il Revista de cultura» Anul 31 - Numarul 10-11-12 2013 (234-235-236)Revista apare sub egida Uniunil Sciitorilor din Romania CUPRINS trenFdacin cys Aa Retndgcatarala PEMMEET Scr = desing ppee = (monn Di) lon MURESAN Lvisloan STOIC, Peau PARYESCU Durnewu NECSANU. nada ARH, sna BALAN, Eitan MRE Satin COMA Any ORAGOIANU. Teh LENTESCU, a SARL alu BOANTA ina MELNICIUG Dan STANCA ~ eel i lan Mat. Dan PERS ~ Aart AG ROWIA - Arlee a opt ca OPREA ~ Vesela poestea pra clit 7 George ARION- Administer Leo BUTNARU - alin Lumina nee input ~ Subang ina, Tana angus ‘le SFRIDON - Grace deine evr, \Vod7ARCIOG -Postinh Adan Ai Ghosh tor TEGANU Luca Vlas PERE = Ving coins ncaa Satin FANARU - Dieta poet o EET Salen COSEREANU ~ Vins impor ~ osteo neectae luda OLARUNENATI~Eminescuin pres Eotjanior dead)... 10 ‘ana ZANARESCU ~Popsprin ch docunerte tag us Kaas VAN AEUS—Epsodleminescoleicalll Vig run 106 I> FacquesDUQUESNE~ Divs Taducere dean a) a (sp MANDELSTAMA Trader dee tr 16 Latraviaa Tadcee de Dragos Cojo). 1» lads Avercnko Tine de Adv cor Lean anos) 124 Luise Gongaay Agote(Taducere de Geo asl) vm sul Kava Taducte de Geo Vite) ns WislonaSeymborta (Taduwe de Alana G Sean) 17 Ihoders la 6 (Taste de Angora Ps) wm ‘AL OSTELECAN -Osimbols amare Eeattio Sindusea} 156 srxonioPATRAS —Ion Creangun Ati mole ut loan HOLBAN = Mig Male ma ‘Marius CHELARU- Posed pene oitein gn Nor M5 Vitor TASANU ~ Poa ad cuca ————12 (Geo VASILE beleEpoque sEpoa gonloaar —. 7 ‘As SANENCO = Ger ent 16 {ic MANOLE-De cern §Apocaips dpa Sal 8 ‘Mana-uia TUCULCANU ~ Sanandgnul oomatc ” [vans RANGHILESCU =e opti SpeoeWnse Inge 177 Dum LAYRIC Scrat de alate aerate v loans ZAMIR TOMA ~ Sco dead Genera Labi 4 ‘wc OPREA Primes un ncput de sapune a Inprened cs ‘pom a Fenn TONITA— Sunt babs cons decimal Sere Gls "amaneun ede voman ite » Lacan GUA - Mara Calov- romaine ps ‘Adan Al GHEORGHE ~Fondul anal de manusoise——_____16 Premio USK Fl 6 Regula ena eotganaare jacorstea Pra Napenal de Pome Mil Eimer: petra 6 ising ~Draglfot pez! vn conc, % ea FLORESCU ~Dstgneeune ase su pops oars Glee sear setanLuenan Bar 7 nmemarian: ay Pau, Ea Faves 9 Apa ap pemaZzmnan Gellu DORIAN VISELE CARE RAMIN DOAR VISE Maaltessunt cauzeleystagnarii unor proiecte ce ar putea schimbainu numafafa unui foc anume ci si mentalitatea ce facesAsementiai ostare de colctiala, rudx cu lehamitea Peritru eam ales semi du traiul inte-un oras de la mar: gina tail de aici teageoncluriile iscate din desele cemer- suice ar fipatut constitui puncte concrete de demarare in realizarea unor obigetive care ar fitrasdups ele, negresit, i pealfcle. CX acestea vin din sistemulosificat in raul socie tatii noastre, nu mai incape nicio indoiald. Cum, de altfel, si invocarea fondurilor reduse, din ce in ce mai reduse. ‘Cum gi faptul ci nici nu putem schimba nimic din ceea ce este mai mult decit inrddacinat in mentalitatea celor care ajung si diriguiasca destinele unei comunitai. Chiar daca intentile lor, de cele mai multe oti, sunt imbietoare si te fac si-i urmezi, dupa putin timp observi ca, de fapt, nu se schimba nimic din ceea ce i-a determinat si se anga- jeze inte-o luptd cu inertia. Pare a fi deja in firescul lucru- rilor asezarea in acelasi tipar al delasarii, al hazardului. Si cuit inaintezi in viata, privind in spate, lungul drum par- curs imuti, sin fafa scurtul drum pe care-L mai ai de par urs, renunti st incepi si lupfi cu tine, cu disperarea ta, cu deznadejdea, acceptind situatia in care te afl. $i-ti sui A aga ne-o fi fost dat si trim. Acesta este standardul de Viata de aici. Dar parca te apuca nabadaileiardsi,cind vezi Ain alte parti totusi se misca lumea din loc, devine altel de lume, locurile devin parca altele, asemanatoare cu ace tea din visele tale. $i inceretiaragi si visezi, desi esti con: vins ca visele tale nu vor rimine decit doar vise, adunate intr-o imensa colectie a ratarilor. Dar si amintese mai jos citeva din demersurile ficute cu trecerea anilor, adunati deja in peste patru lustri din care nu poti selecta mare lucru. Batalia de la inceputul ani lor nowizeci, dea face din citeva case din Botosani ~ cele bre prin istoria lor, dar mai ales prin arhitectura lor, cum ar fi Casa Sofian, Casa Sommer, Casa Antipa, ca si amin tesc numai rei dintre ele, din diverse locuri ale orasului ~ locuri de reala atractie si de conservare a valorilor auten tice de aici, a esuat. Intre timp casele, una dintre ele a ajuns ruind, cum sti marturie Casa Sofian, altele adapostesc fie ‘magazine auto ~ Casa Sommer —, fie circiuma sau cazi nou, cum este Casa Antipa. [n Casa Sofian s-a propus si se realizeze o casi a personalitatilor botosinene, cu care ne tot auclam. Dar decit si faci ceva pentru memoria ace- lor personalitati emblematice, mai curind le dai uitarii. In Casa Sommer s-a propus sis realizeze un muzeul al tea trului — acolo stiindu-se ca Trupa Pascally a jucat teatru, trupa din care fcea pate si Mihai Eminescu -, iar in Casa, Antipase dorea ~ sichiar in acest scop, -a propusun fond, mens de exponate de citre initiatorul D. Murarayut— un ‘muzeu al stiintelor naturale, cum era si firese. Si, desigur, in acest sens, exemplele ar putea continua. $i ma gindese aici a depistarea unor case din Botosani in care s-au nas. cut si au trait unele mari personalitati de la oameni de cul turd la mari oameni de stiinta sau de afaceri, Multe dintre ele sunt inca in picioare. Botosani se lauda cu originea multor mari personali tt, insi este singurul oras din fara care nu are in arealul, municipiului nicio casi memoriala, desi ar putea functi ona aici citeva care aratrage atentia Unalt demers ratat, desi s-a demarat la realizarea lui, a fost cel legat de schimbarea pietei civice a oragului, cea care are in jurul ei cel putin dou cladiri de mare valoare — Primaria si Teatrul. Modificarea aspectului ei, de la parc si parcare la piat de interes public sturistic se impune din Ce in ce mai mult. Daca nto fac edili, 0 va face natura, care a si trecut deja la uscarea arborilor decorativi (pasa mite) de acolo. In privinta modificari ei, sa realizat chiar sio statuie ecvestra a Sfantulli Gheorghe, patronul spiri tual al orasului. Lucrarea sta de aproape zece ani in ate- lierul sculptorului Dup Darie la Bucuresti si in scriptele contabile ale Primariei Botosani, numai acolo unde il este Jocul, nu. Pare si aceasta o batlie pierduta $i si mai dau doar un singur exemplu, si fie trei. Am prezentat un proiect (sau mai curind mai multe idei pentru realizarea unui proiect de anvergura) pentru modificarea Centrului istoric al Botosanilor, dintr-unul social, banal,expus erodari rapide, in altul turistic, de interes cultural Si asta de cind a demarat retacerea unor eladiri de acolo, care, in mintea nora, urmau sa fie demolate. Site-ul cen: trului vechi al Botosanilor este unul deo reald valoare, cu, nenumirate obiective care, puse in evidenti si valorificate cum trebuie, ar putea face din acel loc un adevarat memo. rial cultural al locului. Nu mai vorbim ca acel loc este legat de prima cetate de atestare documentara a orasului, de ves tigiile descoperite nu de mult, de nasterea lui Mihai Emi- nesct... Ins {nsi nu mai are rost tine racim gura de pomana. $icele ‘mai mici cerert alenoastreau fost ~dacd au fost! - doar inre gistrate siuitate decum au fost depuse. Spati goae, renovate, stau in clidirile din centrul vechiin asteptarea unor iniiative serioase, Unele nu pot fl ocupate din cauza uno litigli cu fos tii chiriasi — nu proprictari! -, chiriagi care le-aut ads intr tun grad de degradare absolut amendabila,altele, desi reno. vate, nuau devenit atractive pentru investitori. Nepopulate, nnepuse in valoare, parasite, cum par a fi acum, vor ajung in scurt timp la fel cu toate celelalte din preajma, jupuite: infestate de o lume care nuare niciun fel ce responsabilitate fata de acel loc. Dar cei care au aceasta responsabilitate, ce fac? Deocamdata, nimic! Sau nu, ladiverse initiative de ai rea, se gindeste la infingarea Ja Botosani a unui .muzeu al Viet cotidiene in comunism’ Or asta ar fi chiar blestemul lui Dumnezeu sau tichia de mirgaritar pe capul cheluluit Uniunea Scriitorilor si-a ales noua conducere Luni, 7 octombrie ac, a avut loc numaratoarea voturilor pentru pre- sedingia USR, Reamintim ci anul acesta alegerile au avut loc, conform noului statut, in toate filialele USR din fara si din R. Moldova. Comisia de numiritoare a votutilor, desehi- xind urnele, a dat publicitagii urni- toarele rezultate: Nicolae Manolescu ~ 705 voturi, Dan Mircea Cipa ria — 196 de votuti. 37 de buletine anulate. in continuare, a avat loc sedinga a Consiliului USR rezal: tat din alegerile recente, in cadeul careia pregedintele ales Nico- Jae Manolescu si-a anuntat echipa de conducere: Varujan Vosga nian ~ primvicepresedinte si Gabriel Chifu — vicepreyedinte. lati si componenta CONSILIULUL USR ales pentru urmatorii 5 an Aurel Maria Baros si Gabri cla Adamesteanu ~ Fili- ala Bucuresti Prova Dan Mircea Cipariu si Nicolae Pre lipceanu — Filiala Bucuresti Poezie Peter Sragher ~ Filiala Bucu- resti Traduceri literare Victor Gh. Stan — Filiala Bucuresti Literatara pentra copii si tineret Radu Voinesca - Filiala Bucu resti Critica gi storie literara Horia Garbea — Filiala Bucu resti Dramaturgie Cornel Ungureanu si Lucian Alexiu — Filiala Timisoara Vasile Dan — Filiala Arad Nicolae Oprea — Filiala Pitesti Gabriel Cosoveanu — Filiala Craiova Rita Chirian ~ Filiala Sibiu Aurel Pantea — Filiala Alba Talia ~ Hunedoara Marko Bela — Filiala Tg. Mures Irina Petras si Ruxandra Cese reantt ~ Filiala Cluj Adrian Lesenciue ~ Filiala Brasov Angelo Mitchievici ~ Fil ala Dobrogea — Constanta Cornelia Antoniu ~ Fil ala Sud-est ~ Galagi Leo Butnaru ~ Filiala Chisinau Cassian Maia Spiridon si Gellu Dorian ~ Filiala lasi Calistrat Costin — Filiala Bacdu. [ats si componenta COMI- ‘TETULUL DIRECTOR al USR, asa cum reiese ea din ale gerile recent incheiate Prosedintele USR, Nico- ae Manolescu Primwicepresedintele USR, Varujan Vosganian Vicepresedintele USR, Gabriel Chifu Aurel Maria Baros, presedin- tele Filialei Bucuresti Proza Dan Mircea Ciparia, presedin- tele Filialei Bucuresti Poezie Mircea Mihaies, din par tea Filialei Timisoara Adrian Popescu, din par: tea Filialei Cluj Cassian Maria Spiridon, pre- sedintele Filiale lagi Au tost alese si comisi- ile USR, dupt cum urmeaza. COMISIA SOCIALA: Tulian Boldea, de la Fil ala Tg. Mures Dan Tarchila, Filiala Bucu resti Dramaturgie Ovidiu Dunareana, Fili ala Dobrogea-Constanga Victor Gh. Stan, Filiala Bucuresti Literatura pentru copii sitineret Lucia Verona, din partea Fili- alei Bucuresti Dramaturgie. COMISIA DE RELA- ‘TILEXTERNE: Horia Garbea, Filiala Bucu- regti Dramaturgie Leo Butnaru, Filiala Chisinau Denisa Comanescu, Fili ala Bucuresti Poezie Ruxandra Cesereanu, Filiala Cluj Aurel Maria Baros, Fil ala Bucuresti Proza, COMISIA DE MONITORIZARE, SUSPENDARE $I EXCLUDERI: Mircea Miaies,Filiala Timisoara Nicolae Prelipceanu, Fil ala Bucuresti Poezie lon Vartic, Filiala Cluj Gabriel Cosoveanu, Filiala Craiova Adrian Alui Gheorghe, Filiala lagi. COMISIA DE ONOARE SI DEMNI Gabriel Dimisianu, Fiala Buew resti Critic gi istorie literara Ton Pop, Fiala Cluj Livius Ciociulie, Filiala Bucu resti Critica si istorie literar’ AL Calinescu, Filiala Lasi ‘Marta Petreu, Filiala Cluj COMISIA MINORITATILOR: Marko Bela, Filiala Tg. Mares Slavomir Gvozdeno- vici, Filiala Timisoara Dagmar Maria Anoca, Filiala Arad Ivan Kovaci, Fiala Bucuresti Poezie Karacsony Zsolt, Filiala Cla COMISIA DE CENZORI: Viorel Lica, Filiala Bucuresti Poetic Nicolae Corlat, Filiala lasi Nicolae Firuleasa, Fiala Craiova ‘Mircea Stancel, Fiiala Alba lulia Andrei Novae, Fili ala Bucuresti Poezie, Urmatoarea sedinta a Const liului USR va avea loc in luna decembrie a acestui an.is 3 Wf i] A T E i] a »Stau de vorba, deseori, cu matele lui lon Creanga..“ BOGDAN FELEREAD NCIALOSCULUGANVASUU: Bogdan FedereaeV-010 nCscut pe meteasuri vastuiene ‘acolo ali ficgput Boala. a urmat o perioadCibucures tean( aporgea ieC@an (i Lacian Vasiliy a ales a Gil sau Ia Gui l-a ales pe Lucian Vasiliu” Lucian Vasiliu: Mama m-a nascut a doua zi dupa Bobo- teaz@, prima zi dupa Sfantul lon, in cea mai dura iarna dupa 1944. Erau — 25° in satele din valea Tutovei (in triunghiul magic alcituit de Barlad ~ Vaslui - Bacau). In actul meu de nastere scrie: comuna Puiesti (de la ‘numele unei familiiintemeietoare PUIU!),raionul Bar: lad, regiunea lagi. Tatil meu, preot interbelic de fara, m-a crescut in cultul a trei mari orase: Bucuresti (capi tala tuturor romanilor), Cernauti (acolo a incheiat str dill superioare de Teologie, in ani'30, europeni) si last (cotate crestina, junimista prin excelenta). Asadar, am fost predestinat si mi nasc si s4 rman a ma exprima in tinutul Lasilor. BF: i, 1990 a Gi iniGat reaparia revistei (Dacia literar Revista a apChut ih urmfeu 170 de ani pentru cCigene- raGia Ini Mihail KogCIniceamt avea nevoie de ea, res- pecta un program, acea Intr odietie. Cum se aseamthO sau cuin difer Onevoile seritorilor rom Cini de la 1840 cu cele din 1990? Dar au cele de ast Oki” L.V< Lansasem, riscant, ideea reaparitiei revistet kogalni ene, lao intalnire a invatatorilor din partea aceasta de fara, Ne aflam in dialog, scriitori si institutori, la Bibl oteca Universitat (Fundatia Regal Regele Ferdinand) unde director era prozatorul Corneliu $tefanache. Se intampla in toamna anului 1989! Peste scurt vreme avea si cada zidul Berlinului. In entuziasmol din 1990, in loc sa facem o revist noua, orgolioasi, am prefe- rat, impreuna cu Daniel Dimitri si cu Val Condura. che, si mergem pe ideca continuitati... intrerupte, a traditiei reluata profund... Se implineau 150 de ani de cand Dacia literara* (incomoda ca discurs proeuro- pean, unionist) fusese interzist de autoritatile rusesti (care administrau Moldova de atunci) in complicitate cu cele locale... Programul revistei de la 1840 ni s-a parut actual la... 1990! Cum actual se dovedeste afi si astizi! Pasoptismul e o stare de spirit continua; fertla! B.F: fi urmOan 40 de ani debutad fa revista Wenverbiri literaref}Cum vCamintiGl acel moment? LV: Am fost foarte marcat de gestul poetului loanid Romanescu care m-a debutat. Ma vizuse o singur dtd, ma ,citise",a avut incredere in mine. Il pierdusem pe tatal meu (eram in clasa a XI-a, in 1971). Ratasem examenul la Facultatea de drept din Bucuresti (dupa Tezele din vara lui 1971 si inceputul Revolutiei cultu. rale), Fram eleval Scolii Postliceale de Biblioteconomie din Bucuresti, Debutul in prestigioasa revista ,Convor biri literare* m-a pus si mai tare cu burta pe carte si mia intarit gandul dea ma ageza, pentru toata viata, in Lagu cultural (cles 1a repartitia din Bucuresti, ca sef de promotie, am avut la disporitie post in capital) B.F: Pentru ceimaimulG, prima carte eititCr Gn Che iti pOLitOii memorie, Carea fost aceast carte G eum ¥=a inQentat? Lz Prima carte din care mi s-a citit si din care am citit a fost Biblia, editie interbelica (a patriarhului Miron Cristea). Ma fascina tata, cand isi punea odajdille si se pregitea pentru slujba dela biserica... Biblioteca lui, de teolog si invatator, ma impresiona. Ne-am nascut, cei trei frati, printre rafturi incarcate de tomar si reviste vechi, romanesti, franceze si germane... Biblioteca pirinteasca (parte distrusi de anchetatori, parte incen: diata, parte ingropata sub patul mare de nuc, parte sal vata pe la rude de incredere), biblioteca aceasta ~ axis mundi ~ m-a mareat mereu. A fost un fel de al doilea pantec maternBF: Cinea fost primul seri itor pe care Lal MtChnit cum a fost momentul? Era un FO-Frumos eClare pe arm{Karul alb, un seriiter abia coborO din turnml de deCaw un zeu venit prin- tre pOin Hhteni? LY. Eram in clasa a X-a (1970) cand tatal meu m-a dus la prima intalnire cu seriitori. Seintamplain Bar lad, la libraria Alexandru Viahuta” (azi disparuta, ca multe alte temple ale cai lor) Erao perioada de entu: iasm, de deschidere euro: peans, de relaxare... socia Tistat In marea inghesuiala dintre rafturile librariel, Ham retinut pe Constantin Chirita (barladean la origine, autorul i, Gu fieeare carte, inclusiv cu aceasta, a unspreze- cea, Ochii din filger, Maria Calciu da glas unui epi: sod dintr-un serial al viselor ratate, scrise pe nisi purile fhigcatoate ale mirajelor, ale acelei ,tragedii a nedesivarsini” pe care si-o reprosa, traind-o, insusi ‘Michelangelo in putinele sale sonete. Cartile de poe- zie ale Marici Calciu sunt o oglinds a luptei cu opini ile comune $i prejudecatile despre poezie. Poeta, in rarele sale marturii publice, nu pregeti si-si reven- dice obiusia la scoala numita Nichita Stanescu-Aure- jian Titu Dumitrescu sau Ion Barbu-Gellu Naum. Gherasim Luca- Virgil Mazilescu. Curiscul dea ne repeta, vom spune ci e vorba de © poezic epico-dramatica, deo poezie grew accesibil, ascetici, oraculara. Eroul liric opereaza simultan cu concepte si metafore intersanjabile. Chiar titlurile majorititit poezitlor din volumal inyocat sunt reve latorii: Gaturi de nisip, cheile din mare, corcan O00 copac, verun de plin vopsit cu ambrO palme de lun) sidef din carul mare, ecouri multicolore etc bil, tibutara unor tipare mai vechi, bazate pe polari tatea cer — pimant, lumin’ — bezna, bine — rau, inga- duit — interzis, proprii poctilor cu apetenta duala sial ciror suflet se inmoaie in lumina celesta si in umbra Lisata fatalmente de aceasta. Gratie unei untrice propensiuni spre puritate gi unei componente eterate a sufletului, Vasile litime isiexprima in volumul Poeme din sbLoarea Nebu- uur pozitia fafa de (univers cu 0 gravitate ce nu este chiar propri(c)e generatiei mai tinere de poeti Cuvinte-cheie precum ,inger’ ,luming’ ,sing pot’; ,0s7 ,piatra’y ,radacina” videse la el un imbold venit din adancuri, in afara oricarui program genera- tionist, ce pune la cale dificila metamorfoza a datelor realului in discurs poetic. Cu alte cuvinte ale poe- tului — fersul mi-a copiat/ via {/ fitr-un proces-ver- Dal’ sT4OHitIw’ se tacet Poetul ultimelor decenii transfera in cuvant semnul unui contratimp, al unei dizarmo- nif, al unei nefe- riciri ( il male di essere, cto expresie celebri a lui Montale, sau cu un, titlu celebru al lui Cioran, Hnconvenient detre nD ce apartine unei generatii care a pierdut prea multe tre nui; uncle versuri ies la rampa ca un fel de mea culpa plin de patos si, complementar, ca dorinta de mantw ire printr-o necontenita lupta cu propria inertie, cu omul cel vechi din noi, amintind de biblica lupti.a li lacov cu Ingerul, ‘Ochi din falger inseamna alta varsta poetica sau momentul adevarului cand realizezi ci n-ai fost cel care te eredeai, cel ales sau magicianul, de pilda, sica intre puterea noastra dea iluziona si realitate, realita tea invinge intotdeauna: “De mult/nu mai cresteam din gindul meu/scintei cu umbra de petale/pe care mai apoillipite sau legate/sa le adun facli/de-o parte si de alta/a drumului ce pod parea/a fi umbrit sau chiar cres- cut de zid-parea/ stiind si para asa cum doar stia/c-artrobui si fie-". Maria Caleiu pare a spune: daca intre magie si realitate aceasta din urma are dreptate, e cu atat mai rau pentru ca. Poezia are resurse inepuizs bile de revenire, dovada ca: “Aveam sub gandul liber cce ma veghea din nor/o ultima petala/-rimasi tot de demult- /din care as fi vrut sa-ti fac un strop de alb/ intreg/ - si nu doar cum parea-/Dacé ai fi venit sa mai Powzi uta din substanteinsesizabile, aproape wiale ce se confrunti cu teri , implorsnd, tmpan. zind si populand zidul, simbol al materiei brutale, inerte, opace, inexpugnabile. In contra “zidu- lui se scrie poezia Mariei Calciu, memorie in miscare a unei epoci si trup al poetei ce serie varsiind cerneala digitalé totuna cu sin- gele. Versurile Mariei Calciu ofe 0 logica ce de-tempe gindirea si fiinta, si de-materia- lizeaza realul dobandind asifel 0 perceptic a lucrurilor, a omului, a lui Dumnezeu in afara tempo: ralitatii sia realitati, altfel spus sub specie eternitatis. Aceasta ar fiuna din tentativele de intelegere a textului poetic sigilat sub gene- ricul Ochi din finger, aseminaitor sitotusi diferit de la carte a carte. Un text ce proiecteaza discursul epic, liric, monologie sau dialo: gic-colocvial, nu in opozitie cu timpul, ci dezlegat de timp, oferindu-i sansa integrarii in devenire: esatoda jul cartilor Mariei Calciu, structura lor de rezistenta rezida in carusclul de fabulati, nelinist, viziuni deli- ante si contrastive ale figurativului, totul fiind gi dit sub zodia devenitii. Cici timpul este 0 und’ ce ne aluneca printre me -eea ce nu inceteaza pururi si ne scape. De-aici si nevoia le a descoperi un alt limbai, deschis devenirii, eventual unor mesaje amintind, de versetele lui Michel de Nostredame. Doar acesta poate exprima enigma ce suntem pent $i fata de noi Insine. Vom da un eitat mai amplu din poemul “Pete de culoare”: "Desi iti plicea sa le admiri supletea/ uneori inocenta sau numai viteza cu/care mergeau ori chiar alergau/pe varfuri/prin tine/ci abia aveai loc sa ros- testi o silabi/din numele uneia doar/ea impinsi din spate de alta indati/era//Nu-ti erau totusi de-ajuns/ secundele/ pentru a lega cu ele/doua chei/oriziduri din tine (..)/ Dar nici minutele/oricat de multe secunde izvoare/ar fi primit in ele/nu puteau si devina/vreo mbra de pod /pe urma din tine (..)