ROPRIETATEA. FORMELE VOLUTIA PROPRIETATImandstirii, PROPRIETATEA. FORMEL: SI EVOLUTIA PROPRIETA TI Proprietatea se defineste prin: © ansamblu! bunutilor pe care le stapineste o persoand, o familie sau o institute; © ansamblul drepturilor pe care 0 persoand, o familie sau o insttugie le are asupra unor bunuris © raportul social privind dreptul unei persoane, famili sau instituti asupra bunurilor Formele proprietatii ‘Bunurile se pot afla in proprietate privata ori in proprietate publica. Proprietatea privat sau particulara are un caracter personal. Proprie- tarul are control deplin asupra bunurilor pe care le posed, putind inter- ‘ice altor persoane sa le intrebuinfeze. O persoana poate stapdni atit bunuri destinate consumului, cit si productiei: terenuri, locuinte, animale, autovehicule etc. Proprietatea privata a fost principala forma de proprietate. Eaa aparut ca proprietate individuala si a permis oamenilor sa acumuleze bogiti, Bunurile aflate in proprietate privata erau utilizate de catre proprietar si de familia acestuia, iar cea ce nu se consuma se economisea sau se investea. Certitudinea cA bunurile neconsumate ramén in continuare la ispozitia proprietarului a avut drept consecinye rationalizarea consumu- lui, eliminarea risipei, stimularea economiilor gi a investitiilor. Astfel, Proprietatea privata a fost un factor de deavaltare. Dreptul de proprietate a fost recunoscut mai tirziu, in istorie, si unor institupii, cum a fost cazul Bisericii, Aceasta a primit in proprietate pri- vata pamdnturi, paduri, diferite bunuri si valori daruite de credinciosi sau create de calugari si calugarite. {in secolul al XIX-lea a aparut 0 nowa forma de proprietate privata, si anume proprietatea asociativa. Posesorii unor mari intreprinderi au ofe- it spre vanzare titluri de proprietate, numite actiuni, intreprinderile (recdnd astfel in stapanirea celor care au cumparat respectivele titluri. Actionarul, adic posesorul de actiuni, are drept de proprietate asupra unei parti din compania respectiva si primeste parti corespunzatoare din cdstigurile obtinute de aceasta. ietatea publica nu are caracter personal. Ea presupune folosirea bunurilor in comun; o persoana care utilizeaza un bun aflat in proprictaie publica nu poate interzice altora sa il intrebuinteze. Proprietatea publica s-a dezvoltat indeosebi sub forma proprietati ‘tatului. Statul este proprietar de terenuri, paduri, zacaminte naturale, cladiri ete. Acestea sunt folosite in interesul public.Uneon, insa, bunurile apartinand statului sunt utilizate in folosul unor persoane aflate in functii publice. De bunurile publice s-a abuzat adesea, fiind considerate ale nimanui. Statul nu s-a dovedit a fi un bun adminis- trator, de aceea, proprietatea publica nici nu s-a putut dezvolta peste o anumita limita. Daca totusi ea s-a extins, aceasta s-a intimplat pentru perioade scurte de timp. Proprietatea de stat trebuie s& existe insa fie si numai pentru ci anumite bunuti nu pot fi insusite in proprietate privata. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de bunuri publice, la care are acces orice persoana. De exemplu, lumina unui far este, pe de o parte, necesara navigatorilor pentru a se orienta pe timp de noapte, iar, pe de alta parte, un particular n-ar avea cum sa pretinda celor care beneficiaza de lumina farului sau sa ii plateasca pentru aceasta. De aceea, persoanele particulare nu vor fi interesate sa investeasca bani si si ofere celorlalti un asemenea serviciu. Bunurile gi serviciile publice sunt oferite de caitre stat tuturor celor care au nevoie de ele. BH Construiti enunturi in care termenul de proprietate s8 aiba sensul de: © relatie de proprietate; ® object aflat in proprietate; © forma de proprietate; © insusire caracteristica. Inlocuiti apoi, in fiecare propozitie, termenul de proprietate cu un altul echivalent, in asa fel incat proporitia