suprapun celor naturale, determinand variatii
peisagistice locale
Fig. nr. 10 Albia raului Topolog, dupa aductiunea Topolog-Topologel
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Am facut aceasta paranteaza pentru a demonstra legatura intriseca intre

sistemele biologice si faptul ca actiunile exercitate asupra unui sistem au rezonanta si in
alte sisteme.
Reducerea sursei de apa, in cazul de fata, conduce implicit la un impact potential
asupra faunei si florei din zona. Dimensiunea impactului este insa cea care conteaza,
dar nu poate fi cuantificata in cadrul MEMORIULUI de PREZENTARE datorita
informatiilor relativ reduse, existente in aceasta etapa de analiza. Dupa efectuarea
STUDIULUI de EVALUARE ADECVATA care presupune inventariei faunei si florei
locale si a STUDIULUI de EVALUARE A IMPACTULUI care presupune cunatificarea
impactului prin metode de modelare specifice, vom putea avea, in final, imaginea
completa a dimensiunii impactului exercitat de aceasta investie ecosistemelor din zona.
De asemenea trebuie avut in vedere si beneficiile de mediu care ar rezulta din
punerea in opera a investitiei. Principalul beneficiu este asigurarea necesarului de
energie enectrica din zona limitrofa Salatrucu care ar fi fost obtinuta prin alte metode
cum ar fi arderea combustibililor conventionali (carbune, petrol, gaz natural). Prin
utilizarea combustibililor conventionali pentru producerea energiei s-ar produce o
poluare potentiala a atmosferei prin gaze de ardere si puberi, produsi poluanti ai
procesului de combustie.
Important in cazul de fata, pentru avizarea proiectului din punctul de vedere al
protectiei mediului, este necesar a se pune in balanta atat beneficiile produse de
investitie cat si posibilul impact potential negativ asupra mediului, atat cel din faza de
investitie cat si cel in faza de operare.
In contextul actual, pot fi subliniate urmatoarele avantaje principale ale
hidrocentralelor mici:
- sunt potrivite pentru cerinte mici de putere, descentralizate si pentru operatii externe
retelei principale;
- necesita retele de distributie de jaosa tensiune si, eventual, microretele subregionale;
- pot fi utilizate in proprietate privata in coproprietate sau proprietate comuna, cu un
necesar de forta de munca semi-calificat si cu administrare in coproprietate sau
individuala;
- perioada scurta de constructie cu materiale locale si utilizarea abilitatilor populatiei
din zona, pot avea un impact considerabil asupra calitatii vietii rurale;
- flexibilitatea lor, in special in ceea ce priveste adaptarea la incercari variabile in
functie de debitul afluent le face un component privilegiat in orice sistem energetic
integrat.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18.4. Impactul asupra solului

Sursele de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie sunt:
- emisii de poluanti provenite de la sursele fixe si mobile cu caracter dirijat sau
nedirijat;
- depozitarea necontrolata pe sol a materialelor de constructie, deseurilor si
ambalajelor acestora;
- scurgeri accidentale de combustibili provenite de la autovehiculele si utilajele folosite
la organizarea de santier;
- scurgeri accidentale de ape uzate menajere provenite la fosele septice respectiv
sistemul interior de canalizare;
- scurgerea accidentala a produselor petroliere din cisternele auto de stoc.
- antrenarea si transportul de catre apa pluviala a materialului excavat si stocat
necorespunzator.
Impactul asupra solului si subsolului se face simtit si prin activitati antropice precum:
- defrisari si decopertari;
- refaceri de maluri;
Sursele de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare a investiei sunt:
- depozitarea necontrolata a deseurilor
- scurgeri accidentale de ape uzate menajere provenite la fosele septice respectiv
sistemul interior de canalizare;
Dimensiunea impactului va fi cuantificata in cadrul studiului de evaluare a impactului asupra
mediului (daca va fi solicitat de autoritatea competenta de protectia mediului).
Fig nr. 11
Depozitarea
necontrolata
a deseurilor
pe drumul
forestier
adiacent
raului
Topolog,
2011
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18.5. Impactul asupra folosintelor

Investitia nu va genera impact negativ asupra folosintelor.
3.18.6. Impactul asupra bunurilor materiale
Investitia nu va genera impact negativ asupra bunurilor materiale.
3.18.7.
Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
Impactul asupra calitatii apei

Investitia propusa nu influenteaza regimul calitativ al apei din raul Topolog si
Topologel. Apa este preluata prin intermediul prizelor de apa, dirijata prin
conducte pana la turbine si evacuata in aval fara modificarea parametrilor de
calitate.
Este obligatorie in perioada de constuctie a obiectivelor specifice investiei, in
special pe perioada executiei sapaturilor si terasamentelor ce afecteaza albia
minora, nivelul turbiditatilor sa fie redus la minim.
Impactul asupra regimului cantitativ al apei
Este obligatorie asigurarea debitului de servitute a cursului de apa si restitutia
integrala a apei fara modificarea calitatii ei din sectiunea de prelevare, fapt
precizat si in documentatia de gospodarire a apelor.
Captarea va fi echipata cu senzor de ultrasunete pentru masurarea debitelor apa
uzinate prin metoda indirecta. Apele evacuate se vor masura prin debitele de la
turbine si prin automatizarea microhidrocentralei.
Conform Legii Apelor (Legea 107/1996, cu modificarile si completarile
ulterioare):
Debitul de servitute este definit ca fiind debitul minim necesar a fi lasat
permanent intr-o sectiune pe un curs de apa, in aval de o lucrare de
barare, format din debitul salubru si debitul minim necesar utilizatorilor
de apa din aval.
Debitul salubru este definit ca fiind debitul minim necesar intr-o
sectiune, pe un curs de apa, pentru asigurarea conditiilor naturale de
viata ale ecosistemelor acvatice existente.
S.C. AQUA INVEST SRL, a intocmit pentru investitia de fata un STUDIU DE
SPECIALITATE PRIN CARE DOVEDESTE CA SOLUTIA TEHNICA PERMITE
EXPLOTAREA A CEL PUTIN 70% DIN POTENTIALUL CURSULUI DE APA CE
TRAVERSEAZA PERIMETRUL INCHIRIAT LOTURILE 1, 2 SI 3
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
LOTUL 1
Asigurarea debitului de servitute se face prin functionarea centralei la un debit in
care nivelul din camera de incarcare a prizei de apa se mentine constant pentru a avea un
debit minim de servitute corespunzator lui Q95%.
Debitul de servitude/salubru pentru sectiunile de calcul din bazinul hidrografic Topologel
Hmed
Qm
Fbh
2
3
[m]
[km ]
[m/s]
1
Topologel
1077.5mdMN
14.76
0.411
Luand in calcul debitul de servitute dat de I.N.H.G.A. (Institutul National de
Hidrologie si Gospodrire a Apelor) in studiul hidrologic pe cursul de ap Topologel, bazinul
hidrografic Olt, inregistrat cu nr. 2746 / 07.05.2010 rezulta o utilizare de 82.2 % din
potentialul hidroenergetic disponibil.
Nr.crt
Raul
Sectiunea
Fig. nr. 12. Curba de durata a debitelor zilnice
Turbina Pelton este confectionat din oteluri nalt aliate si prin constructie are
randamente ridicate de valorificare a potentialului hidroenergetic, n plus acestea nu
afecteaz calitatea apei turbinate.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
LOTUL 3 (mentiune Lotul 2 este la fel ca LOTUL1)

Asigurarea debitului de servitute se face prin functionarea centralei la un debit in
care nivelul din camera de incarcare a prizei de apa se mentine constant pentru a avea un
debit minim de servitute corespunzator lui Q95%.
Debitul de servitude/salubru pentru sectiunile de calcul din bazinul hidrografic Topologel
Nr.crt
Raul
Sectiunea
Topolog
1095
Fbh
[km2]
53.57
Hmed
[m]
1700
Qm
3
[m/s]
1.982
Luand in calcul debitul de servitute dat de I.N.H.G.A. (Institutul National de

Hidrologie si Gospodrire a Apelor) in studiul hidrologic pe cursul de ap Topologel, bazinul
hidrografic Olt, inregistrat cu nr. 2746 / 07.05.2010 rezulta o utilizare de 82.2 % din
potentialul hidroenergetic disponibil.
Fig. nr. 13. Curba de durata a debitelor zilnice
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Important de precizat este faptul ca, pe raul Topolog, in aval de sectiunile de

calcul exista o deirvatie pentru acumularea Vidraru, cu urmatoarele caracteristici:
An PIF: 1967;
L=7685 m;
Debit instalat: Qinstalat = 8,50 mc/s;
Debitul mediu derivat Qmediu derivat = 2,40 mc/s.
De mentinut ca toate sectiunile de calcul, inclusiv cea prevazuta pentru
amplasamentul centralei MHC (cota 970 MNS) si restitutia aferenta acesteia, se
afla in amonte de captarea pentru derivatia catre acumularea Vidraru.
In contextul in care noua amenajare pentru MHC nu prevede stocarea debitelor
necesare turbinarii, se poate considera ca existenta acesteia nu influenteaza
functionarea derivatiei pentru Vidraru.
3.18.8.
Impactul asupra calitatii aerului
Impactul asupra climei se face resimtit in faza organizarii de santier respectiv a

constructiei obiectivelor specifice investiei. In aceasta faza se genereaza in
atmosfera emisii din surse dirijate (controlate) cat si din surse nedirijate cum ar fi:
excavatoare, automacarale, buldoexcavatoare.
Investitia va realiza, prin specificul ei o reducere a emisiei potentiale de poluanti
ce ar putea fi generata prin arderea combustibililor fosili (gaz metan, carbune,
motorina), in instalatii de ardere generatoare de energie electrica (termocentrale).
Dimensiunea impactului va fi cuantificata in faza STUDIULUI de EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI cand se va realiza modelarea matematica a
emisiilor de poluanti in atmosfera provenite atat din surse dirijate cat si din surse
dirijate.
3.18.9. Impactul asupra climei

Investitia nu va exercita um impact negativ asupra climei.
Emisiile de poluanti sunt in general emisii cu caracter nedirijat, de importanta
redusa: surse mobile (excavatoare, automacarale, buldoexcavator, etc.), surse
fixe: rezervor carburanti (emisii evaporative si la umplere), generatoare, etc.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18.10. Impactul asupra zgomotelor si vibratiilor

Activitatile de constructie se caracterizeaza, in general, ca fiind surse generatoare de
zgomote si vibratii produse atat de actiunile propriu-zise de lucru, cat si de traficul
autovehiculelor mari care transporta materiale pentru constructie. Aceste activitati au insa
un caracter discontinuu, limitate numai pe perioada zilei.
Utilajele folosite sunt moderne, construite dupa ultimele standarde referitoare la
nivelul de zogomot si vibratii.
Important de precizat este faptul ca masurile de iminuare a zgomotului si vibratiilor
sunt in primul rand masuri organizatorice cum ar fi:
buna practica de mediu
a) Acest lucru presupune o mentenanta riguroasa si adecvata a echipamentelor de
lucru, derulata dupa un plan stabilit anterior si realizat in baza recomandarilor facute
de producator in cartea tehnica. Mentenanta este obligatorie deoarece deteriorarea
echipamentelor conduce implicit la o crestere a nivelului de zgomot produs.
b) Evitarea suprapunerii operatiilor generatoare de zgomot prin etapizarea activitatilor
specifice. Astfel, programul de lucru si circulatia autovehiculelor din zona se stabilesc
in asa fel incat nivelul de zgomot generat sa fie mentinut la un nivel minim.
c) Limitarea de viteza: viteza de deplasare a autovehiculelor in zona de constructie va fi
marcata prin indicatoare rutiere, respectandu-se viteza maxima impusa. Pentru
autovehiculele care tranziteaza zona (care participa la activitatea de constructie
propriu-zisa) este obligatorie efectuarea inspectiilor tehnice periodice, care sa
asigure ca autovehiculele sunt in stare buna de functionare.
In conditiile respectarii bunei practici de mediu referitoare la zgomot si vibratii se
considera ca activitatea de constructie respectiv activitatea specifica a societatii nu va
constitui sursa semnificativa de zgomot si vibratii.
3.18.11. Impactul asupra piesajului si mediului vizual
Zona aferenta organizariilor de santier va fi afectata prin decopertari si defrisari.
Ca urmare a implementarii proiectului se va realiza o reducere a cantitatii de apa
din rau fapt ce creaza un aspect dezolant al albiei acestuia, influentad negativ
sub aspect vizual persoanele care tranziteaza zona.
3.18.12. Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor
intre aceste elemente
Nu este cazul
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18.13. Extinderea impactului

Proiectul intra sub incidenta Hotarrii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, fiind ncadrat n anexa
nr. 2 (lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea evaluarii impactului
asupra mediului), la pct. 3 h instalatii pentru producerea energiei hidroelectrice;
decizia supunerii acestui proiect EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
apartine in acest caz autoritatii publice pentru protectia mediului care decide, pe baza
unei examinari de la caz la caz, cu luarea in consideratie a informatiilor furnizate de
catre titular, daca proiectul Amenajare hidroenergetica Topolog-Topologel se supune
evaluarii impactului asupra mediului. Criteriile luate in considerare sunt mentionate in
HG 445/2009 in anexa nr. 3 si anume:
1. Caracteristicile proiectelor;
La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau n considerare urmtoarele aspecte:
a) mrimea proiectului;
b) cumularea cu alte proiecte;
c) utilizarea resurselor naturale;
d) producia de deeuri;
e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul i alte surse de disconfort;
f) riscul de accident, inndu-se seama n special de substanele i de tehnologiile
utilizate.
2. Localizarea proiectelor
Se ia n considerare sensibilitatea mediului n zona geografic posibil a fi afectat de
proiect, avndu-se n vedere n special:
2.1. utilizarea existent a terenului;
2.2. relativa abunden a resurselor naturale din zon, calitatea i capacitatea
regenerativ a acestora;
2.3. capacitatea de absorbie a mediului, cu atenie deosebit pentru:
a) zonele umede;
b) zonele costiere;
c) zonele montane i cele mpdurite;
d) parcurile i rezervaiile naturale;
e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaia n vigoare, cum sunt:
zone de protecie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale i bazine
piscicole amenajate etc.;
f) zonele de protecie special, mai ales cele desemnate prin Ordonana de
urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i
completrile ulterioare, zonele prevzute prin Legea nr. 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a zone protejate, zonele de protecie instituite conform prevederilor Legii apelor
nr. 107/1996, cu modificrile i completrile ulterioare, i Hotrrea
Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic;
g) ariile n care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaie au
fost deja depite;
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
h) ariile dens populate;

i) peisajele cu semnificaie istoric, cultural i arheologic.
3. Caracteristicile impactului potenial
Se iau n considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, n raport cu criteriile
stabilite la pct. 1 i 2, cu accent deosebit pe:
a) extinderea impactului: aria geografic i numrul persoanelor afectate;
b) natura transfrontier a impactului;
c) mrimea i complexitatea impactului;
d) probabilitatea impactului;
e) durata, frecvena i reversibilitatea impactului.
Din punctul de vedere al evaluatorului impactul asupra mediului nu poate fi evaluat in
aceasta faza (MEMORIU de PREZENTARE) informatiile aflate la dispozitia sa fiind
insuficiente pentru intocmirea matricei de impact asupra mediului. Extinderea impactului,
magnitudine acestuia, probablitatea, durata, pot fi determinate prin STUDIUL de
EVALUARE a IMPACTULUI asupra MEDIULUI respectiv STUDIUL de EVALUARE
ADECVATA, luand in calcul speciile protejate din zona si efectuand modelari
matematice ale impactului.
Este necesar de a face o precizare referitor la pct. 1 b cumularea cu alte proiecte :
in acest moment in Romania, pe majoritatea raurilor de munte sunt fie in faza de proiect
fie realizate MHC-uri. Pe raul Topolog mai exista si alte amenajari hidroenergetice cum
ar fi hidrocentrala de la Vadul Frumos (S.C. ENERGY HOLDING SRL) si in curs de
avizare in partea superioara a acestuia (spre izvoare).
Nu trebuie neglijat defrisarile masive realizate pe versantul stang al raului Topolog
(pe directia de mers catre izvoare) care afecteaza negativ vizual si functional
ecosistemele din zona.
Toti acesti factori pot induce un impact potential cumulat care rezoneaza, cu efecte
negative in toate ecosistemele din zona.
In Raportul de mediu privind Strategia Energetica a Romaniei pentru perioada 20072020, actualizata pentru perioada 2011-2020, elaborat de EPC se specifica
urmatoarele:
In urma analizrii datelor puse la dispoziie de MMP, n prezent un numr de 411
MHC-uri se afl n diferite faze de proiectare/avizare i construcie, iar aproximativ un
sfert dintre acestea (108) sunt propuse a fi realizate n interiorul sau imediata vecintate
a siturilor Natura 2000.
Ca urmare a construirii de microhidrocentrale, din reeaua hidrografic a Romniei
poate fi afectat un numr de 238 ruri, dintre care 175 ruri intersecteaz SCI i 103
SPA.
Din totalul de 382 de SCI-uri de pe teritoriul Romniei, 114 pot fi afectate de lucrrile
ce urmeaz a fi executate pe cursurile rurilor care se regsesc n interiorul sau
vecintatea acestor arii naturale protejate. Lucrrile de construcie a acestor
microhidrocentrale precum i funcionarea acestora pot afecta habitatele i speciile
pentru a cror conservare au fost desemnate siturile de importan comunitar. Cnd
facem aceast afirmaie avem n vedere att amplasarea MHC-urilor n interiorul siturilor
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Natura 2000 ct i pe cursurile de ap n aval de limita siturilor, ambele situaii fiind

generatoare de poteniale efecte negative asupra ariilor naturale protejate (prin
modificarea habitatelor naturale, prin modificri ale debitului, prin alterarea conectivitii
longitudinale, etc).
n analiza potenialelor efecte asupra siturilor Natura 2000 ale construciei de
microhidroncetrale, suntem n primul rnd preocupai de speciile de peti strict protejate.
In apele raurilor din cele 114 SCI-uri identificate ca putand fi afectate de constructia
MHC, traiesc 15 specii de peti protejate conform Anexei II din Directiva Habitate,
respectiv: Aspius aspius, Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi,
Eudontomyzon mariae, Eudontomyzon vladykovi, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri,
Gobio uranoscopus, Hucho hucho, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus,
Sabanejewia aurata, Umbra krameri, Zingel streber
Pentru a ncerca o cuantificare a efectelor poteniale asupra speciilor de peti strict
protejate din siturile de importan comunitar am apelat la informaiile continute in
formularele standard Natura 2000, in lipsa unor date detaliate privind prezena acestor
specii n rurile vizate de construcia MHC-urilor. Desigur, aceast limitare ne impiedica
sa formulm concluzii tranante privind efectele negative ale construciei MHC-urilor,
atta timp ct nu avem certitudinea ca speciile enumerate mai sus se regasesc pe
cursurile de apa vizate, ci doar au fost menionate pentru ntreg teritoriul sitului de
importana comunitara.
Trebuie facuta precizarea ca nu doar speciile de peti pot fi afectate de construcia
MHC-urilor (si mai ales de aglomerarea acestora). Intregul ecosistem lotic precum si
cele ripariene pot suferi modificari (in unele cazuri pe termen lung sau chiar ireversibile)
ca urmare a modificarii regimului hidrologic, al lucrarilor de construcie sau pur si simplu
a antropizarii zonelor de amplasare a acestor obiective.
3.18.14. Magnitudinea si complexitatea impactului
STUDIUL de EVALUARE a IMPACTULUI asupra MEDIULUI va reliefa extinderea
impactului produs de investiei, fiind prematur sa facem o evaluare in aceasta faza, in
lipsa informatiilor existente in acest moment.
3.18.15. Probabilitatea impactului
Impactul potential asupra mediului se va exercita atat in faza de constructie cat si in
faza de operare a instalatiei. Impactul este diferit: in faza de constructie se apreciaza un
impact potential mai mare decat in faza de operare dar de scurta durata (pe perioada
realizarii obiectivelor prevazute prin proiect) spre deosebire de impactul potential din
faza de operare care este de mai mica durata dar se intinde pe o perioada mai mare in
timp.
STUDIUL de EVALUARE a IMPACTULUI asupra MEDIULUI va reliefa probabilitatea
de producere a impactului generat de punerea in opera si de functionarea investiei, fiind
prematur sa facem o evaluare in aceasta faza.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.18.16. Durata, frecventa si reversibilitatea impactului