/Eraw doar un de/ferestre inchise spre zile/primindu-te in graba/ cici te eredeau mereu/atunci cand le spuneai/ea vor ramane ore de vei ploua in ele/cu/ploaie de minute. Maria Caloiu Z Be EL le y UZ Tata acum epilogul acestei succesiuni de teze gi anti teze: “Plecind din zile/dintre ore/din zile alergind sub ani/intors apoi intre secunde//N-ai mai pri vit deloc in urma/spre a vedea ci niciun/pod/nu-ti mai trecea de mult/prin nume” “Subiectul” poeziei Mariei Calciu este o perpetua depozitie existentiala {unui mistetios protagonist-actor si poot in totalita- tea relatiilor ui cu natura, cu semenii, cu Dumnezeu. depozitie din care nu lipseste constiinta finitudinii ca exaltare a vietii, Autoarea nu impune propria grila de lectura, last cititorului sansa, de-a lun’ gul acestui spectacol de semne, vis si sunet, de a fi printr-un fel de Lectura comparatista inter- pretul propriei experiente exis- tentiale. Stilistie vorbind, Ochi din fial- ger ofera aceeasi scriitura a spi ralei infinite, a fuxului si reflu xului,a plinului si golului, a cla obscurului, a dulce-amarului, osmozi-simbioz, cultiva ace- easi muzica intraverbala a lite- relor si silabelor, dnd parca mai mult spatiu figurilor plastice si cromatice in corespondentii cu cole sonore in savante sinestezii tip:’scintei multicolore toate si toate aburinde” sau “Ma dureai cu lumina aceea/topita/intruna curgand spre negru/spre sec! din care mimai ci ma privestif Dar ma obisnuisem atat de mult/cu trecerea ei/ineat uneori iarna/cind imi era frig mii duceam pina in! cel mai indepartat nord al uneia dintre/ ultimele mele! Intrebari/inevitabile/cu rispunsul dinainte stiut//Pen- tra te vedea” Un alt exemplutin acest sens: “Muzica albastra/n-a incetat si cante/Canta insa tacand/Canta simai Albastru/ Albastru catre Alb Maria Calciu isi apara gi prin acest recent volum de poezii demnitatea propriei slibiciuni, preschim: band in cuvinte lacrimile ce nu contenesc a curge din chi naturi, ale zeilor si fulgerelor. Cuvinte ce absorb si restituie o profunda tensiunea fiintei ascultand de multiplele imbolduriale existentei. O tensiune ce ras- frange toate acele procese interioare ale convietuirii umbrelor si luminilor. Penduland intre suprarealis. mul uneori extrem (citez: “un Adanc nu se poate uita in aceeasi/oglinda/eu fluturii negri”), orfism gi oni. rism, scrisul Mariei Caleiu se poate regisi si in aceasta arta poetica: "Veninul dulce-amarui/ce decupat parea prin alb/ar fi deschis orice trziu/ar fi strapuns orice devreme/prin care te-ar fi dus si gusti/din orice gol adanc ori plin/din orice prag/din orice palma ce numai mirosea a alb/ pani ai fi crezut c& gusti//Acelasi gust dlulce-amar//Ca astfel primul dintre gusturi/care inchis parea intruna/s4 para doar gustat ca ambri’Vlad ZBARCIOG Poezia lui Adrian Alui Gheorghe si codurile launtrice ale existentei PoetalyAdrian Alui Gheorghe si-a propus, in volumul si Omiul gintietC si elucideze ,viata lumii” A selec tat ewaceastd ocazie 55 de poeme — numarul de ani pe cate i-a implinit in 2013, Aflam din ,Fisa de dictionar’ alcatuita de cunoscutul critic literar Vasile Spiridon, ci poetul s-a nascut pe 6 iulie 1958, la Grumazesti judetul ‘Neamtpa.absolvic Facultatea de Filologie din cadrul Uni versititii Al [Cua Tasi, specialitatea Roman’-limba Latina, Este doctor in Filologie (2004), detinstor al Ordi rnului Meritul Cultural in grad de Ofiter, grad A, acordat in 2010. Din 2005 ~ Cetatean de Onoare al municipiu: lui Piatra Neamt, laureat al mai multor premiiliterare de prestigiu Eibine, poetul are o biogeatie gio bibliografie bogata, cuvinte de un lirism subtilsprijinit de metafizic’, dar side o ,trhire autentic’” a realitatilor Poetul taieste lucrurile, stirile la emperaturiinalte ale sensibilitats isi topeste in cuvinte emotiile, nelinistle, injelegind c3 omul e mereu _sub vremi’ ci scritorul ,opereaza pe suflete’ de aceea Constientizeaza ci tema de baza a unui seriitor adevarat este lupta dintre bine gi rau $i aga cum cartea este yun fruetdin pomul cunoasteri’ la fel sirostul omalui al scri itoruluiin deosebi) este de & cduta gun sens lumi in care a intrat din ,neatentie” Spunea inte-un interviw cd ,sensul Viet eunul singur:regisirea drumului care sine duc ina poiin paradis. Desi foarte putini sunt cei care il regasesc. Artistal are o sansa in plus: Reflecille sale asupra existen fei sunt de natura lirco-filosofics, poetul considerandt serie o poerie ,cu destul spectacol de ide siatitudini, cu bogatie de referinte critice post structuraliste” (Razvan Vonca), © poezie care subliniaza ,calitatea estetica simorals” aautorului, 0 poezie apreciats atit de critica literard, eat side cititor. Desigus, nu intotcleauna sinufiecare din. ire noi avem capacitatea dea descoper, de aidentificalucrurile starile, momen. tele care compun viata noastr’, mai ales, de a pitrunde dincolo de real, in subcon. stient sau, altfel zis, in liuntrul Bingei si ale transforma in poezie Adrian Alui Gheorghe este unut din te poet care ,ured oautenticd Golgots a cuvintelor’ conturand, cufiece poem, picamida varstei, dar sia destinului, tot data, elucidnd o biografielterar’ par ticulara, conturata intr-un univers de se ogtean pe ,cimpul de batalie’ el pri vveste cu ochii minti gi ai sufletului deo. potriva ,atacurile” ce au loc inlauntrul fiingei: ,Dar lucrurile nu se opresc aici. / Uneori mortii din mine se mai ridic& siatac’ /o fac cuultimele lor recunoas: teri publice; / dar patria lor nue intot leauna si patria mea / cum cauza lor nu. € intotdeauna si cauza mea...” Aceasta -asumare” a ,durerilor lumii” este cu att mai palpabil, mai concret§, cu cat wsdramatismul” trai tualele ,lucruri grave” eare ,izvorase de undeva" ne afecteaza existenta, ridaci nile, lipsindu-ne de ceea ce avem mai scump ~ memoria si, prin urmare, de amprentele prin care suntem legati de -spatiul originar lor intetioare, even:Constient case ala ,in solda negustorului de timp, col care cumpara fara discernamant clipele tataror’ poctul, incearca si-si reintoarca ,paradisul pierdut’ explicind, fiului (cititorului) relatia ,timp, viata, eternitate, virtute, ‘onoare, pe care le ,evaluueaza” in dependenta de starea de ‘moment sau de realitatea din jar, Pe lumea asta se petree Jucruri grave care-I pot afecta si pe care nui le poate explica pentru ca ele sunt ca apa fantanii, totizvordisc de undleva / fard si sti unde se duc...” ,Dar, fiule,zice poetul, pe lumea asta nuvi nimic sigur, nici simturile tale /care rid ea pros: tanacele in fata navodului de lucruri din jur, {de limba oceanului pe care dormi, / pe care ti-ai ficut adapostul, ‘cu urechea stearpa de muzica / ademenesti cocostarcii —/ din speranta vieti in inocenta morti..."(Omul gira- tC. Este un monolog saturat de emotii, de traire auten- tied, de ,ciutare, spaima si dragoste’; poetul amintind ca ‘nu ein firea omului si cedeze, ci menirea poeziei este Si convinga ci dincolo de nelinistile vietii exista speranta, exista memoria stramogilor care ne mobilizea7a, ne face sa visi eternitatea.. Ecu total specifica poezia lui Adrian Alui Gheorghe. Inconfundabila, Saturata de metatore si simboluri, de reflectiiinedite, dari plina de suflu vital.O poezie in care liricul se intrepatrunde cu filosoficul, uneori de o lucil tate i prospetime ,necrugitoare’ alteori de o complexitate parabolica, intotdeauna ins’ echilibrat’ de morfologia si sintaxa versului, Poetul nuinventeaza. Elucidand aspecte dle viata el incearea i ,aduca” poezia in albiaautenticului, acici.a vietiide 2i cu zi, ,Priveste in ochi” realitatea, ,asa cum te uitiintr-o lacrima’incercind sa veri in ea ,fundul, oceanului”: Daca ar fi si judec dupa cat am / mers pe ori zontal, unde am ajuns, /ce orizonturi se intrevid de dupa / pleoape / ar trebui si fia multumit: // si in sus, peintre nour, / am ajuns destul de departe; // si in jos am ajuns, / pana pe fundul pripastici: //in ceilalti, ca un glonte de atgint, / am pitruns inimaginabil de adane; // numa‘ in sine plutesc precum / 0 bueati ce pluta deasupra apei, / nu patrund nici macar cu o unghie.” (O bucat de phat Amadus acest poom pentrua demonstra ca poetul nu este un simplu traitor (privitor) al realitatii cotidiene. El simte cu inima, priveste cu sufletul totul ce se petrece in jut, distangandu-se de sine, de propriul ,eu’ Pentru poet viata e ,cautare, spaims si dragoste’ ,trdire autenties” in numele luminarit, promovarii adevarului, frumosulu autenticului, desi stiec& ,pe lumea asta nu-i nimic sigur’ Poetizind ,cenusiul cotidian’ autorul il insufletest, i metaforizeara sugerand ideea ca pe toti sne leag’ poczia / sio oarecare suferinga a inimii care pompeaza singe / pentru un intreg univers’ Existd in aceasta poezie multi emotie, autorul mizand ‘mai malt pe traire, pe sentiment, impletit cu rationalul, cu metafizica, uneori cu mitul. Este o poezie a nelinis tii care vine din spatiul interior, din Kwuntrul fiintei, din infelegerea si asimilarea adancimilor de simtire existen- tial ale neamului, Nicolae Manolescu mentionase la inceputuri cd Adrian Alui Gheorghe _,este un poet adevirat, cu 0 not perso. nala rezultata din combinagia de banal, prozaic, cotidian cu o fantezie a metaforei care merge de la ,decadentis- mul” bacovian, simbolist pana la insolitul suprarealisi- Jor’ Pe parcurs, poetal si-a adancit cautarile, poezia evo- wand in complexitate, in rafinament, in densitate de sim- boluri, in adancime de idei Putini poeti de la noi au coborat atat de adinc in mie. zullucrurilor, in catedrala fiintei. [In poezia lai Adrian Alui Gheorghe cugetirii, rationamentulu iia locul pe neprins, de veste parabola, simbolul, poetul incercand stechilibreze lucturile, stare, tririle, amintind, totodata, ca ,Damne- zeusi timpul merg pana la capat” si deaceea omul nu tre. buie si dispere. Faptul na va si insemne ci Adrian Alui Gheorghe face o ,arta moralizatoare” Aflim de la Kant nu existd genie fard morals si, implicit, nu exist’ arta fara morala’” Adrian Alui Gheorghe _ tie si echilibreze aceste categorii/aspecte: art Osi moral ,Nu exista poet caresi poati ocoli decisiv romantismal, serie intr-un eset, poctul, Exista in fiecare om o sete de absolut, combinat Cu o fried de absolut Mai mult decat alti poeti contem- porani, Adrian Alui Gheorghe este preocupat de bino. mul ,tninte — inima De fapt, de cautarea unui echilibra intre ele. ,Cavantul este masura. / Calculeri, veri de cate ori incape viata ta / in viata celui de alaturi, / ramai pe ‘ginduri:/ restal e mai mare decat intregul...” (CUVENUUD). Aflata la jonctiunea dintre real si iteal, dintre vis si realitate, poezia lui Adrian Alui Gheorghe provoac stranie, dar, totodata, 0 miraculoas4 vrdjitorie, mai ales, prin armonia dintre Sentimental si rational, prin singw: favitatea tréiri, dar si printr-o ,religiozitate” relevant, completata de sentimental sacralitafi. Poeme ca Mgerul chit, Femeia din miez de pTine, Niet adevCrurile nu ne. mai fac liberi, Despregolemul nitat i tramvai, Un milion demotivepentru carenn pofimuri aan, Metamorfoza COitece de Msropat pe cei vii, Poetul bOrTh Mi dedaro faima (dar si altele) poarta in sine amprenta unor texte aflate dincolo de genul imbratisat. Autorul incearca si descopere ,punctul originar’, codul liuntric al existen- tei, apeland la complexitatea de idei si teairi la deamatis- mul statilor si uilizind diverse procedee, stilur si varie- tati ale registrelor lexicale, dar mai ales, apelind la ,rea lismul” parabolet si ,aspiratia citre transcendent’: Para- bolical, misteral, ironicul, miticul, dar gi tragicul, uneori divinul le umple de esenta estetica si filosofica, de echi- libru si plasticitate neordinara. Fiindea poezia lui vine dintr-o mare cultar’ poetic’, asimilata pe parcurs de ani, dar sidintr-o cunoastere a realului, adic’ a vieti, dintr-o, luciditate a gandirii, cumulat’ cu o sensibilitate si o pro. funda religiozitate. Dar si dintr-o intrepatrundere, conto. pire dintre real si transcendent. Mai adsugimaici o deo. sebit armonie dintre ,forma’ si fond’ Pentru Adrian Alui Gheorghe a serie este egal cu a suferi - o suferint’ pla: cut, necesar3, de care nu te potilipsi sau desparti. Recunase la incheierea acestor note, ca mult vreme dupi ce am terminat lectura cartii nu am putut reflecta asupra ei. Am avut nevoie de o relectura pentru a-mi ordona gindurile, intru a-i patcunde structura complex sia-iinfelege subtilititile si,trdirea autentica’, dar si nel nistile metafizice” Astizi pot afirma cA poezia lui Adrian, Alui Gheorghe se contopeste cu fiintai, aleatuind 0 structura complexa de trait, sentimente, idei. De fapt, este aerul, expresia ,inalfarii inlauntru’ sau cantecul ini- mii, prin care poetul construieste poduri spre sufletul si ratiunea cititorului, avand ca model parificatoarea lumina a memorici, a radacinilormy OPERE || 5 g E z I Ss = POEZI | i VOL. VOL. 1 2 a OPERE OAMENI PE CARE I-AM IUBIT OPERE COSBUC IN CAUTAREA UNIVERSULUI LIRIC eee NNR 4 VOL. Victor TEISANU Lucian Valea: OPERE (6 volume, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2013) O primaedifiede Opere, in 6 volume, de Lucian Valea, pe baza caryilor alitume si postume ale scriitorului, dar si manuscriselor puse la dispozitie de catre familia sa pare, dupa decenii de asteptari, la Cluj-Napoca, sub ingriirea bistritéanglui Mircea Malu. Din capul loc. lui trebuie precigatea avem dle-a face, deocamdata, doar cu integrala yoluumelor scrise de Lucian Valea si nucu 0 editie critic3, aceasta raminind ined un deziderat pentru viitor. Oricum, daca ne e permis, presupunem ca niste note si comentarii din partea criticului Mircea Malut, pe marginea fieciruia dintre cele 6 volume, precum si selectarea mai multor referinte critice, ar fi oferit citito rrului nefamiliarizat cu literatura lui Lucian Valea, repe- rele necesare pentru injelegerea operei si contextului istoric. Ingrijitorul Operelor se adreseaza totusi citi torilor sii ew o scurts, dar folositoare, nota biobiblio grafic’ in deschiderea primului volum, si cu o alta, de data aceasta ,sentimental’, in volumal al doilea. Spre surprinderea noastra din textul biobibliografic lipseste ‘mentiuinea despre prima editie a Oamenilor pe care i-am iubit, aparuta la Ed. junimea din fasi, in 1977. Publicarea Operefor lui Lucian Valea este far indo: iala, cel putin pentru noi, un eveniment editorial impor tant.Caci seriitorul ndssudean se numara printre mari nedreptatifi ai iteraturii romaine, ar acostefort de recon: sid puner vitul literar nu inseamna decit un firesc act de justitie morala. Valea face parte din generatia razboiului, cind multe talente literare afirmate sau in curs de afiemare s-au risipit, mai cu seama sub tivalugal politic de dupa 1945. S-a i plat ca tinarul poet, pitruns de sincere elanuri patrio tice, sd considere utild inrolarea sa inte-un soi de rezis tenga pentru cauza Ardealului, care tocmai fusese sfir tecat de ocupantul hortist. Ca un veritabil ardelean din, rare critica si de tinuturile graniceresti, Valea s-a lisat repede contaminat de spiritul civic, asumindu-si, precum Goga altadata, 0 misiune de laptator, cu armele serisului, aga cum pro cedase de fapto buna parte a intelectualitatiiacelor ani Numai astfel se explica localismal si energetismul poe ziei sale de inceput, care, din ratiuni socio-politice, cul tiva 0 linie apasat etnicista. Poetul se despartea acum, spre regretul su de mai tirziu, de curental cerchistilor nde accentul cidea pe autonomia si intiietatea esteticului, ca si pe disocierea, in numele acestui prin cipiu, a valorilor. Despartirea spirituala de cerchisti n-a insemnat si ruperea relatiilor umane, Cu Radu Stanca va pastra, pind la moartea acestuia, in decembrie 1962, legituri de amicitie literara, De altfel Lucian Valea va aborda, incepind cu Intoarcerea lui Don Quijote, inclu siv balada de tip cerchist, cu parfum din alte vremi, con tribuind si el in acest mod, peste timp, la resurectia malt agreatei specii lirico-epice. Funciarmente, ins’, poetul rimine atasat unui ethos specific Ardealului, in care se imbini chemari siatitudini ancestrale, cu puseuri de meditatie sentimentala despre conditia noastra efemera. In cazul {ui Valea, tribulati ile unei existente odiscice au lasat urme adinci, mai ales pe tarimul creatiei lirice. Avem, prin urmare, 0 poezie a regretelor dupa anii pierduti, a irepresibilei nostalgti ardelene si nevoii de regasire. Toate acestea l-au condus, in directia unei liriciintimist tunde ideea de familie actioneaza ca un zid de aparare impotriva agresiunilor din afar. De aceea poezia lui Lucian Valea trebuie citit’ si judecata in strict’ corela {ie cu mediile sociale si culturale traversate de poet de-a lungul agitatei sale viey Daca primul volum al Operelor inglobeaza cartile sale de poezie, cel de-al doilea se referd, din punctul de , spre universul domestic,id 4 9 ti OPERE mi OPERE mi OPERE $ x < z — 5 < Ee Ss re) ra} fl SS re ums un ee iATALUL || BEM GENERATIA GEORGE COsBUC pEeECECoEUG AMANATA VOL. VOL. VOL. 4 5 6 vedere al memorialistului, la oamenii pe care i-a iubit. Valea nu merge totusi pe linia memoriilor clasice. Elofera cititorului portrete ale personalitatilor evocate, din care nu lipsesc sentinte de istorie sicritic8 literara, observatii morale si psihologice, descrieri de climate si contexte, cu numeroase trimiteri culturale. Primul volum, apa: rt la lasi in 1977, se refers la figuri titanice ale litera recum Bacovia, Blaga, Cali rnescut, Rebreanut sau lon Pillat, cu care Lucian Valea a avut legaturi spirituale mai mult sau mai putin strinse. Dar indiferent dle cantitatea si noutatea informatillor vehiculate de memorialist, portretele sale sint de fiecare dat memorabile, Alti oameni pe care i-am iubif, al doilea volum memorialistic, evoc’ personalitati de plan secund, unii acoperiti deja de uitare, dar care jucasera cu folos rolul lor public in agitatia epocit belice si post belice. Obsedat cle misionarismul sau etnic, inalgator ca dimensiune morala, dar frinind uneori dezvolt prioritare spre estetic, autorul acluce in scen4 galerie de erci, inegali ca voci artistice, insa exemplari pe linia patosului national. De la Radu Stanca si A-E.Baconski hume rezonante, la cvasinecunoscufii pentru generagi ile actuale LV'Spiridon, Daria si Ghita Pop sau fon Suga ru, farmecul evocator si bogata informatie documentara conduc spre realizarea unei atmosfere de intense trai Estompate de timp, culorile epocii se regenereaza sub pana memorialistului, ajutind la o mai dreapta estimare a contextului in eares-au consumat atitea drame sis-au petrecut atitea mutatii, cele mai multe nefericite, in spa. tiul culturii si literaturii romainesti, cu privire exprest la generatia rizboiului Date care tin de psihologie si educatie, dar si de raporta. rea la traditie, precum si o anumits filosofie de viata, vor determina evolutii diferite pentru personalitati care, ca scriitori, luasers startal cam in acelagi moment. La para lela posibila intre Lucian Valea si Radu Stanca, poate fi adiugat stefan Aug, Doinag, eu care poctul nasiucean seintilnea, ca debutangi, in paginile unor reviste lterare. Volumele 3,4 si 5 din Oper: studitistorico-literare sicritice ale lui Lucian Valea con sacrate marelui siut inaintas din Hordou. Om al cet insumeaza valoroasele tii si consecvent principiilor sale, in care factorul este tic trebuie dublat de o permanent’ angajare in spatiul civic, Valea a resimtit ca pe o datorie de onoare trans: larea biografiei si operei lui George Cosbuc in cadrele actualitatii, Dupa propriile marturisici investigarea cri ticd a vieti si creatiei cosbuciene constituia un proiect mai vechi.[In 1948 ii destainuie lui Radu Stanca intenti ile sale, dupa ce revista ,Ramuri” din Craiova ii publi case un articol despre inaintasii lai Cosbuc, Doringa sa evidenta este de a-i rememora punct cu punt traiecto: ria vieti, sub imboldul tuturor documentelor cercetate, asa incit si-i surprinda stralucirea si umbrele, ascensiu. nile si caderile inerente, Dar mai cu seamd voiasi scoata latumina, pentra a corecta evaluarea poetului, elemen tele de modemitate ale lirici. Noul monograf nu se mai impaca doar cu ofigia literar’ impamintenita a autora Firelor de tort. Mai ales cu unica pecete de poetal lris mului obiectiv aplicata acestuia de Dobrogeanu-Gherea Valea demonstreaz c4 din poezia lui Cosbue nu lipseste vibratia subiectiv’, sursa emotiilor autentice, cum obser vaserd inaintea sa, fugar, Goga si mai ales ton Pillat. lar scopul stu declarat era deci, conform propriilor afirmatii, ionarea unui profil modern al poeziei cosbuciene’, si ‘punerea in lumin’ a naturi lirismului cosbucian’, astfel incit, printr-o lectura neinhibata de vechi prejudeciti, poetul ardelean sa devin§ in spirit, contemporanul nos. tru, Pe fondul anei argumentati solide, toate aceste con sideratiialcatuiese, pentru Cosbue, traseul unui destin poetic controversat, de multe ori la discretia sabloane: lor politice, cu ajustari de interpretare stedine Literatu. ri, Simpla parcurgere a volumului3 din Opere, Cosbue ciuttarea universului liric, (prima editiela Ed. Alba tros, Bucuresti, 1980), da seama despre meticulozitatea cercetatorului, care discerne faptole atent gi cu acuitate profesional de necontestat Volumal 4, Pe urmele lui George Cosbuc (reeditarea primei edipii din 1986, Ed. Sport Turism), este rodul investigatiilor la izvoare si achive si constituie o sintez biografica Biografia poetului e studiati, cum mal, in stricta conexiune cu atmosfera vremii se intersectau curente si ideologii literare divebiograful, el insusi ardelean cu vocatie scriitoriceasca, se arata a fi pe intregal itinerar cercetat, si un extrem, de lucid judecator literar. Opere (5) este un tom masiv, de cirea 550 de pagini, cuprinzind Viata lui George Cosbue. E stiut faptul ci Lucian Valea concepuse stu diul biografiei cosbuciene in dou’ volume distinete, primul referindu-se la strimosi si la perioada transil vaneana, al doilea, la destinul bucurestean al poetalui Destin curmat bruse pe 9 mai 1918, dupa ce supravietu- ise dureros morfii lui Alexandru, ful sto, disparigiei lai Maiorescu, in fapt legatura sa regiteana cea mai inalt, siraciri relatilor cu vechiul amic gi protector ardelean Toan Slavici. Din motive pe care na le discutam aici cele doua volume despre viata lui Cosbuc, incredintate edi turii clujene Dacia’, n-au mai fost publicate. Recupe- rate de familie dup’ moartea lui Lucian Valea (4aprilie 1992), ele constituie substanta acestui al 5-lea volum din Opere, care le reuneste inte-o consteuctie unitara. Din- colo de ratacirile dactilogrametinitiale, important pen tru postumitatea amindurora, biograt si subiect de cer cetare, ramine aparitia, in fine, a monumentalei contr: butii semnate de Lucian Valea. ‘Volumul 6 al Operelor propune lectorului, repro: ducind Generatia aminata, editia din 2001, aparuta la Ed, Limes din Cluj, ,biogratia unei generatii si isto- ria literard a unei epoci’, cum ne avertizeaza in prefatd insusi Lucian Valea. Generatia aminata, sintagma folo siti prima oard de Constantin Stoicia intr-un articol din revista Romania literara, desemneaza scriitorimea anilor 40, numita si a rizboiulul. Judecati adesea gre- sit, cu unitati de masura strimbe si in general nedrepte, exponentii acestei generatii, unii dintre ei, sint in con Tonel SAVITESCU tinuare marginalizati. ,.Din acest sentiment de revolt side rusine sinu din orgoliul de-a corecta niste erori,, ‘mai mari ori mai marunte, de istorie literara, s-a nas- cut aceasta carte’. Se poate vedea clar ca si aiei Lucian Valea se dovedeste afi militantul neobosit pentru eluci- darea ndreptatilor istorice, comise in anii razboiului si dupa, impotriva Ardealului, ca si a consecintelor aces: tora asupra destinelor unor tineriintelectuali din ,gene ratia aminati, Din acest punct de vedere este trangant: odlack aceasta carte are vreun picat, pecare stint gata Sai-lrecunose, atunci acela e interesul aratat scriitorilor ardeleni. Si mai incolo: ,E prea multa Transilvanie in carte? Dei s-ar gisi acest Cusur, ay Socoti cA misiunea ete implinitat:Intr-o maniers sclipitoare, Lucian Valea rein vie pagina cu pagina si or’ cu ora deceniile tulburi din jurul razboiului, scotind la iveala sufocanta zgura pro: letcultista si avatarurile celor care, de fica sau din cal: cule meschine, au pactizat cu diavolu © carte a conte- siunilor frontale, despre o epoca plina de ipoerizit si dis locari tragice in cultura si mai ales in literatura, scrisa, dupa opinia autoralui, fara ura si partinire. Lucian Valea a fost, tira doar si poate, o personalitate complex, plu- rivalenta. Inegalabilal peripatetician, omul de vasta si profunda culturd, si poetul cu predispoitii spre cuceri toare sonorititi muzicale si-au dat mina spre a ne oferi adesea texte de maxima armonie clasica. ‘Mai malt decit meritorie,initiativa bistriteana a critic lui Mircea Malu pune la dispozitia publicului, printr lun gest justitiar si etic, spre o mai corecta valorizare, mare parte din opera scrisa de Lucian Valea, inte-o viata aflat’ constant sub semnal zbuciumului AMINTIRILE REGINEI ANA A ROMANIEr »DacHinu Fa 0D GitCnit pe Rege, a Tisculptat, pic tat sat aDOtTit arheolosiel AceastCicarte este poate. tn fel dea le arCta rom Chilor c1 deti departe de ei, sintem cu ei” (Regina Ana a Rominici) In.electia CASA REGALA editatat de prestigioasa edi {Fa Humanitas aparut in urma cu cativa ani voluml de amintir¥ale Majestatii Sale Regina Ana a Romaniei scrise de Allteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei, volum, ce intregeste pe celelalte dedicate familici regale romaine: Caroll, Elisabeta (Carmen Sylva), Ferdinand, Regina Maria, (Missy), Carol 1, Elena, Mihai l-, aga incat lectoral dornic dle ase instrui asuprainastiei romane de Hohenzollern ~ Singmaringen are la dispozitie utile instrament de lucra, Bactantface un bilant al acestei dinasti in istoria Rema. nici moderne, se poate constata leer, c& in cei 66 de ani cat a durat regalitatea in Romania s-ausuccedat pe tron patru regi: Carol [— sosit in fart in 1866, intai ca prineipe ~ dom. nitor, dupa ce Filip de Flandra refuzase tronal Prineipate lor Romane. In viata lui Carol | au existat si momente de Cumpana, de tensiune, bundears, in 1870/71 dupa infran. gerea Frantei la Sedan si Metz si demonstratiile antiger- ‘mane din Bucuresti, Carol Ise gandise sa abdice, moment. depisit, Carol | asigurand independenfa Romniei in arma razboiului din 1877 / 78, chiar daca Tara pierduse cele trei judoge din Sudul Basarabiei, obfiaute in urma Razboiulal Crimeii, Carol I devine rege in 1881 si se stinge in 1914, probabil de supsrare c4 Romania na urmase Paterile Cen: trale in conflagratiaizbucnita in acel an, conform tratatulu lin 1883, c4 preferase si stea in neutralitate pana in 1916, alaturandu-se in final Antantei, lucru intra total benefic, ce-iva asigura recuperarea unor vechi teritorii, bundoars, ‘Transilvania si Basarabia, iar Cadrilaterul fusese obtinut in ‘arma celui de-al doilea rizboi balcanic. Inst, toate aces: tea au durat pana in fatidicul an 1940, cand succestv pier em Basarabia, Nordul Bucovine! si tinutal Herfa, 0 partedin Transilvania (redobandita dupa 1985), din nou, Cadet laterul —, Ferdinand (1914 ~ 1927), Mihai I (sub regents intre 1927 / 30), Carol II (1980 ~ 1940), din nou, Mihai I (1940 — 1947), cand este obligat si abdice si si plece in exil, iar timp de 43 deani nu is-a permis si viriteze Roma nia. in aceste condigit este salutara aparitia acestai volum ce intregeste seria respectivd, astfel,incat tantra genera: tie si nu numai isi poate cunoaste mai bine suveranii. Car- teain chestiune este segmentatd in 12 capitole ce surprind existenta Reginei Ana, ajunsi astazi la 9 varsta: matusalemica gi aflata inca in plina efervescenta creatoare si planuri de viitor, se incheie cuo Anexs, in care se publica piesa de teatru intr-un act Alegerea scrisi la Versoix in 1960 de cuplul regal