sa nu-si modifice intelesul. Cum poate deveni cineva proprietar? a Bunuri precum aerul, lumina soarelui, apa marii etc. sunt date de natura. Ele se numese bunuri libere sau comune. in proprietatea cui se afla acestea? ‘Cum puteti explica faptul cd unele bunuri nw se gasesc in proprie- tate privata? < Ateneul Romin a fost construt, ‘ntre 1896-1900, prinur-o colecta Publica initiata sub deviza Dati un ew pentru Ateneu, Scnitoru! si filosoful francez J. Rousseau (1712-1778) susfinea cat la baza inegalitaii sociale sta aparitia Proprietapii private.Evolutia formelor de proprietate In decursul timpului, formele de proprietate s-au modificat tn societatile primitive, oamenii foloseau in comun paméntul, unel- tele si animalele, Acestea erau proprietatea comunitajii. Bunurile nece- sare existentei erau impartite in mod egal. i uile care au urmat comunei primitive s-a impus proprietatea ‘i si romanij puteau stapini nu numai bunuri, ci si Sclavifolositi pentru prelucrarean °™MeMi- ‘Sclavii munceau in gaspodarie, la cimp sau in ateliere. Ei nu tresiei de mahae'in Braziia ¥€4U nimic al lor, nici macar propria lor persoana. Stapdnul avea drep- secolului al XVIll-lea, tri depline asupra sclavilor, aceasta insemniind ca fi putea vinde sau cumpara, le putea aplica pedepse corporal, le putea lua chiar si viata. Evul Mediu, senioni, proprietari ai pamintului, primeau de la supusii lor produse, servicii si bani in schimbul protectiei in fata unor atacuri rizboinice. Ei faceau legea pe domeniul pe care il stapdineau si ‘imparteau dreptatea. capitalism, proprietarul poate decide dact utilajele pe care le-a ‘cumparat vor fi utilizate intr-o activitate sau intr-alta, de o persoana sau de alta. in intreprinderea pe care o organizeazi, el poate stabili ce, cit si cum sa se produca, dar nu ii poate impune unei persoane sa accepte hotararile sale. Ce credeti, in societatile primitive, copiii erau indreptatiti si primeasca acceasi cantitate de bunuti ca si adultii? Dar bitrinii? Argumentati! WD Si presupunem ca traiti intr-o comunitate in care exista pro- Prietate comuna si care a hotarit sa imparta bunurile in mod egal | intre membrii sai, Unul dintre copii este bolnav si are nevoie de un | regim alimentar mai bogat in vitamine si in substante minerale. De aceea, parintii sai pretind pentru el o cantitate mai mare de fructe, lapte si came decdt primesc ceilalti. Cum credeti ca ar trebui solutionata problema? Argumentati! Cum se puteau apara sclavii de abuzurile stapdnilor lor? | HEEACe se putea intimpla in Evul Mediu cu supusii care nu puteau sau refuzau sa isi indeplineasca obligatiile fata de senior? ME Lucratorii au dreptul de a decide daca se vor angaja sau nu la firma unui proprietar, in functie de conditile pe care acesta le ofera. | Cum se numeste plata pe care 0 primeste Iucratorul in schimbul mun- cii prestate int-o intreprindere?@ Laromani, mostenirea trebuia pastrata si transmisa din tata in fiu. Cel care pierdea averea familiei era disprequit de comunitate. in. schimb, acela care o inmuljea pe cai cinstite era foarte apreciat. Tot la romani exista si obiceiul ca soldaii s4 fie improprietariti. Ei primeau loturi de pamint si intemeiau colonii, Acest obicei s-a pastrat si in societatea roméneasca de la mijlocul secolului al XIX-lea. Astfel, regele Carol I a improprietarit veterani din Razboiul de Independent. Unul dintre satele intemeiate atunci (la $ km nord de Dunare) a fost botezat Curcani, dupa numele atribuit dorobantilor din oastea romina. # in Antichitate era posibil ca un om sa garanteze un imprumut cu pro- pria sa persoana, Daca nu putea restitui banii imprumutati, plus dobiin da pretinsa de camatar, datomicul devenea selav. in secolul al XIX-lea, persoanele care nu fi puteau plati datorile erau trimise Ia inchisoare, Secole de-a rindul, femeile nu au avut drept de proprietate. Averile lor erau, de