STUDIUL de EVALUARE a IMPACTULUI asupra MEDIULUI va reliefa durata,
frecventa si reversibilitatea a impactului generat de punerea in opera si de functionarea
investiei.
3.18.17. Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ
asupra mediului
Se vor detalia in cadrul Studiului de evaluare a impactului asupra mediului
3.18.18. Natura transfrontaliera a impactului
Nu este cazul
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
IV.
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA si DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR

4.1.1. Faza organizare santier
Este obligatorie in perioada de constructie a obiectivelor specifice investiei, in special
pe perioada executiei sapaturilor si terasamentelor ce afecteaza albia minora, nivelul
turbiditatilor sa fie redus la minim.
Organizarile de santier vor fi dotate cu toalete ecologice.
Evacuarea apelor uzate provenite din igienizarea personalului (dusuri) se va
realizeaza in fose septice (cate una pentru fiecare organizare de santier) cu capacitatea de
3 mc/fiecare.
Din cadrul investiei vor rezulta:
Ape uzate menajere (de la grupurile sanitare, dusuri, amplasate in incinta
containerelor din cadrul organizarilor de santier)
Ape uzate meteorice (pluviale).
Conform informatiilor furnizate de beneficiar, in faza de realizare a investitiei vor
lucra aprox 50 persoane.
4.1.2. Faza operare

In faza de operare va fi angajata o persoana de supraveghere, rezulta 3
schimburi+1CO = 4 persoane.
Din cadrul investiei vor rezulta:
Ape uzate menajere (de la grupurile sanitare)
Ape uzate meteorice (pluviale).
Concluzie:
In conditiile in care nu se efectueaza lucrari in albia minora a raurilor Topolog si
Topologel, nu se evacueaza apa uzata sau alte produse sau materiale, inclusiv
carburanti sau uleuri, in emisar natural, se estimeaza un impact nesemnificativ
asupra factorului de mediu apa. Studiul de evaluare a impactului ce urmeaza a fi
realizat (daca autoritatea comptenta de mediu il va considera necesar) va cuantifica
dimensiunea impactului pentru diferite situatii si, prin modelari matematice va crea
scenarii ale impactului potential.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Necesarul de apa
Necesarul de apa este asigurat din raul Topolog respectiv Topologel.
NECESARUL DE APA POTABILA SANITAR MENAJERA
Calculul necesarului de apa pentru fiecare organizare de santier:
Pentru determinarea debitelor caracteristice ale necesarului de apa s-a avut in
vedere modul de calcul precizat in STAS 1343/1-2006(Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale), STAS 1478/90 (Alimentarea cu apa la
constructii civile si industriale).
Necesarul de apa reprezinta suma cantitatilor de apa livrate tuturor utilizatorilor din
cadrul societatii.
Cerinta de apa este cantitatea de apa care trebuie prelevata dintr-o sursa pentru
satisfacerea necesarului (nevoilor) rational de apa ale utilizatorilor:
C = Kp x Ks x (Nm + Nteh + NRI)

In care:
C = cerinta de apa;
Nm = necesar de apa pentru consumul menajer;
Nteh = necesar de apa pentru consumul tehnologic;
NRI = necesar de apa pentru refacerea rezervei de incendiu;
Kp = coeficient care reprezinta suplimentarea cantitatilor de apa pentru acoperirea
pierderilor de apa in obiectele sistemului de apa;
Ks = coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de
alimentare cu apa: spalare rezervoare, spalare retea de distributie, etc.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Calculul necesarului de apa pentru consum menajer faza executie:

Regimul de functionare al folosintei de apa este continuu.
in care:
Qzi mediu debitul mediu zilnic [mc/zi]
MHC1+MHC2+MHC3:
N(i) numar total de salariati; N = 50 persoane, din care:
N1 = 50 persoane muncitori;
N2 = 0 persoane TESA
Qs (i) debit specific pentru nevoi potabile;
q1 = 60 l/om zi (grupa Iib procese tehnologice care au loc in conditii de
microclimat nefavorabil, cu temperatura scazuta de ex. munca in exterior);
q2 = 0 l/om zi (SR 1343-1:2006).
Qn zi mediu = (60 x 50) =3 mc/zi
1.000
Qn zi mediu = 3 mc/zi
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
In care:
Qzi max debit maxim zilnic [mc/zi]
kzi (i) coeficient de variatie zilnica: kzi = 1,50 (conf. tabelului 1 zone in care apa
se distribuie prin cismele amplasate pe strazi fara canalizare)
Q zi max = 3 mc/zi x 1,5 = 4,5 mc/zi
Q zi max = 4,5 mc/zi
Qn zi minim = 75% x Qn zi mediu [mc/zi]
Qn zi minim = 75% x 3 = 2,25 mc/zi
Qn zi minim = 2,25 mc/zi
Kor (i) coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorii
consumului zilnic fata de medie; este adimensional; kor = 2,88 (pag. 9, nota 5)
Qorar max= 0,54 mc/h
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Tabel nr. 10
Totalul necesarului de apa sanitar menajera
Debite
l/s
mc/h
mc/zi
Qn zi minim
2,25
Qn zi mediu
3,00
Qn zi maxim
4,50
Qn orar maxim
0,15
0,54
Obs. S-au avut in vedere in medie 30,4 zile lucratoare/luna
mc/luna
68,40
91,20
136,80
-
mc/an
-
Pierderi normate de apa in retea: 2,5%
Tabel nr.11
Totalul corectat al necesarului de apa sanitar menajera (+ 2,5%)
Debite
Qn zi minim
Qn zi mediu
Qn zi maxim
Qn orar maxim
l/s
0,15
mc/h
0,55
mc/zi
2,31
3,08
4,61
-
mc/luna
70,11
93,48
140,22
-
In cadrul societatii apa potabila este folosita in scopuri menajere.
mc/an
-
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Calculul cerintei de apa:

La determinarea cerintei de apa s-a utilizat relatia de calcul care tine seama de
pierderile posibile in reteaua de distributie a apei:
Qs zi mediu = Ks x K p x Qn zi mediu (mc/zi)

in care:
Ks = coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiei
sistemului de alimentare cu apa si canalizare (Ks = 1,01);
Kp = coeficient supraunitar care tine seama de pierderile de apa in reteaua de
aductiune a distributiei de apa (Kp = 1,04).
Tabel nr.12
Totalul cerintei de apa
Debite
l/s
Qs zi minim
Qs zi mediu
Qs zi maxim
Qs orar maxim
0,16
mc/h
0,57
mc/zi
2,36
3,15
4,73
-
mc/luna
71,85
95,80
143,69
-
mc/an
-
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Calculul necesarului de apa pentru consum menajer faza operare:

Regimul de functionare al folosintei de apa este continuu.
in care:
Qzi mediu debitul mediu zilnic [mc/zi]
MHC1, MHC2, MHC3:
N(i) numar total de salariati; N = 4 persoane, din care:
N1 = 4 persoane muncitori;
N2 = 0 persoane TESA
Qs (i) debit specific pentru nevoi potabile;
q1 = 60 l/om zi (grupa Iib procese tehnologice care au loc in conditii de
microclimat nefavorabil, cu temperatura scazuta de ex. munca in exterior);
q2 = 0 l/om zi (SR 1343-1:2006).
MHC1, MHC2, MHC3:
Qn zi mediu = (60 x 4) = 0,24 mc/zi
1.000
Qn zi mediu pt 1 MHC = 0,24 mc/zi x 3 MHC-uri = 0,72 mc
Qn zi mediu pt 3 MHC = 0,72 mc (MHC1+MHC2+MHC3)
In care:
Qzi max debit maxim zilnic [mc/zi]
kzi (i) coeficient de variatie zilnica: kzi = 1,50 (conf. tabelului 1 zone in care apa
se distribuie prin cismele amplasate pe strazi fara canalizare)
Q zi max 1 MHC = 0,24 mc/zi x 1,5 = 0,36 mc/zi
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Q zi max 1 MHC = 0,36 mc/zi x 3 MHC-uri = 1,08 mc/zi (MHC1+MHC2+MHC3)

Q zi max 3 MHC-uri = 1,08 mc (MHC1+MHC2+MHC3)
Qn zi minim = 75% x Qn zi mediu [mc/zi]
Qn zi minim MHC1 = 75% x 0,24 = 0,18 mc/zi x 3 MHC-uri = 0,72 mc/zi
Qn zi minim pt 3 MHC-uri = 0,54 mc/zi (MHC1+MHC2+MHC3)
Kor (i) coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorii
consumului zilnic fata de medie; este adimensional; kor = 2,88 (pag. 9, nota 5)
Qorar max
1 MHC=
0,0216 mc/h x 3 MHC-uri = 0,065 mc/h
Qorar max
pt 3 MHC-uri =
0,065 mc/h (MHC1+MHC2+MHC3)
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Tabel nr.13
Totalul necesarului de apa sanitar menajera
Debite
l/s
mc/h
mc/zi
Qn zi minim
0,54
Qn zi mediu
0,72
Qn zi maxim
1,08
Qn orar maxim
0,018
0,0648
Obs. S-au avut in vedere in medie 30,4 zile lucratoare/luna
mc/luna
16,41
32,82
32,82
-
mc/an
196,92
262,80
393,84
-
Pierderi normate de apa in retea: 2,5%

Tabel nr.14
Totalul corectat al necesarului de apa sanitarmenajera (+2,5%)Debite
Qn zi minim
Qn zi mediu
Qn zi maxim
Qn orar maxim
l/s
0,00615
mc/h
0,022
mc/zi
0,185
0,246
0,37
-
mc/luna
5,61
7,48
11,21
-
mc/an
67,28
89,79
134,56
-
In cadrul societatii apa este folosita in scopuri menajere.
Calculul cerintei de apa:

La determinarea cerintei de apa s-a utilizat relatia de calcul care tine seama de
pierderile posibile in reteaua de distributie a apei:
Qs zi mediu = Ks x K p x Qn zi mediu (mc/zi)

in care:
Ks = coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiei
sistemului de alimentare cu apa si canalizare (Ks = 1,01);
Kp = coeficient supraunitar care tine seama de pierderile de apa in reteaua de
aductiune a distributiei de apa (Kp = 1,04).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Tabel nr.15
Totalul cerintei de apa
Debite
l/s
mc/h
Qn zi minim
Qn zi mediu
Qn zi maxim
Qn orar maxim
0,018
0,0648
mc/zi
0,57
0,76
1,13
-
mc/luna
17,24
34,47
34,47
-
mc/an
206,85
276,05
413,69
-
Apa de incendiu
Nu este cazul. Stingerea incendiilor se realizeaza prin intermediul stingatoarelor
portabile.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Canalizarea
Faza executie (organizare de santier)
Din cadrul organizarilor de santier vor rezulta numai ape menajere, provenite de la
grupurile sanitare deservite de muncitorii care lucreaza la organizarea de santier.
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se vor colecta prin
intermediul retelei interioare de canalizare si evacua, dirijat, la o fosa septica cu capacitatea
de 3 mc, care va fi construita pe amplasamentul organizarii de santier. Fosa septica va fi
evacuata prin vidanjare la umplere.
Debitele de ape uzate menajere care se evacueaza in reeaua interioara de
canalizare, Qu se calculeaza cu relaia:
Qu = 0,8 x QS
In care QS - debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim
si orar maxim )
Astfel :
Debitul zilnic mediu
Q uz zi med = 1,80 m3 /zi;
Debitul zilnic maxim
Quz zi max = 2,40 m3/zi;
Debitul orar maxim
Quz orar med = 0.432 m3/ h;
Apa pluviala este directionata la teren.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Faza operare (functionare)

In faza de operare a instalatiei hidroenergetice vor rezulta numai ape uzate
menajere provenite de la grupurile sanitare personalul de supraveghere (3 schimburi+1CO
= 4 persoane/1 MHC).
Aceste ape uzate vor fi colectate si evacuate intr-o fosa septica cu capacitatea de 3
mc (2 organizari de santier = 2 fose/3 mc).
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se vor colecta prin
intermediul retelei interioare de canalizare si evacua, dirijat, la o fosa septica cu capacitatea
de 3 mc, care va fi construita pe amplasamentul societatii. Fosa septica va fi evacuata prin
vidanjare la umplere.
Debitele de ape uzate menajere care se evacueaza in reeaua interioara de
canalizare, Qu se calculeaza cu relaia:
Qu = 0,8 x QS
In care QS-debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim si
orar maxim)
Astfel :
Debitul zilnic mediu
Q uz zi med = 0,432 m3 /zi;
Debitul zilnic maxim
Quz zi max = 0,58 m3/zi;
Debitul orar maxim
Quz orar med = 0.052 m3/ h;
Apa pluviala este directionata la teren.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
4.1.3. Faza functionare

Investitia propusa nu influenteaza regimul calitativ al apei din raul Topolog. Apa
este preluata prin intermediul prizelor de apa, dirijata prin conducte pana la turbine si
evacuata in aval fara modificarea parametrilor de calitate.
Beneficiarul investiei are obligatia asigurarii debitului de servitute a cursului de

apa si restitutia integrala a apei fara modificarea calitatii ei din sectiunea de prelevare,
fapt precizat si in documentatia de gospodarire a apelor.
Conform informatiilor puse la dispozitie de beneficiar amenajarea hidroenergetica

nu va afecta albia cursului de apa iar apele uzinate vor fi evacuate in aval de
microhidrocentrale, curate si fara incarcatura chimica sau biologica.
Sunt interzise lucrarile in albia cursului de apa si deteriorarea calitatii apelor.
Investia nu presupune acumularea de volume de apa sub forma barajelor de

acumulare.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
4.2. Protectia aerului

Emisiile in atmosfera sunt generate in acest caz numai din faza de constructie
a obiectivelor specifice investiei si sunt nule in faza de functionare a acesteia. Putem
spune, fara riscul de a gresi ca functionarea amenajarii hidroenergetice de pe raul
Topolog va determina in fapt, o reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera, care sar genera, TEORETIC, prin functionarea unor instalatii de producere a energiei
electrice similare cum ar fi termocentrale care utilizeaza combustibil solid, lichid sau
gazos pentru obtinerea energiei electrice necesare zonei. Pentru a dovedi acest
lucru, vom realiza, in continuare, o estimare a nivelului emisiilor TEORETICE ce ar
putea fi produse pentru obtinerea energeie electrice, prin arderea unor combustibili
conventionali.
A. Faza de constructie a obiectivului
In aceasta faza sunt generate in atmosfera emisii de poluanti (pulberi si gaze de
ardere) care au ca origine activitatea de activitatea de constructie propriu-zisa (manipularea
materialelor de constructie, autovehiculele care participa la desfasurarea activitatii)
respectiv buna functionare a organizarii de santier (generatoare de curent).
Sursele de emisie se impart in surse mobile autovehiculele care tranziteaza zona
si fixe - activitatea propriu-zisa de constructie si functionarea generatoarelor de curent.
Daca primele doua categorii de surse au un caracter nedirijat ultima categorie produce
emisii dirijate in atmosfera.
Trebuie mentionat faptul ca incalzirea containerelor in care va fi cazat personalul
muncitor se va realiza numai electric (conform informatiilor furnizate de beneficiar).
Avand in vedere zona sensibila in care vor fi amplasate organizarile de santier (SCI
0122 Muntii Fagaras), evaluatorul documentatiei tehnice de mediu recomanda, evitarea
folosirii instalatiilor de incalzire ce utilizeaza combustibil solid deoarece sursa de lemn ar
putea fi reprezentata de copacii cazuti si uscati din zona care constituie mediul de viata al
multor insecte protejate. Insecte precum Stephanopachys substriatus, Rosalia alpina
(croitorul fagului), Phryganophilus ruficollis, Familia Melandrydae, Osmoderma eremita
(carabus, gandacul hermit), Morimus funereus (croitorul cenusiu) traiesc si se reproduc in
scoarta arborilor morti, iar una din masurile de protectie constituie tocmai pastrarea acestor
arbori aflati in descompunere. Evident ca trebuie sa existe un plan de curatire selectiva a
copacilor cazuti din zona SCI 0122 Muntii Fagaras, insa acest lucru se va face numai de
catre autoritatile competente.
Poluantii rezultati sunt:
4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx) si pulberi provenite din functionarea
motoarelor autovehiculelor si generatoarelor de curent;
4 Pulberi din activitatea de manipulare a materialelor de constructie.
B. Faza de functionare
In acesta faza emisiile in atmosfera sunt nule.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.2.1. Incadrarea in legislatia de mediu

Pentru poluantii proveniti din surse de emisie nedirijate precum traficul auto
din incinta, manipulare materiale de constructie si agregate, legislatia de mediu in
vigoare nu prevede VLE.
Pentru generatoarele electrice alimentate cu motorina, folosite la producerea
energiei electrice in cadrul organizariilor de santier, Ord. 462/93, prevede urmatoarele
valori limita (prag de interventie)-Tabel nr. 2 (categoria focare alimentate cu
combustibil gazos).
Pentru focarele alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos aferente
termocentralelor (emisii TEORETICE ce s-ar produce, prin functionarea unor instalatii
energetice similare ca putere), Ord 462/93 prevede urmatoarele valori limita (prag de
interventie) Tabel nr. 2. Mentiune: Ord 756/97 reprezinta pragurile de alerta 70% din
pragul de interventie Tabel nr. 2.
Tabel nr.16
Substanta
U.M.
V.L.E.
Ordin 462/93 (prag
de inteventie)
Focare alimentate cu combustibil solid

mg/Nmc
Pulberi (PST)
100
mg/Nmc
Monoxid de carbon (CO)
250
mg/Nmc
Oxizi de sulf (exprimati in SO2)
2000
mg/Nmc
Oxizi de azot (exprimati in NO2)
500
Subst. organice (exprimate in
mg/Nmc
50
Ctotal)
Marime de referina:
35
35
119
1190
315
valorile limita se raporteaza la un coninut in O2 al efluenilor gazosi de 3 % in volum.
Putere termica < 100 MW/t.