roman si este precedata de un succint Cuvant inainte al Rege- lui Mihai: ,Soarta a pus-o al uri de Blisabeta, Maria, G Elena, Rezinele RomOuei(l fi carte, Resana mCituri- selle c(l se simte cel mai bine fd sate, unde aChelle spiritul curat romthese Ar mai fide notat c& lucrarea benefi- ciaza de o bogata colectie de fotografit ale familiei regale romane, din diterite tape de viag, iar subsolurile de pagint sunt burdusite de informatii despre diverse case regale europene, care se inrudesc intre ele. Am inceput, asadar, aceasta carte cu. curiozitate si nesat Cunosteam din lecturile precedente prin ce s-au remarcat celelalte regine Tomane: Flisabeta a fost pasionata ce literatura, poezie, muzic’. A infaptuit acte de caritate. Maria (.soacra Balcanilor*) se afirmase ca o bun infirmi cra ingrijind cu devotament pe soldatii romani raniti in Primul Razboi Mondial si pledase la Pars, in fafa puterilor aliate, refacerea integrala a Romanici Mari, in fine, Regina — mami Elena aavut o existent dramatic’ s pling de insa- tisfacti. Ma intrebam, prin urmare, in ce fel s-a desfasurat viafa Regine’ Ana? Deoarece imediat dupa casitoria fapte- ita a Atena (10 iunie 1948), cu Regele Mihai al Romaniet, tanirul cuplu regal roman fusese nevoit sa trdiasca in strd- inatate, in diferite tari silocalitat, pana la ultima resedints definitiva de la Versoix, in Elvetia. Ei bine, Regina Anas-a dovedit in toti acesti ani, cu prisosinta, o devotata parte nea de viat’, alinandu- Regelui durerile morale cauzate de abdicare, tar dupa 1990 cand a putut, in sfargit, vent in Romania, Regina Ana si-a manifestat atasamentul profund fata de incercatul popor roman, Regina Ana s-a nascut intr-o familie ilustra la Paris la 18 septembrie 1923 (mos ‘enind, astel, lngevitatea mame’ sale, Principesa Marga reta a Danemarcei, traitoare intre 1895 ~ 1992), este sin _gura htc intre tre frati: Jacques, Michel, André: ,Povestea care va urma acoperClo via(TL treisferturi de secol.uun r= boi, um exil Gum destin, Un destin ce a ara vitat, de fapt. jurul unei Cri Remfhia. Na sar putea spune eCpasinite care vor urmia stint orelatare complet exact(1 corect La evenimentelor pe care le povestese. Nu mi-am propus 80 seri un tratat de istorie a unor timpuri, ei mieam amine tit, i compania ginerelui men, Principele Radu, er np ee dle via LIT (pp. 8 ~ 9), Nascuta, edueata si cultivats intr-o familie princiara, Principesa Ana a invatat ce timpuriu si traiasca in cumpatare si modest, lucru benefic avand in, Ana Parental vedere cd a teaversat un secol cu destule vicisitudiné: criza economici, razboi, exil, fate contribuind a limitarea pre- tentiilor la o-viaga austerd tipic germanica. De fapt, neti ind prea instariti pentrua-si intretine familia, ambi parinti ‘munceau, Anii de rizboi au contribuit ca familia si se divi zeze, locuind in diverse Tari, pe diferite continente, rare. ori membrii ei se regiseau, apol, in 1947 luand parte la casitoria Elisabetei aIl-a (devenita in 1952 regina a Marit, Britanii), cu Philip Mountbatten, are sansa sil cunoascd pe Regele Romanici, Mihai 1 Casa toria color doi — Mihai si Ana a fost binecuvantata de Dumnezeu cu cinct fice: Margareta, Flena, Irina, Sofia, Maria. Pana la Versoix au fost nevoiti silschimbe firile, locurile, casele: ,Nu m rewGit de la bun itceput sCine sta~ bilim deChitiv undeva, CndeDne eC tam penoi, cHitamun loc, oidentitate; eCitam armonia au tin spatha care mit se IDba descop eit" (p. 78). Aceste dese schimbari de domiciliu in orase si tart deosebite au ficut-o pe Regina Ana si nase simta niciodata..aa CT, conside. rand, pebuna dreptate, ca ,Patria mea € Romthia” (p. 196). Schimbarea pro: usd in anul 1989 a facilitat ca fami lia regal a Romaniei s3 poata cala toriin Tard, Sunt vizitate,astfel, orase, manastiri, biserici, asezaminte cult: rale, se intalnesc cu personalitati ecle iastice si politice. La Arad au consta tat cu satistactie ci exist o asociatie »Amicii Regelui Mihai’ lssand, tot data, suecinte aprecieri asupra oamenilor intalnift si a locurilor vizitate. In fine, in deceniul 1990 2000, Regele a desfasurat o febrila activitate pentru integrarea Roma: niet in NATO, vizitand in acest sens sapte tari La Paris, in 1990 i 1991, Regele Mihai I s-a intalnit cu Eugen lonescu si Emil Cioran, ambele intalnici memorabile au constituit amintiri pregnante in familia regal romana. Alta intal rire epocalt a fost aceea cu Sanctitatea Sa Papa loan Paul al II-lea la Vatican, in 1999, apoi, participarea la festivits tile de aniversare a 900 de ania Ordinului de Malta, dupa cein noiembrie 1997 au luat parte a jubileul nunti de aur ‘a Reginei Elisabetaa Il-a sia ducelui de Edinburgh. in fine, principele Radu le ofera surpriza cle a-i invita pe 26 mar tie 2000 (rita de nastere a sotiei sale principesa Marga. reta) la hotelul Claridg’s din Londra, locul in care in urma cu 53 de ani, Regele a cunoscut-o pe viitoarea sa sotic, principesa Ana, Tot in anul 2000 (11 iulie), fa Londra, a0 participat la aniversarea Reginei ~ mama a Marii Brita nii care implinea 100 de ani, eveniment fericit mentionat, si de presa din Romania. In sfrsit, ultima capitol al car {ii surprinde relatiile familiei regale romine cu Tara. Evi ent, ne aim in fata unor pagini memorialistice impresi onante, scrise cu sinceritate, ce degajiio nemarginita dra goste pentru Romania. * Un rizboi, un exil, 0 viapi Povestite de MAJESTA- ‘TEA SA REGINA ANA A ROMANIEI Scrise de ALTETA SA REGALA PRINCIPELE RADU AL ROMANIEI. Cuvant inainte de MAJESTATEA SA REGELE MIHAI 1 AL ROMANIEL, Editura Humanitas, 2000, 2004, 2008, 207 p, 29 lei.Tonel SAVITESCU. VIATA COTIDIANA IN TIMPUL LUI IISUS" Evidentedespre lisus Hristos s-au scris cele mai multe carfi de-a lungul timpului, Daci am face o trecere in revistd a unor astfel de lucrari aparute in limba romana n ultimulsdeceniu, am putea mentiona cartile lui Jacques Duquense (2006), E. G. White (2007), Joseph Ratzinger (Benedict al XVI-lea), 2010, si Paul Johnson (2011)eln,acest context, lipsea o carte care si trateze Viafa cotidians a epocii lai Tisus Fristos, care si congind aspecte ale vietii economico-sociale, politice si religi- ase si, nu in ultimul rand, aspecte ale viefii de familie: cisitorie, nastere, educafie, moarte. Cu atat mai meri- tori este faptul ci astfel de lucrare este datorata unui cercetator roman, Mihai Valentin Vladimirescu, a cari lucrare™ constituie 0 premiera romaneasca in domeniu. Agadar, Mihai Valentin Vladimiresca (n. 1977) este un tana cercetitor roman, profesor univer- sitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Craiova, specialist in studi biblice, membru al diferitelor socie tati internationale, cu studi de cercetare si documen tare in strdinatate si autor de volume si studi erudite, inradite cu tomal de fata. Din Bibliografia general’ a lucrait rezulta c& astfel de studii au mai fost realizate de Jacques Briand si Michel Quesnel (autor si al unui volum Istoria evangheliilor, tracusin limba romana in 1996), in 2001 la Paris si de catre Radu Cosmin Savu- lescuin 2011 la Craiova. De asemenea, este mentionata siantologia Originile crestinismului aparata in 2002 a Editara Polirom, dae lipseste, bunioari, Georges Ory Originile crestinismului, 1981, A ficut traduceri si a participat la simpozioane stiinfifice in Europa, America, Asia. Avem, prin urmare, in fafa nostra acest tom al lui Mihai Valentin Viadimirescu sectionat in patru parti (Cadeu istoric si geografic, Economia Israclului vremea lui lisus, Viata social, Religia lui Israel in vremea Lui lisus), urmate de Concluzit si Bibliogratia general, iar subsolucile de pagini abunda de alte trim teri bibliografice. Realizarea acestei sinteze istoriogra fice este cu atit mai meritorie cu cat taramul Tari Sfinte este locul de obarsie a celor trei religii monoteiste: mozaism, crestinism, mahomedanism. De aceea, in expunerea noastra vorn prezenta selectiv numai citeva dintre problemele abordate. Asadar, in momentul nas- (eri lui sus 6/5 i.He, lesi alti cercetatori sustin anu 4 LHe, lumea elenistica era spre crepuscul. Incepuse odata cu starsitul lui Alexandra cel Mare (356 ~ 323) care unificase Grecia in 338, dupa Cheroneea, impre tuna cu Filip TI, invingand opovitia ateniana si tebans. Discipol al lui Aristotel(intre cei doi existind un schimb celebru de misive), Alexandru a planuit o revanga con- tra invaziilor persane din 490 si 480 i.e, invingandu-t pe Darius Ill in trei batalii, Granicos, Issos, Gaugamela, in prima fiind salvat de Clitos, pe care mai trziu, in tiny pul unui festinil va ucide pentru cé-i reprosase adopta rea limbii persane sia moravurilor invingilor sii, Dorind, 6 expansiune a lumii si culturii grecesti, Alexandru ajunge in India, se lupta cu Porus, sti de vorba cu gym: nozofistil indieni si se opreste din inaintare, la refuzul trupelor de a continua expansiunea, indltand un obelise casemn al prezentei sale in acele locuri, Despre Alexan drus-au pastrattrei izvoare antice importante: Quintus, Curtius Rufus, Arrianus si Plutach. Ca rezultat al cam- paniei sale este fondarea Alexandriei (de cate athitec- tul Deinocrates), unde mai tirziu va functiona o bogata biblioteca, un muzeu, cercetatorii traind si studiind pe cheltuiala statului. Dintre exegezele moderne ale epocii se pot consulta lucrarile Iti André Bonnard si Frango-ise Chamoux, Dup’ moartea lui Alexandra, imperil intre diadohii sti, Sub Prolemeu Il Filadet- fal sunt invitati la Alexandria 70 (72) de invatati evrei care transpun in greaca Septuaginta. Apoi, in urma exi- Julai babilonian si revenirii in Palestina apar cele dows, variante ale Talmudului (babilonian si palestinian) rew- nite intr-o singura editie la inceputal secolului al XVI- lea, la Venetia, de catre Davie Blomberg. Cand se nig tea lisus Hristos, [rod cel Mare era spre sfarsitul dom: niei sale, Se remarcase prin pasiu nea pentru constructii civile si militare, refacerea Templului si uuciderea pruncilor: ,personalitate care nu numa: ca in Oren it mod decisiv destint political sta- tului ewer, cia GIGat oamprent puternicCasupra mediu lai caltu- ral, social [ireligios al qpocti” (p. 57). Urmastl lui Irod cel Mare fusese Irod Antipa, ucigas al lui Toan Botezatorul. Cam s-a dests- surat viaja lat Iisus Hiristos pana la 12 ani, cind s-a facut remareat in ‘Templa si apoi, pind la 30 de ani, cand a inceput s4 prediice este mai putin cunoscut, desi nueste exclus a lisus sa fi lucrat in atelieral de tmplar al lui losif, Nuavem nici o certitudine ca lisus Hristos a fost in India, Tibet, poate si prin alte locuri, desi exist numeroase carti care examineaza astfel de ipoteze. In acele timpuri, oamenit aveau diferite ocupatii: tamplari, zidari, tabacari, fierari, sacagii, barbieri, frizeri etc. Se ocupau cu agricultura sau se inrolau in armata romana. Fiind 0 zont geografici cu populatie eterogena se vorbeatt multe limbi: aramaica (vorbita si de isu) fusese limba comuna a Palestinei ~ ,Perioada vechea limbii aramaicea fos urmatcidetranstormarea acesteia dintt-o limbCrelativminot Ca Orientului antic, limba oCkialCla Imperiutai Persan, intre secolele VI CLV Ctr b aceast OperioadCl aramaica devenise, eva- Ge puterit persane,o veritabilClingua franca fl Orient Odowad Oil acest sen seste fiprezent@ mai multor doc mente interna Gonale redactate fi aramaiedl precum corespondent dintre conducttorit Chisteni G faraonul eaiptean’, p. 144 -, dar se mai vorbea greaca, latina, ebraica (,Ebraica reprezenta limba ragCiitnilor Cla cal tului, limba testelor sthte @ limba care se derula, i majoritatea cazurilor. procesul educa Gonal Mi Tolile de saribi’, p. 150). In ceea ce priveste educatia se baza pe studiul Toret: ,Tora,ca atare, a fost acceptat crept Leze fundamentalCia existen i, dar ca G Mdrumar mere actual al poporttlai even, i ciuda numeroaselor secte GmiGCt apCiute W perioada celui de-al Doilea Tem- plu, care au oferit metode proprii deinterpretare a Let orale Gisirise. Astiel, Tora a fost pustila baza Mtregalui sistem social Gijuridie, precum fla modului general de via dilal comunitCit Gal individalui* (p. 183). fn tim- pul Templului al Doilea, sinagoga eta principalal cen- Mihai Valentin Vladimirescu Viata de zi cu zi in vremea lui Tisus Asupra sinagogii se revine in ultinul capitol al carfii de fafa, discutandu-se oiginea si dez- voltarea, menirea comunitara. Sunt astfel insiruite numeroase ipoteze in legatura cu aparitia sinagogii, ins’, pentru noi cea mai plauzibilé ar fi ipoteza babilo: niand. Atunci cand Nabucodonosor i-a deportat in Babilon, evreii au simfit nevoia unel ,case deadunare (sinagoga), unde si-si mentina identitatea etnica si reli gia. Tot in Babilon, evreii deprind gustul pentru carte si limbi straine, iar atunci cind Cirus le-a permis si revind la lerus multi au refuzat si 0 fac: motive de prosperitate. Astfel incepe diaspora evreilor in istorie, Daca initial comunicarea divino- umana era indeplinita de Teber- nacol (Cortul Marturiei), s-a sim: fit novoiazidirii unui Templu, pro- ioet conceput de David si realizat de Solomon in sapte ani (ase vedea si cartea Templul lui Solomon de William J. Hamblin si David Ralph Seely), apoi, si-a zidit palatal in 13 ani: ,Templil solomonic a fost eu siguranClL atkzat pe Muntele Moria, deGlamplasamentul exact al cldlirit nu poate Ostabiit cettitn dine” (p. 205). Acest Templa este distrus de cea de a doua inva zie a lui Nabucodonosor, iar intre 581 —516i.Hr, nuamaifunctionat find reconstruit de evreii care s-aut intors din Babilon cu permisiunea lui Cirus, evident, la proportit modeste avind in vedere penuia contribuabililor, Cand Lrod cel Mare s-ahotarat si recla- deasci acest Templu, a conceput constructia la nivelul celei ridicate de Solomon, arhitectii noului Templu fusesera invitati si reciteasca viziunea profetului Teze chil despre constractia Templului, un edificiu grandios, care sa intruneasea aspiratiile poporulut evreu. Din aceast’ mareafi realizare arhitectonicd pentru timpa- rile acelea se mai pastreaza astizi rimasite din celebra Poarta de Aur, pe zidurile de aparare ale oragului vechi. Anul 70 d.Hr. a marcat cea de a doua distrugere a Tem: plului si raspandirea in lume a poporului evreu, care pana in 1948 va fi lipsit de o patrie, un teritoriu care si-i reuneasca. In ceea ce priveste componenta evreimii palestiniene se remarca existenta catorva geupari poli tico-religioase: fariseti, saducheii, zelotii si esenienii, ultimii, cercetati indeosebi cu interes sporit dupa des: coperirea manuscriselor de la Qumran: ,Esenienit, care se consideratt o comunitate de oameni sth socoteat 0 lideplinesc, pe pO Cit, acelea Gi fimetit pe care Hiesrit le tideplinese i ceruri* (p. 234). In fine, ultimele dowd capitole sunt consacrate misuraii timpului, sirbatori- lor si sinagogii. Concluziile incheie o luctare valoroasi, care, cu siguranta, nu va trece neobservata. ° Mihai Valentin Viadimirescu ,Viata de zi cu zi in veemea lui Tisus’, Ed. Polirom, 2013, 272 p., 29,95 leiSabina FINARU Nofumul deWebut al Ninei VICIRIUC, Fiul meu scor~ pion", parezamislit sub o zodie nefasta, de o natura vul- canic’ si déamatica, guvernata de un spirit revansard si silbatic,ivit ex maduina pe cmpiile poeziei botosanene. ‘Tema predilecti este dinamica nasteriiintru moarte a materiet si a lumif concrete, a dragostei gi a poeziei insesi. O pendulare con nua intre iluzie si realitate amal- gameaz doua registre ale trait, angelic si infernal: ,Sunt tot atat de fericita/ Cat esti de albastea la chip/ Ca primavara s-a combinat cu cele 3 gratii/ Vara-i plecata spre sud/ Odata cu pisitile din colivia’ De pe partea nevazuta a lunii// Si...sunttot atat de dulce/ Precum fierea ce mi-o oferi drept/ lubire perfecta// Petrec acest week-end Alaturi de Robinson Crusoe/ Ce tot ma asteapta.../ Impletind gar- duri de trestii/ Imprejurulideii de casa.” (Sunt tot at de) Sentimentul este rationalizat exitic, cinic si ironic de citre un spitit justitiar, suspicios si resen- wentar si adesea lexicul inglo- beazt termeni din jargonul juri- dic; insa vointa de explicitare sau alegorizarea ipostaze lor litice ale emotiei, prezenta in special in a doua parte avolumului, nu este intotdeauna benefica: ,Era anuntat, deun’zi/ Desi n-aavut loc! Multi au fost revoltati/ Nici D-zeun-are cuvant/ Barfesc babele/ Doar erascris negra pe alb/ In apocalipsa scrisiy De baba loana// (..) Sau. poate s-a facut recurs la Divinul/ $i-n marca li mari- nimie// Dadu apocalipsei/ un now termen...” (SEU de fume) Poeria se naste cand sueprinde starile tranzitorii ale eului, de trezie, insomnie si betie, ori locuirea terestra ,prosternata la picioarele Timpului’, ale ciror fantasme se strecoarri printre obiectele cotidianului, conferindu-io aura de irealitate. Forta ei expresiva vine din coneretetea imaginit si notatia spontana: ,,Acolo ar fi crescut steja rul/ Randunici bleumarin ist fac trilul/ Sub stresint in 7. Nina Veo, Ful meuscompion Ecitura Axa, Botosar, 2013 100pp. Dialectica poeziei poalele dulci ale cerului/ In colivii ale corpului tau/ In Uurechile vulpii roscate’ Danfuind pe ritmurile hazhi/ De Vivaldi...// Hades transpira si se zbate/ Sub pamint, stiracul/ incercind si-si scoat’ afara degetele/ de crengi moarte// Imi cauti glezna rita: cita/ Prin cirari de fum... amin- tiride tara/ Cautand banuti argin tii/ Pentru a inchide ochii iernii? Deja moarte" (Simfonia de Gr) Poezia este aparenta, masca deasupra si in interiorul forme lor, care confera reprezentarii an caracter spectacular printr-o liricd a adresirii si 0 intentionalitate provocatoare: .E aici in animalul usor imblanzit/ Din mine deghi zat indoamna/ Cu obraji de jad si tocuri de fildes/ Obrajifardati fara rusine/ In culori de curcubeu// Plecand in pelerinaj de sfanta parascheva/ Sarutand cu evlavis frunzele galbene de octombrie/ Prinse de poalele sfintei/ Incer ind sa oprese cioclii beti/ $4 nu mai bata cuiele, e inutil/ Mortit nu fug/ tn timp ce fanfara stoarce fara mila/ Ultima lacrima// frunzele teiului® (Singurttate de octombrie) Textele Ninei Viciriuc nu comaniea nici trite, nici constiing’ poetica deplina, ci mai degeaba o atitucine distanta, comentativ-interpretativa fata de experientele si aparitiile fulgarante din teritoriul memorief: spatiul autobiografic denaturat este narativizat de o voce ambi gua, ce alterneaza registrul grav cu. cel parodic; cel al poeziei este unul al gestualititii crincene, al viet infer nae, al artei martiale, al deghizirii simbolice care con denseaza pulsianile vieti; iar poezia are ca miza surprin derea acestei dialectici: ,Cantul taranilor fira viers! $i fara cuvinte/ Sprincene-cruntate in forma dex/ Muzica isurda fara chittti/ Doar fierul izbit de pamant/ $i vaiet de ierburi thiate/ Cantul e simplu si antic/ Susurat in surdina din frunze// Bratele-ilevitau anotimpuri/ Scu turau in (rind ineantatii spre zei/ Arunednd cumpacat simanfa/ Aceeasi lirica emandnd din copaci si...) Cres cand painea/ Cu iz de dureri® (Cont al Manilor).=—-ACANmMem Radu VOINESCU Interpretarea criticii OOo CUI T UU .G. Cilinesewn-aawut istoria pe care geniul sito merita* {siiifitela EugenSimion articolul omagial consacrat auto ‘all BietulutToanide la centenar, un articol unde punea fhotiirat citeva accente ce incercau si transeze in favoarea ui CalinesewveeHea disputa dintre cilinescieni si anti G_CBlinescti nu a beneficiat de condi isto 8 poate dimpotriv, mai ales cA a luerat intr-0 far FO cultura care nu se aflé pe primele locuri in atentia publicului mondial. Dar cath lume are istoria pe care o merit? Uneor, nici chiar de un istoric de o asemenea anvergura. Fira el, probabil inici nu am fiineles suficient micar cat de interesanta este — cu toate sarjele calinesciene laadresa unor scriitori = literatura roman’. Ca el a facut, prin intreaga viziune si sistema care alimenteaza Istaria D, ca o literatura rela tiv minora in ansamblal et si capeté dimensiuni: monu mentale, aproape mitice nu mai tine doar de substanta Insdsi a acesteia, ci mai ine side frumusetea constructie pe care 0 aseaza la capatul unui secol de evolutie compa rabil cual celorlalte Perfect adevarat mi se pare, iar aici imi permit si jon- «lez putin, pornind de la afirmatia lui Eugen Simion, fap tule’ G. Calinescu nua avut criticul pe care-I merita. Cei care i-au admirat opera si au gasit in cei care fac istorie, marit oameni de stat, nu au pana la capit istoria pe care o merit’. Dar afirmatia lui Eugen Simion are dreptatea ei, dincolo de reusita de stil publicistic Unil admiratori sunt convinst si de faptul ca n-ar fiavut literatura pe care Andrei Terian G Calinescu ceasursi de inspiratie pentru abordarile lors-au ciocnit tot timpul, inci din vre meain care criticultraia, de detractori, aceia careiireprosau impresionismul, capriciul, ipsa de metoda, conservato rismul in fata tehnicilor de interpretare a literaturit cunoscute in vremea sa s1 maiales reristenta la curentele literare Seriovecietagiadaen te pein aT ale primelor decenii ale secolului al Hil tieenerehane het Calneacie A cincea esentit doutzecilea In fata celor care il con at Aspe el TtGr det aE testau, pare ci niciodatd argumentele fi exercitat asupra une literaturi mai aan pe a oe mee Sy ws ores a sees Oi cient® audienfa. Nu chiar in parantez (abil eu tba favGrab i epeeiee, in th fe zs, cei care nu-Lintelegisidenumt, oe ddefapt, propria inadecvare la subiect Oats nec ann ss 4 Tnrunde raat nate part suse rat. Adicd o literatura care il are pe ane plat tn ain Ah Eminescu nu merita un asemenea cri iv de inspiratie, si-a creat propriile mij \ loace de tratare a cimpului iteraturit tic?! In opinia mea, literatura romana, in ciuda unei existenfe putin intinse in istorie comparativ cu alte literaturi europene, este o literatura valoroasa A fost marea sansi a ei si beneficieze comaroniouscs — EMR | A cincea esenI(C: M-am gandit din nou la toate aces. tea citind sau mai bine spus re-citind cartea lui Andrei Terian G. CClinescu tea Romaneasc’, A cincea esents" ~ chinte- was 2008).senta, cum am mai sptine cu termenal coun, folosit de toatd lumea, si nu adue in discutie intamplator cuvantul, ci pentru ca mi se pare cd trimite mai direct, si pentru cei mai putin dedati la subtilitatifilosofice, catre miza aces tei lucrari. Un pariu extrem de ambitios ~ acea ambitie necesara uneort in cate un moment anume al unei culturi =, mergind mult mai adanc decat oricine pana acum si investigind cam toate fafetele fenomenului, definind, in fine, metoda prin care se poate ajunge la esenta ultima a unei opere literare sau, in cazul nostru, eritice. Un pariu admirabil castigat de autorul care, la vremea cénd lucra: rea vedea lumina tiparului, avea exact treizeci de ani. O vvarsta la care multi inca se initiaza inalfabetul critic. Cum, repun in discufie o carte la patrwani si mai bine de la apa. ritie, conform programului acestei rubrict dea mentine In atentie cirti si autori care inseamna ceva, nu cred ca ar avea rost artificile de constructie care si plaseze aseme- nea afirmagit in eantda, Ma grabesc si adaug ci Andrei Terian a izbutit, in wema unui travaliu impresionant asupra textelor autorului Isto- rei literaturit romthe de la origin’ pUhOM prezent car si asupraunor aspecte ale gandirii si practciicritice din ult. ‘mul veacsijumitate, si ofere o carte unicd in critica noas. ira, nu doar prin dimensiuni, edci s-au mai vazut carti cu, dezvoltare impozanta a textulai, ci mai ales prin amploa. reainvestigatici, prin pertinenta mijloacelor, prin intrebu: infarea pentru fiecare tema a abordrii celei mai adecvate (ca si Calinescu, de alttel), prin calitatea reflectiei si raf nata ei subtilitate si perspicacitate si mai cu seams prin spectacolul de-a dreptul fasts al aplicarii unei metode plurivectoriale care a devenit, de-acum, exemplara. Ol Panctul de plecare al procesului (céci despre un veritabil proces este vorba, metodologic vorbind, intr-o dialectic, a idetlor coerenta si eleganta, cu o desfagurare admirabil, condasa, in citda mastitarii demersului) de investigare a sistemului critical lui Calinescu trebuie si fi fost gene. rat de cimpul de receptare dominant in mediile univer: sitare de dup’ 1990, ca si intr-0 bund parte a preset lite rare, Acela de @i contesta acestuia vreo veleitate siste matic, metodologica, apasand pe yesecuri si minimal znd sau negind marile reusite. Desigur c4 0 minte capa. bila sa vada" structuri, sisteme, ansambluri functional de elemente a putut fi contrariata de o asemenea men. talitate de abordare a operei celui mai important critic roman. Pentru malti dintre noi nu era o noutate faptul cd G, Calinescu avea metoda si construise un