fapt, in proprietatea sotilor care le asigurau existenta. ‘Aceasta situatie se mai mentine i astazi in ari ca India. in Romfinia la inceputul secolului al XIX-lea, adeseori, fetele din mediul rural primeau ca zestre doar atit eit puteau incarca intr-un car, in comunitatile rominesti arhaice, proprietatea asupra paméintului se exercita in devalmasie (pamdntul satului era proprietate comuna). El era dat spre folosinta gospadarilor timp de 2-3 ani, dupa care era lasat necultival, pentru a se putea regenera. @ in proprietatea unei persoane se pot afla idei, creatii (artistice, stiintifice etc,), programe de calculator si altele. Ele formeaza obiectul ietttii imtelectuale. in virtutea dreptului de proprietate pe care il au autorii, realizarile lor nu pot fi reproduse decit cu acordul acestora. Reflectatt! ‘Ce ati invatat nou in aceasté lectie? ‘Cum puteti folosi cele invéitate in existenta cotidliand? Ce ati dori sa mai aflati ? Carol 1 .Jntemeietorul", dommnitor si apoi rege al Romine (10 mai 1866-27 sept. 1914). Dreptul de proprietate este dreptul de a dispune un lucru in mod exclusiv si absolut, ins in limitele determinate de lege. Codul civil, Articolul 480 ‘Zestrea unei tinere femei din comuna Sic ~ Cluj.Drepturile pe care le au oamenii asupra bunurilor se numese drepturi de proprietate. Posesorul unui bun are puterea de a interzice altora sa il uti- lizeze. De aceea, drepturile de proprietate implica intotdeauna relatii intre ‘oameni, fiecare fiind obligat st respecte posesia celorlati, Proprictarii aw drept de control si de dispozitie asupra bunurilor pe care le poseda, Aceasta inseamna ca ei le pot folosi sau insiraina dupa cum doresc. Calitatea de proprietar presupune si drepturi asupra veniturilor pe care le aduce bunul respectiv. Stapinul unei case care a fost inchiriata are dreptul sa incaseze chiria, Ia fel cum proprietarul unui hotel este indreptatit sa pretinda turistilor plata corespunzatoare pentru cazarea oferita, Incalcari ale dreptului de proprietate Dreptul de proprietate este aparat de lege, care pedepseste incal- carea lui. Astfel se intimpla in caz de furt, tilhirie sau abuz tn adminis- : trarea unor bunuri. Proprietarul, victima a unui furt, este deposedat de Inceputul colectivizarii forate bunul sau, nu il mai poate intrebuinta si nici nu mai poate beneficia de inRoménia. foloasele aduse de acesta. Bunurile furate sunt adeseori vandute, Pentru cumparatori exista riscul ca bunurile sa le fie confiscate spre a fi restitu- ite proprietarilor de drept. Dupa al doilea razboi mondial, in tarile din Europa Centrala si de Est care au intrat in sfera de influenta.a fostei U.R.S.S,, a fost desfiintata, jin cea mai mare parte, proprietatea privata, Au fost nafionalizate case, lerenuri, intreprinderi. Particularilor le-a fost incalcat dreptul de proprie- tate, fara plata vreunei despagubiri HEE Taranii au fost obligati sa renunfe la pamdnturile, uneltele si ani malele lor si si se inscrie in cooperative agricole de productie. Ce credeti, in calitate de cooperatori, mai erau (aranii proprietari ai bunurilor pe care le-au adus in cooperativa, sau nu? Argumentail WE} Daca statul ar fi despagubit proprietarii ale caror intreprinderi au fost nationalizate, decizia |uata ar fi fost indreptafita sau nu? MEX Dai exemple de proprietari, Ganditi-va la oamenii din localitatea voastra sau la diferite personaje pe care le cunoasteti din operele lte- rare WE} Realizati portretul unui proprietar, inspirandu-va din operele lite- rare citite, informatiile istorice, propria experienta.HEF Raspundeti intr-o singura propozitie la intrebarea: | Ce inseamna sa fii proprietar? [HB Asupra bunurilor pe care le stapinesc, proprietarii. detin | urmatoarele drepturi: de posesiune, utilizare si dispozitie. © Explicati in ce constau drepturile menfionate mai sus. © Identificati citeva obiecte: asupra carora aveti