Focare alimentate cu combustibil gazos
mg/Nmc
Pulberi (PST)
5
mg/Nmc
100
mg/Nmc
35
mg/Nmc
350
Marime de referina:
70
175
1400
350

Focare alimentate cu combustibil lichid
mg/Nmc
Pulberi (PST)
50
mg/Nmc
170
mg/Nmc
1700
mg/Nmc
450
Marime de referina:
Prag alerta
Ordin 756/97
3,5
70
24,5
245
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.2.2. Nivelul estimat al emisiilor de poluanti

Estimarea emisiilor de poluanti pe baza factorilor de emisie, conform:
Metodologiei OMS 1993 Evaluarea nivelului de poluare a apei, aerului si
solului;
A.P. 42 E.P.A. Factori de emisie (editia a V-a, vol I).
- cap. 1, pct 1.2. Anthracite coal combustion
- cap. 1, pct 1.3. Fuel oil combustion
- cap. 1, pct 1.4. Natural gas combustion
- cap. 3, pct 3.3. Gasoline and Diesel Industrial Engines
- cap 13, pct 13.2.4. Aggregate handling and storage piles
- cap 13, pct 13.2.2. Unpaved Roads
3.2.1.1. Date de lucru
Activitatea de constructie a obiectivelor specifice investiei va fi structurata pe pe 2
organizari de santier.
Energia electrica necesara functionarii consumatorilor din cadrul organizarilor de
santier va fi asigurata prin intermediul generatoarelor de curent electric (cate unul pentru
fiecare punct de lucru), alimentate cu banzina.
3.2.1.1.1. Emisii provenite din procesul de manevrarea molozului
Pentru calculul emisiilor de poluanti s-a luat in calcul urmatorul volum de material
excavat:
I. Santurile de pozare a conductei (informatii furnizate de beneficiar):
a. Topolog: adancime sant 1300 mm si latime sant 1145 mm; Lungime=5111 m;
Volum: 7.607,72 mc
b. Topologel 1: adancime sant 600 mm si latime sant 750 mm; Lungime=1139 m;
Volum: 512,55 mc
c. Topologel2: adancime sant 700 mm si latime sant 850 mm; Lungime=1937 m;
Volum: 1152,52 mc
TOTAL VOLUM EXCAVAT SANTURI: 9.272,79 mc
II. Obiectivele investitie (centrale si prize de aductiune)
<2000 mc
Densitate (aprox.) moloz, etc: 1,4 kg/dmc
Rezulta o cantitate de material manipulat (moloz, arocamente, pietris, etc) de
32166,302 t santuri si 2800 t obiective investitie.
Nota: in realitate volumul de material manipulat este posibil sa fie mult mai mic, in cazul
de fata luandu-se in calcul situatia cea mai defavorabila din punct de vedere mediu
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.2.1.1.2.1. Emisii gaze de ardere provenite din functionarea utilajelor si

autovehiculelor folosite la activitatea de constructie
Cantitatea de poluanti emisa din surse mobile a fost estimata in baza metodologiei
OMS 1993, Evaluarea surselor de poluare a aerului (considerata a fi elocventa in acest
caz).
Nivelul emisiilor de poluanti produs de arderea motorinei depinde de mai multi
factori:
- tipul de motor;
- regimul de functionare;
- distanta parcursa in incinta;
- timpii de deplasare si manevre;
- tipul de carburant;
- consumul de carburant;
- capacitatea motorului, tonaj;
- regim de functionare;
- frecventa trafic
Categorii : camioane > 16 t ; vehicule pe motorina < 3,5 t si 3,5-16 t
Conditii : trafic urban ;
Densitate motorina : 820 kg/mc conform PETROM.
3.2.1.1.2. Emisii de pulberi provenite din tranzitarea zonei de santier
Utilajele folosite in activitatea de constructie, care tranziteaza sau isi desfasoara
activitatea in zona de lucru pot produce emisii de pulberi in suspensie prin antrenarea
prafului de catre rotile acestora.
3.2.1.1.4. Emisii de poluanti (gaze de ardere si pulberi) din procesul de combustie al
combustibilului conventional (carbune, gaz metan, motorina) la instalatiile de producere a
curentului electric de tipul termocentralelor
Gaz metan: 343,43 mc/h
Motorina: 286,19 kg/h
Carbune (antracit): 364,90 kg/h
3.2.1.1.6. Emisii de poluanti rezultate din functionarea generatoarelor de curent.
Se vor utiliza in total 2 generatoare de curent de 4,5 kW (cate unul pentru fiecare
organizare de santier). Aceste vor functiona cu benzina (consum 10 l/24 ore).
Avand in vedere faptul ca organizarile de santier sunt separate spatial una de
cealalta prin functionarea generatoarelor se va produce o emisie de poluanti dispersata pe
o suprafata mare ceea ce conduce la un impact asupra mediului mult mai diminuat decat in
cazul amplasarii lor in aceeasi locatie..
3.2.1.1.7. Emisii provenite din stocarea motorinei
Motorina necesara functionarii utilajelor folosite in cadrul organizarii de santier este
adusa pe amplasament si stocata intr-o cisterna cu capacitatea de 20 t si avand urmatorii
parametrii: lungime 9 m si diametru 2 m.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.2.1.2. Cuantificarea emisiilor de poluanti in atmosfera

3.2.1.2.1. Surse de emisie dirijata: instalatii de ardere concepute in scopul producerii
energiei electrice similare cu cea propusa insa utilizand combustibili conventionali
(emisie teoretica instalatii similare)
Conform documentatiei tehnice de specialitate, pentru asigurarea energiei electrice
in zona Salatrucu si invecinata acesteia, s-a prevazut o amenajare hidroenergetica pe raul
Topolog, cuprinzand patru hidrocentrale de mica putere, totalizand 4,687 MW, astfel: C1:
0,607 MW, C2: 0,702 MW; C3: 3,378 MW.
In vederea calcularii nivelului estimat al emisiilor de poluanti emis in atmosfera de
acesta sursa teoretica trebuie stabilit consumul maxim de combustibil al instalatiei de
combustie. Acesta este determinat functie de puterea calorifica a combustibilului folosit si
puterea instalatiei de ardere.
Gaz metan: 8500 kcal/mc
Motorina: 10200 kcal/kg
Carbune (antracit): 8.000 kcal/kg
Rezulta urmatoarele consumuri orare de combustibili:
Gaz metan: 474,13 mc/h
Motorina: 395,10 kg/h
Carbune (antracit): 503,77 kg/h
In vederea estimarii nivelului maxim al emisiilor de poluanti s-a luat in calcul puterea
maxima instalata a termocentralei, acesta constituind worse care (situatia cea mai
defavorabila=emisie maxima) si metodologia AP 42-EPA, vol I, cap. 1, pct 1.4. Natural
gas combustion (mentionata si mai sus).
Generalitati referitoare la procesul de combustie al gazului metan in instalatiile de

ardere.
Conform AP 42-EPA, Natural gas combustion, din procesul de combustie al
gazului metan rezulta pulberi, gaze de ardere (Nox, CO, N2O, SO2, COV)si gaze cu efect
de sera precum CH4 si CO2.
Oxizii de azot (NOx) se formeaza in baza a trei mecanisme diferite. Principalul
mecanism de formare a oxizilor de azot este cel termic (NOx termic). Mecanismul de
formare a Nox termic apare ca urmare a disocierii termice si reactiei dintre moleculele de
azot (N2) si oxigen (O2) prezente in atmosfera de combustie. Majoritatea NOx format in
baza mecanismului mai sus mentionat se produce in zona apropriata arzatorului. Formarea
Nox termic este influentata de trei factori: concentratia de oxigen, temperatura de varf si
timpul de expunere la temperatura de varf. Daca acesti factori cresc si emisia de NOx
creste.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Al doilea mecanism de formare al NOx numit NOx prompt apare ca urmare a

reactiilor initiale care apar in focar intre azot si radicalii de hidrocarburi din combustibil
Prompt NOx apare ca urmare a reactiilor produse in flacara si este de regula neglijabil,
cantitativ cu NOx termic. Poate deveni insa important cantitativ in arzatoarele cu emisie de
NOx scazut.
Al treilea mecanism de formare a NOx este numit NOx din combustibil si apare ca
urmare a reactiilor dintre azotul existent in combustibil cu oxigenul.
Monoxidul de carbon (CO) nivelul emisiei de monoxid de carbon depinde exclusiv
de eficienta combustiei gazului metan. Boilerele care nu sunt reglate genereaza o emisie
mai mare de monoxid de carbon.
Compusii organici volatili (COV): nivelul emisiei de compusi organici volatili depinde
de asemenea de eficienta combustiei gazului metan in boiler. Instalatiile de arder
enereglate genereaza emisii sporite.
Oxizii de sulf (SO2): nivelul emisiei de oxizi de sulf este direct dependenta de
continutul in sulf al gazului metan care este in general mic. Prin urmare niveul emisiei de
SO2 este general scazut. In acele mai multe cazuri companiile furnizoare de gaz metan
introduc odorizanti in gazul metan (mercaptani) pentru a se identifica scurgerile accdientale
de gaz. Acestia contin compusi ai sulfului care genereaza in emisie mici cantitati de SO2.
Pulberile deoarece gazul metan este un combustibil gazos emisia de pulberi
provenite din arderea gazului metan este, in general, scazuta. Pulberile rezultate au un
diametru sub 1 micron si sunt pulberi filtrabile si sedimentabile. Cresterea nivelului emisiei
de pulberi poate avea originea intr-o ardere ineficienta unde raportul combustibil-aer este
nesatisfacator sau din probleme de mentenanta.
Gazele de sera: CO2, CH4 si N2O sunt de asemenea produse prin combustia gazului
metan. In instalatiile de ardere bine reglate aproape tot carbonul din combustibil (99,9%)
este transformat. In timpul combustiei, in CO2. Aceasta conversie este independenta de
tipul instalatiei de ardere. Carbonul din combustibil care ramane netransformat in CO2 se
transforma in CH4, CO si COV, ca urmare a combustiei incomplete. Masuratorile efectuate
au dovedit insa ca pana si in conditiile unei combustii ineficiente nivelul acestor poluanti
ramane totusi scazut in comparatie cu nivelul CO2.
Formarea N2O, in timpul procesului de combustie este afectata de 2 factori (2 zone
din camera de combustie). S-a constatat ca emisia de N2O este scazuta atunci cand
temperatura in focar este mentinuta ridicata (peste 14750F) si excesul de oxigen este
mentinut la minim (sub <1%).
Emisia de CH4 este ridicata in instalatiile care opereaza la temperatura scazuta in
focar sau cand combustia este imcompleta cum ar fi la pornirea si la oprirea instalatiilor de
ardere.
In general, conditiile favorabile formarii N2O sunt favorabile si formarii de CH4.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti avand ca origine instalatii de ardere pentru

producerea energiei electrice
Combustibil conventional: gaz metan
Consum estimat (functie de cantitatea de energie generata): 474,13 mc/h
Parametrii (estimati) ai sursei de emisie: D=800 mm (R=400 mm); S=0,50 mp
Tiraj fortat (estimat): v = aprox. 4,5 m/s;
Defl = 8100 mc/h;
Nivelul emisiilor de poluanti avand ca sursa procesul de combustie al gazului metan
in instalatii de ardere pentru producerea energiei electrice
Tabel nr.17
Poluant
Debit masic (g/h)
Concentratii (mg/Nmc)
Pulberi in suspensie (PST)

14,41
1,78
4,55
0,56
212,10
262,23
637,23
78,67
COV
47,72
5,89
CO2
910.760
112.439,51
Nota: nivelul emisiei de N2O nu a mai fost calculata, acesta nefiind normat prin Ord 462/93.
Emisia in atmosfera de CO2 provenita din combustia gazului metan = 910 kg/h
Generalitati referitoare la procesul de combustie a motorinei in instalatiile de ardere.
Conform AP 42-EPA, FUEL OIL COMBUSTION, din procesul de combustie al
combustibililor lichizi rezulta pulberi, gaze de ardere (Nox, CO, SO2, compusi organici, urme
de elemente cum ar fi diverse metale) si gaze cu efect de sera precum CH4 si CO2.
Pulberile: sunt impartite in 2 categorii: filtrabile si sedimentabile.
Nivelul emisiei de ppulberi filtrabile depinde exclusiv de tipul de tipul combustibilului
ars. Combustia unor combustibili lichizi usori genereaza o emisie mai scazuta comparativ
cu arderea combustililor lichizi grei.
In general emisia de pulberi filtrabile depinde de eficienta procesului de combustie
precum si de continutul in cenusa din combustibil.
La combustibilii lichizi grei nivelul emisiei de pulberi depinde si de gradul de
incarcare al instalatiei de ardere.
Oxizii de sulf (SO2): nivelul emisiei de oxizi de sulf este direct dependenta de
continutul in sulf al combustibilului si nu depinde de tipul instalatiei de ardere, marimea
acesteia, design-ul arzatorului, etc. Cercetarile efectuate au dovedit ca, mai mult de 95%
din sulful din combustibilul lichid este convertit la SO2, 1-5 procente este oxidat mai departe
la SO3 si 1-3 procente este emis ca particule de sulf.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Oxizii de azot (NOx) formati prin procesul de combustie sunt NOx termic si NOx
combustibil. Prin oxizi de azot intelegem o combinatie intre NO si NO2.
Cercetarile efectuate au dovedita ca exista 4 factori care influenteaza formarea
oxizilor de azot in cazul combustiei combustibililor lichizi: temperatura de varf, concentratia
in azot a combustibilului, concentratia oxigenului si timpul de expunere la flacara. Astfel
cresterea temperaturii in flacara, a nivelului de oxigen, timpul crescut de stationare la
temperatura ridicata duce la o crestere a productiei de oxizi de azot.
de eficienta combustiei gazului metan. Boilerele care nu sunt reglate genereaza o emisie
mai mare de monoxid de carbon.
de asemenea de eficienta combustiei gazului metan in boiler. Instalatiile de ardere
nereglate genereaza emisii sporite.
Urme de elemente (metale): urme de elemente sunt emise in timpul procesului de
combustie. Metodologia AP 42 EPA indica aproximativ 189 tipuri diferite de poluanti
periculosi. Cantitatea acestora in emisie depinde de compozitia combustibilului folosit,
sistemul de alimentare al instalatiei de ardere si temperatura de combustie.
Gazele de sera: CO2, CH4 si N2O sunt de asemenea produse prin arderea
combustibilului lichid. In instalatiile de ardere bine reglate aproape tot carbonul din
combustibil (99,9%) este transformat. In timpul combustiei, in CO2. Aceasta conversie este
independenta de tipul instalatiei de ardere. Carbonul din combustibil care ramane
netransformat in CO2 se transforma in CH4, CO si COV, ca urmare a combustiei
incomplete. Masuratorile efectuate au dovedit insa ca pana si in conditiile unei combustii
ineficiente nivelul acestor poluanti ramane totusi scazut in comparatie cu nivelul CO2.
ardere.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti avand ca origine instalatii de ardere pentru

producerea energiei electrice
Combustibil conventional: motorina
Consum estimat (functie de cantitatea de energie generata): 395,10 kg/h
Defl = 8100 mc/h;
Nivelul emisiilor de poluanti avand ca sursa procesul de combustie a motorinei in
instalatii de ardere pentru producerea energiei electrice
Tabel nr.18
Poluant
TOC (compusi organici totali)
CO2
Debit masic (g/h)
115,64
318,00
1378,67
289,10
72,27
1.445.490
14,28
39,26
171,32
39,26
8,92
178.455,56
Emisia in atmosfera de CO2 provenita din combustia motorinei = 1,445 kg/h
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Generalitati referitoare la procesul de combustie carbunelui in instalatiile de ardere.