sistem bazat peo buna teorie. Intr-un fe, lucrurile ne apareau, atunc, cu doutzeci-treizeci de ani in urma, ca fiind de la sine ingelese, fara a mai fi nevoie s4 fie demonstrate cu prea ‘multd acribie. Mai ales ca vocile care il delegitimau pe Calinescu in calitate de critie de constructie si, implicit, de sistem, erat destul de timide sau, oricum, nu rizbateat, pand prea departe. In Universitatea bucuresteant a dece. niului al noudlea, pe cand Istoria Oa fost reeditaca, nu. se repeta cu obstinatie cliseul privitor la impresionismul capriciosal lui CAlinescu. Reeditareain 1982.a monumen. talei cirtia ficut legenda palpabila (la vremea respectiva, Elena Zaharia-Filipas a tinut chiar un curs special dedi cat lai G. Calinescu) si, chiar daca unit student gaseau ca nu e atat de utila in pregatirea pentru un examen precum ar fi fost un compendiu, masival op, tiparit in-ararte, cu ilusteagi, si conceptia lu impuneau. Cu atat mai mult cu cat in paginile acestuia se putea parcurgeaproape cu nesat romanul uneiliteraturi. Entuzi- asmul de atunci a ficut ca inc’ pufinit detractori ai «Divi rnului critic’, cum is-aspus, cu.o sintagma pe care o veclem, azi inca mai ridicola decat o percepeam la vremea aceea (asa eta epoca, una a bombasticismului cu: modulatii, ca iniorsituri encomiastice de tip oriental, unde gaselnite de acest fel jucau rolul noutatilor, al acelei variatii de cunoas. tere de care toata lume are nevoie, soliditatit cercetarilor facute de pe pozitii noi sinu ideologizante si aunor puncte de vedere libere si surprinzatoare; tot asa, lui Eminescu, is-azis, cum se stie, ,Poetul nepereche") si nu aiba suc: ces decat dupa 1990. Dar acceptarea tacit’ a facut tocmai Ca, aga cum am spus mai sus, mai in glum, mai in serios, G. Calinescu si nu-si giseasc’ in mod real, peremptoriu, criticul. Celor care ar f avut ceva de spus li se parea cd ar fi redundant si o spuna, Contestarea a jucat, ata, sirolul fertil a acestet redefinirl despre care va fi vorba in cele ce urmeara Si mai este ceva, Abia In anii din uems, aga cum am incercat si arat intr-o comunicare prezentatt la editia din 2013.aColocvilor Filialei de Critica a Uniunii Scrittorior, 5-aajuns la maturitatea si cuprinderea corespunzatoare a teoriilor crtice, la parcurgerea unor surse dacumentare si repere bibliografice suficiente si la posibilitatea integra lor intr-un demers care sa acopere satistacator straturile operei, relatia discursulai literar sau critic cu istoria, cu biograficul, cu sociologia si cu estetica si asa mai departe ‘Atunci, in anii 80, aceasta treapta de cunoastere si de sta panire a modalitatilor de patrundere a textelor literare si Critice ines nu se formase. Nu pentru car flipstt prpria zis instrumentele teoretice, dar nu venise timpul (conter pe faptul ca se intelege ce vreau si spun cu asta). Asase face ca Andrei Terian a avut revelatia unei mari probleme ined nerezolvate in critica romaneasca, in ciuda faptului, ca, asa cum mentioneaza in text, Nicolae Mano lescu mai ales, dar si Eugen Simion, precum si alti crit, important, au scris zeci de articole in care au interpre: tat si au valorificat o multime dintre fatetele ideatice si de constructie ale Isoriei, ,Chestiunea calinesciana" rim sese ca o provocare permanenta, can nod gordian nedes: facut, desi multa lume il cercetase. Cine era G. Calinescu? Ce este cut adevarat, in esenga saultima, aceasta opera atat de solid, dar siatit de deru. tanta, parca refuzandu-se explicitarii ca intreg, definir acoperitoare, fard contradlictit derivate sau ascunse, Ideea cautariiacestei esente ultime este o problema care il preo Ccupa si pe Calinescu insusi, cum subliniaza apasat Andrei Terian, adaugand si ca ea este, chiar si dupa ce ajunge la capatul demonstratie sale steilucite, insolvabila. Autorul, Principiilor leestaicCnu i-a dat de capa, totusi, iar Andrei Terian susfine ca nici nu ise poate da. Cu alte cuvinte, este imposibil de ajuns la acel ,ceva’, inefabilul”, cum it spune el, norma nedetectata care face diferenta dintre un text, literar mare si unul mediocru, sau dintee un text cu virtuti estetice si unul fir Filosofic vorbind, are perfecta drep. tate, Din aceasta perspectiva, cumva statica, teoriile sunt inutile, mai cu seama ca nu sunt decat constructe umane. In practica ins, nesatistac adesea adevarurile partiale, cu tot relativismul sau cu toata perisabilitatea lor. Ar merita dliscutat putin pe marginea afirmatiei din cartea lui MH. Abrams, 0 e Mirror and the Lamp, potrivit careia toateteorile pot fi folositoare la un moment istoric dat si toate se perimeaza, rind pe rand, dar nusunt mai putin impor tante, pentru ca cle, chiar daca se dovedese depasite la un moment istoric ulterior, au determinat un anumit mers inainte pe calea cunoasterii si a explicirii fenomenelor, literare, estetice in cazul nostru. Idea cautarii,celei de-a cineca esente’, ca si reiau, ti va fivenit tandrului autor tot din opera ealinesciana, Comet tand critica lui Pompiliu Constantinescu in Itorie..., G. Calinescu scrie: .criticul nu urmareste s8 descopere noi puncte de vedere ideologice, sociologice, istorice, nu arma reste farmecull abstract, nu sporeste sinu releva chiar suf cient cuprinsul ideologic al operei studiate [aceast’ »spo- rire“ a cuprinsului ideologic, adica, in acest caz, de idei si semnificafii al operei, a avut consecinfe imense in critica romaneasca a generatiei ‘60, care avea si preia multe din~ ‘re sugestiile maestrului, n1m., RY.) Criticul are un stil de Jucru si e preocupat de problema valorii, pe care infelege sto stabileascd repede, pe baza unei analize pozitive- Nici {in analiza propriu-zisi nu caut’.a cincea esenga... Or, pentru Calinescu, afirma Andrei Terian, cautarea celei de-a cincea esente [pentru storia concept, auto rul face precizarile necesare, nu le ceiau] a fost dintot deauna marea sa cdutare critica, Ba chiar, intr-un anume sens, singura sa cautare: Este, agadar — si, col putin in termenii cunoasterii gi ai ‘gindiri crtice actuale, punctul acestade vedere nu poate fidecat validat — cheia de bolta a cforturilor critice ale hit Calineseu. Si, in ce priveste opera calinesciana, cheia de bolt a demersului pe care a intreprins Andrei Terian, Semnalez, totodata, si abilitatea retorica dupa care tanarul, critic ist plaseaza aceasta dezvaluire tocmai la final, eu cole sase suite gaizect de pagini in format mare (18X24), culese cu un corp destul de mic de litera, in care diseca si dezbate, practic, fra rest, opera critica lui G. Calinescu. Daca raportam metoda lui Terian la cea a subiectului su, atunci mai e de remarcat si faptul ca ea se situeazd inantiteza cua acestuia. Dowd metode diferite de a ataca nodul gorclian. Calinescu a procedat ca Alexandru Mace tiindu-Ide-a dreptul (si voi arta aceasta mai departe «lu-ma pe argumentele tanarului critic), Andrei Terian aales si ildestaca minutos, buclacu bucls. A intre buinfat pentru a-si atinge scopul un deconstructivism ct adevirat fertil, care lumineazd, pentru prima data inte ‘gral, intr-unul si acelasi demers continuu, fundamentele, arhitectura, articulatile si sensul sistemulut calinescian Se poate privi i altfel la Calinescu metoda este disimu lata, implicits si trebuie si o detectezi, la Andrei Terian se aila la vedere, in cel mai bune spirit al postmodernitati q CC Hiinesen, A cincea esen Tia fost mai intaio lucrare de doctorat (susfinuti in 2007, sub coordonarea profesor lui Nicolae Manolescu), cu un titla corespunzator acestui tip de demers si avand 0 mai mica intindere. Tinta aces- teiaa fost dea arita 3, departe de a fisubieetiv, caprcios, impresionist, de a se manifesta exclusiv in calitate de er tic creator’, autorul Princpiilor de esteticDisi organizase scrierile in jurul ,uinor nuclee teoretice si metodologice" a cor coerenta ficea inutile reprezentarile rauvoitoare la adresa Iui, cele pe care tocmai le-am enuntat. Rezultatul s-adovedit a depasi asteptarile doctorandulut de la ince: put. Cea ce a facut ca tera sd sutere ulterior adaosuri mai ‘mult decat insemnate, precum si revizuiri de substanta in peivinta unor abordiri, $8 mai intreb citi dintre docto ranzii care isi prezinta lucrarile spre publicare, in nade) dea obtinerii avantajelor administrative gi de eariera ce deriva din aceasta, au puterea si curajul, stinfa, mai ales, dea recurge la asemenea gesturi?! Cu un impecabil simt al metodei (innascut, cu alte cuvinte), Andrei Terian pleaca la drum inarmat cu obuna teorie (asta in ciuda faptului ca, in principiu,iicontesta teo riei vreun cine stie ce rolin raport cu practica). Mai exact, precizindu-sitermenii, cum cerea odinioara Voltaire. Aici intervine diferenta esengiala care separa criticul autentic de un critic .de doctorat" In loc sa configureze capitolul ase-zicand teoretic prin colportarea unor idei culese din autor’ care s-au pronuintat asapra domenitlai, cum pro cedeaz mai tofi viitorii doctori in stlinge, tanarul critic isi traseaza el insusi linitle dupa care va aborda materia. dic, in loc si plece ~ horresco referens! ~ de la o teorie sau de la un set de teorii de-a gata, puse laolalt, igi pre zinta instrumentele de investigatie asa cum gi le-a ales si le-a configurat numai dupa parcurgerea materialului, asa Gar, dupa asimilarea corpusului de texte si de ide’ asupra arora trmeaza sa faci lumina, Ceeace desigur cd implica si tzul stiingei altora, numai cd dupa o formula sti-gene~ ris, adecvatd subiectului pana in cele mai subtile nuante sinu aplicata mecanic. Procedand in felul acesta, Andrei Terian este in msurd si si explice opera istoriograticd st critica a lui Calinescu, dar si si puna la punct erorile din interpretarea acesteia, Elcreeaza un veritabil triunghi hermeneutic intre opera pecare doreste si interpreteze, setul de teorii side reguli derivate sauculese din operele altor critici (dar nu numai) si propria viziune referitoare la cele dowd elemente de mai inainte, pe care le dinamizeaza permanent, in aga fel ineat confera o anume epicitate acestei analize si sinteze efec tuate cu ochi sigur si fra sa cada in pAcatul absolutizar rezultatelor la care ajunge. Ba chiar ag zice cd uneori exage: reaz putin cu precautile relativizante (e drept cd asta face parte din metoda si din viziunea filosoficd asupra lucruri lor, sitot atat de adevarat este, pentru cine ar putea crede cAenuntul meu e contradictoriu, cA nici un sistem, oricat de coerent, nu este scutit de contradictii - anu se con: funda cu contraziceri -, dimpotriva, ele sunt presupuse ab initio in insisi materia si articulagile Lui), pand acolo incat in final seindoieste c&a ar fi reusit in demersal si si 3, daca ar trebui si raspundi la intrebarea daca exista adevarat o ,a cincea esenti’ raspunstl sa ar fi: »Nu sti” (lista bine modestia, are o anumita cleganta retorica, dar celui care scrie aici se pare ci Andrei Terian a reusit si, ppana la viitorul salt ce se va face cAndva in interpretarea teoretica a literaturii, roaga sa i se permit sa isi mentina pirerea.) Asta dupi ce pe mai bine de sapte sute cincizeci Gee pagini — vorbim de data asta cu note cu tot (rau pla sate, acestea, la finalul textalui, conform tipicului anglo saxon, $11t la subsolul paginit, ceea ce le face mai greu de turmarit; jaruneorie chiar pacat) si fara bibliografie (paca tul ,Cartii Romanesti* pe care nu voi obosi sail denunt) -, inoata la propriv, cu dezinvoltura, in acest .eter" care nt trebuie ciutat in spotille siderale, cum zice, de data asta facand literatura neinspirata, ciin adancimile textelor, ale ideatiei, in cutele conceptelor si ale teoriilor. Acesta estemotival pentru caream translat, la inceputul acestor ran dri, de la .a cincea esenfa" la .chintesenta Chiar daca Ia origine este vorba de acelasi lucra, wzul limbii a insti tuit o mica distinctie de care cititorul sper cd va lua act. {In paginile de inceput este invocatsireprosul lui Nico- Jae Balota referitor la faptul ca operei lui G. Calinescu i lipseste un solid schelet filosofico-estetic" Ei bine, poate punctul cel mai important al acesteilucrari in care aproape iotul se arata important este acela ca se demonstreaza ca autorului Principiilor de esteticU nu ii lipsea nicidecum, acest .schelet’, ci doar c¥ el trebuia vazut altfel decat la alti autori, Pentru aceasta, Andrei Terian ia pe cont pro- priu explicarea conceptelor de teorie, metoda, sistem, ape. lind la definitii sila dezvoltiri proprii uncori ale acestor demonstragii, Nu sunt deacord pe de-a-niregul cumoda litatea in care el explica notiunea de teorie, cam fastidi-~ ‘asi sicam scolreasca (desi, trebuie si recunosc, ceitineri poate ca ar avea nevoie de astfel deabordari si e posibil ca aici Si isi fi spus cuvantul formatia si experienta tandeu- Jui universitar), mai ales pentru ca se lanseaza intr-o dls cutie redundant pentru esafodajul pe care-L urmareste, antime ci o teorie nu. este un sistem de propozifiiaserto rice (forfez putin imbajul — precizez cA nue vorba de jude ati asertorice—, cu toate ca autorul se situeazainlimitele logiciifolosindu-se de aceste propozititce tin mai degraba de sfera premiselor din silogistica). fn plus, el, care este inzestrat cut ceea ce se cheam’ in psihologie gandire laterald (Iucru rarisim-rarisim in cri- fica siin teoria literard), in loc sa apeleze direct la o defi nitic a toriei in conformitate cu un dictionar de stiinte sau de filozofie, de epistemologie, in fine, se foloseste de ideile unor teoreticieni literari, Stanley Fish si Geoffrey Hartmann, adicaexplica domenial prin el insusi.O eroare metodologica pe care i-o scuza desigur, varsta foarte tanara pe care @ avea cand a scris efectiv cartea (aparuta cand autorul implinea treizeci de ani). Abia cand se opreste la Richard Rorty, lucrurile se aseazi cumva in normal. Desi nu pe de-a-ntregul, insi autorul condluce asa ce bine si de inteligent demonstratia, incat ajunge pana la urms la con luzit valide epistemologic. Atunci cand vorbeste despre sisteme, se ind apt, corect, catre Ludwig von Bertalantly si,de aici, totul decurge in cea mai buna expunere despre sistemele critice pe care am citit-o (capitolul se cheama, de altfel, Cum functioneaza un sistem critic”), unde argu ‘mentele sunt sprijinite nu doar pe elemente venite din cri tica si din practica ei, dar si pe fundamentul solid al logi «ii sal stingelor: Este impresionantcat de bine se orienteaza tandrul cri ticin aridele domenii ale filosofie, logici, epistemologiei, esteticil. Cu toate c& mai scapa si enunguri de gent In rea. litate, teoria nu poate nici s4 genereze, nici s4 controleze © practica’, cea ce nu e valabil nici in literatura si arta, unde o teorie poate genera curente i modalitati stilistice si asa mai departe, nici, buntoara, in fizica, unde in ulti ‘mul secol si jumatate o seama de descoperiri au fost facute numai pentru ca ele au fost prefigurate de teorii, existand, de altfel, un domeniu distinct, numit fizica teoretica. Dar acestea sunt detalii pe care e de presupus ca litera nu le vor lua cine stie ce in seama; le invoe numai pentru pla cerea de a dialoga, intr-un fel, cu un autor atat de inteli ‘gent si de inzestrat pentru teoric. Pentru exemplificarca asertiuni legate de tizicd, amintese aici ci Heinrich Hertz, fizician teoretic, intrebat fiind daca unclele radio au vreo, aplicatie practica, a raspuns: Nici una", de unde se poate vedea, ceva ce Calinescu stia foarte bine inaintea noastra, ca anecdotica are sie ea importanta el Dincolo de aceste precizari (nici nue obligatoria si am absoluta dreptate in privinga lor), care nici nu influenteaz valabilitatea si corectitudinea generali a esafo dajului com. plex si frumos ca o veritabila mare teorie creat de Andrei Terian, trebuie si marturisese faptul cA nu-mi amintese si ficititin critica romaneasca din ultimii treizeci de ani pr multe carti care si fie un spectacol al erudite’ si meto- dei intr-un asemenea grad. Va trebui, spre regretul meu, sa pun punct ait (discuria despre gust, de pilda, ar trebui pufin adusa in cadrele ei actuale si corectate cateva afir ‘matii ale autorului, dar am credinta ca in timp va ajunge, daca nu aajuns deja, Iaalte concluzii decatlamomentul in, care isi redacta textul), pentru c, daca as continua, m-as abate prea mult de la cea ce reprezint aceasta lucrare dedicata .cecriptarii® lui G. Calinescu. Cand i s-a reprosat lui Calinescu lipsa de metoda, aceasta s-a ficut, reiese foarte limpede si din demersul, lui Andrei Terian, pe de-o parte, din lipsa de pregatire adecvata (side talent pentruteorie, asadauga) acelor care semmalau aceste defecte, pede alta, din cauza unet viziuni cliseizate asupra abordatilor critice. Calinescu nuse poate spune ci nu stia teorie. Stia si ingelegea mai multe decat alti. Vedea mai profund, mai departe decat alii. (Daci ne gandim bine, storia sa aparea in 1941, cand autorul impli nea abia patruzec! si doi de ani, prin urmare, intregul tra valiu titanic asupra ideilor si asupra materialulai magma. tic pe care si -a adunat cu imense eforturi, implicand, in, final, ,tdierea nodului gordian" si redactarea efectiva, a fost facut pe cand el era un om tanar) Este suficient sine aruncim privirea doar peste problemele pe care le ridica in Cars de poezie, este de ajtuns sine amintim ca a incer cat chiar o Estetica basmmbui. Dar arfibine sa observam, de asemenea, cd in tratamentul pe care ilaplica unor scri itor, inclusiv pentra cei la care nu adera deplin, avangar disti, suprarealisti etc, intervin cel putin ict si colo voca- boule care trebuie si ne spuna clar ¢4 nu era deloc strain de cea cese vehicula in vremea sain materie de teorie si de metoda critica, nemaivorbind de nivelul de informare cu privire la ce se petrecea in diferite stiinte ale timpului Calinescu a fost un mare practician. lar un practician ‘mareare intotdeauna in spate o buna teorie, atm, cu tis: cul de ama repeta, Genial find, singur sia forjat axele teo retice si tot ce a consteuit a fost pe aceste axe, Nua avut nevoie si declare la tot pasul ci imprumuta cutare sau cutare metoda, Ca nu a imbrafisat formalismul? Numai Estetica basmului a avut de suferit din asta, nu si Isto- ria, cai, si nu itm, [doria este cea care a generat con troversele majore legate de Calinescu, Nici nu pot sa-mi imagine cat de plate ar fi aratat capitolele acesteia, dacd ar fi fost impanata de stl universitar, doct si pedant (desi, poate cA ar fi putut face un spectacol si din metoda for ‘mala). Nu trebuie st ne ferim intotdeauna de cuvinte; Cali nescu a sctiso istorie a literaturii romane asa cum ii dicta geniul sau si nu cum iar fi pretins tiparele, conventile mai ales cele academizante. Daca s-a spus despre cultura cea reprezinta ceea ce a ramas dupa ce ai uitat tot ce ai Citit, atunci la istoricul G., Calinescu se poate zice ca sis tem este tot cea a rimas dupa ce el a ficut uitat tot ce citise in materie. La asta ma refeream anume atunci cand, am ficut analogia cu titerea nodului gordian. Ca si nu mai pomenim de faptal 4 a creat un tipar in materie de istoriografie literara la noi. Or, expresia remarcabila a geniului este aceea ca el creeaza tipare. Cai isto ric! importangi de dupa Calinescu nu s-au alimentat de la modalitagie lui denominative la adresa epocilor siagrupa Ti st+izicem, scategoriale” ascriitorilor’? A incalcat cutu. ‘mele sia creat, in mod aparent paradoxal, pani la urma, 0 ‘peri inscrisa in aria clasicismutui ‘Andrei Terian a clemonstrat cu tenacitate si cu o rab’ dare benedictina ca autorul pe care La ales drept subiec ‘ul siu de studiu nu era tin ingenaa inspirat, cum snd una dintre prejudecitile raspandite despre el, si nici nu des- coperealucruri nemaiintalnite in interpretarea literaturii, pentru cf, bine informat, desi afliat mai ales culturi ita liene, unde isi desavarsise formarea, a topit in substanta textelor sale o seama de idei despre care unii comenta- tori au crezut c&s-ar putea inscrie intr-un fel de privritate romaneasca (in acest context, ar fi interesanta sio disc tie despre etnocentrismul Istoriei, dar cum si fie 0 isto~ rie a unei literaturi nationale 51 mai ales in epoca in care a fostscrisi?), Demonteaza, ayadar, doua mituri, unul nega- tiv si unul pozitiv. Capitolele carti sale trateaz§ aproape exhaustiv ceea ce am numit mai devreme ,Chestiunea calinesciana’, Prinul, se intituleaza ,Principii de estetica’, cel de-al doilea, .Sis tematica genurilor® (Critica, ,Poezia’, «Proza’, »Biogra fic’ oInterpretarea gi evaluarea”), a trelea ,Sinteza epics al patrulea ,Evoluia sistemulai (,Proiectul etnocentic’ -Sensul clasicismalui’, ,Pentru realismul socialist), al cin cilea, .Calinescu in timp si spafiu’ (.G. Calineset — ori ontul critic’ «G. Calinescu si traditia critica autohton’’, -G, Calinescu si critica romaneasca postbelica’, .G, Cal hescu.~ critic european’), Cititorul giseste rspunsuri la toate problemele la care se va figandit, dar inca sila altele, pecare nue va fi avut in vedere, dar pe care remarcabila, acuitate analitic’ a autorului le sesizeaza cu subtilitat. Terian nu este afirmativ, ci demonstrativ in demersul stu. Demonstreaza totul. Cand enuinfi o problema, trece imediat la disecarea ei si apoi la recompunere sistematica, Un balans admirabil analizasinteza. Se fereste de afirma {ii tranganie (nu asa cum am ficut eu cateodat’ in acest text, dar, se infelege, mizele sunt altele), Peste toate, cali tale sale de teoretician sunt neindoielnice. Calinescu ~ este teza pe care oilustreaza Andrei Terian, daca mai era nevoie, si se vece treaba ca pentru unit era! — trebuie citit integral sabia dupa aceea interpretat, Am for~ ‘mulat mai sus ,parc’ refuzandu-se explicitari ca intreg’, dar fapt este ca pana la A cincea esen{Lnimeni nu a pro- cedat dembilé la o lectura critica unitard a vastului cor pus de texte cilinescian, deslagirile facdndu-se mai mult pe segmente ale discursului siu critic. Cand spun ydiscurs, critic” aici, am in vedere, chiar daca ma repet, integrali tatea discursului calinescian, nu doar cel din Istorie, nu doar cel din publicistica, nu doar cel din textele teoretice Daca adversarii|-au interpretat impresionist (aceasta este realitatea, in ciuda pretentiilor lor) pe G. Calinesca, ‘multi dintre admiratori au procedat si ei la fel. Admira. tori si detractorii-au facut impreuna acelasi deserviciu. co A suscitat discugii aprinse atitudinea lui G. Calinescu dupa 1945. Multi |-au acuzat, pasional din pacate, cu argumente mai mult umorale, de cedari sau de-a dreptul de colaborationism, Altit (cu deosebire Elvira Sorohan, in cuprinsul unei carti intregi) au incercat sa-i gaseasca scuze $i si Il absolve cumva, voind si creada cd maes trul a facut figurd de convertit la noul regim comunist, ‘numai pentrua se dovedi subversi, practicand un dubla, limbaj etc. Avand in vedere cele spuse de mine pand acum, s-ar putea crede c4 Andrei Terian a profesat in aceasta carte tun discurs indragostit, ca s4-1 parafrazez pe Barthes. Nici vorba de asa-ceva, Reprezentant de frunte al tinerei cri tici romanest, in legatura cu caream observat, alaturi de alti, tendinta de obiectivitate, de tratare sla rece’, nepar tinitoare a subiectelor (ei pare cd vor mai ales si inte Teaga decat 84 promoveze cu orice preg teme sau perso. nnalitagi), Terian igi urmeaza pas cu pas inclinatia spre echilibrasi masurd, Relevandu-si, in felul acesta, discer- namantul, care face casi buna cu initierea sa de logician side filosot al stiintei. lar cel mai bun exemphu il consti tuie, probabil, alaturi de, s8 zicem, reprosul major .de afi ratat cotitura limbajului’, adica de a fl ignorat rolul teoriilor imbajului in explicarea operei (ceea ce e de dis. cutat inca, dupa opinia mea, spre deosebire de Andrei Terian, cred e problema pusi de Toma Pavel in termenii mmirajului lingvistic” ramane inca in picioare, cel putin deocamdata), modalitatea in care activitatea de publi cist a lui Calinescu din perioada amintita este urmaita in detalin gi eliberata de haloul falselor judecati pe care tocmai le-am amintit. Este adevarat, spune Andrei Terian, ca in multe pri vinte, printre fraze insusitedin retorica realismului soci alist sunt strecurate ,cateva dintreterele sale ,burgheze’ dragi’. C3, aga cum va proceda Nicolae Manolescu mai tarziu, va disloca abil incheieturile discursului oficial oti de cate ori va putea. Dar, in acelasi timp, remarcd — extrem de bine informat asupra textelor si comanda- mentelor politico-ideologice ale perioadei — cin ideile pe care le pune la baza optitmilor lui de revalorificare a mostenitii literare Calinescu ,merge intotdeauna cu, tun pas (sau chiar eu mai mult) in urma reconsiderdrilor oficiale’. Curajul si