asemenea drepturi. © Dati exemple de situapii in care le-ati exercitat. WHI Proprietarii au drepturi depline asupra bunurilor lor. Discutati in ‘gmupuri de cAte patru si stabiliti daca dreptul de proprietate justifica ‘umatoarele actiuni: © Un proprietar isi incendiaza casa, giindindu-se.ca va construi alta noua cu banii pe: care societatea de asigurari fi va plati ca despagu- | ire. © Soferul unui autoturism conduce prin localitate cu 80 km/h. El ‘considera ca, fiind vorba despre masina lui, poate sa o intrebuinjeze dupa cum crede de cuviinta. © La fabrica de anvelope se ard cauciucurile care nu mai pot fi reconditionate, Desi iese mult fum, directorul crede ca nu deran- jeaza pe nimeni, atit timp cit totul se intimpla in curtea intre- prinderii. Exista limite ale dreptului de proprietate? Argumentati! Drepturile nu pot exista fara responsabilitat Ce responsabilitati trebuie sé-si asume un proprietar? Ginditi-va la responsabilitaile pe care le aveti faya de bunurile propri. HE] Dreptul de proprictate este garantat prin Constitutie, iar incalea- rea lui se sanctioneaza. © Dati exemple de situatii in care unei persoane i-a fost incaleat dreptul de proprictate. ® Cine sunt cei care ne incalca dreptul de proprietate si cum sunt ei sanctionati? ‘Reflectati! Ce afi invatat nou in aceasta lectie? Cum puteti folosi cele invdtate in existenta cotidiand? Ce ati dori sa mai aflati ?‘Tranzactionarea marfurilor [a bursa. IEPA [iV Proprietatea privata si economia de piata Ce sat se produca’? Cit sa se produca? Pentru cine sa se produca? La ‘aceste intrebari orice societate trebuie sa gaseasca raspunsuri adecvate, in societatile primitive, oamenii aveau la dispozitie si puteau con- suma doar bunurile pe care le produceau ci insisi. in mod obisnuit, nu se facea schimb si nici nu existau specializari pe diferite domenii de activ tate. Schimbul a aparut ca urmare a specializarii producatorilor gia luarii bunurilor in proprietate. Cu timpul, s-a vazut ca este mai avantajos ca fiecare sa produca ce stie si ce poate mai bine, deoarece, in aceste con- ditii, se realizeaza lucruri de calitate gi in cantitati mai mati. Pe parcursul citorva sute de ani, economia de schimb s-a extins tot ‘maj mult, iar oamenii au reusit, in cadrul acestui sistem economic, sa gaseasca solufii tot mai eficiente la problemele legate de satisfacerea nevoilor. Pentru a raspunde la intrebarile referitoare la ce, ct si pentru cine 4 produca, oamenii s-au orientat dupa indiciile pe care le ofera pita. Pe Piata, producatorii ofera spre vanzare produsele realizate. Daca pentru acestea se gasese cumparatori, inseamna ca §-a produs ceea ce trebuia si era necesar in societate. Producatorii sunt interesati sa-si vanda marfa la un pret cit mai bun, Daca pretul este prea mare, nu vor avea cumpa- Fatori, iar daca pretul este prea mic, vor fi in pierdere. De aceea, pro- ducatorii vor incerca sa castige vanzlind nu neaparat scump, ci potrivit de mult, Ei vor putea stabili e&t trebuie sa produca, in funetie de inca sarile realizate, astfel incét sa objina cAstigul maxim posibil. Piaja arata si cine sunt consumatorii bunurilor produse: cumparatorii care platesc pretul cerut de producatori Dar, pentru a putea decide in legatura cu toate aceste probleme, producatorii trebuie sa fie proprietari, st dispuna de bunurile pe care le folosesc pentru a produce ceea ce vind. La baza economiei de pinta se afla proprietatea privata, care fi da individului dreptul de a initia afaceri, de a le organiza dupa cum crede ca este mai bine, de a angaja lucratori care s4 foloseasca bunurile sale in activitati economice si de a-si insusi cAstigul realizat. Toate aceste drepturi definesc impreuna libertatea economica.Caracteristicile unei economii de piata sau cetajeanul in calitate de consumator si intreprinzator © Proprietatea privata. Bunurile folosite in activitatile de