Conform AP 42-EPA, Bituminos and subbituminos coal combustion, din
procesul de combustie al carbunilor rezulta pulberi, gaze de ardere (NOx, CO, SO2,
compusi organici, gaze acide) si gaze cu efect de sera precum CH4 si CO2.
Pulberile: sunt impartite in 2 categorii: filtrabile si sedimentabile.
Compozitia si nivelul emisiilor de pulberi depinde de o multitudine de factori cum ar fi
configuratia boilerului, modul de operare, echipamentul de reducere a poluarii si
proprietatile carbunilor.
Emisiile necontrlate de pulberi includ cenusa din din combustia carbunelui precum si
carbonul nears rezultat din combustia incompleta.
Oxizii de sulf (SO2): in categoria oxizilor de sulf intra in pricipal dioxidul de sulf si in
cantitati mult mai mici trioxid de sulf si alti compusi ai sulfului cu oxigenul.
In medie aproximativ 95% din sulful existent in carbunii bituminosi va fi emis sub
forma de oxizi de sulf.
Oxizii de azot (NOx) : oxizii de azot emisi din procesul de combustie al carbunilor
contin in principal NO si NO2. Protoxidul de azot (N2O) este de asemenea emis din
procesul de combustie.
Formarea oxizilor de azot are la baza fixarea termica a azotului in flacara de
combustie si din oxidarea azotului legat din combustibil.
Masuratorile experimetale efectuate la formarea NOx termic au demonstrat ca,
concentratia NOx este dependenta exponential de temperatura si proportionala cu
concentratia azotului din flacara, radacina patrata a oxigenului din flacara si timpul de
stationare.
de eficienta combustiei. Boilerele care nu sunt reglate genereaza o emisie mai mare de
monoxid de carbon.
de asemenea de eficienta combustiei carbunelui in boiler. Instalatiile de ardere nereglate
genereaza emisii sporite.
Urme de elemente (metale): urme de elemente (metale) sunt emise in timpul
procesului de combustie. Concentratia fiecarui poluant emis este dependent de:
proprietatile fizice si chimice ale metalului in sine;
concentratia de metal din carbune;
conditiile de ardere;
tipul echipamentului de depoluare.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Gaze acide: in afara de emisiile de SO2 respectiv NOx, combustia carbunelui de

asemenea poate duce la emisii de clor si fluor, in principal sub forma acidului clorhidric si
acidului fluorhidric. O parte din clor si fluor esteabsorbit de cenusa din focar. Atat acidul
clorhidric cat si cel fluorhdirc sunt solubile in apa si pot fi retinute usor in scrubere umede.
Gazele de sera: CO2, CH4 si N2O sunt de asemenea produse prin arderea
combustibilului lichid. In instalatiile de ardere bine reglate aproape tot carbonul din
combustibil (99,9%) este transformat. In timpul combustiei, in CO2. Aceasta conversie este
independenta de tipul instalatiei de ardere. Carbonul din combustibil care ramane
netransformat in CO2 se transforma in CH4, CO si COV, ca urmare a combustiei
incomplete. Masuratorile efectuate au dovedit insa ca pana si in conditiile unei combustii
ineficiente nivelul acestor poluanti ramane totusi scazut in comparatie cu nivelul CO2.
ardere.
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti avand ca origine instalatii de ardere cu
carbune pentru producerea energiei electrice
Combustibil conventional: carbune
Consum estimat (functie de cantitatea de energie generata): 503,77 kg/h
Defl = 8100 mc/h;
Nivelul emisiilor de poluanti avand ca sursa procesul de combustie al carbunelui in
instalatii de ardere pentru producerea energiei electrice
Tabel nr.19
Poluant
Debit masic (g/h)

HCl
HF
* cazan de ardere cu carbune fin pulverizat in
carbune cu 4% cenusa -A=4)
10.075
1243,80
6700
827,18
3022,62
373,16
125,94
15,55
302,26
37,31
37,78
4,66
focar; baza uscata (PC fired; dry bottom;
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.2.1.2.2.Surse de emisie nedirijata: surse mobile

Societatea intentioneaza sa foloseasca urmatoarele tipuri de utilaje necesare in la
organizarile de santier:
Buldoexcavator (2 buc);
Excavatoare (6 buc);
Automacara (1 buc);
Motoarele sunt proiectate (conform prospectului producatorului) in conformitate cu
standardele stricte ale Comunitatii Europene (97/68 EC 2004/26/EC-EU Stage IIA)
referitoare la emisia gazelor de esapament.
Pentru transportul betoanelor necesare turnarii prizelor, hidrocentralelor si
aductiunilor (piloni de fixare) vor fi utilizate betoniere mobile cu capacitatea de 9 mc.
Necesar de beton (conform informatiilor furnizate de beneficiar): 4000 mc
Volum autobetoniera: 7 mc
Raportat la capacitatea betonierei de 7 mc vor fi aprox. 571 betoniere.
I. Pulberi provenite din traficul auto (pulberi antrenate de rotile autovehiculelor)
Cantitatea de pulberi rezultata din traficul auto in incinta organizarilor de santier a
fost estimata utilizand urmatoarea ecuatie indicata prin metodologia AP-42 EPA.
E = k(s/12)0,9(W/3)0,45
unde:
E factor de emisie ;
k baza factorului de emisie calculat in functie de marimea particulelor ; valoare = 1,5
s gradul de incarcare al suprafetei tranzitate ; valoare = 3
W greutatea medie a autovehicului ; valoare=buldoexcavator<12t, excavator-24-28t,
automacara 18-24 t
Tabele utilizate sunt: 13.2.2-2 (PM10); 13.2.2-3 (ecuatia 1 a);
a=0,9; b=0,45
Eincinta organizare santier = 0,81 g/km + 1,19 g/km + 1,109 g/km = 3,109 g/km
Cantitatea de pulberi rezultata din traficul auto in pe drumurile de acces la
organizarile de santier a fost estimata utilizand urmatoarea ecuatie indicata prin
metodologia AP-42 EPA.
k(s/12)a (s/30)d
E=
(M/0,5)c
unde:
E factor de emisie ;
k baza factorului de emisie calculat in functie de marimea particulelor ; valoare = 1,8
s gradul de incarcare al suprafetei tranzitate ; valoare = 3
W greutatea medie a autovehicului ; valoare=betoniere 30 t
M= umiditatea suprafetei (M=8-drumuri de munte, cu substrat umed)
Tabele utilizate sunt: 13.2.2-2 (PM10); 13.2.2-3 (ecuatia 1 a);
a=1; c=0,20; d=0,5
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Edrumurii publice = 0,081 g/km/betoniera

Nota: conversie din lb/VMT in g/VKT s-a facut utilizand urmatoarea relatie:
1 lb/VMT = 281.9 g/VKT).
Etotal: Eincinta organizare santier + Edrumurii publice = 3,19 g/km
II. Gaze de ardere provenite din functionarea utilajelor folosite la organizarea de
santier
Cantitatea de poluanti emisa din surse mobile a fost estimata in baza metodologiei
OMS 1993, Evaluarea surselor de poluare a aerului (considerata a fi elocventa in acest
caz).
Categorii : vehicule pe motorina < 3,5 t; 3,5-16 t; > 16 t (betoniera)
Conditii : trafic urban ;
Densitate motorina : 820 kg/mc conform PETROM.
Dupa efectuarea calculelor au rezultat urmatoarele valori :
Buldoexcavator (2 buc)
Consum carburant:
Tabel nr.20
10 l/h (8,20 kg)
Debit masic poluanti (g/h)

PST
SO2
NOx
CO
COV
35,26x2=70,52 82,00x2=164,00 451,00x2=902,00 229,60x2=459,20 98,40x2=196,80
Automacara (1 buc)
Consum carburant:
Tabel nr.21
PST
SO2
42,31
98,40
12 l/h (9,84 kg)
NOx
541,20
CO
275,52
COV
118,08
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Topolog-Topologel
Excavatoare (6 buc)
Consum carburant:
Tabel nr.22
PST
SO2
52,89x6=317,34 123x6=738,00
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
15 l/h (12,30 kg/h)
NOx
615x6=3960
CO
246x6=1476
COV
196,8x6=1180,80
Betoniera (5 buc se extimeaza a se lucra cu 5 betoniere concomitent deoarece

procesul de turnare trebuie sa fie continuu)
Consum carburant:
35 l/100 km (28,7 kg)
Tabel nr.23
Debit masic poluanti (g/100 km)
PST
SO2
123,41x5=617,05 287x5=1435,0
NOx
1435x5=7175,0
CO
574x5=2870,0
COV
459,2x5=2296,0
Centralizarea rezultatelor obtinute (cu exceptia betonierelor la care emisia este

raportata in g la 100 km)
Tabel nr.24
PST
SO2
429,96
1004,00
NOx
5403,2
CO
2210,72
COV
1495,68
3.2.1.2.3.Emisii de poluanti (pulberi) rezultate din procesul de manipulare al

agregatelor
Estimarea emisiilor de poluanti s-a realizat in baza metodologiei AP-42 EPA, cap
13.2.4 (Aggregate handling and storage piles), avand la baza urmatoarea ecuatie:
1.3
2,2
E = k (0,0016)
kg/Mg
1.4
M

2
unde
E = factor de emisie (kg/Mg)
k = marimea particulelor (unitate fara dimensiune)
U = viteza medie a vantului (m/s) = 6,7 m/s (vinteza vantului este ridicata in zona de munte)
M = continutul in umiditate al materialului manevrat (%) valoare = 4,8 material umed,
amplasat in aproprierea albiei raului Topolog
k = 0,35 (considerand o valoare medie a particulelor);
U = 6,7 m/s; M = 4,8%.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
E = 0,0007 kg/Mg material transferat

Rezulta o cantitate de material manipulat (moloz, arocamente, pietris, etc) de 32166,302 t
santuri si 2800 t obiective investitie.
Rezulta o emisie de 24,47 kg/proiect.
Aceasta cantitate este considerata foarte mica.
Mentionam faptul ca nivelul estimat al emisiilor poate sa difere in practica semnificativ,
functie de o multitudine de factori cum ar fi umiditatea agregatelor (cu cat acestea sunt mai
uscate emisia este mai mare), dimensiunea particulelor, modul de manipulare al
materialelor, etc.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.2.1.2.4. Emisii de poluanti rezultate din functionarea generatoarelor de curent

electric.
Estimarea emisiilor de poluanti in atmosfera s-a realizat in baza metatodologiei AP42 EPA, cap 3, pct.3.3. (Gasoline and Diesel Industrial Engines). Aceasta categorie
cuprinde o varietate mare de motoare alimentate cu benzina sau motorina si utilizate in
aplicatii industriale incluzand si activitatea de producere a curentului electric (generatoare
electrice).
Unitati de conversie:
4,5 kW = 6,035 hp (cp).
1 lb = 0,45359 kg
Paramentrii sursei de emisie:
H=1,5 m fata de sol
D= 50 mm (R=25 mm); S=0,0019 mp
Tiraj fortat: v= aprox. 15 m/s;
Defl = 102,6 mc/h;
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti
- combustie benzina in motoarele generatoarelor de curent electric
Tabel nr.25
Valori estimate
Substanta
Debit masic
(g/h)
1,973
12,01
Concentratia
(mg/mc)
19,23
117,06
Limite de concentratie
(mg/Nmc)
Focare alimentate cu
combustibil lichid, anexa II,
domeniul de aplicare pct. e
(producere de energie electrica)
V.L.E. Ordin
Prag alerta
462/93
Ordin 462/93
50
35
170
119
Pulberi
Oxid de carbon (CO)*
Oxizi de azot
30,11
293,47
450
315
(exprimati in NO2)
Oxizi de azot
1,600
15,59
1700
1190
(exprimati in SO2)
Aldehide
1,32
12,87
TOC
47,68
464,71**
*APDT 1494 engines, referince 3 AP-42 EPA Report on revision to 5th edition AP-42,
sectiunea 3.3.
** include emisiile evaporative, exhaustare, etc
Nota: nivelul estimat al emisiilor de poluanti este calculat pentru un generator electric (1
buc).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Cantitate de poluanti emisia pe toata durata proiectului:

Durata unei organizari de santier 3-4 luni (se ia in calcul durata maxima, considerandu-se
situatia cea mai dezavantajoasa).
Functionare: 24 h (situatia ce mai dezavantajoasa este functionarea continua; in practica
generatoarele vor mai avea si perioade de repaus);
Pulberi 5,760 kg x 4 buc generatoare = 23,04 kg;
Monoxid de carbon (CO): 35,07 kg x 4 buc generatoare =140,28 kg;
Oxizi de azot (exprimati in NO2): 87,92 kg x 4 buc generatoare = 351,68 kg;
Oxizi de sulf: 4,67 kg x 4 buc generatoare = 18,68 kg.
3.2.1.2.5. Emisii provenite din stocarea motorinei
Motorina necesara functionarii utilajelor folosite in cadrul organizarii de santier este
adusa pe amplasament si stocata intr-o cisterna cu capacitatea de 20 t si avand urmatorii
parametrii: lungime 9 m si diametru 2 m.
Din procesul de stocare respectiv alimentare cu motorina a utilajelor specifice
societatii rezulta emisii nedirijate sub forma de compusi organici volatili (COV) in atmosfera.
Nivelul emisiilor de COV s-a estimat in baza metodologiei AP 42 EPA, utilizand softul
recomandat de acestia TANKS vers. 4.09.d.
Rezultatele sunt centralizate in anexa nr. ..............
A rezultat o emisie totala/organizare de santier, de 0,02 lbs (9,07 g), considerata ca
fiind o emisie nesemnificativa.
Emisie totala/proiect: 9,07 g x 4 organizari de santier = 36,28 g.
Raportarea la legislatia de mediu in vigoare
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti emisi din sursa dirijata (generator
electric) se incadreaza in pragurile de interventie impuse prin Ord 462/93 si se
situeaza sub pragurile de alerta, conform Ord 756/1997, rezultant o poluare
nesemnificativa.
Pentru emisiile cu caracter nedirijat (surse mobile, manipulare materiale de
constructie si agregate) Ord 462/93 nu prevede VLE.
CONCLUZII CAP 3.2 PROTECTIA AERULUI
Nivelul estimat al emisiilor din sursa dirijata (generator electric) se incadreaza in VLE
impuse prin legislatia de mediu in vigoare (pragurile de alerta si interventie) si, prin
urmare, nu produc impact semnificativ asupra factorului de mediu.
Pentru sursele de emisie nedirijata ce pot apare in timpul punerii in opera constructiilor,
cum ar fi sursele mobile si manipularea materialelor de constructie putem spune ca
valorile estimate prin calcul sunt foarte mici, acest lucru datorandu-se in fapt dimensiunii
reduse a proiectului precum si sistemului constructiv simplu. Aceste emisii nu produc
impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGMOTELOR SI VIBRATIILOR

3.1. Generalitati
Zgomotul este definit ca amestec dizarmonic de vibratii cu intensitati si frecvente
diferite sau emisie de sunete cu vibratii neperiodice, de o anumita intensitate, ce produc
o senzatie dezagreabilla, jenanta si chiar agresiva.
Urechea umana sesizeaza vibratiile cu frecvente intre 16 Hz 20.000 Hz, avand
sensibilitate mai mare pentru domeniul 2.000 5.000 Hz.
Zgomotul poate determina consecinte negative asupra starii de sanatate a
oamenilor, precum: degradarea auzului, contractia arterelor, accleratia pulsului si a
ritmului respiratiei, diminuarea reflexelor. Urmare a efectelor mentionate, se marerste
riscul accidentelor de munca si al accidentelor de traseu.
Vibratiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca si zgomotele.
Ele sunt caracterizate prin marimi precum amplitudinea, frecventa, viteza si acceleratia.
Analog ca si nivelele de intensitate si tarie ale zgomotelor, s-au introdus si pentru
vibratii, nivelele de intensitate si tarie, numite pali.
Corpul uman poate fi supus la vibratii mecanice, nocivitatea vibratiilor depinzand
de caracteristicile lor, de zona de contact cu obiectul in vibratie (maini, picioare, etc) si
de durata de expunere.
Efectele zgomotelor si vibratiilor determina afectiuni ale sanatatii oamenilor, boala
de vibratii, functie de energie si directia lor de actiune. Boala de vibratii este provocata
de vibratii cu o gama de frecvente cuprinse intre 17 250 Hz.
Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor, al articulatiilor.
Pentru reducerea vibratiilor este necesara aplicarea urmatoarelor solutii:
Limitarea propagarii vibratiilor;
Limitarea timpului de expunere;
Utilizarea mijloacelor individuale de protectie.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Surse de zgomot si vibratii:

Manipulare materiale;
Activitatea propriu-zisa de constructie (decopertarea terenului, incarcatoare);
Utilaje adiacente excavatoare, automacara, buldoexcavator, generator,
compresor;
Traficul auto mai ales pe perioada derularii constructiei, etc.
3.2. Incadrarea in legislatia de mediu
STAS 10009/99 (Acustica urbana) nu contine prevederi exprese pentru

Parcurile Nationale ca zone protejate ci numai pentru zonele urbane.
3.3. Nivel zgomot, sursele de zgomot si vibratii