rezistenta sunt dezmingite ce rma. rirea atenti a modificarilor in retorica oficiald de eatre exeget sia momentului cand ele se reflecta in interven tiile criticului, De asemenea, acesta a scris cronici elo gioase la adresa unor versuri penibile ale poetilor anga. Jafi pellinia partidului cormunist, contribuind, in fapt, la acreditarea watat ca formula, cat si ca realizare’, a sre lismului socialist ca fenomen literar, nu doar ideologic" Dar Andrei Terian ofera si explicatia faptului ca, citida situarit in limitele oficiale cu critica sa de dupa 1948 in special, s-a putut naste mitul unui Calinesca incomod pentru regim. Trebuie citita neaparat cartea, aici voi reproduce doar unul dintre argumente, si anume acela ca ,sub regimul dejist, trasaturi precum caboti nismul, exuberanta, gratuitatea, rafinamentul stilistie si livrescul enciclopedic [despre care povestese toti eet care Lau cunoscut sau doar au asistat la prelegerile sale, num,, R.V}] fird a fi proiectate in mod deliberat ca ele mente subversive, erau imbracate automat in straiele nonconformismului Rezulté ca, in plierea sat insusirea imperativelor ide. ologice Calinescu a probat o structara de supravietuitor: Impecabil in judecagi (am vorbit mai sus despre putereasade discernamant si poate nu e lipsit de interes st spun a, in disputa pe care a starnit-o pe la incepta lui 2012 in privinfa conflictelor de interese ce se opun ea acet cri- tici care fac parte din consilile editurilor ori sunt angalafi pe diferite posturi si se numere printre membri juriilor literare unde intea in concurs cietile respectivelor edi- turi, ridicindu-si mai pe toata lumea in cap, dreptatea era de partea Lui, evasi-unanimitatea criticii noastre, cu, mie cu mare, sustinand sussi tare ca ,obiectivitatea fun- ciara” a criticulai il va impiedica neaparat pe acesta si favorizeze cartile editurii de care este legat) tanarul cri- tic nu judeca, adica nu osindeste. Doar prezinta faptel. Intotdeauna cu o acribie dusa pana la capat. Daca s-a spus ca Intr-un text oarecare al fui Calinesci de la .Gro- nica optimistului” a aparut o idee ereticd in raport cu conceptia promovata de regim, el merge chiar la textele ideologice respective, la sursole ce presupun lectura lui Marx, Engels si Lenin pentru demonstra ea, spre pilda, chestiunea legitimismului lui Balzac fusese demult solu- tionats, in termenii doctrinei, de catre Friedrich Engels, intr-o scrisoare caitre Margaret Harkness, unde industri. agul adept al materialismului dialectic si istoric se pro- nunfa in termenii realismului care invinge chiar si con- ceptiile ideologice ale scriitoruluis asadar, Balzac putea fi citit si studiat de catre clasa muncitoare. Utilizarea uunor asemenea surse pe care alti nu le frecventeaza este ‘© norma curenta in metoda lui Andrei Terian. Tot aga, releva c&.o cutare concepfie pe care Calinescu o fructi- fic in felul sau personal, dar nu depasind statutul obe- diengei, se afla intr-un text al lui Lenin pe care criticul nu avea cum si nu il fi cunosxcut. $i asa mai departe. Este imbucurator ca se discuta cu cartile pe masa in privinta modiului in care textele icleologice promovate sau acceptate de regimul comunist ~ cea ce constituie © proba de spirit stiintific profuund —, si nu sunt aduse in discutie argumente culese dupa ureche sau formulate dupa cum i se pare autorului ci ar suna bine sau politi cally correct in zilele noastre. Am sentimental, insa, cd Andrei Terian ia ca reper ultim al referintelor in dez- baterea Ja care-si invita cititorul cu privire la probe matica sociala si aceea a artei, conceptia marxist-leni nismului, ignorand ca aceasta e o varianta vulgarizata si ideologizata a materialismului dialectic si istorie. Or, nu se poate pune semnul egal intre marxism, marxism leninism si materialismul dialectic si istoric. In textele lor ideologice, Marx si Engels dau peste cap grosolan, impardonabil, logica propriului materialism dialectic Daca ar fi urmatit-o consecvent, ca filosofi ce se consi derau, siar fiunele indicii cd au incaleat-o deliberat, mai ales Marx, ar fi ajuns implacabil la concluzia c4 socie- tatea comunista pe care o predicau nu este posibild (nu sunt vreun excentric gandind asa, Onisifor Ghibu, spre exemplu, aprecia situatia in aceiasi termeni intr-o scri soare pe care i-o trimitea lui Petru Groza). $i ca, o data instituita, chiar prin fort, ea nu poate si functioneze in ‘mod real. Ceea ce istoria a si demonstrat ulterior. Apa: dar, chiar judecand in termenii filosofiei pe care pretin deau ca aveau la baza. Pentru cd marxism-leninismul nu este o filosofie, cio ideologie in mod esential, iar ide ologiile nu explica cu adevarat nimic. Dar asta, iarasi, nu e decat o pedanterie cin partea mea si nu afecteaza sen sul discursului tanarului autor oo { Una dintretrazele-cheie ale acestei cri este urmatoarea, ea regumind aproape la .a cincea esenti, 0 parte dintre con- luziile intregii demonstrayi: Nu ar avea de ce si constituie pentru nimeni o surpriza faptal ca ,timpul!” lui Calinescu in Critica europeans coincide, cu mici excepti (in fond, negli jabile) cuepocain care a trait, mai exact cu prima jumatate a secolului trecut. Aproape un quod erat dmenstrandum. larde aici urmeaza, in mod aproape neasteptat (cu toate a prefect in still lui Terian de a nu Lisa nimic neinvesti gat, oricat de spinos ideatic si oricat de grew de documen: tat ar fi), o dezvoltare comparatistt cu privire la congene riicriticului roman din alte culturi, de la Jacques Thibaudet si Charles du Bos, in Franta, la Croce si Giaccomo Deben Geiti in Italia, de la E.R. Curtis si Leo Spitzer in Germania, Ia LA. Richards si William Epson in Anglia, $klovski, Tinia ‘nov i Babin in URSS, Lukesin Ungaria, ingarden in Polo ‘nia, Mukafovsky in Cebia, Dar comparatile ~detaliate eat se poate— nu cu acestia, nume celebre, le face, cicu Erich Auer bach, cunoscut si el, cu care Calinescu nu are afinitai, dar tocmai de aceea, sicu italianul Francesco Flora si polonezul, ‘Manfred Krial, $i partea aceasta se urmareste cusurpriza si cufrumoase revelatii, mai ales ca acesti doi autor nuau fost, vehiculat la noi, ea facand din Calinesca, mat mult ca ori care alta exegezd de pana acum, un carturar al timpulai su, G. CLinesen, A cineea esen (Teste o carte fundamental a criticit romanesti, pentru c2 ea oferd o sistematiea deose. bit de complex nui doar a viziunii asupra unei opere ~ in cazul acesta, asupra uneia de mare complexitate cum este cea calinesciana —, ci si asupra criticii teoretice sia criticit aplicate, in general. In ceea ce priveste un corpus de texte anume, printr-o exploatare inteligenta a majoritati tururor tehnicilor analitice utile ingelegerii unui text si relagiei aces. tia cu contextul. Incercand si definese mai bine demersul, din G. CClinesen. A cincea esentT] cred ca el se plaseaza sub semnul rationalitati, Daca isi aminteste cineva lucrarea lui Paul Cornea Interpretare [ira Gmalitate, nu cred ca exista tun pandant mai bun al acesteia la nivelul praxisului inter pretativ: Avem, de fapt, mai mult decat atat, pentru ct ori Cine doreste nusa se intieze ci si invete efectiv cum fancti oneaza critica literara, are la dispozitie un iaventar de teorit simetode, dar si un model care prezinta felul in care aces- tea pot fi intrebuingate, Andrei Terian este un tindr erudit, cu rara stot’ de feo: retician, care isi foloseste cunostintele nu intr-un discurs, pretios, ci intr-unul fiaid, suplu si plin de miez. Lipsa de emfaza este una dintre trasaturile caracteristice ale stilula acestei citi pe care, pentru ao prezenta mai binear trebui,, pesemne, sf scrutla rindul metto carte. Ceea ce nu e cazul; trebuie mers la textul lui Andrei Terian si parcurs cu toata luarea-aminte si ct toata deschiderea Rezulta, pentru cititor, un Calinescu mai apropiat de rea litate decat oricand. Cit priveste staturasa deistoric side ci tic, in ciuda cedatilor, ela fel de imporanta ca intotdeauna Si atunci, la ce serveste 0 asemenea carte? Printre altele, la ingelegerea moduli in care se exercita critica literara. Ba devine, prin natura lucrurilor, un impozant manual, un ghid de aplicare a principiilor teoretice ale criticiliterare asupra textelor. Un ghid care ar trebui si influenteze de acum ina- inte intreaga critica romaneasca. OoZczmmamp> Valentin COSEREANU Viena si imperiul — creuzetul formarii intelectuale eminesciene Motto: Cmperitl Habsbursica fost prin excelen (Ho patrie 4 str Chnilor, locu! @ care na Gonalit Cle diferite se con- fiuntau Gridicau Gacheta realizCrilor [0} Dela Viena [0] au provenit majoritatea gthditorilor de for Oat secolului XXO William M. Johnston nnistoria Europa la carene referim, tr au fost capitate care alaatin uen easupraspirtudit ii ntregului continent: Pe riail, Vena i Batlinul. Bimul a condituit capitda cultura a Biropei,Belinul pe cea economic i militar iar Venaafos pur Ismeluosaredespiit Ra nament vienedlor a qunslaun at t deacoentuat dm estetic, nc t avedtaseperso- nndizsaz prin adoptareaunel loso ippropritclevia_,menifes tndoindfaen vit fa detot cesace ineadevia as- da i dereformdepaltice cultiv nd aproepeneverosimil pantrudidenoatre oterapieanihilisnului soda ipditc. ‘plan soda, sa noeput printr-oimita iea ceeace sa n- t mpl nate ri europenecu trad ie n domeniu, dung nd a, n jurul eniler 1800, hebeburdi s nu fac. altoeva dec t adopte palitdle absolutisrului luminet din Fren a i Fuga. (Qum reformele ineau n primulr nddecelesodde, ne din timeul Mariel Tereza, gijaprimerdia accnstat nreorgnize rea nan der.Consecin aimediat afog un comer n atitcr, Nvedereac ruiasau standardize unit iledem sur igeu {ate prin von aun paltid unitaredes.aRecpectu pentru doaimente avea pentru habsburg om porta cov ritcare aa ne t, n 1872, Casa de Hebsturga centralizet todte documente rege a un loc, consituind un si deahiv de dat, dup cae, imit nd exemplde ator po- poe spaid ipatugiez Faldungt peieaui i, n scopul V it dealescculaizadomenile. Au at gij .apc,s mbt nt eax sn tdeaviell oamailor is pramovwezeosare depropertdea a idebun tere Dedc au pamit toete, Autrenstorme tedtrul ar nese. ntr-un forum caiturii nar onde (.thnscn, 2000, p. 27). n spiritul aceeia | organiz ri, ‘enomenui sa eins prodam nurse limba german , im © cid aimperiuli, ier din 1249, eral au primit crept deve. Acum nogpe epoca Bledermeier caracterizt i recunoscut deidariecaogoc de resamaepaitic des tae etaic ipietetecadic | (.thnstcn, 2000.31), ‘Asgur ncui-se un tra decent, cae ni tura gijaild de m ine, nora demai, n spedd, au n art atee viaide. O doin deaimortaiza prezentul’ n monumentele capita a lu a taavnt, not p reac Vienaimita epoca Rena teri itdiene. Aid a n oft pasadtica i ataportretul ‘Odat_ al inven ialitogra 4, produc iaaté de sre aluet aynt,cua t ma mult cuc taceat nou fam deat era ma pu in codistore, prin umare Koputeapamite @proae cricine, ea satrackis n fact prin aoeea c ntreaga burchedie emaesurric —iputea ndeplini darin adea ip dra arintirea n casde urma ila si. Prtretul, dammpde de epo- © .por danutile.dar iatecbieceambientde, nc rau amo tuluic. 8) etuitrebuies tresc prin siferin nf rit,oe care. ndemna studen iis - i schimbe ceri- @aodd lacnd ai, Otto Nautah, alupt mpdtiva nihi- lismului pay d vienegior, usin ndc a om nsexm a lupt tor .Aluptet pentru instruirea enafebe ilcr,ainventet Pidogamde,precum iun afabet vizuel,folost at 2 din plin, ma des nredame, Un at domeniu n care aevoluat societatea vienez afos acdad los ¢ limbaului, n care Wittens a excdat prin lucrarea sa, Contribu il la o critica limbaului, ap rut n Lapag ntre 1901-1908, evolu inal pshidtrid mondide, a fot, fr ndoid , ‘Sgrund Freud. Acesta a bene cit din plin (merg nd mpo- {tivacurentului dasica medina), cefaptulc Menadevenise Mecca medicine’ imperide. Qum Austria a produs prin for a luctutilor mai mul i newetici dec t ate ri, Feud a neercet 5 dezy Iuiemecanismul interior al aoestei bali, Fin urmare. d achsrva c fadeerar inutedepatedesmuaitete, sec s- toreau detinere, mai degiab_ prin conjuncturi materiale (su: otiliae) dec t din cragote, eu nd, cum eal i cde care etait nfornetatede sex n exces Freudcredeac munca idra- gpteapal salva cmul delae ecuri, nnobil nd via a detodte alde,enot_iupid . ‘Sibeon tientul afos descopatireasuprem apshandiad, ier Freud a tiut s4 eploree dn plin, Na fod n des, cum sent mpl adeseacu mail desthiz tori de crumuri. Qon ti ent de opacitetea lumii contemporane lui, reuaul une sod- @ i sip cide deap trunde in degetande aceté ti ine, ntrun cra cxenu puteas-i dgrepe Sh nbagsu Kokoschcka s darealui Feud s.alovit de acsea iindferen (thnetcn, 2000, p. 273) Pahandizaadat c ivaurma i,careanl rot aiatecretiz - fila frauciene Fiintreace tia sai remarcat Alfred Adler, Otto enki pai Yung Frimul aus n locul suciesi trecutului ac tive pacientuti, 0 pahcloge a mediului, care era orientat sprevitcr, nceeaoe! ptive tepeRanck ced kadep ittoi achersain privin apractcii psthenalizs 1 aint idezvatt tii evoedivei-au urmet c deri nea tepte- ten ucindtode dasde sodle epider, monumente n de- gated, Siai ti viened deveneai ped cetrecetct mal burghed cleric cin previncie iconvingsaupe ranic Viena Ro ie puneala cae dicteturaproleteritului_(bhneton, 2000, P.87).A aa noecut dedinul unuiadintrecelema sr Iuotoa Teora edeBiitcpd, cra careaconsituit avengerda progea lui cutura- tin | cal Europel timpului, ‘Conduzion nd, sepastesunec cricemo teireautture: | orict debogt a aceata,catra ntr-osodeaepla tonic prin de ni e,trebuies - ig seasc f ga ul propriu, prin ‘nau itumultul inten d idéllornai sodet_i,Altfd,tod_ mo- tenirea ese sotit-unel pltitudini geu de explicat. Dar nu a fod caaul Austria Bbliogra e 2s: 0 Lase ousen mo rmctass cesarean place Sutera aad dried aa ea nt enya Cone MU 4 ace Ante Foplidaietnsabide dette Gott bEmwraaobsee aoNeseemce Injosead Shurseragiaosa Seow araiade eto. Sree faa npn vc cee one st ye ceeaein Osha, ut inaeit Sece man eat SE, Silvaabds dus. fori itbaeeon arn Yaravaye Pecnioatece sn Muar poze re fin. Se Sescawanm icmna fr om Guba rca anon tee asi i alae ‘emp riardvaasus icine are SelB at pas ses area 1S fear eon um Men emirate ttc Gn ase rear Savon ib nero lull arson aor ‘so ne alinn Begg 7B stunner: finns ose 1 matraniont Bape ldpinaiou (arom Seaed Er reg ia Swag 220d area Corte suceranarn aah any stn ae gis ee tn care ‘ava 208 trarans racer Dome [| Asee Sare AU ‘a Eltrsaeaizmatenae, Men es core nom Mrs Birr Toga oo tno Deo assis Teaeneacoogra toe. CHD raters dtiaighor Comat ote Sel Soe Gua crag Hila Wine (nce ara nr, euoncozueed ded Med Bae Carer. 2 Vou Mia aie PaucOsta Nate aOR He {rex 188 Savolainen etkrafrnioau ares ren ania mene comrGrarinsa ESE ean a Shara Sn Aanatean. gee erbereia ange lateral agers) Aru serio D sree ‘ue. carne cura hacienda tours ina S1Su Zen ogi ean es cca Banat) Maras seul Jib etutexona tone. D0, #25 Fa pearetueomner 8 mexmerenaisnUuD, Tosco pve Shed ci Datgcd. Sem erseoAALMRaENNERL 7 ArUlED cere Busing 2, een sha chica deena DairensAumirgy 2,82 O90 mare alse Depecreite e sauacraord ‘Sesh Has ono ait gormoll uate hm, Ba) Hs Crerednnen@rachy BF Lorestan urs sre trey Sree np roe te ota coe ikcoRbse sects prt ew aera freralt19 Chae Ltt appl abterionge Ode Os ‘ourrresietdigon aan stir oteniem ne Bie ie 277 Chet Pulte ona CoieLaatasanoHa pot Cisoepanpegare besraesuauuvst sapere Peers Eetapamnaninitranesiona tee! sveascrerima orem rier M70 chee sR RE Araya ae Ce tuystme cu od Suda Cpa th eeponuot irene Sti caer 446 Ror ede Rae ‘ut ialcrariniase ore a Cee Ak oer 7 9 ene en Te sees es4ae Fa Mo ei ere BSE lesa Orman at rofepstel eaiseamine Bre Enrewil IS. cpow Sl Csepoue Mcnamara rates pons crear taka pnt ease aman eae Eroran 4 cyae Auleacn ruven are HE Tako engradu ogoukiol onesie Aesop Ste Roa a2 {Sut int tsar pci ce ferent cps taiarirums rete Sep c= ‘et dtd buon anyscaeriateucl todo ata ‘un forge sstracasmn tte cae ona Trews M.S Cea Fase KGSO EEN Trypan. captain cue orenrnena es tee roca M. 188 Chae. Rane. AeA crepes aC ‘mse cumin ret sanctars ome Sete Prenat ea cpp mibebgasesiar pen Dupont ves Erte Aisa sy BES Ae ote mtr Va roa Note atte em, Eaasogiiale pesca, sdet@rosuel axcnavar aaron Lleae® urinates Brora sur nese ena Benen tects a ‘on dni corpanstsnie freer, Bangi soar OF Ara Used, | wong toy 6. 107M hens Blom ane oat ue raked ence en) eeteniesinac9 alasrinen ia ‘Seman 18 eravanioa one, Grae Don eu Ha, SAL, vet rina os eummraceatosaasea tore esac Osa Aes Cate s.r Er aD DAE AMUN ‘Grav 00 Moc cine nAcdetcoind Aru Nc 9200 Acer roniriigsalcarmice si eamnaninaen sac pera-encre ed (Grgrolg # 2D Bioirs eeaercever sora rage cnr nace GA da Cotrs De MT ecMIBO ETA Fugit. OPas ida pst UU acuuronoaonaNrs au uur eo fea Suen pula aoLtua Rena BLN, irra, aoe Ocmanrtelens foam perruLtesUCOCuNeS mire tionriganu ie iv een is Hirst). tie Grazecramy tering MECH AH elciarer ma ‘seal rules doiaeaarcnoaeunime seus SF ate ule, Wer OPae uM Pt Ue eo cutuaRA OBL, ‘ni 709 197 "uous 178 Rael i 6 cao, or Ansa Mi abe ese yy eetuararceels HERELEDIN AFL vein 9 eycioven ext PaooumalualstesionionS hea ama Si até nensnat detrnre o este ete trae Ton 8 Ronn oy Runs eh ‘urna au Sonal vise Cuore tdatus Dace Teaeeoo Meghan, trary a Sapa i a om er a i wea. Veyorineeueseucoe upon ete ates eur=Cenno (ita cya Brfuaeagneecauduce Saeteeeges ie rerakare patie. wha Gnps, Petaoar aurea rsh (ii, Barataria ign ©. 1S gralierut oneregn aut TIMI DH ee estates setea Be poy canals CoM, gah 8c atenkar tnd errs feat Pure OE sal euom emratrga shears ceria Ucar ino en aHrrigo areey ee (a recur me oh fuonfa da sjunttes mnt ade art arteoe ea OA aE fen Surshocrerucsean aerators ier 8 av rarer SEs ee atre. eswe aris: BRA tL Estracho Bars adovnisas frrfuru Oaar Boston aa oer Ne 2, aunties, oe ez ane, Wea dockins ruuloeae erie Biv fuera, A. is enn Ara Meera Wrerm ces ra ca Nano S01 auiragtmedetsch east eeatODsT AM Oech Ne rca Cbs Tit Su ewe 3 ua ea 2no4 uesara tuations, Newest ws at depea Seles ovre Snes esa ele a tniemavedatuiesbrovne tena dient 0) C8 evcrachoreseearaiisut Neer | sibs on Euoya Ganesan. rd Nyaa Nett | Hel eiseuha See osu conden Nap tia Hunsgitanurea "Sir Cape lorcet agrartcy ita Habran, eine (pegen snaerodra, sro ny Sn sexen serch) aa a wee Etroenaninutentuecesieaeniretuaren ‘So 15 int aw, re tegen LOVER. (Chea se Dads ren goer etluonneatue (Seat in faeune eave cara aie eM aseat a Fhe 2th dona fuctetisaoesute mand 7 eraeeBoKra seu fr 2 Bshoscasmia ere are Pits Let Rouarcoautudiome anc Reso fe) umvasrico con pe alr randeO me Tl Bc ‘ye ton era 22, 2 cre cooretzetabaycce ie Ere EMC nareubio Ruuzermecuuea. Fag Az, es av ern ee reaea cag Mh Ene eases mig able eataerencra tse re AZ eure ha Sven 4c Trin Passed ap A2N is og suet acs ha ara eat a Brine, fone. ‘i Az 867 aecescparenen satusemracy Brea. iil A ais Pergiskrese dane are Gases Os on pepe 2 uri rie arabia ai roc oatama mea sara Adio ioe ‘yon einer Hida oOo dea atoeeFeo ba BM en Fone Fito, 0.201 Onndranpved sadam aaa Benina mprialaprps pedi ides dp 2a torscaani eee ‘ann,o te Geig2gol satin sracnksenra( st) Arte ic ‘yrouru il estates engre uc, Fh os eter oo, trace Ba Fil), Hii apdaaaad? Bhagath i eran, crgneons Cote rena Farrar 2 655 Hemucatealoveaeunrdaa catia BaD, Aca nogeldabdcve date acviuabenpenteadsulsiena/ oo Shan, tai Daumatoqurion car $1, A Pur ener were. sean come saspelspurdescaata se ntadlersursenbeogereadaparon Gries Sin danse nauismrgrmenek.ccodts Coup centre ami Eat @ raises candi $253, a eof orere Osean ora TeO eoreeniioecnns or ‘Spr xm at amet ae maracas nnarouoncn fear amie eisarexime rine ciare Shiba 20k deasge ig sen Ad ronim Danaee A seu a tt Gitaseaasng ne Sant gre anne aora A OyOUTASDdUrtracie ‘Son HEB. Aner cortnpuran® pcan one AL Sai 99 Cpe Nemataea ara eb NONEC Mite OO Vm rw: onatinevaue lect iar agi Son Fase, aussne 4, Abe emt, Erato Senusret senseia ae Gaur Ca Stree kn aster Beye ath ce ‘secnarenbcin cass nase sturacwnaa wieienmbc cara “Gramineae cst meme pred own CATE MENS lonalpsr tices cinpuincte Wigs ur Bm tne daleedemranitesbuoro) Sigh Sorento snpicedrstaystarese Gs vexaa Ive Unprena 08 rows Opotvds port utes! ae apee oe nage darian ses Ak smi centers se OM Egrac Baiaesmnnaanrs Th asraae Ug 7 ec rr nr 1TH esto sadtipla zine: hanno turer spe tigren’ sm monch oy Oa at Reet 0 Vat. 0 eoia.mian sonra Mt Er.ove ren DAN hustle shew artes ‘Gaara aerenens Ravana an Sao urepen cess, phusenimisibis eaten soe “Stamm Hes Fst es VET, Cease, OR sme rice, 1 Gur tn, 8 arenes deena ‘uous Soi fu ausseatmia ene Br “ken 98 iene) se Fret 00% a mrad Bn at dows nant arcadia, Maanaicb, 6 tsoge puaindelouuns rw siren Cea “Aart 5, HE ot digs rea ute ona lum Me eR cogs rarc 3 ener. Wen er aaron eso ‘Gerais 8 cueaeennen veaepe acta, samy srncs ens este ae banaue (am Sanat ie sew dooratzeD racecar sculichr si exirnaa ate ores deh Boe Tesi 05a wacrort Wort ne Senin eae caeg ate serine ia a tnd Os nora MBs; sib aertnrcens aroun YS Gapasis BAER: nied earner nm assenane Rone Sores era Hoax ante eR SiMe, cancel serena satregedee Se Sreye (wtb aaraauana cee tog pope R317 suonece ade srruea trate re Soret dame, Ss erkitegai owe, con © Cas gneurarg ped sed 1c Glamis etic ates ns On atiptanaca es ‘ea tom mana fatten sn) avoehn. air Ehoehingeian at Taae Sram disuse Mabiastotau granseestre Pets aa {ite en Set *S fu Ermine BGO crne!Sceruodcoabe arta arenepoicasdipatucransacasinu airs entrar de meine ttn spon fleemiadartenbs Gomrtasreateh tora ters Sewrahiravcruraectiayrrad agai anonaggeun ae Mg {ua sseersrninean nse ravi sror a ars eqasr tl porovaratednintintea furnace circ gnsonra® Iter 0aBnie,cupeteed sl, elrasbad Cora “Sibi Bonn tin oma Sime ion edn SWomiote eens senor 2 acnraats Sapna cn tte {rapa En cive Ruane, 6 Cans ee se oreaseners Sentra a0 nero conan BeSanor id od stderr ema Sida ea enact Saeuemou 13m ora ansorere dnueinou uh ddan Blatant occ Se tmp Oe Audie Har Te ost area este. aca roams goiter ate noes (tacos detrunavas ieoOGuetral an Ba ed Sd ‘Bros pon fogarul Cpatora un abana ears nae 25Lucia OLARU NENATI Eminescu in presa Botosanilor de alta data (IV) nnumereleprececentede acest publicaii nf i amo ifagnea preocup rilor publicisice eminexiene n unele dintrerevidele boto_-nene ap rute dup Metea Unie cin 1918, respectiv dinimea Nidldovei de Nord i Resista cali Contin m acest panoramic editorial cu prezentarea ace ia iteme n paginile Revstel Modove,, publica ie oe aap rut la Beto ani din 1921 p nn 1927, sub conducerea ace |e persondit i palifenice i presigoase care afost Tiberiu Gudu i cere a awit o pondere nsemnat_, nu numa n Peiseiul Publicisticd locului, ci i n cel na icnel. ‘A adar,cumera i reso, | n cuprinsul Revistel Malco- ve au ap rut dealungultimeului mai multearticole irefe- Tiri lapersonaifctealui Eminescu pe carele vem consemna node ce urmesz . Agfa, ntr-o Not subintitua A te>- t_m (An |, Nr 8), cronicarulliterar od mai activ al red ii, Condantin Oprescu, i eimrim regetul c nelipses tu- ile temeinice de aprofundere.a operdor scritcrilor no tri eprezentati, cumed alte oulturl cu tradi ie. Bl exem- pli c aceat lauin real la aceadat (n 1921) prin caaul operd lui Eminescu despre care nu ave un tudiu, adey rat ima. ntins, c d, dei sascrisdesre el, aceata condituie muita, sed non multum . Contaterea, de ordi grhetd, iprilguie te o observa iepunctual i enume ace eac , n edi iadepoedi eminestiene alui AC Quza, aceta promisese un studiu introductiv, cere selas_ns_ndeung a teptet, de i afos pi tit cu anticipa ie decititori,¢ ci pen- tru cine trimitea Libr rie Ionescu i Gecrgescu din lai cos {ul cu anticipa ieal volumului deopere complete (la staciul din 1914 d acederal, i sepromitea i un stuciu introduo- tival dui Quza, carea i nt rit promisiunea deal publica pec t mai cur nd.lasfr itul prefe ¢ emintitului volum, Avet pe ma cur nc, cbserv ircnic comentatorul, sa transforma n mai mult de7 ani dec nd dteaz aveat ddariefa ‘decititar’ ittoda fa deculturarom n La. mplinirea a2 de ani ce lamoertea Veronic i Mide, i paghile revistel pare o evocere apoete | a mari eliu- biri pentru Eminescu sub semn turalui Eugen Neculau (An, |. NF. 8), care poveste te noarc rile lui dea a ac te ceva despreultimdee ale delamaica Fevronia dela V ratic, ule timad gazd , iviztat rdepecareaf aut-olamorm ntul pir sta posté.ta decae iexorim compaciunea,con- sider nc-oo poe prin sm ireael aleas | deticat prin modul i mpreur rile n cereaiubit su etul el larg i sncer, a tdesnoa, not -asaai cat ns im ndriad defeme- ie, Dar aceste g nduri nu erau acceptate de lumeatimpului Su i preapu ini ant od cwecaut s ndleag su ul omeness,s-ip trund cutéead nd is fac leg turad t desmpl ,c ndpol ivrd sofad, ntresubsratul pshdo- do Ifalul cum ac ioned via. Asemenea idel erau, cin P cate qproapestr ineopinid judec toarepentrucare a ost nsearn a ecterioriza doar dmplebanait i Ace tia sant cei care se ntreab de ce se mai pomene te de acest ume npurt toareac ruiaeiv dosimpl burghez exata- t bahay , care apusma presusdragostead vinovet de c tdetoria debun gospodin , bapoeteoadoua N-mede Bovary .R ndurile de evocerea n apoete-muz alc ror autor pare a citi depe dunci coresponden adintre ea i Pott ceaveas epublicat abia n anul 2000, se nchele au versurilepoediel sae Cerrar ca un mert din greap Fiofesorul universtar cen u ean Leca Morariu, na intemerg tor al eminescologal, public i d adesea n re Vistee de la Boto ani, n special n Revista Maldovel, nun 1. DulesameaDoamn Emin mat lublt,Coresponden ine di MihaiGminesarVeronicaMice. citings, transciere. note $i prefata de Chyistina Zarifopol-lias, Editura Polyrom, asl, 2000.Ultimul r nd, n virtutea leg turilor de prietenie spiritual personal ou liderul avedela, iberiu Crudu Articolul la cafenereferim n cadkul acesui material exe intitulat Data i local na tei lui Eminesou (Anil, Nr. 9, 1 fanuatie 1923), aubiect cae,dup cums tie, asusitet o ndeungt dis put i argimentare dea lungul timpului nr ndul cdor Preooupa i de aprofuncerea universului eminescian. Sub Continu neue i arqumentarea, d aduce i alte exemple do- Veditoere afaptului c ntr-acey r, acesta era bicelul er - bunilor no tri dee i nsemna anumite importante date fa mmiliere n folleune c r ibiserice ti. Desprea rma iamaicit Fevronia,d preapunec , ind tr n , eceastaa’ putut geicumama geit i nlegtur ou numee prectului Cafel-abotezat, lon inu Dumitru Semate, cum aa rmet aced ttlu, d recapituleaz opin ile informa ile cunoscute pn und (a indlacurent cutet ce seputeacunoa telaaceavreme), Tespectiv cde dou opinil das- ce: 20 Dearie ¢.v, (sil vechi hn) 1849, n Ipote ti, sau 18 ianu- aiedy, n Bo ani i orgnizes Z probeleadministratepentru. ~ ecaredintreaceseipcteze, ‘Acestea aunt, pentru varianta 1; nsemnarea c minarulul Emi- novid din Paaltirea veche (apud Met Gminesou) I nsemnarea lui Sminescu nau | nredstrul so- iet i dinimea, Pentru verianta 2.Cati caul debotezd lui Emi escu dela Uspenia, cup indica ile mai Fewonia, publica de C. Betez n Ateneul din Boto ani um rulfesivdin 1804 Dup_ uk tima desceperire a fost abando- at cea dint i, der diel se acuce labar_ oat opinie, aceea alui Mihai Popescu Coliba , publica tn Converbiriliterare din 1904 prin care se readuce n discu ie primaveriant cuurm toardea- ean leg tur cu predzarea in duade lgnat atm c aceas taede cu mult ma pre ioas de- ct dte doves, ind ocutum a timpului dea "xaastfd anumrite date produc nd icici mai multe exemple deaces fel. Un alt ara ment adus labar deLeca Mo- Taiu ete i acdaprodusdeSda- nalicaearm c la nsvieeala liceul din Carn u iinu era nimeni primit (nici el na fost) pn nu. aduicea acte doveditoare, ¢ ds catea cu mare dricte actul de natee; aaa necrierea date dena tere alui Gininesu_n ace Fedstru ca ind 14 decemvie va fod cut dup orignal. Dar i Xefaneli se ntreab , va fos ‘acd act de na tere exact? Leca Morariu r spunde retoric: Ct deexact afost, se vede cin faptul ©. calla act dena tere descope- rit de Comeliu Bctez,d data de 16 lanuarie!.. La acet punet, au- tol diet ma multe exemple spreadovedic nacedeactede vdoere efemer , cel interes i nu gumente: Sguren asntagme in Buadeland faptule , ncaaul unui oma t de dota pre- cum era c minarul, eta aproape o imposbilitate s. pre- aipun oasemenea lips dememorie; | n.ultim instan Posbilaindiferen amartorllor labotez. Seinventariaz re- venitealui C Botez cu ate argumente nt ritoare ale var ante sde (posbila nssmnare ge it atat lui care, av nd 10 copii, iar _putut confundla, inciferen apoetului nti fa de desde ; dovada feptului c Mate putea geic a ‘amai dat informa ii ge ite, precum aceea degpre na terea la Dumbr veni; contradicerea c minarului prin dectara ile ator membri ai familie, precum maica Fevronia, dar i de ctreprect and) Dup expunerea pe larg a dadiului ntredii decbeter asupra controversetului subiect, autorul i predint pro: priasaped ieais inut prin argumente. Acesteasunt rea m nd,urm toaree: 1 rma ialui C.Bctez aeupranedt i nsemn rif cut dec minar n vecheapsatire enente- mela. nsemnarea ind scris n chiar dua itimpulna te- Tiilui Eminescu i indat t depredsdeta cu ad al( ) imen inededitoet impartan a Asupraacestui element autorul, oercet tor etent al documentelcr, ncteaz a sub- sclosrin ac originalul aoeste nse i artrebul cercetat dinnoupentruasestabili cea ceeprobebil_c pomel- ricul copiiler lui Gheorche Iminovici eszrisla diferite date, cu diferite cerneluri, cu difeite tr s turi de condelu etc. Puneas mae pre pepredae. ns _punema mult pre perdaaealui Sefanelic a t laCem ict ilaViena poetul Laspus o san sot n 1849, Aceacta este data pe care eminescologul cern u ean osisine naced aticd | ndtepronun ridesile ntruc t poetul sus inea caloc dena tere la aoea det Ipote tii (nm nctade subsol, Leca Morariu invoc i poeda Din gr in tate, ca dovad a acetei sus ineri), coea ce vine eontrad iecu nsemnarea din actul dena tere prin care seus ine varianta Boto ani, el consider c important este a sestabili unde- | petrecea familia mninovic timpul laacea dat n acest sens d invoc un act de cump rarea mo i- ei dela Ipote ti i informa ia despre v nzerea caselor cin oto ani, Corober nd aces einforma ii cu celeprivitoarela unica poetului cere locuia atundi_n Beto ani, ndin s admit ¢ mama saa venit n ae ora_n timpul na teri Ccopilului Mihai, jpctez carei epare ca clestul de probabi- | (vaurma) 2, Intrucik documentareanoastra sa facut peun exemplar de revists carea apartinus lui Leca Moratiu, am putt descifra apro- Dématiy, din insernnaile Facute de el cu cerned neagr’, cateva Ide rotate punctual si anume: Harleta n Satsorl (ed, aragay9e: Minaicareap © st ora Unatal ait tau urin | i aNa ionalde QdelaUhiv. Viens, Eminescuarat totic san scutlaBcto anil (VG mad. Mihai Eminescu 1914.7-8):1a 1876 * nfa ajust ie voi (Oday Minar. Eminescu na a Ast ilViorica ZAHARESCU Popas prin carti, documente si fotografiti SriiterulMifell Sadovesnu, c nd aa at din presa veer ¢ Jamurit |L Caragde, sa ntors spree rile din bibliote- casi iaprivt nddungsprevolumele cu seerilelui Mihai Erinesou lil Oaradidle a ezateded al turi n raftul bibli- teal. Ha enul 1912. n mintea mardul seitor au ap rut und minunete g nduri despre o8i dai i qperele lor, g n- dria temute andi peh tie, Din cene-al. st scrisNihall ‘Seloveenu cu ocazia aceui eveniment tris, redeu mai jos ce tevar nduri: Crile ler srt ume secre n_ care dorm gnaurile fein de i agpirailelor. unr u:nu dorm, snt treze Lvl, aum ec Idura, cum elumina, i necontenit p trund, fecun- deaz i mbun t escay etdencaste,(M Sxdoveanu-Cpare pag. 328-anul 1956). La Casa Memorial Mihai Gnineseu din Ipote ti, custo- ai desd au primit dela edturi din ar, grev nare, ¢ tevatitiuri de volume n care sunt tretate via a i opera Poetului nosru na iond, Leam frunz rit | admira nitro 4, apoi am hot rt s-mi cup r dintre toate volumul cu {itlul OMAGIU lui MIHAIL EVINESCU, Eteonou editare avolumului ap rut 1 anu 1903, la 20 de ani dela moartea ppoetului, tune! ini iativa avenit cin partea domnulul Cor- nelly Bote, care n enul 1909 era Fre edinte dl Tribunaluli din Gala, Volumul_cump ra de mine ede oreeditaret - cut la ecitura Semne din Bucure ti, nul 2008, 1a 100 ani ddan depimacitae, Lapagina 146 avelumului amg st comunicareat cut de fratdle poetulu, Metel Eminescu. A fost trimis dom nului Cometiu Botez_n data ce 14 aprilie 1909 de la Tur- nu-Severin unde Metd Errinesu i even comic la aca et. Comunicarea are titlul Memoriu. asupra familiel Eminescu. (_.) Mate-Ne tim-Bunt tabilt de nitiv n Severin, C pi tan nretragze,pensionar( _). Desi am fod zeve (pag.147) A fost cel mal longesiv din oei z20e copii pe care Rare a, alintet Reluca, i Gheorghe Eirinovid tau avut.Dup 20de ani, n anul 1929, Mate Eminescu trece i la cde ve nice ind nmonm ntat la Bri a. Abia n enul 1977, profesorul bistri ean Leonida D nil a avat ini iaiva de a se ample sapemorm nul acestuia o plac comemorativ ,a acum pote v ait n fotoga ademad jos Qu eed cade, trimite o scrisoere i 0 fetogra e demnului Gheorche Emi- Nescu, ullui Mate. Fetoga aafos trimis deprofesor i la Ipote tin anul 1983, nsoit tot deoscrisoare, Redau mal joscon inutul celor dou scrisori expedicte de profes Tul bisti ean, scrisori care seg sexo n p grarela Bblicte- caNaiond de Posie a Memerialului Ipcte ti, Rima ete adrest lui Gheorghe Brinescu, a doua Complerului mu- zeal Mila Eminescu-Ipote tl. Ctex Mult stimate comnule Bininescu, Dup apreape doi ani de ale, c nd am avut oncarea jv ainoa te la Bxto ani, ncsrc un sentiment de profun- d ie ofait de priljul trivitaii acester c teva ima- Ghi ale loailui care I p teaz aid, np m ntul ari &- N 5 udului, peod care a fox Mate Eines, Realizarea se datoreaz oder men ionai nplacademarmer ct i Cons Tiului Popular al ora ului Bt a, pre edintaui aceduia, An- del \eingartner, carenea pusla cigpeal ie mijloacde ma- terialenecesare Qovorull de ati roi, adbene i albatre re- prezint oinim , inima poperulul nestru din carenumelelul Brninesou nu seva. tergenidicrlat Bari a, 29 augue, 197 Gi odemai diinse sentimente, Feet, Leonid D nilC tre, Compleal Muzeal Mihai Eminesau, Ipctet (Qu sentimentul mpliniii und cbliga i cene cncreaz , v trimitan 0 fog ea mam ntului Iui Mate Erninesxu de la Eiari 2, 0 ocpie a saiscti prin care trimitem aodea i do- aumente lui Gheerghe Bininesxu i copia sais grin care aceda aprediaz aciuneancedr nsvit deofdoga eas deddcaie( Eis ala 18 febr 1963 Quaim , Prof Lecnida D nil Gheorghe Eninesou, unul din ii lui Matel Erninescu, fratdepodtului, r spundeprofesorului bidri ean dup pa- truaile.dn Buoure ti, unde locuiacu familia, Am ctit | au spunaul trimisde Gheorghe Eminescu profesorulul din Bari a. Sean fotccopie labiblictecancasr .M rturi- ses sincer, g ndurile puse n scrisoere de Gheorghe Emni- esau aunt emo icnante, metiv pentru care le redau ma jospentru aputea tite idealtepersoane interestede familia poetului Mihai Erninescu. Cltez Mult imate damnuleprefesor D nil Mg bess v_ oon im primirea sisal ia fetoga llr care m-au augsat cteva re ei Din lunga mea via he reat dle al tea epocale evenimente, n-au lipst nici sur- prizde mari nici emoiile tari. Dar o surpriz alt de pl ae t joatt depround emoieca cea procus de frumoasa Dy. sriscarenuemi acuc aminte s _ noetcat cin dua end ‘tn locctenent am partidpat la nocrcnarea dela Alba-lue lia, De mult wemeprdegasem mpreun au scra mea s lu m dela Bigri a csmintée tat lui nestru is le dicen, ela Ipdteti ela Balun caveul familie, Decesul surcti mdeaf out caprcedus eamnat.finen desc at a, dup mi c torul Dy. get, problema nu semai pune, i ede binec sa ntmpld aa inde factulc Mina i dcame Kaas VAN AEUS Episodul eminescologic al lui Virgil lerunca Qum_yompprogeda? Uitea : tetul jerundan din LENCYCLOPEDIE DES LITTERATURES 0 s4d mn Fer ch, prevedat_ns_de polemica lui Don Virgl au Georgd Ca. linessu din revistele Bali Valch (reluet , polemica, n volu- menul ROM NE TE). Divinul gagademician | betjocore te prin,ma cu seam Cronica optimiautui_ din Contempora- nul nul 1957,2parent amente pentru Eminescu, nes nd, ovorbuli deprefaptul c I tuia la moag in. paginile despreturdirea sasub Ana Pauker, Gig Dee alii dusdem farinaefoetulentis . ‘Qum toate matile bibliotes! au colee it cu CONTEVIPO- RANUL postbdic, undei de g st cronica lui no menklaturis, nlocuitcarea cronicii mizentropice dedinainte de Recbdlul Mondial Secund, 0 s oferim,mal lavale, numal replica lui lerunca la ghidu ile agecericulu, deFUTAt, con- ‘vertit din meraul trenului itoridntru indepingbila dectrin, somnul de ved n Muntenia, p rin il lui n Moldova, sora lui Adae n Bucexina i Mate n Ardea, qpare ca un sim bol dunit iindesructibileaneamuluirom nes. ncem. prive tesoartami-ah r at sdisfaciadea putut ecntinua Otrad ie: Mihai n 1877 a luptat cu rectabila lui pan ge ‘at reas n coloande darului Timpul , Mate a luptat cu ssbialaSnidan iFlema iellaM t eti idntoat cari- era mea pet spunec os mai frumo j ani au for aca ond, ug’ nicer md, patrulam dea lung Nitrului vegheat dle ‘dutile cet iler ui tefan i deuméra uria a mardui Vo- ievod. Ca din ginera jamea_pecarendi au un legtim orgo- liu am nurit-o ganera ia dela 1916 amtr it att demute i att de mari evenimente net putem soune ca Od. Goge: preageapovar_n goana und sngureveei lat, iubite comnule profescr D nil, numei cteva din re eciile pe caremi lea sugrat getul Dy, cu o att de pu- tami seni caiercm neas> . Terogs primetti odat cu reunotin a mea m rturia sintimenteer decald i stator- nic prietenie Am acresat o saisoare de mul umire i Tov. Fre ecinteal Consiiului popular. Ct prive tepecH VNeddea care at t de feridt ingpirat a mocdat marmura, ne tind adtesa,v rogpeDy. 5 -itransmitei toatefdidt rilepentru tealizarea artisic . n pean a une revecesi r mnal Dv.Gh, Brinexu. nanul 1949, tre Rim riacomunel Qucor ni,Boto ni, sunt adrestedou caariprincaresesdict eliberareaunui act dena tere, Din r spunsul prim rie sepoete n degec ede vorba de actul dena tere al copilului Metel Eminescu. Documentul criginal der sounstrimisde Frim ria Quicor ~ ni sea la Biblioteca Na ional de Poeziea Memoriaului Ipoteti iafot donat moreun cu dtedocumente n deta de2iunie 1994, dc la Ipote ti, de Yolanda Eminescu, ica lui Gheorghe Eminescu, ¢r nepoeta poctului Miha Emi- nescu, Documentul ed eredet mai jos. (Vaurma) jdnovien a realismur lui san OUmanis mului socialid. De acolo vom putea de duce lene repro uri- le f aute tnaruul pe atund exegst din ur ghiunul Voluntar, 20: tiv + fetil, O facam din datoriederecuno tin inestinghibil fa ~ de Don Virgil, caide, n toanna anului 1983, lansa un serios avertisment Gurl ilor bo rznilor de-sub ubuescul burdihan a Sexcuri- ii Ceau ine, dedulcli la perchia il + anchete axuprainte. lectualilor,universit aor itinerilor scritori din ceeacedn i umes (Gupul delala i’ Ba idinpietatepentruunfoatetutor nema vranica a nrepliereindeterminat! din- colo de Syx Excerptul din ROM. NE TE(Funda ia Rega Universita Carol |, Paris, 1964, 140-141), iat +: (. ) Dar sa zioam ¢' dlui GC linescu nuri priess: noe: puturile uneiliteraturi ic” acclo unde nu eloc pentru pi- torescd-saprefer' Ss nu ndeag |S alegan_ns un cepitol Neaed-sa trecedrept specialist Copitolul Eminescu. Inoer ends pun nparantee (/n sensfenomendiod) tozte noe ¢ tile eminescolodlor dep in. acum dea facedin Eminexu un pos naiona, din cauzanaionaismului su, eun poe losof in uen at de Schopenhauer sau de nea @ Nirvan, eu am qunsla conduzia.de att ¢ t sepoctedecoret .¢ Eminesu ete poetul nodru naional din caiza poedel sale sei, Am inrudit apoi_ntrocoreponden dededin pe Eminesu cu Holderlin, pecarel socotes: dngurul poet care, ca i Bminexu, a ridica poesia acolounde oso a ns iis opre tepentru a i asculta oprirea.' ici credeam eu, am f= cut un pasmal departe. Eminescologil G.C linescunu price ema mult dec t Paul PPepadopol ‘invent’ doar ni tedia- loguriimagnarecu minelacareeur spund cum iconvined- sd. Fel meu deastuape Eminexu dtfl dec t pn acum nim nestr in dlui C lines i Iucrul avesta n-are impor- tan. .Are ns importen | 5 vedem ceveded GC linexu Holden, Cerepreant de fapt i pe-sourt Holderlin? se ntresb| criticul. | Fooos ca Stille, der prometeizant ca Goethe Holderlin pindarizewe’ 1 lung! malin rit poetice. ri dic nd mi inile inspira i frenetic ¢ tre 2ei,semiza,titant 1 gril’ dc, ac,de. la! cetepredint de fapt ipescurt Holderlin pentru dG linesau, Cali carea aceasta arunc’ 0 lumin de ritiv asuprafelului in cere crticul dela Buaure ti n degepesngurul mare poet dela presporatic’ nooace. In ‘reme oe Heidegger tudiaz care cuv nt ecare aooent din operaacestui poet careadesy Iut esen a ns ‘Tapoeziel i loso d,d.GeorgeC linesou fasundeneputin adeapri- cepe.c linesiznd egnatic defact idedrept Dac pe Holderlin nix! pricepe, n schimb pe Eminesas I pricepe acum atfa. Finds n iunie 1956, ntr-o cronic a optimistului, nchinet Congresului sctitorilor din RFR, AGC linescuconsta © Gininesas face n Luosaf ruil proce allfemei burghezecuai ciditatea ilipsad desensbilitate Dupo ngustime i qustareat t dededtarate emai pu in semni cativast rui depild aaupra ator perle de opactate aecticului( ), Viral lerunca i fuseserecomandat lui Raymond Queneau de Mircea Biade na i, itor cu trecerela Elitura Gallimard, casa serie compendiul deisoriealieraturiirom net pentru plurivolumica ENCYCLOPEDIEDESUTTERATURES. (Ai o- tare quenois pi icher_ din istoricul valah al religilor,pri- vitoarela KONDS_n LES OBJVRESCOMPLETESDESALLY MARA, patteaatreia SALLY PLUSINTIME Din p cate, nro- m riz e,dec tre Lado Aleandru i minunet, doar par teaoantraatripticului,romanul n tiljoycien ON ET TOU- \DURSTROP BON AVEC LESFEMMES Astae) Prepuls m acum, ad uaim aumnorum profesorumque variorum . teitula eminescologic: a lui Don Virgil (HISTO- IRE DES LITERATURES I, Encyclop/ die de la A lade, nou- valle’ dition mise jour du trois metome, scusla direction, de Raymond Queneau, Paris, Gallimard, 1968, pp.1498-1490), arcadia Mihai Bininesco et le po tenetional. i nett paspourta place quill serve la nation, maspour oattepo sem me. ‘Son investiture ried paste fat deshommes mais des dieux, cepoint quesa place dansiapo seroumanerappdleoa- lede Holdetlin dansiapo se tout court. Ezrivant dansune langue occidentale, Eminesco aurat patag lagboire comme il apatay la folie de Holden. Masctest dansune langue rebelle la traduction quil enferme un monde 0° le pew ple roumain prove sa conscience, son orguell et son ver be, Comme Helderlin, Emninesco fat patie de ceux qui le degin aperl_s haut quilsy ont r pondutrop fort. Sapo se senparedeleidencedanssatotalt’, ele veut tout ellein- tarrogele Tout interrogation taribleo leTout sidenti. eau chaosquelepo teroumain invoque comme seule possbiit ded livranoa Dalleursce chaosrappallele traidigshauern- deChacs. chaoso letremblement sefat joie’ deHolder- lin. Unedi tence cependant: ladat du jour de Holder lin, Fininescu oppose cdle de la nuit, di! rence qui ren ext pastne,car le jour avant lejour deHoldertin rjoint lanuit qui sav antit dlem med'Eminesco, Tousdeux sont duc t delamort, puisquela mort se repose en leur po se et fit ue cette po’ sie sit, queson slencepale Danslespo mes dEmineso, Danslespo| mesd'Eninesco lenon-|tred! vore amour, rhigoire, les mythologies. Son seul appui ea lana turemads.cdle-ci ne vient | 'edstence qu'au moment 0: le po tela nomme, lui nomme ses | ments en se nommeant soi-m me. Toute communion et solitude, mas! linsar de Holdetlin, cette solitude et proph tique, alle fait le tem- ps Entrelejour deHoldertin et lanuit c'Eminesco, entrela pl nitude de sou’ rance qui marque ce jour & la volupt de douleur qui traverse cette nuit, il y a une anclogie qui d passe leur pans e pour reoindre leurstat ait s Bninesco at Holderlin ne sadressent quiaux dieux. Leur po se et le ss jour 0. ilssomment lesdieux de s faire entendre. Mails he pavent vivrel' tre desdieux; ils vvent leurs ves Il leur fait r verler vedesdieux. Cequeat Holdeslin en conf rant human une initiative divine, Eminesco lefat en lalui reti- rent Il yal Hyperion deHaldeatin il yal'Hypevicn a our quele dieu deHolderlin fasseirruption dansleis ence, il faut que homme la nommer le dieu ¢'Etninesco a reir Mhomme ce pouvoir de nommer le sacr'. Cependant Penjett ed lem medu moment que les dieux sont pr sents. Bh n, commeHoldertin qui port. par laferveur desmythesarens a’ ni par chanter la grandeur de sa pattie, Sninesoo, cap- tiv par un lointain et hypoth tique Moyen Age, a chant la vocation, a aguum ta detinee profonde de son peuple. Eminesco, cet toutelapo seroumanedanseon secret, son. aeud agoire(’ ) Geama | despus?Multe,c nu neep rat m runte De pild!: ©. snteza lui Don Virgil din ENCYCLOPEDIE DESLITTERATURES merita reeditat .m/car n franoz i englez . dup. Lovilu ia Decebrie, dar separa aa cum sa reeditat, tot aunc, OSROMENOS, LATINOSDE ORIEN TE opu oul lui Mirosa Blade, pentru uzul sau abuzul le toratelor delimbaroman din cele drain’ tur. Sau cum ar trebui s eredifuzct nn tirg demas (cu toate prefe dle, podtfe'de i netelede rigoare) ULTIMULQUY NT.2p ra realli Mircea Vulo'nescu la procesul intentat membrilor de rangul doi d Guvemului Antonestian, capodoper' deelocin- curd, 4p nirede sine, demnitate bun sim| rom| nese tradi ionala ,PREFER SENZATIA DE NECUPRINDERE” LEDBUTNARU NOIALOSQUAUREL DAVID ntPoldiscu ie ndeunga cu pictorul Aurel David, nd, dt_cu voile noes, banda magnetofonului prindea i fonetul frunzdor, ciripitul ps rilor, axon rile ma inilor sal fr nturile din disuuiile tree torilor de pe grad , toa ter abind prin geamul deschis al adlierului se contura Un capitol despre cordaiaart plaic literatur .precum, i degore rela ile i coldborarea plasticianului cu soritori a res ca nannteatuturor ntreb rilor sugerete de aoeas t tem s apa’ ceadesprebinecunoscutul portret-simbol d Mardui Erinescu, Dec te ori mi opres: privirea aaupra Atbordui Eininessu, de eceredat_m_uime temiraculcasa mbinerea concretului (chipul Foetului) i fascinantul sim- bol pe care! exprim Leo Butnaru: imate Aurel David, oum a i ajuns tetu | laaceast_ revea ie? ‘Aurel David: robabil, la noeput etam animat doer de inten ias mi ewrim, pect mist n putere, previrea i Fecuno tin afa de cel care a fot iar mas pentru noi Eminescu, Apol, peste ani, inten ia sa transforma nti-o. inedstibil dorincare,lar ndul ei, agjuns cbsede perma nent cae i cerea i mi cereaorezdvaeatisic .n ace lai timp, ea 0 cbsesie neobi nuit :eanuemi a aner b- dareadeam apropiade evde..cim aundatot md mult nbulboandlec ut rilor,nenul umiriler desine (pentru ¢ { ova numeroase sthi €, pe carenu lep dram ma mult dec t intervalul de timp dat ntru vie uire efemerideer), Ajunsesem lafermaconvingsrec nu trebuies m_ofien- tezlachipul,labinecunoscutul i dragnou chip a lui Emi- hesuu,d's noees meggxreogeneralizaesuprem sre lun Simba irgoetabil a Postului, Doream ca orice sued aor, chiar icelcarenu tiecineafod Brinescu,s citeasc pe nz. isoria unui destin zbucumeth r zt cum reia ge niului crestor, LB: Dinc tese int mplat AD: ntroenumitm air .da.Dup ce, n anul 1974 arul din Moscova_Kemsomolskai prada areprodus per tretul-dmbol lui Bninescu,am nceput s primese scriscri numeroase din multe cra e din URSS n care eram ruget +i dut pedoritori s achia ioneze aveadt linogravur UB:V. aminti i dipa minunat _,precum a ais Foatul, n carewi sa luminat at t cle necbi nuitul i, concoritent, at t de ndeal dpal Aboreui Eines? A.D: ntradey r,afot doar odip . nde mess sisin nu afos un minut, nici jum tetecdeminut, banici chier secund di doer sc p rerea cemi-a ar luminet con tiin a. ntr-o diminea din ode carenu se deosebesc aproape cu himicde multelepe careletr ie teun pictor naintedease concentra, pentru'a neepeluctul, intr lamine n atelier un, cunoscut, Verbeam de una, de dta, ¢ nd, parc. instinetiv, mnamealu c rbunele i,dinc tevatr sturi.schi con- turul careaveas dexin Arborele Eininescu, precum mi-a reintitulet lucrarea, Pietenul exclam .m_ b tuentuziasmet eum r, ns au ne nu pricapem nimic Sunt depate desupersi ji idecredin — n danuri miraculoase, ns cam, nn acest mod mi se dezv lui, fulger tor, esen a jinduit i meteuc uta f simp depesezece ani LB:Ghecacine, ns poeli,c rera, demulteci, posal se deschide de aserienca ca 0 p rarea dipite-metecr, v vor crede Dar peteani nu ai mai neercat s a ai,s des. cope i i alteipostaze revdatcrii ale chipuiui lui Brninesau? A.D.: Nu, nul. Nici nu cred s mai noere ndva, dene rece sunt sgurc un ati¢ nu podebene clade dou sau de ma multe izb nd supreme, abord nd acela | sublect. dup cea i redizat lucrarea,a asaEminescu prolectat n Univers astamia fos revelala, pe cafe Veal s mi-op strez, bucur neem ¢ edt mult lumec réa iedepe n des Nu vreau s -miumbresc ey n= aimiolumin , #ea ideodinioar LB: Depee ndnu avea i mplini inid treizeci de ani A.D. Da.a a ceva. A fost cam demnult LB. Ammal v aut ¢ teva pattrete rezolvatecam n ace eal chde AD. nmoduri oarecum sivilare, der cu particularit i inerente, am conceput chipurile lui Lev Toistol i Aleksandr Fukin, conturate, ns , prin con guraiaunor cri. kt copie LB. Da, cunosclua rile n prima din dedesenul | ¢ ri- larreu etes sigrezetitanismul lui Tota, c ruiai-a fos pe m sur doar ad al createriler cin epoca Rena tari, nadoua lincgavur , crile pec t verbes: decpara lui PU kin, pe at tneinvoo indinititaluibioga e,quperegin rile iei- lui carei-au fos date. AD. Oda ce veni vorba de chipul lui Pu kin n viziu- neaarti tilorplastic,s neamintime