pro- duchie, precum i cele produse pentru a fi consumate se gasesc in pro- Prietatea privata a unor persoane fizice sau juridice (indivizi sau insti- tutii) care le utilizeaza dupa cum cred de cuviinta. Exista si proprietatea statului, insa aceasta are o pondere mai mica. ‘© Libera inifiativa. Persoanele care inifiaza activitati economice se numese intreprinzatori. Ei decid ce, cit si pentru cine sa produca bunturi sau servicii, intreprinzatorii dispun de libertate deplina, in conditiile prevazute de lege. Consumatorii au libertaiea de a cumpara bunurile care, apreciaza ei, le satisfac in cea mai mare masura necesitatile. ‘© Motivatia economict. Consumatorii si intreprinzatorii actio- neaza din motive economice, primi urmarind s3-si satisfaca nevoile cat os mai bine, iar ceilalti, sa cAstige ct mai mull. Aceste motive reprezinta Consiliul de administrate mana care guverneaza economia. al une! firme conta © Concurenta. inir-o economic de piata existi rivalitate intre ‘tmte8l de organizare. producatori (concureazé pentru a-si atrage clientii), intre consumatori (concureaza pentru a obtine bunurile tate), intre producatori si consumatori. Concurents limiteaza puterea vinzatorilor sau a cumpara- torilor si impiedica abuzurile. “© Piata gi prequrile libere. Vinzatorii si cumparatorii bunurilor se intdlnesc pe piaja. Ei decid !a ce pret si wanda sau s4 cumpere si, in functie de deciziile lor, se va stabili ce, ct si pentru cine se produce. Piala regleaza activitatea economica. © Rolul limitat al statului. Statul creeaza cadrul legal de desfasurare a activitatii economice si o sprijina in situatii dificile. Inierventia sa este limitata, economia de piaja avand mecanisme proprii de reglare. ‘Sa presupunem ca ati initiat o afacere: inregistrati si vindeti com- pact discuri. Cum veti stabili cate si ce piese muzicale sa inregistrati? PA intreprinzatorii, in calitate de proprietari, au libertatea de a-si organiza activitatea dupa cum cred: cuviinia. Dati exemple de actiuni pe-care le desfasoara un intreprinzator. Care sunt limitelé libertatii sal¢ de actiune ? EB intre producatori exista concurenta. Fiecare incearea sa-si atraga edt mai multi clienti prin calitatea prequl produselor pe care le ofera. Dati exemple de firme care s-au impus pe piata datorita calitaii duselor lor. Dati exemple de firme care s-au impus pe piata datorita pretului avantajos la care igi v produsele. Cine beneficiaza de pe urma concurenei dintre producatori?Ison nei . A Pe iy wc in 1921, Nicolae Malaxa a Infiinyat 0 fabrica de locomotive ‘care, ulterior, s-a extins, devenind in mai putin de dowazeci de ani un colos industrial Dupa nationalizarea din 11 iunie 1948, wzinele Malaxa au devenit Uzinele 23 August In ani "90, aceeasi uzina $- transformat in societate pe Actiuni, pe care statul a propus-o pentru privatizare. IER Cum se poate explica faptul ca parcurile publice sunt mi Economia de piata si democratia in Romania Dupa aproape jumatate de seco! de economic planificata, care s-a dovedit total ineficienta, in Roménia anilor ‘90 s-a trecut la crearea unui sistem economic de piata, capabil sa satisfaca trebuintele oamenilor. Principala problema in cadrul acestui proces este privatizarea, adica tre- cerea intreprinderilor din proprietatea statului in. proprietatea particula- rilor. Statul, care a detinut controlul deplin asupra pamintului prinderilor si tuturor bogatillor acumulate in tara, sa dovedit incapabil Sa administreze aceasta avutie in folosul cetatenilor. Privatizarea inseamna reconstituirea dreptului de proprietate. De aceea, in anii de intre- dupa 1989 s-au facut eforturi ca persoanelor expropriate abuziv in anii "50 sau urmasilor acestora sa li se restituie pamintul, locuinjele etc. De asemenea, tofi cetajenii, incepand cu varsta de 18 ani, au primit titluri de proprietate asupra unor intreprinderi, Masurile Iwate au