Activitatile de constructie se caracterizeaza, in general, ca fiind surse generatoare de
zgomote si vibratii produse atat de actiunile propriu-zise de lucru, cat si de traficul
autovehiculelor mari care transporta materiale pentru constructie. Aceste activitati au insa
un caracter discontinuu, limitate numai pe perioada zilei.
a. Nivelul de zgomot asociat cu diverse utilaje (la sursa) este:
2. Dezlocarea pamantului
- compactor 73-75 dB;
- incarcator frontal 73 83 dB;
3. Manipularea materialelor
- macara mobila 73-85 dB;
4. Utilaje stationare
- generator 73-83 dB;
- compresor 75-87 dB;
5. Echipament de impact
- ciocan pneumatic 85-95 dB;
b. Nivelul de zgomot echivalent la limita functionala a amplasamentului
poate fi calculat cu urmatoarea relatie:
L2 = L1 + 20 lg (r1/r2)
Unde:
L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursa (r1=1m).
L1=35 dB (A);
L2 = nivelul de zgomot la distanta r2 de sursa.
r2 = 10 m (distanta minima pana la limita incintei)
L2 = 15 dB (A)
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
3.4. Amenajarile si dotarile pentru protecia impotriva zgomotului si

vibraiilor
Utilajele folosite sunt moderne, construite dupa ultimele standarde referitoare la
nivelul de zogomot si vibratii.
Important de precizat este faptul ca masurile de iminuare a zgomotului si vibratiilor
sunt in primul rand masuri organizatorice cum ar fi:
buna practica de mediu
2. Acest lucru presupune o mentenanta riguroasa si adecvata a echipamentelor de
lucru, derulata dupa un plan stabilit anterior si realizat in baza recomandarilor facute
de producator in cartea tehnica. Mentenanta este obligatorie deoarece deteriorarea
echipamentelor conduce implicit la o crestere a nivelului de zgomot produs.
3. Evitarea suprapunerii operatiilor generatoare de zgomot prin etapizarea activitatilor
specifice. Astfel, programul de lucru si circulatia autovehiculelor din zona se stabilesc
in asa fel incat nivelul de zgomot generat sa fie mentinut la un nivel minim.
4. Limitarea de viteza: viteza de deplasare a autovehiculelor in zona de constructie va fi
marcata prin indicatoare rutiere, respectandu-se viteza maxima impusa. Pentru
autovehiculele care tranziteaza zona (care participa la activitatea de constructie
propriu-zisa) este obligatorie efectuarea inspectiilor tehnice periodice, care sa
asigure ca autovehiculele sunt in stare buna de functionare.
Nu se vor folosi explozivibili fara autorizatie furnizata de organele competente. Fiind
vorba de zona protejata.nu se recomanda folosirea explozibililor.
CONCLUZII
In conditiile respectarii bunei practici de mediu referitoare la zgomot si vibratii se
considera ca activitatea de costructie respectiv activitatea specifica a societatii nu va
constitui sursa semnificativa de zgomot si vibratii.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
4. PROTECTIA IMPOTRIVA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Activitatea de organizare santier nu constituie sursa generatoare de radiatii si
nu polueaza radioactiv mediul inconjurator.
5. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Surse potentiale de poluare a solului si subsolului
- Depozitarea necontrolata a deseurilor;
- Scurgeri accidentale de produse petroliere;
- Circulatia autovehiculelor ce deservesc organizarea de santier.
Protectia solului si subsolului va fi asigurata prin:
Evacuarea ritmica a deseurilor de pe amplasament (societatea se obliga ca in inainte de
faza de incepere a activitatii de constructie dupa obtinerii finantarii sa incheie contract
de prestari servicii pentru eliminarea deseului inert provenit din activitatea de constructii
precum si a deseului menajer ce fa rezulta periodic de pe amplasament, ca urmare a
desfasurarii activitatii productive.
Evacuarea controlata a apelor uzate menajere, din cadrul fosei spetice, prin vidanjare, la
umplerea acesteia.
Concluzie
Prin respectarea regimului deseurilor, incluzand atat eliminarea ritmica cat
si depozitarea adecvata a acestora, precum si prin evacuarea controlata a apelor
uzate menajere, nu se va exercita un impact negativ semnificativ asupra factorilor
de mediu sol si subsol.
6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Influenta antropica asupra resurselor dintr-un anumit areal conduce, implicit la
influentarea ponderii populatiilor in acel real prin perturbarea relatiilor interspecifice din
cadrul sistemelor deschise, care reactioneaza prin schimb de substanta si energie cu
mediul inconjurator.
Sistemul ca unitate organizatorica a materiei poate fi definit ca un ansamblu de
elemente legate intre ele prin conexiuni intr-un intreg. Comportarea unui sistem ca un tot,
ca un intreg fata de sisteme inconjuratoare, rezulta din faptul ca legaturile si interactiunile
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
dintre elementele componente ale sistemului dat sunt mai tari, mai trainice decat
interactiunile cu sistemele inconjuratoare.
Relatiile trofice dintre specii sunt extrem de complexe si dificil de redat. In realitate
nici o specie nu este legata doar de o alta specie, ci direct si mai ales indirect este legata
de un numar de alte specii din ecosistem.
Toate speciile dintr-un ecosistem sunt interconectate intr-un fel sau altul, formand o
retea complexa de interdependenta, retea care nu este fixa, este elastica, cu legaturi
oscilante schimbatoare, dar stabila tocmai prin maleabilitatea ei si redundanta speciilor.
Reteaua trofica este structura fundamentala a oricarui ecosistem, ea asigurand intrarile de
energie in sistem, fluxul de energie prin sistem, recilarea substantelor, recum si, in buna
masura, mecanismele de autoreglare (N. Botnariuc Evolutia sistemelor biologice
supraindividuale).
Am facut aceasta paranteaza pentru a demonstra legatura intriseca intre sistemele
biologice si faptul ca actiunile exercitate asupra unui sistem au rezonanta si in alte sisteme.
Reducerea sursei de apa, in cazul de fata, conduce implicit la un impact potential
asupra faunei si florei din zona. Dimensiunea impactului este insa cea care conteaza, dar
nu poate fi cuantificata in cadrul MEMORIULUI de PREZENTARE datorita informatiilor
relativ reduse, existente in aceasta etapa de analiza. Dupa efectuarea STUDIULUI de
EVALUARE ADECVATA care presupune inventariei faunei si florei locale si a STUDIULUI
de EVALUARE A IMPACTULUI care presupune cunatificarea impactului prin metode de
modelare specifice, vom putea avea, in final, imaginea completa a dimensiunii impactului
exercitat de aceasta investie ecosistemelor din zona.
De asemenea trebuie avut in vedere si beneficiile de mediu care ar rezulta din
punerea in opera a investitiei. Principalul beneficiu este asigurarea necesarului de energie
enectrica din zona limitrofa Salatrucu care ar fi fost obtinuta prin alte metode cum ar fi
arderea combustibililor conventionali (carbune, petrol, gaz natural). Prin utilizarea
combustibililor conventionali pentru producerea energiei s-ar produce o poluare potentiala
a atmosferei prin gaze de ardere si puberi, produsi poluanti ai procesului de combustie.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
In contextul actual, pot fi subliniate urmatoarele avantaje principale ale hidrocentralelor

mici:
- Sunt potrivite pentru cerinte mici de putere, descentralizate si pentru operatii externe
retelei principale;
- Necesita retele de distributie de jaosa tensiune si, eventual, microretele subregionale;
- Pot fi utilizate in proprietate privata in coproprietate sau proprietate comuna, cu un
necesar de forta de munca semi-calificat si cu administrare in coproprietate sau
individuala;
- Perioada scurta de constructie cu materiale locale si utilizarea abilitatilor populatiei
din zona, pot avea un impact considerabil asupra calitatii vietii rurale;
- Flexibilitatea lor, in special in ceea ce priveste adaptarea la incercari variabile in
functie de debitul afluent le face un component privilegiat in orice sistem energetic
integrat.
7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE

INTERES PUBLIC
In zona de amplasament a societatii nu sunt obiective de interes public.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

Faza organizare de santier
Din cadrul activitatii vor rezulta:
Material inert provenit din excavari (pamant, arocamente);
Deseuri menajere;
Deseuri metalice;
Uleiuri uzate;
Vopsele pe baza de rasini;
Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante
periculoase (cutii vopsea, recipiente ulei).
In continuare estimam urmatoarele cantitati de deseuri ce vor fi produse pe durata
constructiei
Tabel nr.26
Nr
crt
1
Cod deseu
conf.HG
856/2002
20 03 01
Denumire
Deseuri
municipale
amestecate
Cantitatea
t/an
4,50
Starea
fizica
Mod de depozitare
Solida
recipienti (pubele)
puse le dispozitie de
operatorul de
salubritate local
Volumul de deseuri a fost estimat in baza literaturii de specialitate care prevede
urmatoarea relatie de calcul:
Qmed zi = N x Imed x 0,001 t/zi, in care
Qmed zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajere
Imed = indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kg/cap/zi);
Imed = 0,6 kg/cap/zi
N = numarul de salariati
Qmed zi = 50 x 0,6 kg/cap/zi x 0,001 t/zi = 0,03 t/zi = 4,50 t/proiect.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Cantitati deseuri ce vor fi generate pe amplasament

in faza de constructie a investiei
Tabel nr.27
Nr
crt
1
Cod deseu
conf.HG
856/2002
17 05 04
17 04 07
13 02 05*
08 01 11*
15 01 10*
Denumire
Amestecuri de
deseuri inerte
(pamant si pietre)
Amestecuri
metalice
Uleiuri minerale
neclorinate de
motor, de
transmisie si de
ungere
Deseuri de vopsele
si lacuri cu continut
de solventi organici
sau alte substante
periculoase
Ambalaje care
contin reziduuri sau
sunt contaminate
cu substante
periculoase
Cantitatea
t/an
250-300
Starea
fizica
Mod de depozitare
Solida
recipienti pusi le
dispozitie de operatorul
de salubritate local
Colectate si eliminate
de pe amplasament
prin intermediul firmelor
autorizate
de pe amplasament
autorizate
cca.1-2
Solida
Cantitati
nesemnific
ative
Lichida
Cantitati
nesemnific
ative
Lichida
de pe amplasament
autorizate
Cantitati
nesemnific
ative
Solida
de pe amplasament
autorizate
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Faza operare (functionare)

Din cadrul activitatii vor rezulta:
Deseuri menajere;
Namoluri din fosele septice
Deseurile vor fi colectate si evacuate de pe amplasament, prin intermediul
societatilor autorizate, pe baza de contract de prestari servicii.
In continuare estimam urmatoarele cantitati de deseuri ce vor fi produse pe
amplasament.
Cantitati deseuri ce vor fi generate pe amplasament

in faza de operare (functionare)
Tabel nr.28
Nr
crt
1
Cod deseu
conf.HG
856/2002
20 03 01
Denumire
Deseuri municipale
amestecate
Cantitatea
t/an
0,876
Starea
fizica
Mod de depozitare
Solida
recipienti (pubele) puse

le dispozitie de
operatorul de
salubritate local
Din cadrul activitatii de constructie vor rezulta deseuri industriale inerte, namoluri de
la fosele septice conform tabelului de mai jos.
Tabel nr.29
Nr
crt
1
Cod deseu
conf.HG
856/2002
17 09 04
20 03 04
Denumire
Amestecuri de
deseuri de la
constructii si
demolari
Namoluri din fosele
septice
Cantitatea
t/an
250-300
<30 kg/an
Starea
fizica
Mod de depozitare
Solida
recipienti pusi le
dispozitie de operatorul
de salubritate local
Semiso
lid
Recipenti metalici
CONCLUZIE
Deseurile rezultate din cadrul activitatii de constructie respectiv functionare,
vor fi depozitate conform cu legislatiei de mediu si evacuate controlat pentru a nu
afecta calitatea factorilor de mediu.
Societatea va avea obligatia in momentul demararii activitatii de constructie sa
detina contracte pentru eliminarea deseurilor rezultate din activitatea de constructie
a obiectivelor specifice unitatii.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR si PREPARATELOR CHIMICE

PERICULOASE
Nu este cazul.
In cadrul societatii nu se vor utiliza substante toxice si periculoase atat in faza de
constructie cat si in faza de functionare.
V.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Se recomanda, pentru faza de operare, urmatoarele masuri de monitorizare:

Determinarea calitatii apei uzate la vidanjare, pentru a se dovedi incadrarea
indicatorilor de calitate in valorile impuse prin NTPA 002/2005 (apa uzata vidanjata
este evacuata in reteaua de canalizare oraseneasca).
VI.
JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN
LEGISLATIA COMUNITARA
Proiectul intra sub incidenta Hotarrii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, fiind incadrat in anexa
nr. 2, la pct. 3 h instalatii pentru producerea energiei hidroelectrice.
Proiectul propus intra sub incidenta art. 28 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare (ROSCI
00122- Muntii Fagaras).
Proiectul nu intra sub incidenta directivelor IPPC, SEVESO II, COV, LCP.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

7.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier
asigurarea utilitatilor (alimentare cu apa necesara pentru dusuri-din Topolog;
amplasarea fosei septice; alimentarea cu energie electrica);
amenajare platforme pentru materiale, utilaje;
amplasarea containerelor pentru cazarea personalului muncitor;
7.2.
Localizarea organizarii de santier
Lucrarile de constructie vor fi structurate pe doua etape.

In prima etapa vor functiona 2 organizari de santier care vor avea ca scop ridicarea
obiectivelor functionale ale investiei (prize, aductiuni, centrale).
In a doua etapa vor functiona alte doua organizari de santier cand se vor monta
echipame+ntele si se va face punerea in functiune.
7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier
Impactul asupra mediului este determinat de urmatoarele:
- defrisari si decopertari in zona de lucru;
- emisii de poluanti in atmosfera;
- emisii de ape uzate menajere in fosele septice.
7.4.
Surse de poluani si instalaii pentru reinerea, evacuarea si dispersia

poluanilor in mediu in timpul organizarii de santier
Au fost descrise pe larg la cap. 4.2. PROTECTIA AERULUI
7.5.
Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluani in mediu

Nu exista.
Sursele de emisie sunt nedirijate (exceptie fac generatoarele electrice).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIEI
Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor in perioada de
construcie, respectiv operare:
-
Avand in vedere zona sensibila in care se desfasoara activitatea ROSCI 0122

Muntii Fagaras se va acorda o atentie sporita lucrarilor de constructie ce se vor
desfasura in cadrul organziarii de santier prin delimitarea zonei de lucru pentru a
minimiza distrugerea suprafeelor vegetale, utilizandu-se numai suprafetele aprobate,
pentru care a fost intocmit prezentul studiu, avand grija ca aceste suprafete sa fie
reduse la minim. Zona afectata de lucrarile de constructie precum si drumurile de
provizoriu, vor fi renaturate adecvat si redate folosinei lor iniiale, sub atenta indrumare
a unui specialist (biolog);
pentru a evita distrugerea comunitaiilor de macronevertebrate bentonice (baza trofica

pentru ihtiofauna) de catre depunerile de sedimente generate de lucrarile de
construcie a captarilor de apa, se vor stabilii si aplica masuri de retenie a acestora in
perimetrul lucrarilor;
se interzice curculatia autovehiculelor in afara drumurilor de acces si stationarea

acestora pe sol (se evita in acest fel posibilitatea poluarii solului cu uleiuri si carburanti)
se impune folosirea unor utilaje moderne, cu nivel de zgomot redus pentru a nu

perturba speciile de pasari si manifere existe in zona, evitandu-se suprapunerea
activitatilor generatoare de sgomot.
se interzice depozitarea de deseuri si materiale de construcie in afara perimetrului

organizarilor de santier;
eventualele neconcordane intre proiectul tehnic (in special pe traseul conductei de

aduciune) si situaia din teren vor fi rezolvate prin identificarea altor soluii tehnice de
execuie;
in cazul lucrarilor de intreinere obiective, antreprenorul va delimita zona de lucru

pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor.
la finalizarea lucrarilor nu se vor lasa in urma deseuri de nici un fel, utilaje dezafectate.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
IX. EVALUARE ADECVATA

10.1. Descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala de interes
comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului
proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub forma de vector in format
digital cu referinta geografica, in sistem de proiectie nationala Stereo 1970 sau de
un tabel in format electronic continand coordonatele conturului (X,Y) in sistem de
proiectie nationala Stereo 1970.
Coordonate STEREO 70:
Priza 1 Topologel
Cota : 1210 m
Qm 0,286 mc/s
Aductiune1 :
L=1139 m ;
dH=132,5 m ;
Dn=600 mm.
Priza 2 (Topologel):
Cota : 1077,5 m ;
Qm : 0,411 mc/s
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Centrala I (Topologel)
Cota: 1077,5 m
Pi: 0,519 kW
Aductiune2:
L=1937 m ;
dH=119,5 m ;
Dn=700 mm.
Centrala II (Topologel)
Cota: 958 m
Pi: 0,661 kW
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Priza I (Topolog)
Cota: 1095 m
Qm: 1982mc/s
Aductiune1:
L=5111 m ;
dH=133,0 m ;
Dn=1300 mm.
Centrala I (Topolog)
Cota: 962 m
Pi: 3,235 kW
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
EXPERT EVALUATOR

Topolog-Topologel
RM, RIM, BM, RA, EA
10.2.
Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar.
Coordonate sitului ROSCI0122 Muntii Fagaras:

-
Latitudine N 45 31' 40'' ;
Longitudine E 24 44' 26''.
Suprafata sitului (ha): 198,495

Altitudinea (m): minima 351; Maxima 2526; Medie 1407.
Regiunea biogeografica: alpina.
Regiuni administrative:
RO076
13 Sibiu;
RO072
22 Brasov;
RO031
54 Arges;
RO045
11 Valcea.
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Topolog-Topologel
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
DESCRIEREA SITE-ULUI
Caracterisitici generale ale siteului
Cod
CLC
Clasa de habitate
N08
12
322
tufisuri, tufarisuri
N09
10
321
Pajisti naturale, stepe
N16
18
311
Paduri de foioase
N17
25
312
Paduri de conifere
N19
32
313
Paduri de amestec
N22
332, 333
Stancarii, zone sarace in vegetatie
Alte caracteristici ale site-ului