dup. ceKiprenskii-a f cut portraul, podul aremarca: Mv dca ntr-o odin dns unacaem m gilete. ntradev r, pictorul pa~ cc inuse i,totu i, nu inuse cont de caracterisicile zice ae omului-Ri kin. Kiprenski aintuit i arespectat impresia, imagneapoparului rusdespre genialul s u sctitor, cealind eturalismul speci cm nuitcrilor depend d rui ioupu in har. LB. Ai realizat i mai mute patree ale sritarilor conternparani AD: La Muzeul de Literatur Dimitrie Cantemir_ din Chi in usep sreaz portretelelui Spricon Vanghali, Liviu. Damian, lon Bolduma, Fe rea Darienco, Alexei Marinet Dintre asic l lui Alecu Denict LB: Chipul lui Fetrea Dasiencoba | pictat din memorie ap doumente? A.D. Nu, eun portra depe c nd szitorul ma eran Ma Sea an podul deminisru d culturil. Venealacteier diminea adememe,pelacra apte, mipozaojum taede eas, epoi pleoa la servicu, i purtam un respect deosebit, deoarece sat cuit s fac. binepictovilor, mie n special LB: Dec ndaii neeput s_ntreinei leg turi amicaleau satel? A.D. Mant i eg turilele-em avut ou vitor scriter Feo nd mif ceam dudilelainsiitutul de Arte Flastice Si- rikov din Moscova,m nt Ineam deseori cu Emil Loteanu, Vlad low. Voleriu Gagu care studiau la spedalit i legate detedtru idnemdoga e. LB: Fr nddal , Gril Loteanu, din ¢ te | ounce: jeu, v tea din verauilesale. AD. Decedoa Enil? i lov Lea A.D: Nuai tiut2. low a nosput-o cu versie, pci a trecut laproz . mi ctea iGagu LB: iGagu? AD. Rrete assis id versuri Apoi, cam tot n aoea perioad , La Moscova deprindea tainde ata i lon Ung eanu, | Dumitru Caracicbanu, i Dumitru Fist, ito i ce lal i care, pede un timp, a fondat Teatrul Republica Lu- ceaf rul din Chi in u, Dar, precum tim, actorii sunt i a mesageri i literaturl LB: Comunicarea qu srlitori ila amprentde n crea: la pictorului Aurel Davie? A.D. i direct, i indirect. mi amintese c , acum mai mul i ani, Andra Burac mi reprodcea din memerie ni - te versuri. Ascult nekile, la un moment dat mi se art on imagna ie Rugarul Universului, ma apoi reaizat in mo: zaicul dela Centrul Republican a Tiner@ului. ns ,p nla acearevela lel, avec deja contractul pentru o cu totul at lucrere,con rmet i eprobet lamulteinstan eresponsabile, ns sugestia mi-a dedan at-o metefora Flugrului n Uni- versearaf aut s deschid adouacer u ilecomencitari- lor i, gorebucuriamea,am fos n des i ausinut, LB. Suntei i autorul mozaicuui dela Casa Sritcrlor, AD: Rrecum zice| LB: tiuc men inei bunderda ii i vechen amid iecu Uni stiri A.D. Sint totdeauna bucuros c nd cineva dntre dm Migteaz Lar ndul meu, deschid u ile Uniunii Sriitortor, comunic nd cu literai cin ode ma diverse v tte | car ractere. nm sura ncare mipemitetimpul citesclucr rile lor inu eratecti miegprimp rerea, inutotdeauna cum, $ dc? p tereaceabl nd LB:Nuai nosrat s ilusra ic r ilescriiteriler dela noi? AD: Nu, ream noercet LB. Nu vi sa dresat nimeni cu oastfd derug minte, de ropunere?Smbolismul, metafora, iris cin mai multelu- oF ri aleli Aurd David preaipun argumentec ai jun bun picter decarte A.D.Am aut oferte Nu prea demult, un bun saiitor pentru copil mi-a propuss -iilustrezo cate Lam ruget m iete is m_ndeag , ns numemputut dedde LB. Preappun,nu din timicitate? A.D. Nu,dinteam lar iegedevin spaiul Bipre- fer senzaia denecuptindere | am impreda cn formatul rear nsalc rilorlucr rilemele i-a plerdedin caltae,cin ‘concep ie Cu enii,aceas opiniemi s-atransformet n.con- Vingeredenestr mutat LB. Postec prea ngoaliaulatile Sriteriler iedito- Tiler nuler mnedec ts regrete, der, tetu i,s nu piard gpeanac pn laurm vei spulbera aoeat autcinte~ diciepersonal Dar cu fdldorul, au crea la popular cum, comunica i? A.D. Ascult ndu-t; dtind-o, reprodue nd-o, tar ndul meu LB: Gum oreproducei? A.D. Din memorie, Fentru c minun ile & se rein U or. Gnear puteas viteadfa der nduri: Dea. ti, bade, a veni/ Drumul ia v tui ? L.B: Qu mijloaode artisice pecere antei tt p ninuv gondii reinterpreta ic teceva din tezaurul folcoric? AD: Demult vremem g ndesc, ns pe toate nu le dovedese LB: Va ruga sv exrimaio cpinie gneralizatcare deprerda illedntreliteratur i artdeplaice, A.D. Mi sepaec literatura are acsea i menite, aoeea i problematic pecareoay iartele pladice, numaic folo- se temilocul s u speci c, cuv ntul. Ei prefer cuv ntul ai- gativ nlru redareaund ide importante. LB. Ai acvepta ideca und expaa ii de partrete carene- ar reprezenta corifal mundil decrea ie?AD: Ideedemn detoa aden ia. O ead le de por trete mai ampl. dec t cea ta loner . pe care o are a pu- teaoergniza Muzeul deLiteretur .Oalta,carear ntruni i partretede compazitorile, actorier, interpre ilor de muzic simfonic sau de edtrad ,chier portretde i autovortretde pictotilor ar inedecompeten aUniunii Arti tilor Fastici i acirec ie S fi Centrale de Expat i Du ceisger vir mau ntreb rile ir spunsurile(au fost ialtde pecerelevor propunedttarlor au alt oraz), AL rd David, gnerospreaim ete mika d ruit oreproduioge a Tenumitd tampe Arberee Eninesau , neencind peea de. dica ia idat nd: 12VIl1924 near _putut prexypune © aceta ar putut unul dn ultimde autogate | sat de m nai jzvodtoare deslendari2, La deus pt m ni dela ntrevedaeanoadr ser sp nd nequ_ toarea vete despre tragcaplearedinia alti Aud Davdget r murilene Uitateor umbre Ast a. cnd tres pelng fostul atdier al maestrulul David, of carel-a cferit 0 expresie inconfundabil clin de mreie | ng ndurare cosric demiuraulul spiritualit i noadre mg ndescc de mult etimpul s plas m aid o plac memorial Dar parc nuvi datar mi lui Aurel Devic i odtad cares 4 poartenumde, n Chi in u in comuna sa natal Bardar? Poate chiar 0 coal cearte plastioe Rentru © numa eis nddal ‘ose cea creat Aurel David inede ‘ezaurul cuturii ncastrena ionale. (Aces fragment de interviu a ap rut _n hebcomaciarul Literatura j ata ped august 1964 | nvelumul R spuns ir spundere , Chi in u, 1989) OOOO OO Oo oO O u ‘Anul 1964, 2 deiulie, 12. Adie ul plastidanulul Aurel David. Subsaminatul face proba repartofenului. Apa, ntreb tii F spunauri, Luau cbi nuit pentru un ziaria, der carecum, singhaiter pentru inteloottorul s u care, din c te tia, nu prea fuses sdidtat saccrce interviuri, Mai apa, tre: nd conversa ladepebanca magic peh tie. am aco. atit cu ted pete dau zee de pagni-manusais ns cine ar fot peatund redactorul care i-ar putut pamites Publiceun dlalogat t de amplu cu Aurd David?Pentru c , deer nc anul 1964:nid pomin ded birea chingler ide- i jeslocutorul meu, bineaunosoutul auter al c= Arbarde Brninesu, en continu diara ie Demnul i ani nu ev aut au ochi buni cle autorit. i, Dar de oe emargnalizat 7Nu tienimeni. Fur i smplu, sed cuse de ndess seuite de David. i dearta sa, Pentru pres sunt al ical ageea i, dugarniai, aurea ii cu piepturi ghintuite de distinc Der 2bd i pace Pe ssurt, cridnealtul, numai nu, Aurel David Aa ea nu doar n julie 1964, d_ I la_neeputul anulul 1985.0 ndun oarecare efule ser cise: Qum?Tinetii dela reiga Crizontul au ndr anit s publicelucr i de Aurel David? Dar, tovar i, ce face canzura De ce pl tete statul beni? Loenzura(), cea numal ochi i urechi, i execut m ava daterie, sco nd dn palturl pagnile au reproduce leunor lucr fi alelui Aurd Davie, care n iunie ar mpli- nit 50 de ani. Hiperviglentul seaetar de OC, unul prenume Pariolu), ilacheli s i loveau n dreapta in & nga, Ne mic nu s¢ pa aten id lor vidate, bolnave, degadate pn lapatdoge. Prin urmare, inci dar ¢ nu a putea publica inte: gal cidoull, am alespagnilec t dec t neutre ca mesaj, Publicate atund, pe 4 augist 1984, Ane, cimpreun a umbra regetatului Aurd David, lat . acum, peste ani, ntregim aed interviu, public ney i partea a doua, Leo Butnaru: Simate Aurd David arrintinduene de ce spunea lan Geang , Hai mai binedecepl ries povedim, Cdeasnge edevesd ineinoval ,v rogs 4 asatal ndemnul i Aurd David: Ar bine s o ncepam din at parte Nuam cepovedi Aproepetoat copil riameamiatrecut fr prini Mac nu inminte Taasaaunca sub tren, undeval ng Chiinu Eaom nv a, scrisesec - tevacri Manasadinsdup r 2boi, de foame sau de tifosnu tivcusguren ~~ Aac has o nospemdn at atte, deoarece n copil riameanu mi sa nt mplet nimmic Interesent. ipoatec , vorbalui Qeang afd eanevine vat ,darnu ivesel Am crescut ntr-ocolonie deeduca- ie (corer ieprin mune LB: Poebil,nu ar trebui sv punacead ntrebarene- dlalicat dar sper ¢m vei eta: cma | ajuns n odenie? AD: Dup zbci, orfan cum evar, umblam haimena pedrumuri.lupt ndu-m cumputeam pentru cas supra sie vies, Pn laurm , dn lurmea mare mau culesni te Lbameni a nai ordini, soidice, Acclo unde nimerisem se aa iun adie, pete care ma marde ea un b tr n pic tor amar. Mam ne lat pel ng d nail i, ntrobun im pomenesc ¢ faoreproducai dup luc rile lui Kur ind. Apo, n acéa i mod, i-am desenat pe Galileo Gailel | Copernic, alte chipuri care mi c deau sub ochi im n Nu dup mult vreme, nerunta ii mel educator m au ta’ smi formez concep laatitic .cer ndumis faco mul ime de portrete de-delui losif Visarionovid Stalin, pe cave le at mau pretutindeni: n caz rmi, n dase, n aeli- ef Mai epoi an fod recomandet pentru coda de ate plaice Fepin din Chi in u.Gnevanu numa ¢ mire mar case eptitudinile, di se dovedis ab su et bun, reco mand ndiem crept posbil dujitor n temelul muzder. 1 primele luni de duel, rar © nd se p ram vreo = nteie deha,r mn ndun tedne,ancnim ined gt n seam ns nu pestemuit timp am ajunseminent i poate tocmal aceasta m-anorecit cu oalt recomandere, pentru Ingitu- tuldeArteFladice Sirikov din Moscova. unde ram avut de ncrum tor sever, dar tine inten ione, pe Dmitri Mo- Gidekins_concomitent cu Macias I consiceram de profesor preferd peiiugrulituanian Clurlioniscare. pec t fusese om i artit.pea t fusesetan i mister. LB Fentoro nay acas ,au oe nddetnices i? AD: Un timp, am predat la coala Pepin , apoi m-am Zvor t nadia. LB: TF iai din munca depictor?AD: Da,dine nd ne nd executam comendi, vindeam luer i Caremuase aul achid ionat oper? .: Cae din Tomsk, Kurgan Nule in mintepetod e Dar petehctarde URS? A.D. Nu,nramy ndut numai am expus Sampde Ar borde Eminesu. Mama, Foo dem ,ceaexecuta dup mezaicul Flugsrul Universuiui, ntotal opt gravuri lino: gawuri carea fos expuse npete50de i. LB: Aid, acas , ante’ crticat. Dece var ta i loi i nu riposta i? A.D.:Bi tiu's asailt,s tragoonduai i's num bur alluieso,b t ndu-m ou pala n piept LB: Numai din atari consderente? AD.Sgire nunumad Der cui s-idairipod 76 au P inea i au itul. Neasuprese, fac ce vor cu noi LB: Pedinei avei n vedere? AD. Pac nu til?.. Pe Boadesco, Gigora aco Pe tric, nu pictorul, i fratele lui, cel cu ideoloda la parti Md sint id il Darsol smbalt cupl ngatle. LB: Vai cam ntrisat AD: tii votba ceea ou nou zeci inou de procente transpira ie iun procent deingpira ie?S punemal turi | nou Zed i nou deprocente de triste € i unul de bucu- fie Cam aceasta via anoagr . LB. Airogit civ ntul via id mi sugreaz_ntreba- rea urm toare Frivindlucr filepecareleavei n atdie, nu. v dprintredeniconatur_ moat ‘A.D: Nu fac naturi moarte, Am ncercet numai osingi- 1 da .cndtreceamprintroad ne depresiesi eteasc , pict ndun creniu decom plasst ntr-un buchet de ori ve - ‘ede, Der, de etunci nooece, arin ou neturilemoarte, ns 3 nucredeic sa nt mplat mare tragedie pentru mine sal pentru arta noatr : la orice expad ie, o bun parte dntrecolegi md se ntrec nmorti carea neturi, LB. Am remarcat ¢ avei 0 precilerie aparte pentru imenstates cuprindgilor a iale i n Arborde Eminescu, 1h Flugarul Universului AD: tiu al Poatec nue vorba depredilec fa mea pentru cuprinderi cosrrice,c t deo expredea fuaunii din- {recon tin i gpa iu. LB:A dcec luc tilelui Aurel David areca impre sda demutt ¢pa iu iin censicerentul cn desunt pu ine gui umane. AD. Numi place mbulaeda nid n troleibuz, nici n at Refer o simplitate acompadi id cares deacample vitateemotiv Am remarcat totceauna aces provedeu, cepatea md indicat pentru gra c ,edestul dee cent i npictur LB: Cas revenim la tema gnuriler, v_ntreb i de Peisaje AD. Am pictet c teva, ns m_precoup mai pu in Feder subiecte LB: Cesntimentetr i i cup nelizareaunel luc ri? A.D.A wreas ocontinui,s odes v r esc, De dou - ed de ani tr iese ou igpita de a reveni la chipul lui Emi- nescu, dar smt ¢ ,totu i,nicic ndn-os mai refac Arbo- tde Pur idmplu, mifacebineaceast_ igut LB: Avel manentedegde nore risu aeti? AD: Las s povesteasc Andrei Burao, d tie cte ceva Uneori cred nimicdin ceamf cut nu arevaloare. LB: Gum credei, au anil, vidunea artistic: a lui Aurel Davida suferit schimb ri? A.D. Shimbarea sat explicaprin tendin ade pama- ent ntredire a acestel viduni, S zicem, la neeputuri, aveam patimacoloritului vi, acting deundeem mersgpre Gromdiica potdit a smbdlurilor gener dizat ere. LB. Satidica aproape c nu are nimi n comun a arta. Dar in,tetui,s v_ntreb,dac duce i eviden alucr = Tiler pecarele i realizat. AD. n aceat privin sunt un gospodar detul de negospod ros. Multelucr ri nu malin minte n care mu- zeesea altdele-amd ruit laun pehar devin Nuc mi-ar p rear u, der unecri am neyoie de de. Spre exem- plu, iat tabloul acest.a, Micul gospodar . Dga ede pro- prietetea unui amic, alui Spiriden Vanghel,¢ ruia i am, d uit. ns_ mi trebuia pentru o expea ie recent _ i, de, ogprietenul s mi-l deapentruun timp enume Acic ,nu. mig, i 5 -| dea viatatorilor expad id. A nd derug min- tea mea, so ia scritorului prieten a ascunsden dqdeta- bloul,tem ndu-sec n-os lil napdez Pn laurm sa | st nduplecat . ‘iat -I pe Micul gospoder revenit de laexpodl ie LB. npluralitetea depreoap i artistioea i abordet i sculptura, i mozaicul, genuri pe care, cai ceramica, nu le ai dudat nanjlost.Cum nai eteun artis alte profes aitistioe? AD: Artamonumenta esteonecestate avie iinoas. tre sociale, Un teblou poete s tea cu anil, cu decenille conservat ndepezitul muzeului, ier oper monumental sea__mereu nen iaomului. O sculptur sau un pancu mezaical pot faces vibrezeosrad sau pia public ,ba chiar pot alungamonctonia arhitecturii moderne LB: Egaus fad olucaremonumental depropar ii? AD. Nunuma c egau, di periculos Pec nd pu: eam tonele de mortar, milioande decicburi desid .a- chii derco nn Rugaul Universului dela Centrul Tinere- tului, $a dezechilibrat schel ria i am c ait. Qu tode c aveam casca pe cap, lovitura a fost stra nic. Dup acda, timp deol ani m-au chinuit ame alile. LB: Ai aut premii, disine i? AD: Nu,nu mi sau acordet. Ori or ndul nc nua dunsp n lamineoric dgjam-a idep it LB: Oedtur deanoastr lanseaz sia de albumen Imenoga 0: ale arti tilor plastid autchtoni, C nd avem un, album Aurd David 7 A.D. Mienu mira propusnimeni LB: Gint Sgr ¢ V va Veni itimpul dumneavoastr A.D: Almeucad meu, dl tinerilors vin .Poatee vor cevamal norco i. LB. ipedineica i remarca dintrepictoritinesi? AD. Fe André Mucrea, Nici nu-mi vines -izict nr, Inde ¢ destul de metur caviziune artistic . Lucr rile sale ar reaistalaceema sericase exped il 12iulie 1984 (Publicat n hebdomadarul Literatura j arta .8.X.1980) Spred Fr itulluniliuliea acdui an, tragca vestea dispari- ld maedrului mg sla Negurenii mei deba tin unde, au- tremurat a1 dete.dec tevacrim aurprinsdc pring di- nilesatululpriviremi nrourat identi c ArberdeDavic)CT a aul Jacques DU QUESNE Diavolul’ U Sasggpilingge. In epoca, era enorm. Sase milioane de vigitatori care, in vara lui 1851, luau cu asalt portile ptimei Exporitii universale de la Londra. Toate tarile lumif alist invitate s4-si prezinte cele mai moderne realizatt industriale. Maginile de foc, ofel si fontd au fost adunate intr-o cladire uimitoare, un vapor gigan tieeonstetit din metal si sticla in numai sase luni, prin tehnologia elementelor prefabricate. Cu ingineri de la caile ferate. Care joaca un rol de prim rang in revolu- tia industrial. Intr-adevar, de vreo douazeci de ani, trenuri trase de locomotive cu abur strabat Anglia. Primul circula intre Liverpool si Manchester: doar 0 suti de mile. Dar in 1850 refeaua de cai ferate numara deja sase mii ce mile. In 1838, fratit Schneider fabricau la Creusot prima locomotiva franceza. In 1847, un vapor cu aburi lega pentra prima oara America de Hamburg: i-au trebuit doar optsprezece zile pentru a trece oceanul. lar evo. lugia nu se opreste: in 1878, Graham Bell va inventa telefonul; in 1886, Carl Benz va pune la punct primal automobil cu benzina. Aceasti evolutie nu priveste doar Europa. [n 1869, Japonia, grabita sa intre in randul arilor industria te, aboleste privilegiile feudale. Mii de barbati si femei parasese satele, uneori fara, casi umple orasele. Curand, ei se revolts impotriva conditiilor de munca. In 1866, in Statele Unite, muncitorii creeaza un sindi cat national si cer ziua de munca de opt ore. Aceastt schimbare radicala va mai lisa un loc pentru Satan, pentru demon si sabatul vrajitoarelor? Suntem tentati si ne indoim. $i totusi, cel putin intr-o prima faza, se va produce inca o data contrariul ‘Mai intai pentru ca diavolul si ostile lui n-au para sit nicicand satele, care, bineinteles, nu se golesc de loeuitori dintr-odata. In Limousin, poti auzi si acum istorii cu osinditi transformati in varcolaci, sau cu asa-numitii ,eschan. tis’ (copiii morti fara botez), suflete raticitoare care danseaza, luminoase, prin noapte!). Vrajitorii din Nor- mandia au si acum cautare si inca se mai intalnese in adunari ~ sabaturi, daca vreti — pe muntele Margantin, Jasud de Domfront, in noaptea de Sfantul loan: Satan insusi conduce balul, sub infatisarea unui tap negru care-iindeamna si danseze, goi, pe vrajitoarele si vra jitorii veniti din Haute-Bretagne™. In Périgord, spune Eugene Le Roy, autorul celebrului roman Jaequou le Croquant (1899), exist’ un personaj ,mai puternic si mai cumplit decat diavolul*, namit nit adesea in basme: si remarcim, aici, puterea acestui personaj. 1at8-| pe diavol depasit ca intrupare a Raului! Ceea ce inseamna o decadere pentru el. Oricum, acest Aversier are mai peste tot rivali sau imitatori, In tinutul Berry, lumea se teme de cartita care distruge recoltele, de stipanul norilor care atrage furtuna peste satul vecin, sau de cel care incheags lap- tele si aduce molima peste turme. Toate aceste personaje ticdloase, suspecte, sunt in general nomazi: ciobani, vagabonzi, sau bineintele figani. Intr-un cuvant, ,straini* 1. GeorgesErmmanuc Clancier, Laie quotidlenneduLimousin auNes ele Hachette, Paris, 1976. 2. Ancké Gusrin, La Vie quotidlenne en Normandie au temps de ‘Madame Bovary, Hachette, Paris, 1991.Evident, institutia ecleziastics e preocupats de aceste credinte si practici. Dar le trateaza, pare-se, mai ing’- duitor. Vrea mai intai si le masoare importanta. E ceea ce fac de pilda, la Orléans, Monseniorul Dupantoup, in, 1850, sau episcopul de Annecy, Monseniorul Rendu, in 1845. Care trimit chestionare ~ 0 practic’ noua ~ in diocezele lor. Statul se alatura acestor investigati Avem un studiu facut de prefectura Moulins (Allier): un chestionar la care-au acceptat sa raspunda 175 de preoti si care priveste, printre altele, ,credingele in pre ricdtori si vedjitori"”. (O treime din preoti neaga existenta ,superstitiilor” in parohiile lor: poate ca vor si termine mai repede ancheta, ori si arate ci au izbutit sa lichideze aceste obiceiuri, sau pur si simplu asta ¢ realitatea Altii arata cd anumite credinte dainuie doar tea citorva batrini naivi sau femet ignorante”. ‘Totusi, majoritatea preotilor dezvaluie ci enoriasii lor, daci nu credin ,prezicatori” si,srajitoare’, cred cel, putin in cei care fac farmece si in cei care le dezleaga (adesea una si aceeasi persoans); barbati sau femei care stiu si ,stinga focul” din corpul unui ars, si opreasca, © hemoragie sau, dimpotriva, si faci farmece si vrai, pentru a decima vitele, ori si le facd si devina ,sterpe" Jar mentalitatile nu fac intotdeauna distinctia intre magie si religie. Mai ales ci Biserica nu descurajeaza = nici pe departe ~ cultul sfintilor considerati capabili sivindece o boala saualta, Medici, adevaratii medici, constati cd majoritatea practicilor extramedicale sunt insofite de ragaciuni sau ritualuri religioase: dezlegito- ral de farmece, numit uneori ,yrajitor’, rosteste Tatal nostru, Ave Maria, si face des semnul crucii, eve tual pe dos sau orizontal. In 1860, Asociatia general a medicilor din Franta le cere membrilor si-i recen zeze pe acesti ingi care intr-un fel le fac concurenta. $i publica, in anul urmator, o statistic’ acoperind treizeci sidoua de departamente. In lista figureazi 242 de vraci 31220 de femei, din care 164 mestesugari si negustori, 92 agricultori si... 163 membri ai clerului™: In plus, toate aceste persoane nu apartin mediilor sarace si ‘mai putin instruite, ceea ce se poate spune si despre cei pe care ii ingrijese. In fine, vanzatorii ambulanti raspandese brosuri cu titluri graitoare: Le Livre dor du aurCle campagne, Le \Vrai Medecin des pauvres (cu lista ,sfinilor vindeca. *) sau LAlmanach du Poe Lajoie, Unii vind de as menea, foarte scump, doud cirti pe cat de misterioase pe atat de faimoase, Le Grand Albert siLePetit Albert! Cele dows lucrari ar data, asigura ei, de pe vremea sfantului Albert, Albert cel Mare, teolog sifilazof din secolul al XII-lea, care La avut ca elev, la Paris, pe smi 3. Cf Frilippe Bovtry, LesMutationsdescroyances in Hitoirede la Fanceraligiuse, op ct. tom I, 199. 4lacques Léonard, La Vie quotidlenne dum dedn de province QUXDKes dle Hachette Paris 1977, 5. Sufclent de falmoase si cdutate pentru cain 1990, editand Bvanghalile Diavolul, lucrazea lui Clause Segnolle folcloristul care, in milocal secoluu XX, a c&utat pe teren imagines dlavolulul pastrsta de imaginal popular ecitorul Robevt Laffont <3 consida- reepotrivit $ semnaleze pe coperts cSaceastcsrte de 1100 de pa- giniconjine in intagralitates or textele din LeGrand si LaPatit Albert. Toma de Aquino. Acest Albert cel Mare ar fi adtinat in a doua parte a vietii sale o multime de refete orientale sau occidentale de medicina, cunostinte de alchimie, de magie — uneori serise astfel incat s4 para ininteli- gibile si care, impanate cu diverse addugiri, au fost editate patra secole mai tarziu la Lyon. Potrivit unei traditii populare care dainuie, aceste doua carti sunt aproape infernale, considerate enciclopedii de secrete diabolice tiparite de osanditi; cartea, se spune, prezinta mari riscuri, incepand cu acela de a deveni posedat, pentru orice ins care nue vrajitor, Autorul (sau autorii) par fotusi si fi incitat pe cititori, provocind suspans, pentru ci mai multe editii aw inscris in josal anumi tor pagini, cu majuscule rosii, un soi de avertisment: alntoarce pagina, daca ai destul curai-” Legenda mai pretinde ca, aruncate in toc, aceste carti nw ard, ci sar pe jaratec sau explodeaza fara a se distruge. In prima jumatate a secolului al XIX-lea, pe vremea Imperiului sia Restauratiei mai ales, vanzarea acestor carti a fost interzisa. Acum pot fi procurate cu ust rinta. Lectura lor eo deceptie, mai mult decat a multor almanahuri!), Dar vanzarea lor prin targuri si reputatia lor sulfuroasi au contribuit mull, la sfargitul secolului al X1X-lea sila inceputal celui urmator, la credinta in puterea vrajitorilor, cat sila credinta in leacuti bizare, Revenirea sau persistenta credintelor in diavol par totusi si fi nelinistit intra citva Biserica. Spre juma. tatea secolului al X1X-lea, predicatorii si catehistii vorbeau mai putin despre intern si locuitorii lui. In multe sacristit ramaneau totusi catehisme din seco: lul precedent care ironizau ~ cu prudenta, ce-i drept, = povestile cu vrijitori, De asemeni, Biserica a tolerat, ori a incercat si ,crestineze” practici care in uems cu. cateva secole era condamnate de tribunalele Inchi zitiei. Clerul fiind adesea de origine rurala, Biserica intelegea mai usor credinta celor simpli (in schimb, nwa privit cu ochi buni formarea unei lumi muncito- resti care avea si se desprinda de ea — dar asta e alta LeGrand Albat, ce pid, contine asertiuni de tipul:.Putem cunoagte dupa ple pelowelor lucrurle fercite sau nefercite care! sevor intampla unulomy incinayile, moravutle lu docs va avea © Vik lung. Vor remarca bunsoata c& tiple cu lin lung nung met muite boll perculoase, sferint, sSricie s mizere;cele Cu lini scurte anunta si ele felurite nerorecri (de). Cartea cont ie sfstur: Pentru decal ferul, lust apa careplutaste pe singe Je unui om c3euia i sa lust singe; apotinrosii ferul in foc § cu © pang inmulata in aces apa, ungett ping cand pana arde;@ 0 ma {ods infalibila” Alte paghi vorbes de nfluenta planetelor asupea corpulu, sau rezums in fell lor stor Ble. Cat despre Le Patt Albert, care conyine lururi de acelas! sol, acesta s-a putea tora succesul conginutulul dln primele pagin,pline de sfatur sau aten- {Yoni privind viata sonal... insotite de o prectics inating. In ce priveste menlunea Jntoarcefoala, dackal destul cura) sauoricare alta de acelasi gen, Jeenne Favret Sada, etnolog, sublniaz’ c&inu lea qasit in nici unadin cele douseprezece ecitit ae Maret g Mk ‘ull Albet publicate inte 1703 3 1920 pe care le-a studi, 5 apre- ciazé c la originea tuturor acestor informs seafs ,delegstori de farmececare pretind c3 numa el pot ctl asemenea luc FA ‘a deveni la rardul lor waiitori® Jeanne Fave Saad Les Mots, la ‘Mot, asSorts Gallimard, Paris 1977), Pede ats parte, Claude Sei role, specialist recunoscut al textelor labolice; pare <8 considere ‘aceast’s mentlune a find reals. £ drept cS, pentru ao spune, Seigo- lea adoptat un stil mai degrabs ironic.istorie). Prin armare, Biserica a dezvoltat, la sate mai ales, o ,religie populara” marcata de inmultirea pele rinajelor, a ,misiunilor” prin care calugari elocventi aveau si ducd invapitura cresting din parohie in paro. hic, a manifestarilor de veneratie pentra stint si mai ales pentru Fecioara Maria. Atitudine perfect intrupata de un personaj: Jean. Marie Vianney, nascut la Lyon in ajunul Revolugiei, fia de farani care a invafat si citeasca la optsprezece ani, care a fost dat afara din seminar de dows ori pentru ci era greu de cap, si care ~ prin protectie si din cauza, lipsei de preofi de dupa Imperiu — a izbutit s& ajunga preot, fiind numit in parohia Ars, cu mai putin de dows sute treizeci de enoriagi. Fra departe de a fi un predica- tor stralucit, in schimb, pe drumurile de fara sila spo- vedanie, stia sa miste inimile, Mai ales cd nu-i acuza, de vrijitorie sau necredina pe cei care i se plingeau cA s-au facut ,farmece" ori il rugau si le ghiceascd, viitorul. ,Pacatul fi face pe oameni nefericiti, spunea el, si nu cel banuit 4 le-a facut farmece” Nefericirea era asadar, dupa el, o pedeapsa de la Dumnezeu mai mult decit de la diavol, Dar primul putea oricind sa te ierte, pe cand din ghearele celuilalt era mai grew sa scapi. Astfel, isi petrecea zile intregi primind penitenti veniti de peste tot. Inpersoana lui Jean-Marie Vianney, devenit ,sfantul parinte de la Ars’, se combinau cumwa cultura magic’ rrarala gi crestinismul. Cat despre renumele sau, a glu- mit numindu-se el insugi ,wrajitor batran’ ‘Cum singur marturisea, preotul din Ars s-a ocu: pat, ani de-a randul, de diavol — pe care il numea »Vicleanul"?