avut, in primul Find, un caracter corectiv, urmarindu-se repararea nedreptatilor savairsite in trecut, Astazi se pune problema privatizarii intreprinderilor aflate inca in proprietatea statului, pentru a asigura functionarea eficienta a economiei. Privatizarea in Romdnia, 1998. Procente din total pe tipuri de sovietati comerciale: putin ingrijite decat gradinile panicularilor? WA De ce asociatiile pentru protectia animalelor sunt ingrijorate de soaria balenelor, dar nu si de cea a animalelor crescute si sacrificate pentru hrana populatiei?5) gS sagen eae mearninee O poveste de succes Luxten este ceea ce se cheama 0 poveste de succes. Inclusa intr-un Jot de zece societati pe care, in 1993, s-a experimentat in premiera privatizarea, intreprinderea Electrofar din Bucuresti a fost van- duta unui investitor strategic. Pe atunci, Electrofat era pe muchie de cutit: realiza patra tipuri de pro- duse de slaba calitate, stocurile erau uriase, facturile neplitite, datoriile cresteau, iar dinectonii alergau de la o banca Ja alta ca si prind’ un credit pentru a plati salarile. in fabrict domneau indisciplina, poluarea cu mercur si lipsa de speranta Primul lucru pe care J-a ficut nou! proprietar a fost o curaenie ‘general, Dupa ce s-au maturat tone de sticla sparta si s-au depoluatinstalatiile s-a trecut la primenirea personalului. Dupo selectie in dows valuri, din 1.100 de angajapi au ramas azi S00, si anume cei care au dorit sa munceasca altfel decét pina atunci. Totodata, au fost adusi specialisti de inalta clasts Astfel ‘Sau pus bazele unui sector propriu de cercetare care a inceput proiectarea noilor produse. Al treilea pas - demararea unui program de investitii masive, datorita cdma au fost inlocuite toate vechile linii tehnologice cu altele din generajia 1994-1995, Au fost asimilate produse de varf in domeniu, cum sunt becurile cu halogenuri metalice, brevetindu-se si tei inventii proprii. Stractura personalului a fost complet ristumati: de la 90% muncitori s-a ajuns la 904% ,, gulere-albe". (Dupa revista Succes, nr. T/aprilie 1999) Discutati in grupuri de céte patru cazul intreprinderii Electrofar $i apoi raspundeti la urmatoarele intreban: © Cum a fost privatizata intreprinderea Electrofar? © Care era situatia acesteia inainte de a fi privatizata? Ce masuri a luat noul proprietar pentru a redresa intre- prinderea? © Ce credeti, acesta a procedat bine sau nu? Argumentati! Reflectati! Nwres Ce afi invajat nou in aceasta lectie? Cum puteti folosi cele invafate in existenta cotidiand? Ce ati dori sa mai aflati ?Fotografie de famitie din filmu! Dallas. Pe micul ecran, ca si in viata, marile averi reprezinta uneori sursa unor drame, tensiuni, conflicte, PROPRIETATEA SI ATHLE DINTRE OAMI Existenta proprietatii influenteaza in mod hotardtor relatiile dintre oameni $i actiunile pe care acestia le initiaza. Proprietatea este cea mai importanta garantie a libertafii, att a pro- pnetarilor, ct si a celor lipsiti de proprietate. Proprietarul poate face ce rede de cuviinta cu bunurile pe care Je stapéneste. in plus, dispunand de ‘bunurile necesare, el este independent si poate stabili limitele relafiilor cu ceilalti oameni din comunitatea din care face parte. Proprietarul poate decide, daca este cazul, si accepte sau nu anumite relatii, daca se implica sau nu in anumite actiuni. Proprietatea privata divizeaza controlul asupra bunurilor intre numerosi cameni care actioneaza independent. Multa vreme libertatea a fost privilegiul celor bogati. Nefiind constrinsi de grijile materiale, ei dispuneau de timp liber, puteau studia, se puteau dedica activitatilor culturale, sociale sau politice. Bogatii au dispus intotdeauna de propria lor persoana, de bunurile gi de averea lor, si, de multe ori, de oameni, spre deosebire de siraci care au fost constrinsi de grijile legate de satisfacerea trebuinjelor biologice si