Site-ul se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele. Habitatele
sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane-cu suprafata in mare parte
continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecososteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine
reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se
observa in fantele umede peste 450 de specii.
Calitate si importanta
Siteul propus include cel mai inalt si salbatic sector al Carpatilor Romanesti, cu una din cele mai
mari extensii ale reliefului glaciar si periglaciar, cu o vasta suita de unitati peisagistice unice, cu
conditii ecologice specifice ca urmare a diversitatii geologice, pedologice si climatice reflectate in
biodiversitatea foarte ridicata a acestei zone. In acest masiv muntos se afla fragmente reprezentative
de paduri naturale virgine si cvasivirgine astazi practic disparute din Europa care polarizeaza o
diversitate biologica terestra deosebita, constituind o avutie nationala inestimabila. Muntii Fagaras
ofera habitate excelente pentru populatii viabile de urs, lup, ras si capra neagra.
Vulnerabilitate
Asezarile umane stabile pe teritoriul muntilor Fagaras nu exista decat la poalele acestora, in general
situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar, gradul de antropizare al arealului monta este redus,
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
singurele activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt cresterea animalelor, exploatarea
lemnului si turismul. Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu construirea lacului de acumulare
Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub numele de Transfagarasan. Aceasta
forma de turism se practica numai in sezonul cald, perioada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor
mari de zapada ce se acumuleaza in sezonul hibernal si a avalanselor ce se produc de obicei in
amonte de Piscul Negru, blocand soseaua transalpina.
In Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multe constructii cu destinatie turistica, dar fara a
respecta normele in vigoare privind disciplina in constructii si cele ale protectiei mediului (nu
exista plan de urbanism zonal, nu se respecta grdul de ocupare al terenului, nu exista retea de
canalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica pentru deseurile menajere). De
asemenea nu s-au respectat prevederile de construire privind procentul de ocupare si coeficientul de
utilizare al terenului.
Desemnarea sitului
Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare stiintifica in vederea declararii muntii
Fagaras ca Parca National. In prezent in interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se afla mai
multe arii protejate din care amintim rezervatiile Golul alpin al Muntilor Fagaras, cuprins intre Suru
si Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Balii, Valea Valsanului, Arpasel, etc.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona

proiectului:
Tipuri de habitate si specii aflate sub protecia reelei NATURA 2000 prezente in situl
NATURA 2000 - ROSCI0122 Muntii Fagaras
Prezent/absent in zona de
Nr. Crt.
TIPUL DE HABITAT
desfasurare a lucrarilor
1
3220 vegetatie herbaceea de pe malurile raurilor montane
A
2
3230 vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica
A
3240 vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul
A
3
raurilor montane
4
4060 tufarisuri alpine si boreale
A
5
4070* - tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium
A
6
4080 tufarisuri cu specii sub-artice de salix
A
7
6150 pajisti boreale si alpine pe substrat silicios
A
6230* - pajisti montane de Nardus bogate in specii pe
A
8
substraturi silicioase
6410 pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau
A
9
argiloase (Molinion caerulae)
6430 comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la
A
10
nivelul campiilor pana la cel montan si alpin
11
6520 fanete montane
A
7240* - formatiuni pioniere alpine din Caricion bicolorisA
12
atrofuscae
8110 grohotisuri silicioase din etajul montan pana la cel alpin
A
13
(Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani)
8120 grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul
A
14
montan pana la cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)
8220 versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci
A
15
silicioase
16
9110 paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
A
17
9130 paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
A
9150 paduri medio-europene de fag din CephalantheroA
18
Fagion
19
9170 paduri de stejar cu carpen de tip Galion-Carpinetum
A
9180* - paduri din Tilio-Acerion pe versantii abrupti,
A
20
grohotisuri si ravene
91E0* - paduri aluviale cu Alunus glutionosa si Fraxinus
A
21
excelsionr (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA

Topolog-Topologel
22
91V0 paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
23
9410 paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana

(Vaccinio-Piceetea)
Nr. Crt.
SPECII DE MAMIFERE
1.
1352 Canis lupus (lup)

1355 Lutra lutra (vidra, lutra)
1361 Lynx lynx (ras)
1324 Myotis myotis (liliac comun)
1303 Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoava)
1354 Ursus arctos (ursul brun)
2.
3.
4.
5.
6.
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
Nr. Crt.
SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE
1.
2.
3.
1193 bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena)

1166 Triturus cristatus (triton cu creasta)
2001 Triturus montandoni (Triton carpatic)
Nr. Crt.
SPECII DE PESTI
1.
2.
3.
4.
1138 Barbus meridionalis (moioaga)

1163 Cottus gobio (zglavoc)
2484 Eudentomyzon mariae (chiscar de rau)
1122 Gobio uranoscopus (Petroc)
Nr. Crt.
SPECII DE NEVERTEBRATE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
1078* - Callimorpha quadripunctaria

4057 Chilostoma banaticum
1065 Euphydryas aurinia
1083 Lucanus cervus (radasca)
1060 Lycaena dispar
1089 Morimus funereus (croitorul cenusiu)
1037 Ophiogomphus cecilia
1084* - Osmoderma eremita (carabus)
4054 Pholidoptera transsylvanica (cosasul transilvan)
4021* - Phryganophilus ruficollis (gandac)
1087* - Rosalia alpina (croitor de fag)
1927 Stephanopachys substriatus (gandac)
A
A
A
A
A
A
A
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. Crt.
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
SPECII DE PLANTE
1.
4070* - Campanula serrata (clopotel)
*
*
2.
1393 Drepanocladus vernicosus
*
*
3.
1898 Eleocharis carniolica
*
*
4.
1903 Liparis loeslii (mosisoare)
*
*
5.
1398 Meesia longiseta
*
*
6.
4122 Poa granitica ssp disparilis (firuta de munte)
*
*
7.
6116 Tozzia carpathica (iarba gatului)
*
*
* imposibil de cuantificat in aceasta perioada a anului cand speciile se afla in hibernare sau in
repaus vegetativ; in faza Studiului de evaluare adecvata se vor inventaria toate speciile de fauna si
flora existente in zona.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Enumeram numai cateva din speciile de plante protejate din zona ROSCI0122/Muntii
Fagaras
Campanula serrata (clopotel)

Specie endemism carpatic, perena, frecventa in etajele subalpin si alpin. Genul Campanula are in
componena sa circa 200 de specii erbacee, anuale, bienale si perene.
Campanula este dimunutivul cuvntului "campana" care inseamna clopot si face aluzie la forma
florilor. Majoritatea speciilor din acest gen, sunt bianuale. Planta este inalta de 50-70 cm, cu tulpina
puternic ramificata. Forma in ansamblu a plantei este piramidala.
Frunzele au forma oval-lanceolata si marginea dinata, fiind colorate in verde sau verde-albastrui.
Intreaga planta prezinta o pubescena aspra. Florile sub forma de clopoel, colorate violet sunt
produse in panicles (uneori solitare), si au o corola cu cinci lobi, de obicei mari (2-5 cm sau mai
lung). Sub corola cinci frunze asemanatoare sepalelor formeaza caliciul. Infloreste din iunie pna in
august.
Clopoeii sunt plante rustice, care infloresc abundent daca au apa multa, terenuri bogate si soare
(tolernd insa si locuri semiumbrite). Campanula serrata este o specie de flori prezente in Carpai in
doua zone principale (regiunea biogeografica alpina); creste la altitudini de la 700 pna la 1350 de
metri deasupra nivelului marii.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Liparis loeslii (mosisoare)

Statut:: critic periclitata.
Taxonomie: tulpina sub 20 cm, cu 2-3 csvame bazale. Funze 2 subopuse. Flori verzi galbui in racem
lax. Label egal cu tepalele externe, orientat in jos, ondulat pe margine.
Habitat, cenologie: higrofila de mlastini eutrofe, bogate in calciu, cu pH 6,8-7,2, cu apa rece, sol
negru, humo-turbos, cu orizont de hlei. La Harman careste impreuna cu Armeria alpina barcensis,
cladium mariscus, Drosera anglica, euphrasia hirtella, Molinia coerulea, Pedicularis sceptrumcarolinum, Pinguicula vulgaris, Primula faronisa, Schoenus nigricans, Sesleria caerulea, etc.
Biologie: perena, amfimictica, apomictica prin reproducere vegetativa si policromie (bulbili);
alogama prin entomofilie; anemocora.
Importanta: importanta din punct de vedere stiintific, datorita mai ales

raritatii.
Factori limitativi : limita de sud-est a arealului. Populatii extrem de

sarace, informatii putine referitoare la aceasta. Cologia speciala. Modul
greoi de inmultire prin seminte. Bulbilii nu sunt propagati la distanta.
Masuri de conservare : protejata implicit ; incercarea de a fi cultivata.
Monitorizarea.
Fig. nr. 14 Liparis loeslii
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Tozzia alpina ssp. Carpatica (Iarba gtului)

Este plant superioar peren de 10-14 cm inalime cu rizomi solzosi aflat pe Lista Rosie naional,
fiind rar, ameninat la nivel european.
Se recunoaste usor dupa tulpina fragila ramificata si dupa florile galbene cu cinci dini adunai in
doua buze puin conturate. Tulpina are seciune de forma patrulatera, cu peri pe doua fee. Frunzele
poziionate opus au forma ovata si sunt spne, carnoase, slab dinate in apropierea bazei.
Florile solitare si axilare sunt de de culoare galben auriu, in interior cu pete purpurii. Corolla are
forma de plnie, bilabiata, cu doi lobi pe buza superioara si trei in partea de jos si patru stamine, 4-7
mm. Racemele sunt in numar mare, pedicelele fiind scurte, filiforme prelungindu-se in fruct. Caliciul
de 1.5-3 mm, campanulat are dinti scuri si largi. Florile sunt zygomorphice de obicei, rareori
actinomorphice. Nectarul este de obicei la baza ovarului sau redus la o
Infloreste vara. Fructul este sub forma de capsula, septicidala, loculicidala, sau septifragala.
Poate fi intlnita in locuri umede din muni, eventual calcaroase, de obicei la altitudini cuprinse intre
1000-2500.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
SPECII DE MAMIFERE
Canis lupus (lup), Ordinul Carnivora, Familia Canidae

Statut : vulnerabila.
Identificare : canid de talie mare, cu aspect masiv, similar unui caine lup dar cu ochii asezati usor
oblic si bala mai lunga pe gat si laturile capului. Coada nu este purtata rasucit, ca la caine. Botul
masiv, talia mare (1,5-2 m lungime, 30-50 kg in Europa).
Culoarea variabila, in general tonuri de sur
(cenusiu) sau cenusiu-maroniu. Lupii pot
hibrida cu cainii domestici si cu sacalii ; in
Romania inca nu s-a studia acest fenomen.
Biologie : pradator de talie mare, consuma

cervide,
iepuri,
rozatoare
hoituri,
etc.,
ocazionat animale domestice. Traieste in

grupuri familiare (haite), cu numar variabil de
indivizi, dar in general sub 10.
Fig. nr. 15 Canis lupus
Vaneaza pe suprafete mari ; unde nu este persecutat poate ocupa habitate foarte diverse, inclusiv
stepice sau umede. In Romania, la ora actuala, traieste in principal in zonele montane si
submontane, in habitat forestier. Femelele nasc vara, cel mai adesea 3-6 pui.
Masuri de protectie : L13/1993, OUG 57/2007, OMMMDD 1964/2007, inclus in CRVR, 2005 si in
Lista rosie mondiala IUCN (cu statut de preocupare minima).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Ursus arctos (ursul brun), Ordinul Carnivora, Familia Ursidae

Statut: vulnerabila.
Identificare: carnivor binecunoscut, cu silueta masiva, coada si urechile scurte; talia adulta intre 1,5
si 2,4 m lungime, in general intre 90-250 kg (dimensiunile pot varia foarte mult functie de resursele
de hrana). Blana cafenie, usor negricioasa; frecvent juvenilii au un guler deschis (care ramane si
la unii adulti)
Biologie: carnivor de talie mare, are un regim divers,
cuprinzand, de fapt, mai mult hrana vegetala (radacini,
fructe, jir, ciuperci, etc.) decat animale (care cuprinde hoit,
insecte, inclusiv furnici si albine salbatice, mai ales mierea
lor cu larve cu tot-oua, dar ocazional si animale mai mari,
inclusiv domestice, etc.). In decursul anului se deplaseaza
pe distante destul de mari, pentru a explora diverse resurse.
Fig. nr. 16 Ursus arctos
Traieste solidar, cu exceptia femelei care este insotita de pui timp de doi-trei ani. In Romania, la ora
actuala, traieste in principal in zonele montane si submontane, in habitat forestier. Iarna se retrage in
barlog (sapat in general intre stanci), pentru un repaus ce nu reprezinta o hibernare autentica;
ocazional, poate iesi si iarna. Femele nasc iarna, in barlog, in general doi pui, rar unul sau mai
multi.
Masuri de protectie : L13/1993, OUG 57/2007, L407/2006, OMMMDD 1964/2007, inclus in
CRVR, 2005 si in Lista rosie mondiala IUCN (cu statut de preocupare minima).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Lutra lutra (vidra, lutra), Ordinul Carnivora, Familia Mustelidae

Statut : vulnerabila.
Identificare : carnivor de talie mare (1m, 8-10 kg), cu aspectul caracteristic de mustelid ; corp lung,
gat lung, cap mic rotund, urechi scurte, picioare scurte. Este adaptata la viata acvatica, avand toate
labele palmate. Balan este bruna sau brun-roscata dorsal, cenusiu deschis ventral si pe gat.
Biologie : traieste pe langa ape bogate in peste : rauri,

lacuri, etc., din Delta Dunarii (unde apare si in zonele de
coasta, de ex. meleaua Sacalin), pana la munte. Foarte
buna inotatoare. Se hraneste in special cu peste secundar
si cu broaste, raci, etc. Se adaposteste intr-o vizuina
sapata in mal, adesea cu intrarea pe sub apa. Femele nasc
1-4 pui, cel mai adesea vara.
Fig. nr. 17 Lutra lutra
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Lynx lynx (ras), Ordinul Carnivora, Familia Felidae

Identificare: carnivor felin de talie mare (0,8-1,4 m, 30-40 kg), cu silueta tipica data de coada foarte
scurta, labele relativ lungi si urechile terminale cu mici smocuri de par. Culoarea este bej-roscat sau
bej-cenusiu, cu pete brune, uneori distincte, uneori, nu.
Biologie: este un carnivor nocturn, solitar; consuma

cervide, iepuri, pasari, etc. se deplaseaza pe distante
mari. Habitatul este reprezentat de padurile montane.
Adapostul este intr-o crapatura de stanca sau o scorbura
mare. Imperecherea prin februarie. Femelele nasc 2-4
pui in perioada de primavara-vara.
Predominant nocturn, singuratic si retras. Foarte agil si

feroce. Consuma numai hrana proaspata, la mare nevoie
si hoitul ucis de el.
Fig. nr. 18 Lynx lynx

EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Myotis myotis (liliac comun), Ordinul Chiroptera, Familia Vespertilionidae

Statut : periclitata.
Identificare : Lilia de talie mare (cap+trunchi 67-80 mm ; antebratul 56-68 mm). Se identifica prin
urechile mari, alungite (dar nu mai alungite decat jumatatea antebratului), botul ascutit si blana brun
cenusie dorsal, gri deschis ventral. Similar cu M. blythii, dar urechea este mai lunga de 26 mm.
Biologie: specie relativ termofila (in mai mica masura decat

M. blythii), asociata carstului, unde traieste in toate
anotimpurile; coloniile de maternitate pot fi si in cladiri si
uneori in scorburi. Coloniile atat de maternitate cat si de
hibernare, pot atinge cateva mii de exemplare, cel mai adesea
impreuna cu M. blythii, dar si cu M. capaccinii sau M.
Miniopterus. Femele nasc in perioada de primavara-vara, un
pui (rar doi).
Fig. nr. 19 Myotis myotis
Masuri de protectie : L13/1993, L13/98, OUG 57/2007, OMMMDD 1964/2007, inclus in CRVR,
2005 si in Lista rosie mondiala IUCN (cu statut de preocupare minima).
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE
Triturus cristatus (Triton cu creasta), Ordinul Urodela, Familia Salamandridae

Identificare: este cea mai mare specie de triton din Romania, avand dimensiuni pana la 16 cm,
femele fiind mai mari decat masculii. Corpul este robust oval in sectiune, capul relativ lat, botul
alungit, fara santuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mica sau egala cu a corpului. Cuta
gulara este prezenta. Pielea este rugoasa atat dorsal cat si ventral. Cand se intind membrele de-a
lungul corpului degetele se ating (spre deosebire de T. dobrogicus). Colorit: dorsal este brun inchis
spre negru, uneori cu nuante brun-rosiatice. Prezinta pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile.
Pe lateral, inclusiv pe cap sunt prezente puncte albe mai mult sau mai putin numeroase. Ventral
galben pana la portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcatuiesc un desen mozaicat. Pigmentul
galben predominant insa. Prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste coloritul ventral care
frecvent este folosit pentru identificarea individuala a animelelor deoarece nu se modifica decat
foarte putin in timp. Gusa este colorata de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimensiuni
variabile. Dimorfism sexual: in perioada de reproducere masculii au o creasta dorsala inalta si
dintata, care incepe din dreptul ochilor, lipseste in dreptul membrelor posterioare si se continua apoi
cu creasta caudala, la fel de bine dezvoltata. Pe laturile cozii este prezenta o dunga longitudinala
lata, alb sidefie. La femele portiunea inferioara a cozii este galben spre portocaliu, la masculi cloaca
este umflata si neagra. La femele colaca nu este umflata iar deschiderea cloacala este colorata in
galben.
Diagnoza larvelor: larvele sunt mari, avand la eclozare o lungime de 8-10 mm iar inainte de
metamorfoza 50-80 mm. creasta dorsala este inalta, incepe din dreptul insertiei membrului anterior
si se continua cu un filament caudal lung pana la 6 mm. coloritul este variabil de la maro-inchis la
gri-deschis, cu pete mari in special in zona cozii. Degetele sint extrem de lungi si subtiri (Dan
Cogalniceanu et. al., 2000 Amfibienii din Romania Determinator).
Hiberneaza introgresiv cu T. dobrogicus, mai ales in zona orasului Bucuresti; hibrizii au aspect mai
gracil, membre mai scurte in raport cu corpul, gusa adeseori neagra cu alb (Fuhn, 1960;
Cogalniceanu et al, 2000).
Ecologie: intra in apa in martie si, in functie de nivelul acesteia, poate ramane pana in mai-iunie.
Desi, depune numeroase oua (peste 100),multe nu se dezvolta datorita unor frecvente anomalii
cromozomiale. Ouale sunt mari de 2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace,
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
hranindu-se atat cu mormoloci cat si cu tritoni mai mici, in special cu T. vulgaris. Pe uscat poate fi
gasit in vecinatatea apei. In pofida dimensiunilor mari se deplaseaza repede atat in mediul acvatic
cat si in cel terestru.
Habitat: este o specie predominant acvatica, preferand ape stagnante mari, cu vegetati e palustra.
Deseori poate fi intalnita in bazine artificiale (locuri de adapat, iazuri, piscine). Este intalnit la
altitudini cuprinse intre 100-1000 m (Dan Cogalniceanu et. al., 2000 Amfibienii din Romania
Determinator).
Masuri de protectie: OUG 57/2007 L13/1993; OMMDD 1964/2007. Inclus in CRVR 2005 si in
Lista rosie mondiala IUCN (cu statut preocupare minima).
Fig. nr. 20 Triturus cristatus