materiale. © Proprietarul are putere asupra bunurilor sale, dar si asupra oame- nilor, pentru ca poate sa le permita sau sa le interzica acestora accesul la lucrurile de care au nevoie. De aceea se spune ca oamenii stapinesc lumea prin intermediul proprietatii. Pentru a apara libertatea, atit pu- terea, cat si proprietatea pe care se intemeiaza ea trebuie sa fie limitate © Proprietatea oferd oamenilor posibilitatea de a avea 0 viakh indestulata, de a-si satisface trebuintele dincolo de limita subzistentei si, maj ales, le ofera siguranta de care au nevoie. In plus, ea le asigura pres: ligiu si respect din partea celorlalti © Rolul si importanta proprietatii in viata oamenilor trebuie intelese si din perspectiva inegalitagilor pe care le creeaza. Ca urmare a drepturilor de proprietate, intre oameni apar inegalitati si de avere, dar si de sanse, Cei care acumuleaza bogatii au alte sanse la educatie si la functiile din socieiate, decit cei saraciProprietatea a fost considerata de multi ginditori drept principala sursa a raului existent in societate. De exemplu, Platon, autorul primei utopii politice, credea ca, desfiintind proprietatea, oamenii vor crea o societate mai buna, in care nu va mai fi coruptic, iar conducatorii si mili- tari, lipsifi de averi, vor actiona pentru realizarea binelui general. ‘Mai inti, nici unul st mu posede alta avere proprie decit stric- tul necesar. Apoi, nimeni s4 nu aiba vreo incapere sau vreo camara in care sd nu poaia intra acel ce voieste, Din partea celorialti cetdjeni, ei sa primeasca drept simbrie pentru paza cele necesare traiului... astfel incét sa nu Je prisoseasca in timpul anului, nici sa nu aiba vreo lipsi... Cici atunci cind ei vor dobindi pamént propria, locuinga gi bani, vor fi preocupati de casa si de pamént si nu de paza. Vor ajunge Stapini si dusmani ai celorlalti cetaeni, in loc de aliati. Platon, Republica Platon, filosof grec (427-347 LHe), M Filosoful german G.W. Priedrich Hegel (1770-1831) spunea despre proprietate ca este objectul libertatii omului, dar si forta care il tira- nizeaza. La ce credeti c& s-a gandit el clind a facut aceasta afirmatie? PA Care dintre afirmaiiile urmatoare corespund punctului vostra de vedere? Argumentati! © Fericirea are nevoie si de lucruri extenioare. * © Bogitia este zidamicie si desertaciune, © Omu! bogat este lenes si risipitor. © Bogatia civilizeaza manierele, umanizeaza oamenii, aduce voie buna in casele lor. ER Unii oameni trudesc intreaga viata pentru a strange avere, in timp Ce alti devin bogati pentru ca. au avut noroc, © Credefi ca este corect ca o persoana si cistige sume fabuloase loterie sau alte jocuri de noroc? ‘© Dar sa mosleneasca averea unor rude indepartate? Explicati!Bogatia si intelepciunea Thales din Milet (aproximativ 624-546 i.Hr.), mai cunoscut ca matematician decat ca iubitor de injelepciune, a fost mula vreme un om sarac. Concetafenii nu i-au apreciat infelepciunea, ba chiar au considerat-o inutila, de vreme ce nu ii putea procura bogatia la care rivnesc tofi oamenii. Pentru a-i convinge pe milesiemi ca nu au dreptate, Thales si-a folosit cunostintele de astronomie si s-a imbogatit. Prevazind ca vremea buna. pe care o anuniau astrele, va face ca recalta sa fie imbelsugata, el a anga- Jat tofi culegatorii de masline din Milet si din Chios. Fermierii care aveau nevoie de lucratori se adresau infeleptului care Je pretindea sume mari de bani pentru serviciile culegatorilor. De pe urma acestor tranzactii, Thales 2 cistigat foarte mult, dovedind oamenilor ca adevarata bogatie se afla in infelepciune. Discutati cu colegii despre cazul prezentat si raspundeti apoi 1a urmatoarele intrebari: © De ce dispretuiau cetajenii Miletului intelepciuneas? © Cum a procedat Thales pentru a le demonstra ca nu au dreptate? © A procedat corect Thales cind a profitat de ignoranta concetafenilor sai? Argumentati! © Care credeti ca este utilitatea stiingei? © Cum ati fi procedat in locul lui Thales? Reflectati! Ce ati inveitat nou in aceasta lectie? Cum puteti folosi cele invatate in existenta cotidiana? Ce ati dori sat mai aflati ?Sinteza. Prin proprietate se injelege: ‘© ansamblu! bunurilor pe care le staplneste persoana, o familie ‘sau o institutie; ‘e ansamblul drepturilor pe: care o persoana, o familie sau o insti- tufie le are asupra unor bunuri; ‘© raportul social privind dreptul unei persoane, familii sau insti- Proprietatea poate fi privat sau public&. Proprietatea privata este ‘proprietatea diferitelor persoane (indivizi, familie, instituyii private) care pot detine bunuri fie individual, fie in asociatie. Proprietatea pu- blica este, in principal, proprietatea statului, Dreptul de proprietate ‘este dreptul de a dispune de wn lucru in mod exclusiv si absolut, in limitele stabilite de lege. Proprietarii au urmatoarele drepturi asupra bunurilor; posesiunea, lisporitia, utilizarea si uzufroctul (dreptul asupra veniturilor pe care le adue bunurile aflate in proprietate). Furtul, abuzul in administrarea. bunurilor, exproprierea fara despagubiri reprezinta incalcari ale drep- tului de proprietate. Acestea sunt sanctionate de lege. Proprietatea privata se afla la baza economiei de pia. Ea ii da dreptul proprietarului sa initieze afaceri, st angajeze lucratori, si-si Insugeasc veniturile objinute. fnir-o economie de_piala, deciziile privind productia si consumull bunurilor sunt Ivate de indivizi, in ¢a- litate de proprietart, ‘Stamul democratic respect gi protejeazi dreptal de proprietate, Atunci cdnd el este incaleat, statul intervine prin masuri cu caracter corectiv. O asemenea masura este cea de restituire a bunurilor expro- priate in mod abuziv.Evaluare 1. Ce este proprietatea si ce forme a cunoscut ea? 2.Ce este un proprietar? Cum poate dobiindi cineva aceasta calitate? 3. Ce drepturi si ce responsabilitati are un proprietar? Identificati drepturile si responsabilitatile existente in urma- toarele situatii: © Doamna Petrescu si-a cumparat un automobil. in fiecare dimineaa, ea se urca la volanul masinii si pleaca la serviciu. © Domnul Burcea, proprietarul magazinului Universal", a hotanit sa achizitioneze confectii noi si si reduca preturile la cele ramase din sezonul trecut. Primavara, familia Toader vopseste gardul care inconjoara curtea si gradina casei. Mengionati si alte drepturi si responsabilitati ale proprietarilor. Ce relajie exista intre proprietate si libertate? 4. Documentaji-va si prezentati, pe scurt, istoria unei intre- prinderi. Mention © anul infiingari; ‘© numele proprietarului; © ce fel de schimbari au intervenit in cea ce priveste formele de proprietate si cnd s-au produs ele; © care este situafia actuala.CUPRINS Capitolul | INTRODUCERE 1. Societatea democratica si valorile ei . . : a . 2. Principiile democratiei ... 62.06. k eee eee tt eneeee 8 Capitolul 1! AUTORITATEA. 1. Autoritatea si manifestarea ei... . 2. Autoritatea gi regimurile politice . . 3. Autoritati si cetateni..... 0.2... pevetesuaeaeet 4. Controlul si cooperarea cetatenilor cu ‘autoritatile ee ... 29 Capitolul |! LIBERTATEA SI RESPONSABILITATEA 1. Ce inseamna sa fii liber?........... 2. Libertate silege........... wee 3. Drepturi, indatoriri, responsabilitati 4. Participare si responsabilitate ...... . Capitolul IV DREPTATEA SI EGALITATEA 1. Tipuride dreptate . . 2. Justitie silege ..... 3. Egalitate ¢i inegalitate . 4. Egalitate si democratie Capitolul V PROPRIETATEA 1. Proprietatea. Formele gi evolutia proprietatii 2. Dreptul de proprietate ............. 3. Proprietatea gi activitatea economic 4. Proprietatea gi relatiile dintre oameni. . Capitolul VI PATRIOTISMUL 1, Identitatea nationala gi patriotismul . . . 2. Apartenenta si loialitate 3. Alterari ale patriotismului 4. Patriotism si integrare europeana. . . =