Probleme speciale de protectie:
afectat
de
drenari,
poluare,
distrugerea habitatelor terestre si

acvatice,
colectari
ilegale,
introduceri de pesti. Specia este

distribuita
sporadic,
local
numeroasa dar nicaieri abundenta;

considerata vulnerabila la presiune
antropica.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
Topolog-Topologel
Triturus montandoni (Triton carpatin), Ordinul Urodela, Familia Salamandridae

Identificare: Este o specie de triton de talie medie, aspect masiv; piele rugoasa; dorsal brun, brungalbui, brun-verzui, galben sau brun-roscat, cu marmoratii mai inchise; ventral oranj stralucitor
uniform. Masculii in rut au un filament caudal negru si o banda purpurie pe coada. Hiberneaza
introgresiv cu T. vulgaris; hibrizii au un aspect mai gracil, coloratie intermediara intr T. mondadoni
si T. vulgaris, o creasta dorsala joasa, abdomenul oranj patat cu negru (Fuhn, 1960; Cogalniceanu
et al, 2000; Kotlik si Zavadil, 1999). Ecologie, ciclu de viata: este o specie montana nepretentioasa
pentru reproducere la calitatea apei dar putin resitenta la caldura. Tolereaza relativ bine ape poluate
desi prefera ape limpezi, reci, cu pH acid. Este mai greu de crescut si de reprodus in captivitate
dintre tritonii de la noi. Adultii sunt preponderent terestri. Primavara, adultii pot fi usor observati
cand se aduna in balti temporare si in lacuri pentru reproducere. Parasesc apa devreme, dupa care
pot fi doar intamplator gasiti ascunsi sub busteni sau pietre, in vecinatatea locului de reproducere.
Prefera zonele impadurite. Hiberneaza pe uscat, rareori in apa
(Cogalniceanu et. al., 2000).
Biologie: traieste in habitate montane, in general intre 500 si 1500 m altitudine, rar mai jos sau mai
sus; se reproduce in balti temporare sau permanente, mai rar lacuri, paraie. Iese din hibernare in
aprilie-iunie (in functie de altitudine si vreme), cand intra in apa pentru reproducere. Reproducere se
incheie in iulie; adultii pot iesi din apa in aceasta perioada sau pot ramane mai mult si chiar iarna in
apa. Intra in hibernare in octombrie sau noiembrie.
Fig. nr. 21 Triturus montandoni
Masuri de protectie: OUG 57/2007,
L13/1993; OMMDD 1964/2007. Inclus
in CRVR 2005 si in Lista rosie mondiala
IUCN (cu statut preocupare minima).
Probleme speciale de protectie: afectat de
drenari, poluare, distrugerea habitatelor
terestre si acvatice, colectari ilegale,
introduceri
de
pesti.,
posibil
de
hibridizarea cu T. vulgaris (Cogalniceanu et. al., 2000). Alexandru Iftime Lista rosie comentata a
amfibienilor si reptilelor din Romania vorbeste de un declin pronuntat, corelat direct cu degradarea
habitalor, expansiune turistica, despaduri, constructii de sosele, poluare, suprapasunat.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena), Ordinul Anura, Familia Discoglossidae
(Bombinatoridae)
Identificare: Este o specie de broasca de talie mica, cu aspect masiv, indesat, spatele cu negi
spinosi; dorsal brun-cenusiu cu pete asimetrice mai inchise, ventral galben cu pete gris-petrol si
puncte mici albe, predominand pigmentul galben. Hibrideaza introgresiv cu B. bombina; hibrizii se
deosebesc in principal prin modelul ventral intermediar (Fuhn, 1960; Cogalniceanu et al, 2000).
Dimorfism sexual: masculii se deosebesc de femele printr-o forma mai zvelta a corpului.
Calozitatile nuptiale sunt bine dezvoltate si prezente aproape toata vara, vizibile si pe perioada
hibernarii. Nu poseda sac vocal da rin privinta oracaitului se aseamana cu B. variegata, doar ca
frecventa sunetelor este mai mare, o data pe secunda (Dan Cogalniceanu et. al., 2000 Amfibienii
din Romania Determinator).
Biologie: traieste in ape mici de deal si de munte (in general intre 200 si 1800 m altitudine): balti,
baltoace, santuri, etc, dar si paraie si alte ape curgatoare. Iese din hibernare in martie-mai (in
functie de vreme si altitudine), cand intra in apa pentru reproducere. Reproducerea poate dura pana
in iulie-august; adultii raman in sau langa apa si dupa aceasta perioada. Se retrag pe uscat pentru
hibenare in octombrie.
Masuri de protectie: OUG 57/2007
L13/1993;
OMMDD
1964/2007.
Inclus in CRVR 2005 si in Lista rosie

mondiala
IUCN
(cu
statut
preocupare minima).
Fig. nr. 22 Bombina variegata
Probleme
speciale
de
protectie:
afectat de drenari, poluare, distrugerea

habitatelor terestre si acvatice. Daca
in trecut specia era abundenta (Cogalniceanu vorbea in Determinatorul de amfibieni editia din anul
2000 de populatii numeroase, fara masuri speciale de protectie) astazi specia se afla in declin, din
motivele enumerate mai sus.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
Topolog-Topologel
Barbus meridionalis (moioaga); moioaga. Mreana vanata; Ordinul Cypriniformes, Familia

Cyprinidae
Indentificare: pesti de talie mica-medie (pana la 30 cm), cu corp alungit, rotund in sectiune, gura
mica, subterminala, doua perechi de mustati; difera de mreana (B. barbus), prin insertia anterioara a
dorsalei si anala mai lunga, ajungand pana la baza caudalei. Colorit dorsal brun, brun-cenusiu sau
brun-ruginiu, lateral auriu sau cenusiu cu reflexe aurii, ventral galbui; flancurile cu spoturi
intunecate. La B. balcanicus inotatoarele dorsala si caudala cu petem ari, dispuse in benzi,
pectoralele cu pete, prima pereche de mustati relativ scurte, botul bont; la B. petenyi si B.
cappaticus dorsala si caudala cu pete mici, nedispuse in benzi, pectoralele fara pete, prima pereche
de mustati relativ lungi, botul ascutit. Intre B. petenyi si B. caprpathicus nu s-au identificat
diferente morfologice evidente, nuami genetice.
Biologie: specii reofile bentofage din zona montana si colinara. Prefera ape cu curs rapid si fund
pietros. Se reproduc in perioada primavara-vara.
Masuri de protectie: OUG 57/2007 L13/1993; OMMDD 1964/2007. Inclus in CRVR 2005 si in
Probleme speciale de protectie: afectat de
poluare,
considerate
scaderea
debitelor;
relativ
comune;
neevaluate,
pe
alocuri
abundente (de ex. B. balcanicus in Caras, Nera,

Cerna, Motru-A. Iftime, obs. Pers. 2000-2007).
Fig. nr. 23 Barbus meridionalis
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Cottus gobio (zglavoc);Ordinul Scorpaeniformes, Familia Cottidae

Indentificare: pesti de talie mica (pana la 15 cm), cu corp alungit si gors, cap mare, avand
un aspect ca de guvid, gura mare, terminala, 2 dorsale care se ating. Tegumentul lipsit de solzi.
Inotatoarele pectorale deosebit de mari. Colorit deosebit de specia similara C. poecilopus prin aceea
ca la C. gobio linia laterala ajunge la inotatoarea caudala iar la C. poecilopus nu.
Biologie: specie reofila, rapitoare din paraie si rauri de munte, rar din lacuri de munte. Sta
cel mai adesea sub pietre. Consuma nevertebrate icre si puiet de peste. Se reproduce in martieaprilie.
Masuri de protectie: OUG 57/2007 L13/1993; OMMDD 1964/2007. Inclus in Lista rosie
mondiala IUCN (cu statut preocupare minima).
Probleme speciale de protectie: afectat de poluare, scaderea debitelor, pescuit abuziv.
Considerat relativ comun (de ex. in Mures Nalbant, 1995; afluentii superiori ai somesului
Banarascu et. al., 1999; Barsa Iftime,
2003) dar si diminuat in alte parti
efectivele, ca de ex. in Crisuri (Banarascu
P. et al., 1997 si 1999, Iftime Al., 2003,
Nalbant Th., 1995).
Fig. nr. 24 Cottus gobio
Eudentomyzon mariae (cicar); Ordinul Petromyzoniformes, Familia Petromyzonidae

Indentificare: Ciclostom de talie mica (17-22 cm); coloratia dorsal, brun, brun-galbui sau negricios,
ventral argintiu. Se distinge de alti ciclostomi din Romania prin odontoizii labiali externi foarte rari,
mici iar cei ai placii suborale slab individualizati, bonti si prin ingustarea capului imadiat in urma
ventuzei bucale.
Fig. nr. 25 Eudentomyzon mariae (cicar)
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Biologie: specie reofila montana si submontana, ocazional pana la campie, mai putin numeroasa ca
E. danfordi; ciclostom care nu se hraneste ca adult. Larva traieste ingropata in sediment si se
hraneste prin filtrare, cu microflora, microfauna si detritus; adultul traieste sub pietre. Traieste circa
2 ani ca larva, cateva luni ca adult, murind dupa reproducere.
Masuri de protectie: OUG 57/2007 L13/1993; OMMDD 1964/2007. Inclus in CRVR, 2005 si in
Probleme speciale de protectie: afectat de aceasi factori ca E. danfordi dar dintodeauna mult mai
rar. Factorii sunt: deteriorarea calitatii apei, diminuarea debitelor, poluarea cu rumegus, eroziune,
etc.
Gobio uranoscopus (Petroc, porcusor de vad); Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae

Indentificare: peste mic (pana la 13 cm), cu corp alungit, cap relativ mare, gura mica, subterminala,
o pereche de mustati lungi; difera de alte specii de porcusori (genul Gobio) prin solzii spatelui fara
striuri epiteliale in relief, pedunculul caudal cilindric, avand la baza doua pete albicioase; anusul
mai apropiat de insertia inotatoarei anale decat de a ventralelor; la comisura buzelor cate o
protuberanta evidenta ventral. Colorit dorsal brun, brun-roscat sau brun-masliniu, marmorat cu
negru, ventral alb-galbui.
Biologie: specie reofila bentofaga, din zona montana si colinara. Adultii prefera repezisurile,
juvenilii locurile cu curs mai lin. Adultii se hranesc mai ales noaptea sau cand apa este tulbure. Se
reptoduc in mai-iunie.
Masuri
de
protectie:
OUG
57/2007
L13/1993; OMMDD 1964/2007. Inclus in

CRVR, 2005 si in Lista rosie mondiala
IUCN (cu statut preocupare minima).
Fig. nr. 26 Gobio uranoscopus
Probleme speciale de protectie: afectat de poluare, reducerea debitelor.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Callimorpha quadripunctaria, Familia Arctiidae

Identificare: aripile anterioare subt albe-galbui cu desen negru, aripile posterioare rosii cu puncte
negre. Toracele alb cu 3 dungi longitudinale negre, abdomenul portocaliu, fiecare tergit cu o pata
neagra dorsala.
Biologie: specia traieste in terase montane sudice, dealuri cu
substrat calcaros, terase montane insorite, vai umede, ravine
stancoase. Perioada de zbor este iulie-august.
Masuri de protectie: OUG 57/2007; OMMDD 1964/2007.
Fig. nr. 27: Callimorpha quadripunctaria
Chilostoma banaticum
Ordinul Stylommatophora, Familia Helicidae.
Identificare:
cochilia
turtit
lentiforma,
tare,
rezistenta,
neregulata, striata.; antefractele puternic carenate inca din

stadiul juvenil; peristomul ingrosat; prezinta un ombilic
deschis. Coloratie: cochilia brun-galbuie mai rar verzuie;
peristomul albicios. Dimensiuni: inaltimea 16-17 mm; latimea
27-31 mm.
Biologie: specia este consuderata mai rara, in parterul padurii
numai in locurile foarte umede, in aropierea paraielor; pe sol,
in litiera, sub pietre, sub busteni, mai rar pe plante.
Fig. nr. 28:Chilostoma banaticum
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Euphydryas aurinia, Familia Nymphalidae

Identificare: dorsal, culoarea aripilor este predominant galbui-maronie, cu pete galbui cenusii si
portocalii. Ventral, aripile sunt brun portocalii, cu pete albe.
Biologie: specia se intalneste in pajisti

mlastinoase, plantatii forestiere, mocirle,
tufarisuri. Perioada de zbor este mai-iulie.
Masuri de protectie: OUG 57/2007;

OMMDD 1964/2007.
Fig. nr. 29: Euphydryas aurinia
Lucanus cervus, Suprafamilia Scarabeodea, Familia Lucanidae

Statut: risc redus.
Identificare: corpul alungit, negru cu luciu mat, mandibulele si elitrele masculilor brune castanii.
Antenele sunt destul de lungi, au maciuca formata din patru articole. La aceasta specie exista un
dimorfism sexual foarte bine pronuntat.
Masculul are capul masiv si mandibulele
sub forma unor coarne ramnificate, foarte
mari. L 25-75 mm. femela are capul si
mandibulele potrivite ca marime, iar
culoarea elitrelor neagra. L=25-50 cm
Fig. nr. 30: Lucanus cervus, mascul si

femela
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Biologie: specie silvicola, xilodentricola, succicola, saproxilica. Se intalneste in padurilebatrane cu

esente foioase, preferand in special padurile de cvercinee, dar pot aparea si in zone de silvostepa si
stepa. Deseuri adultii zboara in gradini si parcuri. Ziua adultii pot fi observati pe trunchiurile
stejarilor si a altor arbori hranindu-se cu seva acestora. Zboara in amurg, in decursul perioadei maiiulie. Larvele se dezvolta in radacinile puternice ale trunchiurilor batrane de Quercus, Fagus, Salix,
Populus, Tilia, Aesculus sau pomii fructiferi din livezi, sporadic in conifere sau compost. In
Romania specia este bine reprezentata.
Probleme speciale de protectie: protejarea habitatelor (mentinerea copacilor batrani si a
trunchiurilor cazute).
Descrierea genului, dupa Irinel E. Popescu si Paul Gidei Ghidul coleopterelor din Romania vol I:
labrumul ingust, concav intre mandibule. Mentumul lait, el acopera in intregime maxilele. Ochii
rotunjiti si convecsi, divizai parial de o prelungire a clipeului. Uneori marginea anterioara a
pronotului este prevazuta cu peri teposi.
Coxele anterioare cotangente, prevazute cu cate o proeminenta mica de forma conica. Abdomenul
este format din 5 sternite vizibile.
In fauna noastra o singura specie.
Lucanus cervus Linnaeus Corpul mare, maroniu-negricios, mat. Antenele sunt formate din 10
articole, cu o maciuca alcatuita din 4 (rar 5-6) articole lamelate.
Faa dorsala a tibiilor anterioare este lipsita de strii longitudinale. L = 25-75 mm.
Capul si pronotul negre, elitrele castanii sau castaniu-negricioase.
Mandibulele roscat-maronii. Capul foarte latit, prevazut la marginea anterioara cu 2 dini ascuii,
dispusi median. Vertexul prezinta de regula o carena transversala intrerupta la mijloc. Mandibulele
mari, de regula bifurcate la vrf, marginea lor interna fiind puternic denticulata, iar dintele cel mare
este dispus antemedian pe mandibula. Vertexul prezinta o carena transversala intrerupta la mijloc.
Toata suprafata capului prezinta o punctuaie fina si deasa. Pronotul transvers, cu un sant
longitudinal median adancit, atat unghiurile anterioare cat si cele posterioare ale pronotului au cate
un varf ascutit. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Elitrele cu marginile laterale usor rotunjite, suprafata lor dispune de rugozitati punctate fine si dese.
Umerii elitrelor prezinta cte un varf ascutit. Tibiile anterioare lungi si subtiri.
Capul, pronotul si mandibulele negre, iar elitrele sunt castanii sau castaniuinchise.
Capul mai mic cu mandibulele normal conformate, ascuite la vrf si curbate.
Suprafaa capului prezinta rugozitati punctate dese. Pronotul mai lat dect capul, discul pronotului cu
o punctuaie fina si rara, langa marginile laterale punctuaia este ceva mai deasa. Elitrele lucioase, cu
o punctuaie rara, umerii elitrelor fiind lipsiti de un varf ascutit. Tibiile anterioare mai late si mai
scurte.
-var. capreolus Fuessl. Capul de dimensiuni mai reduse, iar carena
vertexului este rudimentara sau poate lipsi. Mandibulele scurte si drepte cu dinii mici, iar maciuca
antenelor este formata din 4 articole.
-var. pentaphyllus Reiche Varful mandibulelor cu 2 dinti bine dezvoltati, iar maciuca antenelor
prezinta 5 articole.
-var. turcicus Strm. Mandibulele subiri, prevazute cu un singur dinte apical, iar dintele antemedian
de la nivelul marginii interne este puternic curbat. Antenele au o maciuca alcatuita din 6 articole.
Larvele se dezvolta indeosebi in lemnul de Quercus sp., mai rar in cel de Fagus sp. si Ulmus sp.
Metamorfoza dureaza 4-5 ani. Adultii sunt crepusculari, fiind activi in lunile mai-iunie. Coleopterele
sunt atrase de sursele de lumina artificiala.
Client:
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Lycaena dispar (fluturele rosu de mlastina), Familia Lycaenidae

Identificare: dorsal culoarea aripilor este rosie la mascul si portocalie cu pete brune la femela, cu
marginile exterioare brune. Ventral, aripile anterioare sunt galbui-portocalii iar cele posterioare sunt
cenusii-albastrui, toate cu pete negre (care au marginile albe). Marginile exterioare sunt portocalii.
Biologie: specia traieste in fanete umede, fanete mlastinoase,

malastini, malurile lacurilor, zone inundabile. Perioada de zbor
este mai-septembrie.
Fig. nr. 31: Lycaena dispar
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Morimus funereus (croitorul cenusiu), familia Cerambycidae, subfamilia Lamiinae

Statu: vulnerabila.
Identificare: corpul negru, partea dorsala prezentand o pubescenta culcata, foarte deasa, cenusieargintie. Elitrele au cate doua pete catifelate, negre, bine diferentiate, una fiind situata in treimea
anterioara, cealalta post median. Pronotul este punctat si cu numeroase rugozitati neregulate,
marginile anterioara si posterioara au cate un franj de perisori aurii. Marginile laterale au cate un
dinte puternic si ascutit la varf. Elitrele prezinta o granulatie fina si lucioasa, mai pronuntata la baza
decat posterior. L=18-38 mm.
Biologie:
specie
stenotopa,
silvicola,
xilodentricola, xilofaga, saproxilica, poate fi

intalnita in paduri de foioase, mai ales cele de
cvercinee si fagete, insa ocazional a fost
semnalata si padurile de conifere. Adultii pot fi
observa in perioada mai-iulie. Traiesc pe si in
trunchiurile umede, puterede ale copacilor cazuti
(Fagus, Quercus, Castanea, Populus, Abies).
Observat in paduri de Quercus in litiera.
Fig. nr. 32: Morimus funereus
Masuri de protectie: OUG 57/2007; OMMDD 1964/2007

Probleme speciale de protectie: protejarea biotopilor caracteristici, in special al arborilor batrani din
padurile de foioase; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
Topolog-Topologel
Ophiogomphus cecilia, Subordinul Anisoptera, Familia Gomphidae

Statut: risc redus.
Identificare: este o libelula de dimensiuni medii de culoare galbena cu dungi negre. Ochii sunt
distantati intre ei in partea dorsala.
Pe ambele perechi de aripi exista o singura celula
discoidala iar aripile posterioare prezinta un camp
anal format din 2-3 celule. La mascul apendicii
anali superiori sunt slab incovoiati si aproape la fel
de lungi ca si S10. femela trezinta pe occiput doua
proeminente dintate. Solzul vulvar este adanc
crestat cu doua prelungiri posterioare subtiri.
Fig. nr. 33: Ophiogomphus cecilia

Osmoderma eremita (carabus, gandacul hermit), Suprafamilia Scarabeoidea, Familia Cetoniidae
Statut: vulnerabila
Identificare: corp brun inchis sau negrucafeniu, cu luciu ca de bronz, glabru dorsal.
Antenele sunt scurte si groase. La mascul capul
prezinta
imresiune
dorsala,
unghiurile
posterioare ale pronotului sunt ascutite si putin

proeminente., discul pronotului are un sant
longitudinal, median, marginit de o carena,
anterior terminandu-se cu un tubercul ascutit. O
imresiune longitudinala lata
alaturi de aceste carene.
Fig. nr. 34: Osmoderma eremita (mascul)
si plana se afla
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Elitrele sunt punctate des, rugos, destul de fin. partea ventrala a abdomenului cu pubescenta scurta
si fina. La femela capul este mai putin convex, cu pnctuatie foarte deasa si rugoasa unghiurile
posterioare ale pronotului prezint aun sant median plan, marginit anterior de fiecare parte cu cate un
tubercul ascutit. Elitrle au punctuatia si rugozitatea mai fina ca la mascul. Picioarele au tibiile
anterioare cu cate 3 dinti la marginea exterioara iar cele posterioare cu cate 2 dinti la partea
interioara. L=26-32 mm.
Biologie: specie stenotopa, silvicola, xilodentricola, fitofaga si saproxilica, prefera padurile de
foioase batrane, livezile si parcurile cu copaci batrani si scorburosi, malurile apelor. A fost gasita pe
Aesculus, Tilia, Quercus, Salix, Fagus, Fraxinus, pomi fructiferi, flori de Crategus, sub scoarta
trunchiurilor putrede. Larva traieste in lemnul putred al scorburilor diverselor esente cu frunze
cazatoare. De obicei adultii apar in perioada iunie-septembrie.
Probleme speciale de protectie: protejarea bitopilor caracteristici (evitarea curatirii padurilor de
copacii scorburosi, care constituie mediul de dezvoltare al larvelor de Osmoderma, precum si a altor
specii rare).
6 Genul Osmoderma Lepeltier & Serville

In fauna noastra o singura specie.
Osmoderma eremita Scopoli: exista o singura specie in tara noastra.
Descrierea speciei dupa Irinel E. Popescu si Paul Gidei Ghidul coleopterelor din Romania, vol I,
Editura PIM, Iasi, 2012:
Corpul mare, usor convex, dorsal glabru, maroniu-inchis, uneori cu reflexe bronzate. Suprafata
capului cu rugozitati punctate, confluente, marginea anterioara a capului fiind usor rotunjita.
Pronotul mai ingust decat elitrele, avand cea mai mare latime in prima treime anterioara. Marginile
laterale ale pronotului uniform arcuite, lipsite de o bordura vizibila. Pe discul pronotului este
prezenta o brazda mediana puternic adancita. Baza pronotului convexa, iar suprafata lui prezinta o
punctuatie deasa si accentuata, confluenta. Scutelul mare, alungit, cu varful ascutit. Elitrele turtite
dorso-ventral, usor adancite in dreptul scutelului, prevazute cu o punctuaie deasa si accentuata.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
Client:
Topolog-Topologel
Marginea externa a tibiilor anterioare cu 3 dinti, iar marginea apicala a tibiilor mediane si posterioare
este zimtata. L = 26-32 mm.
Capul prezinta tuberculi frontali. Unghiurile posterioare ale pronotului ascutite si usor
proeminente. Santuleul median longitudinal al pronotului este mai adancit. Pigidiul puternic convex
cu o punctuatie rara. Fruntea plana. Pronotul cu unghiurile posterioare obtuze, santuleul median al
pronotului plan, marginit de cte un tubercul ascuit. Pigidiul usor convex, prevazut cu rugozitati
punctate fine.
Pholidoptera transsylvanica (cosasul transilvan), Subordinul Ensifera, Familia Tettigoniidae

Statut: vulnerabila
Identificare: culoarea corpului maro, cu fata ventrala galben-albicioasa. Antenele se articuleaza la
nivelul ochilor. Pe frunte prezinta o banda lata albicioasa. Tarsele sunt formate din 4 articole.
Primele doua articole tarsale sunt santuite.

Primul articol tarsal prezinta platule lungi si
libere da rmai scurte decat acesta. Tibia
anterioara prezinta 1-3 spini dorsali, externi.
Masculul prezinta
stili,
titilatori si organ
stridulant. Prosternul nu prezinta spini.
Fig. nr. 35: Pholidoptera transsylvanica

Pronotul este trunchiat posterior; lobii acestuia prezinta o banda alba, pe marginea lateroposterioara. Aripile la mascul sunt rotunjite si solzi-forme de culoare bruna-ruginie si cu nervurile
dispuse in retea. La femela aripile sunt mici avand o treime din lungimea pronotului.
Specia este endemica pentru bazinul Carpatic.
Biologie: fanete alpine mezofile-higrofile, margini de paduri, tufarisuri din zona montana. Este o
specie montana, gasindu-se pana la 2200 m altitudine. Specie pradatoare. Adultii se intalnesc din
luna iulie pana in octombrie.
Probleme speciale de protectie: conservarea habitatelor in care traieste specia. In habitatele
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
respective pasunatul si cositul trebuie facut in mod alternativ.
Phryganophilus ruficollis, Familia Melandrydae

Identificare: Corp alungit. Cap, elitre, apendicii corpului de culoare neagra. Pronotul si ultimele
doua sternite abdominale de culaore galben-porocalie. Capul mic, cu ultimul articol al palpilor
maxilari foarte dezvoltat. Pronotul transvers, mult mai lat decat capul, de forma semicirculara.
Elitre lungi, paralele cu punctuatie neregulata si carene slab dezvoltate. L=15 mm.
Biologie: specie stenotopa, silvicola, xilodentricola, saproxilica.

Habitatul este reprezentat de padurile de foioase, batrane. Specie
indicatoare pentru padurile virgine. Traieste in lemnul putred de
Quercus, in fungi putrezi, in lemn de Fagus sylvatica, aflat in
descompunere.
Probleme speciale de protectie: protejarea habitatului specific;

mentinerea trunchiurilor de arbori aflate in descompunere.
Fig. nr. 36: Phryganophilus ruficollis
Rosalia alpina (croitorul fagului); Familia Cerambycidae, subfamilia Cerambycinae

Statut: vulnerabila
Identificare: corpul prezinta o pubecenta de fond deasa, culcata, fina si scurta, de culoare cenusiealbastruie sau cenusie-verzuie, uneori aproape albastra. Atat picioarele cat si antenele au o culoare
asemenatoare corpului. Articolele antenale au cate o tufa apicala de peri lungi, desi si negri.
Pronotul prezinta cate un dinte lateral, puternic, indreptat in sus si cate un tubercul obtuz, mic situat
postmedian, la partea marginala a discului. Elitrele, in general, cu pete si benzi catifelate, negre,
sunt de regula granulate puternic la baza si mai fin spre partea posterioara. L=15-38 mm.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Biologie: specie stenotopa, silvicola, xilodentricola,

lignicola, xilofaga, saproxilica. Traieste in complexul
climatic al fagului si coniferelor, mai rar in cel al
stejarului, preferand, in special, fagetele batrane. Prefera
lemnul putred si trunchiurile scorburoase de fagus
sylvatica, mai rar pe cel de Acer sau alte speci de esente
cu frunze cazatoare. Femele depun oua in trunchiul
arborilor proaspat taiati. Adultul poate fi intalnit din iunie
pana in septembrie.
Fig. nr. 37: Rosali alpina
Probleme speciale de protectie: protejarea habitatului specific; evitarea curatirii padurilor de arborii
cazuti si aflati in descompunere.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Stephanopachys substriatus, Familia Bostrychidae

Identificare: corpul bombat cu marginile paralele, de culoare neagra-bruna. Antene si picioare brunroscate. Maciuca antenelor formata din 3 articole, ca caror latime descreste spre varf. Capul este
mai mult sau mai putin acoperit complet de catre pronotul bine dezvoltat, aproape la fal de lat ca
elitrele in treimea bazala. Pronotul are in partea anterioara tuberculi mai mari, ascutiti, iar in partea
posterioara tuberculi mai mici. Elitrele prezinta tuberculi destul de mari, si dispusi apropape liniar.
L=4,5-6 mm.
Biologie: specie stenotopa,, silvicola, xilofaga, saproxilica. A fost

semnalata in paduri de conifere, pe erbori cazuti si batrani dar si arbori
tineri, distrusi de foc. Datele din literatura mentioneaza ca fiind mai des
intalnita sub scoarta si pe seva de Pinus sp
si mai ras sub scoarta
trunchiurilor si bustenilor de Picea sp si Abies sp.

In perioada de reproducere perechea pregateste o camera prin saparea
unei galerii in trunchiul arborelui. Dupa depunerea oualelor femela moare,
blocand cu corpul sau intrarea in galerie. Imperecherea si depunerea
oualelor are loc in perioada iunie-august. Dezvoltarea poate dura 1-2 ani.
Fig. nr. 38: Stephanopachys substriatus

Probleme speciale de protectie: mentinerea padurilor naturale, pastrarea arborilor morti care
constituie microhabitatul preferat, mai ales pinii, care se pare ca prezinta plata gazda cea mai
importanta.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Topolog-Topologel
Specii neprotejate identificate
Fig. nr. 39: Polygonia c-album (Fam. Nimphalide)
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Nota: Memoriul de prezentare contine descrierea tipurilor de specii aflate sub protectia retelei
NATURA 2000 in situl NATURA 2000-ROSCI0122-M-tii FAGARAS.
In eventualitatea in care autoritatea competenta de protectia mediu va hotara continuarea procedurii
de evaluare a impactului cu STUDIUL de EVALUARE ADECVATA respectiv STUDIUL de
IMPACT se va constata in ce masura va fi afectata fauna si flora din zona ROSCI0122 M-tii
Fagaras
Situl NATURA 2000 cuprinde zone sensibile din punct de vedere al biodiversitatii ce contin specii
protejate de interes stiintific deosebit.
X.4. Se va preciza daca proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar
pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar.
Proiectul propus nu are legatura cu managementului conservarii ariei naturale de interes
comunitar, intrucat nu este un proiect initiat de catre Administratorul Sitului Natura 2000. De
asemenea proiectul nu apartine vreunui Plan de management al ariei naturale protejate ROSCI0122
M-tii Fagaras.
X.5. Se va estima impactul potential al proiectul asupra speciilor si habitatelor din aria
naturala protejata de interes comunitar.
Impactul asupra faunei avatice este minimizat prin masurile de protecie propuse prin proiect
(scara de pesti pentru asigurarea circuitului din lanul trofic, asigurarea debitului ecologic al
cursului de apa, restitutie integrala a apei fara modificarea calitaii ei din seciunea de prelevare,
minimizarea perioadei de construcie a obiectivului).
Exploatarea forestiera poate duce la afectarea sitului Natura 2000 cu implicatii negative asupra
prezentului proiect.
Datorita exploatarii forestiere albia rului a evoluat cu antrenari de material solid cu erodarea
versantilor si antrenari de material solid (aluviuni) cu activarea alunecarilor superficiale, distrugerea
drumului de acces precum si albia rului.
La viituri materialul lemnos existent in albia minora conduce la antrenarea acestuia si poate
duce la blocarea deschiderilor podurilor si podetelor din aval, ceea ce va duce la ruperea acestora si a
drumurilor adiacente.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
Fig nr. 40 versantul stang al Topologului defrisari masive
X.6. Alte informatii prevazute in ghidul metodologie privind evaluarea adecvata.

Nu este cazul.
EXPERT EVALUATOR
RM, RIM, BM, RA, EA
Client:
Nr. contract: 53
/ 10.07.2012

Topolog-Topologel
X. ANEXE PIESE DESENATE

I. Acte
1. Certificat de inregistrare al societatii WATER POWER CLEAN S.R.L.
(Anexa nr. 1);
2. Decizia etapei de evaluare initiala (Anexa nr. 2);
IV. Planuri
3. PLAN AMPLASARE IN ZONA - Topolog (Anexa nr. 3);
4. PLAN AMPLASARE IN ZONA - Topologel (Anexa nr. 4);
5. PLAN SITUATIE - Topolog (Anexa nr. 5);
6. PLAN SITUATIE - Topologel (Anexa nr. 6);
7. PLAN AMPLASARE in ZONA centrala II, Topologel (Anexa nr. 7);
8. PLAN AMPLASARE in ZONA centrala I, Topologel (Anexa nr. 8);
9. PLAN AMPLASARE in ZONA centrala I, Topolog (Anexa nr. 9);
10. PLAN AMPLASARE in ZONA priza I, Topolog (Anexa nr. 10);
11. PLAN AMPLASARE in ZONA priza I, Topologel (Anexa nr. 11);
12. PLAN AMPLASARE in ZONA priza II, Topologel (Anexa nr. 12);
V. CALCULE EMISII
Stocare combustibil cisterna auto (Anexa nr. 13).
Intocmit,
ecolog Doru OPREA
Persoana fizica autorizata inscrisa in
REGISTRUL NATIONAL al ELABORATORILOR
de STUDII pentru PROTECTIA MEDIULUI
IMPORTANT: Aceasta documentatie poate fi folosita in exclusivitate pentru scopul pentru care in mod specific a fost
furnizata si nu poate fi reprodusa, copiata, imprimata sau intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect in alte
scopuri, fara permisiunea prealabila a proprietarului, acordata legal in scris.
Documentatia contine un numar de 134 pagini scrise si 12 anexe.

MEMORIU de PREZENTARE Hidrocentrale Topolog-Topologel Final

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

MEMORIU de PREZENTARE Hidrocentrale Topolog-Topologel Final

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

NECESAR OBTINERII

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context

3.19. Descrierea impactului potential

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

3.19.5. Impactul asupra folosintelor

IV. SURSE DE POLUANTI si INSTALATII pentru RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA

ANEXE PIESE DESENATE

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Amenajare hidroenergetica Topolog-Topologel.

S.C. WATER POWER CLEAN SRL

sediul social: Municipiul Pitesti, str. George

Nr de tel, fax. adresa de mail

ecolog Doru Oprea evaluator mediu,

Director/manager/administrator: ing. Badea Gheorghe, director general

Memoriul de prezentare a fost realizat conform Metodologiei de aplicare a evaluarii

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

"Amenajare hidroenergetica Topolog-Topologel"

Amenajarea hidroenergetica de pe raul Topologel va avea 2 trepte:

Microhidrocentralele se vor construi pe terasa joasa (eventual albia majora) stabila ce

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Amenajarea hidroenergetica de pe raul Topolog va avea o singura treapta:

C1 putere (MW): 3,378

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

3.1.2. Descrierea proiectului

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Treapta 2 P2- Topologel:

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Caracteristicile aduciunii Topolog

Lungimea totala a conductei de aductiune este de 8.187 m adica 3.076 m

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Pentru conductele de aductiune se vor prevedea:

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Caracteristicile amenajrii hidroenergetice Topolog

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Echipament mecanic i electric.

Nr. turbine si tip

Caracteristici turbine (Topolog)

Nr. turbine si tip

Partea mecanic i electromecanic (MHC 1)

Partea mecanic i electromecanic (MHC 3)

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Instalaiile electrice de evacuarea a puterii

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Justificarea necesitatii proiectului

Necesitatea realizarii proiectului are la baza doua argumente:

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Conform datelor publicate de Transelectrica, actualizate la 06.06.2012, pana in

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru

Fig nr. 7: Cursuri de apa pe care au fost construite/urmeaza a fi construite MHC-uri

Prin urmare, ca o concluzie generala putem spune ca ideea construirii de MHC-uri in

Lucrare: Memoriu de prezentare pentru