| Personajul, prin urmare, nu disparuse. Acfiunea ,fortelor oculte a fost evocata, in epoca, orase. A facut-o, de pilda, oanume Maria Blavatki miritata la saisprezece ani cu un general septuagenar, ea rimane in curind vaduva, apoi colind’ Europa si ereeazi la Londra un ,club al miracolelor’, o ,Blavatski Lodge" care scoate un ziar intitulat Lucifer A facut-o si romancierul popular Eugene Sue, care in Les MystCtes du penple descrie un talmes-balmes de credinge diverse Apoi, in casele unor notabili ~ inclusiv in casa lui Victor Hugo de pe insula Jersey ~ se raspandeste moda sedintelor de spiritism i. Ast fel, in 1854, la Lyon, in timpul unei asemenea sedinte, un anume Hippolyte-Léon Denizard Rivail este numit Allan Kardec de catre un spirit’. Patra ani mai tirziu, Denizard fondeaza Rewuespirite si publica Le Livre des exprits, pe care, pretinde el, -ar fi dictat-o alte spirite (influenta lui Denizard va fi persistent: mormantul lui care erau invocati mor 7, Abatele Aled Monin, autorul une! cx, despre Jean-Marie Vianney publica in 1874 5 rescftat de mat multe orl pans in se colul XX povesteste: De obicei tre lowturi putemicein pata ms sti anurys preotulul cin Ars prezergave| magull ss, dup «cum somnul [ul © ujor sau acnc, alte lovituri mai slabe se succe- dau aproplinduse, Dups ce se amliza sifacaun vacarm curl p= scar&. demonudintra:tidgea ce perclele se scutura cufurie van ACS Se cmulgS: Pottit acestel biografi, publcat la scurt np dup moartea preotululdin Ars cvolulllstiga: Vianney! Vianney! adiugind la numele iu calfcative injurloase’ 8. Cf Philippe Murray, opt. din cimitirul Pére Lachaise din Parise vizitat si acum). De asemeni, la jumatatea secolului, mii de spiritisti se aduna la un congres in Statele Unite, la Cleveland, Acest bazar de credinte invadeaza pana si mediile stiintitice, ficandu-l pe Flaubert s4 scrie: ,O, luminit , progres! , omenire! Radem de Evul Mediu, de Anti chitate, de diaconul Paris, de Marie Alacoque sau de Pytia ~ dar nici noi nu suntem mai breji! Ce nestarsit, alai de neghiobii ¢ perindarea epocilor!** Tar povestea nu se sfarsise. La sfarsitul secolului al XIX-lea, intr-adevar, Satan avea sa lanseze 0 noua, ofensiva In epoca, Biserica priveste cu prudent’ acest inte. res pentru irational si supranatural: iar daca aparitiile ~ maiales ale Fecioarei Maria ~ se inmultese, Biserica nu recunoaste, in Franta, decit trei dintre ele! Nui recunoaste nici pe vizionarii care apar ca ciupercile. Abatele Cros, in Histoire de Notre-Dame de Lourdes, sustine chiar cd unii dintre ei ,slujesc dusmanul neva- zut al oricirui bine’, adica diavolull"!. lar cu ocazia altei aparitii, Monseniorul Richard, vitor arhiepiscop al Parisului, dispune si fie citita din amvon o averti zarea credinciosilor in fata pretingilor vizionaris ,Totul se reduce la marturia unui om care poate ficinstit, dar pe care imaginatia il poate amagi!" Problema e ca, la acest sfarsit de secol, Biserica e finta unei violente ofensive anticlericale pe care — nu. fara motive — o atribuie spiritistilor gi francmasone- riei. Pentru a rezista, credinciosii trebuie sa stranga randurile, Probabil de aceea Biserica il acuza din now, pe Satan, diabolizeazt spiritismul!' si foloseste ,pas- torala fricii’, cum o ficuse in secolele precedente. Sta marturie evolutia textelor scrise de abatele Bru- lon, autorul unor Explicationsdu catholicism), carte recomandatit de autoritatile episcopale. Acest preot serie in 1891 c& diavolul n-are nimic de-a face cu poves- tile spiritistilor si accepta anele ipoteze ale psihiatrilor vremii privind rolul inconstientului in cazuri de pose- siune sau vedenii, In schimb, in 1905, anul voteaza Legea Separarii statului de Biserica, Bralon il incrimineaza pe ,Printul Tenebrelor" Biserica ii va face iarasi publicitate lui Satan ~ in predici sau articole din presa catolica, atunci in plina dezvoltare, Folosind tama, Inmultind imaginile infer 9, Serisoare cate Louise Colet, care inea un salon foarte flec- verkat scare, dups o calitorie in Orient, ve pavticipa la Comuna clin Paris armutit in 1876. Citat de Philippe Murray, op. In secolu al Xvl-lea, laconul Paris dovenise foarte populce pantru asceas- ‘mul sf millostenia so Flaubert il cteazS alc din cauza lecutlior mi raculosse" cae £-r fi produs pe moméntul lui An ciritivl paral fan Salnt-Médaral. Marguerite-Matie Alacoqueafost ocslugl\din secolud al XVIllea care-a avut vizluni cu Isus Cristos sla contribult Iacuitu Sfnte nim 10. LaLoudes La Saleteg Porkrmain 11, Gitat de Philippe Boxtry, ep. 12) Ibidem. 13, Allan Kare, profetul spiritismuluy, scala in Le Uwe des expits 5 splitele au spus cS demon dachar exist ar ficreatia lu! Ournazeur ¢ $2 ints, cum a putes Durmnezeu s8fle dept bbundaca a creat flnte sorte pe veclerSulu snefericini2~ 14. Abbé Brulon, Explicationsdu cafholicisme Tequi, Paris, 1891ale!" E urmati de o intreaga literati cu origini diverse. Spaimele si tulbur atuncl unor copii si adolescenti vor fi invocate in prea multe romane si carti de memorii cas mai insistam, supra lor ‘Totusi, credinta in Satan intampina in epoca, peste tot, noi obstacole. Infloreste atunci ideea e4 lupta din tre Bine si Rau.se di in sufletul omului, in Sinele stu, in constiinta sa. [dee intrupata de un om: neurologal aus- triac Sigmund Freud, Pe care unii teologi il vor numi — alaturi de Marx side Nietzsche — ,maestrul banuielit’ Fiu al unui negustor de Lina, Freud incepe in 1873 studi de medicina, far a fi deloc interesat de Satan, si niet macar de psihologie. Biologia si zoologia il inte- resati mai mult. A cercetat chiar sexualiatea fiparilor ‘masculi de rdu, inainte de a intra la Istitutul de psiholo agie sia se pasiona de lucrarile francezului Jean Martin Charcot despre isterie. Asa va ajunge la psihanaliza!") ‘Ateu find, nu poate evita in cercetarile lui tema reli- pe care o asimileaza unei ,nevroze obsesionale". ‘Asa a ajuns s cerceteze posesiunile demonice. Dupa ce acitit faimosul tratat de demonologie din secolul al XV-lea Mallensmalecearum (vezi pagina ...722),a tras concluzia c& demonul incriminat reprezinta in reali- tate dorinte, pulsiuni refulate (mai ales sexuale). Pose sia demonica poate fi explicata ca refulare a dorint lor frustrate. Inconstientul preia atunci controlul asu pra corpului: este 0 eliberare a refularilor, care pro- voacd actitini si discursuri aparent incoerente. Istori- ile cu vrajitoare sant ecouri ale unei sexualitati infan tile perverse; iar matura lor, serie Freud, ,e probabil marele senior Penis’ Un citat rezama poate esentialul: ,Pentrunoi, demo- niisunt dorinte rele, interzise, decurgand din pulsiuni respinse, refulate. Trimitem pur si simplu in lumea exterioara proiectia pe care Evul Mediu o ficuse aces- tor creatii psihice; si le lasam s& se dezvolte in via interioaré a bolnavilor, in care acestea se fixeaza" De unde 0 conchuzie: daca dorintele, pulsiunile sunt 15, Intran Catahian nimagint ecitat in 1908 de eattura part- lan La Malson de la Bonne Presse, Satan woneaz’ peste Infern cu ‘ofurcs mare in mind sind basculea2’ pans la margins unl id enorm si sit de pe cave demont isi arunea vitimele. In infer, ‘ferte bol specie corespune facsra dintrepacatele capital: = un pan despics trupul orgolioglor care sunt siti de un de mon stingenenchazeln fata steam ingen 9 broascd Si0ass i sleste pe avari sé umble sub povara unel ung uriag — un fap se ocup’ de cesfranat:coamele ll foroase le clespiea pantecu ~plamagi sunt mugcat de serpl —un pote if supravegheaz’ pe nesitull care sunt condamnat la foame sla sete vemnice; ~ leul domneste peste cel maniog care se sfse intve i, imbol- dice descusor: ~broasca estoassil pizestepe lenesi legati depatur de[arate, acestia sunt intepati de scorpion oribil 16, Hsabeth Rouciinesco si Michel lon, Dictionnaire de ta psychanalyse Fayard, Paris 1997. 17. Unan vtose d moniaqueau XVlles da 1823. Trad. france- 25 de Mie Bonaparte sl dha E, Marty in Re vue francaise depsycha- nnalyse torn 1, fas. 1, 22, Doin, Paris, 1927. refulate, asta se intampla in virtutea unei legi morale promulgata in numele unui zeu, sau al lai Dumnezeu ~ 0 lege vinovata agadar de nevroze, in special sexu. ale, O concluzie pe care unii n-au ezitat s-o exprime. Este de infeles, atunci, lunga disputa care-a opus Bise- rica si psihanaliza, Mai ales ca, interiorizand Raul, cum aveau s-o faca tragediile secolului XX, unii au putut sa creada ~ chiar daci-| ignorau pe Freud - ci diavolul, de acum inainte, era in cil™ Un contemporan al lui Freud, fial de pastor Frie- drich Nietzsche, crede si el, in copilarie, e4 diavolul ¢ in noi, Intr-adevar, se intreaba el, cum si explici ca pot coexista, intr-un acelasi univers, un Dumnezeu al iabiri si luminii si un diavol tenebros gi malefic? Si, la doisprezece ani, stargeste prin a concepe o Trinitare stranie. Din ea fac parte Tatal si Fiul, dar nu si Sfantul Duh care este un nume fals, afirma el, un nume prost, inteles. [n realitate, a treia persoana e diavolul. El este in Dumnezeu la fel cum este in noi, iar misiunea fie- carai om, si desigur a lui Dumnezeu, este sa- conver: tim pentru a restabili Absolutul Nietusche va evolua apoi spre ateism, devenind unul dintre mari maestri ai acestui curent. El va serie ci omul trebuie sa refuze orice recurs la un sprijin divin iluzoriu, pentru ca Dumnezeu Tatal e 0 fantasma, expresia slabiciunii umane in cautare de ocrotire!”! Chiar daca il admira pe Isus!!, Nietzsche va blama ctestinismul, vinovat, in ochii lui, de a-l injosi pe om. Ceea ce numim Ideal nu ¢ decat neantal ridicat la rang de idol, considera Nietzsche, ,Omul, serie el, cauta un principiuin numele ciruia sa poata disprefui omul;, el inventeaza o alta ume penteua putea acuza si mut: dari lumea aceasta; in tapt, el nu giseste niciodata decit neantul, din care isi face un ,Dumnezeu», un ,adevar menit sa judece si si condamne existenta umanal#!” Nietzsche se indarjeste mai ales contra Bisericii cres tine: ,E pentru mine cea mai mare pervertire imagina- bila [.., din orice valoare a facut 0 non-valoare, din orice adevar o minciuna, din orice probitate o josnicie” Aceasta imprecatie plina de ura — cea mai teribila dintre acuzatile rostite de un acuzator”, cum serie chiar cl ~ incheie ultima carte publicata de Nietzsche. lar aceasta carte a unui filozof care toata viata lui — chi- nuit —a fost obsedat de infern are ca titlu Anticristul, Traducere de Emanoil MARCU * npreg tire pentru Editura HUMANITAS. 18, Cf pe acest subject, Jean-Didier Vincent, La Chair at le dae ble Cate Jaco Pars, 1096, 19, Cf-Dariel Halévy, Netasche Grasset, Paris, 1544, 20. .Naexstat decct un singur cregin scriee!, acelaa muri pe cruce’clat de D. Halévy, op. side asement: Crestinismal © inc posiblovicdre. El nu elegat de nici una din dogmelece sau impopotonat cu nurmele siur el ru are nevole nicl de Durnnezext personal, nici de pacat, nici denemutire nici derascumpsrare nici cde ceding nu are nevole de nici o metafile, lar de ascetism nc atara” 21. Citat de Jean Gandia, .Nistzschet in Dictionnaire des phi- losophies. Enc yclopaedia Universalis Albin Michel, Paris, 1998,Nauta Var ovia mert n GULAG ng” Vietivostok Poe, prozator, traduc tor, esds. Gu intamitene, a audiat prelegeri universtare la Paris (1909. 1910), He- deberg (1911 1917), ia launiverstetea paersburghe 2 frecventeez jun aurs de lolode roman , fr ns ad duce la bun fr it, Rimde versuri le serie 11 1906 jer debutul s un pres deteaz din 1910 Brite volumde de ver- suri Flatra (1913), Tris tia (1822), pe od de me moti ‘Vuieul_timpului (1925). n 1920 sie A patra prez drept nequ- ‘toare critic | la adresa regmului bol evic, iar n 1933 oinvectiv epigra- metic" la acresa lui Satin Pete un a ete creda: i edlat n Urdul deNord, poi la Vorong (p nn 1987), unde sctie cdebrde Ceiete delaVorong ap rutepostum n 1966. nma 19eBexte aredtat din nou, murind aur nd ntr-o starede prosra ig.asam n toeedemen i 1 ce prive te ceractaistica ma gnea a opera se, A. E Booondsy remarca umm toarde: E geu de lebilt apartenan a lui Osp Manda tam la unul din- tre curentde literare ae vremil precum la maoritatea marilor poeilcontempereni, n operalui pot lidenti - cate aqpecte de muitor orient Ti poetice dela nospu- tul secolului, der dincolo de tocte, personditatea lui se congituie singular | pe un tern autonom. Pornind de. ladmbolism caeera, nultim andiz , o exacaba reaanumitor dementeromentice 4 areinterferen e Osip Mandelstam (1891-1938) dandiste i chier futuriste,n spiritul unor Hebnikovsau Maickovsk. Fe planul imbqjului, Mandd tam e unui din primi poe europeni care deplascer acoentul expredd dela metefor lacuy nt.B vissee Un limbg unde, dup '0 e presealui,reporturiledintre ‘auvintes ascultedeun prin- piu gotic, precum sunete- len muzica lui Bach, Dead anitetealimbdului s u care V.de te ntr-adev 1 ceva din obseia supaioratiznd a attistului medieval. Poatec dintre contemporenii si de aiurea, numa ol mal con- vendbil vecin t i lui Oso Mandd tan a evdad lui T.SBlot:dar cedistan abi- sd tre destineletor! Foerid lui Mendel tam nuvi sunt dr ine forme- de dadcigmui, ba chiar a epocilor mult mai ndep rtate, concomitent ea ind disponibil ase amorsa au ne re tura,trotilul avangerde, nerm nce 201 mijjczcde, procerede, dlisticaavengerdiste cere reformulau imagnile tradi ionde, ce explodes au 0 sementic surprinz toere proa t |nou ler dtitorul ind, din vitor, aveamenireas re mares i's disodeze aceste samni cai interai ionde neodaddsm-avangardisn, Pentru c , sub aspect for ma, decade arhitectur “loge ,noima, ros. textu- lui igubtetului manddl temien sunt laf deimpre- bile ca iieventuda poten idachaededecodi cere Traducere i prezentare de Leo BUTNARUOsip MANDEL TAM ARMENIA L Tu legeni divin roza lui Hafiz, dadacesti copilasi-jivine, Respiri cu umerii octaedrici De mojicesti biserici bovine. Zugrivita cu ocru rigusit, Tuesti dincolo de munte, toata, lar ici ~ doar lipitailustrata Din blidul pentru ceai plin cu apa. 2 Prea mult ti-ai dorit sai vopsel cu laba-ti mare ai ingfacat Desenatorul lew din penarul Cu multe creioane decolora o Tara-n pojar de vopsitorie Si-a moartelor sesuri de oli Tuai rabdat serdarii roscovani Printre pietre, peste Lut ruginit. In ziri deancore gi tridente, Unde se-ntind ¢armurii aramii, Ai vizut iubitorii de viata, Vhidicii iubitori de visterii. $i, sangele meu fara-a tulbura, Simple ca desen de prune’ mina, Pe aici trec soatele, daruind Din frumusetea lor leonina, Ce draga mi-i limba ta sinistra, Tinerele-ti sicrie in nalba, Pe care cleste de fieriie-i Buchea, si fiece cuvant — scoaba. Ah, nu mai vad nimic si biata mea ureche a asurzit, Din toate culorile mi-au rimas doar miniu si ocru coclit. Si-nceputul diminetii armene mi se-arata in vis: Hai sa vad cum traieste in Erevan pitigoiul — mi-am xis. Cum se-ncl mijoarca, Din vatra lavagul i franzelarul, cu painea jucand de-a scofindu-i, moleufa, pielicica, Ah, Erivany, Erivany! Sau cé pasari te-au zugravit, Sau leul din penar, ca un copil, ce ereioane a ravnit! Ah, Erivany, Erivany! Nu ca oras ~ nucusoara calita, Iubesc babilonia strizilor tale eu gura mare; oricare = cotta Euvi slinit, Timpul mi L-am inghetat si singe fierbinte nu am. jertftt. (a-mi fara rost, ca muezinul coranul, mi-am Ah, Erivany, Erivany, mai mult nu am ce imi dori, Decit congelatii tai ciorchini, cand prinde-a se inzori. “Tavas — pine din Asia, coapta in forma de turte mari, lipite de vetre rotunde, spate in pimant. 4 Infofolind gura ca pe-o roza umeda, In maini tinand stupii octaedrici, Inzorile zilelor la capatul lumii inghitindu-f lacrimile. Si, de rusine, de amar, ti-ai intors fata De la barboasele orase asiate; Si iati-te-acum pe patul vopsitorie’, Cand tise ia masea mortuar’. Infasura-ti mana cu batista si cu macesul incununa. rilor, In densitatea frictiunilor saleului de celuloid Afund-ti- curajos, pani la trosnitur. Fara foarfece obtine vom roza, Dar baga de seama st nu se scuture dintr-o data — Gunoi roz ~ muselina ~ petala lui Solomon — nici chiar Pentru serbet folositoare, pidureata, ce nu da ni ulei, nici aroma. 6 Statul urlatoarclor pietre ~ Armenia, Armenia! Munti ragusiti chemati la arme — enia, Armenia! intii ale Asiei etern zburand ~ nd — Soarele monedelor persane generos daru Armenia, Armenia! Nu ruine~ nu, ~ dar taierea unei puternice paduri pentru catarge, Bustenii de ancora din stejarii crestinismului dobo- rati de best sifabul, Rulourile panzetului din piatra pe capiteluri, ca mar furi dintr-o dugheana pagina jefuita, Giorchinii cu bobitele cit oul porumbitel, carliontit barosani ai coarnelor de berbec ‘Si zburlitii vulturi cu aripi de bufnita, inca nebatjo- coriti de Bizant.8 Frig fi este rozei pe zapada: Pe Sevan omatw-i de trei arsini Pescaruil muntean isi scoase zugravita sanie-azurie, A pastravilor satui boturi mustacioase Isi fac politiencasca slujba In afundul_ de calcar. Jar in Erevan si Ecimiadzin Tot aeru- bau un munte urias, Pe-acesta de l-ai ademeni cu vreo ocarina Ori sil deprinzi cu fluierul, si se topeasca omatwen ura Zapexi, xapesi, xapesi pe hintie de ore Muntele pluteste spre buze, Mie mi-ifrig. Sunt bueuros. 9 Tacanind pe granitul porfirului, Se tot impiedica bietul calut de tara, Cifarindu-se pe soclul plesu Al risunatoarei pictre statale, Tar in uema lui cu boccelute cu branza, Abia tragandu-si sufletul, alearga kurdele Ceimpicara diavolul cu dumnezeu, Ficcdruia dandu-i cate o jumitate. 10 Ce lux intr-un situe sirac— Fibroasa muzica a apeit Ce-o fiasta? Tors de bumbac? Sunet? Avertizare? Doamne, ferestet Mai ¢ pind la nenorocire! Si in labirintul melosului umed Duruie o bezna atat de nibusitoare, De pare’ la ceasornicarul sub-pamintului Veni chiar stima din ape unduitoare. u Nicicind nu te voi mai vedea, Miopule cer armenesi Si deja nu ma voi uita mijit Spre cortul de drumetie al A\ $i de azi incolo nicicand in bibliotecs’ Nu voi mai deschide olarii autori Ai minunatei carti gaunoase-a pamintului, Dupa care invatara oamenii primordiali 12 Argila si azur ceresc, argild si azur cerese, Cealta si ravnesti? Mijeste-ti ochii, neamanat, Ca un sah chiomb bunghindu-se la inelu-i smaraldiu, Peste cartea hutului sonor, peste pamant carturdresc Peste scriptura purulent, peste lucul drumului Pe care goni muzica si prin cuvant. Ghimpoasa rostirea-a vaii de sub Ararat, Pisica salbatica — vorbirea armeant, Rapitoarea limba a orasclor de argila, Vorbul infometatilor chirpici. lar miopul cer de sah instrainat ~ ‘Turcoaza oarba din nascare — Asa sinu purcede a citi gaunoasa carte A lutului pe care negrul singe s-a inchegat. Octombrie 1930, Pisica salbatici — limba armeana — Ma chinuie si urechea imi zgarie. Macar intr-un pat cocosat si ma intind: O, febra, o, rigur, si chinuri o mie! Cad jos din tavan licuricii scanteiosi Muste se tarise pe cearsat lipicios Si-n plutoane mirgiluiese, regimente, Pasiti picior-lung prin defileu aburos. Ginovnicul estrasnic ~ mutra de saltea, Nu gisesti un altul mai jalnic, earaghios, Delegat ~ mama ta, naiba de te-ar lua! ~ La nicio cale pe armeanul plai muntos. Te-ai duce invartindu-te, se mai spune, Sa putrezestiin veci, nume afurisit, — Batrin contopist, hor de bani, cit ineape, Fost gardist, ce {ai sters obrazul palmuit i priveste prin usa vreun necunoscut ~ urli catte tine bojocul, zbir Mult mai ave de umblat, pani-la cosciug, Ca chioamba din sat dupa eiuperci si mure’. Fost-am noi oameni, dar ajuns-am omuleti, Sini-s date — conform caror categorii? ~ Doar migcleasea junghictura in piept Siun strugure din a Erzerunmul® cu v Noiembrie 1930 ‘Fazerum Cfdstul 1 eodosiopolis bizantin, devenit armean sub numele de Karin (sec. X).astCei 00 Tureia Oriental Si omeneste zburda nazbatioasa fiar’ Zurliu cinovnic delegat calea-valea La o taraboanja prudenta, Gusti din biutura lui Ciornomor Intr-o ofetita circiuma in drum spre Erzerum, Noiembrie 1930 *Ciornomor — personaj malefic din basmele lui A. Puskin -Ruslan si Ludmila’, ,Poveste despre regele Saltan’Gontinulm s rb torirea a dou vex ‘carl de la na terea dul mal important iin’ uent compoator decper a itai- prin publicarea, pentru primacar in limba rom na strisorilor lui Gusep- pe Verdi (1812-1901), Selec ia noadt efeprduc dup edi iaLatere (publi- ct laedtura Mondadori in 2000, sub ngrijrea lui Michde Forzio) i, pn fn acest moment, aavut n vedere fe mozsa itrilogiepopular | de tuit\ din mdodramde Rodetto, Tubadurul i Traviata. ttluri care continu’, pe bun dreptate,s consituiecepetedea | de cedlor mel importante ingituiii de gen depe ntregd mapamond, n num rul defa drevste Hyperion’ prezent/m coresponden averdian legt deope- ra la traviata, a ¢ te premier a aut locta'Tedtrul La Fenicedin Veneia.la6 martie 1253 (a adar, agum 160 de ani). Alegereaund temedin actualitatea se- ccolulul a xDXea (ibretul prelucrece La traviata drama Dama a1 cama a lui Alecarr dre Dumas ul) afot nt mpina au odiltate iad mit sandal |i polemicl ns poderitaea sa giibit s corijexe eoeast incapadtate de recept are, anor- d nd acesta cpere locul pe cere Ime rit in topul preferin elor publiculul de pretutinden Din r ndurile aoestor epistole ntoo- mite in mprejur ri dramctice de nse le se desprinde, dincolo de am nunte m reiacdm a contin ¢ indvidude agenitiui verdian, oon tiin | care, as Sguran nu intotdeaina au aoe z m- bet invocat n text unela din scrisori, infrunt-m/rginirea in elegerii contem- poranilor, 10 face, rete, srebinde ecesteiadin urm' Qu 0 sngur. ecepiie, marcat_ ca dae netdeeplicetiveant aamate i t Im citedin edi ia dup. caream efeo- tuet treduceres, Prezentare itraduose deDrago CODCARU 1- Clire CeareDeSanctis 1 lan, 1853 — pe care vi-l ures si fie ferict,siintocmai asa cum vil doviti [ge] Nu mi-agdort mai mult decat si gasese un libret bun si Briniurmare, wa poetbun (avem atat de mare nevoie deasa ‘ceva, darn vi asetind ca citesc cu neplicerelibretele care mit settimitiesteimposibil, sw aproape imposibil,caalteinevas _ghiceasca teeatee et doresc:etrdorescsubiecte noi, mari fiu= mae, variate, ind)aznete...siindriznete pana la extrem, cu, forme noi, et. ee, sicare, in acelas timp, si poata fie puse pe murica... Cand mise pune:am facut aga pentru caaaau ficut Romani, Cammarano gana, atunci nt ne mai infelegemt toc ‘mal pentru ci asa au facut acele somiti, eu as vrea Si se fac intr-un fel dfert.— a Venetia fac Dameaurx Cam(lias, care va avea atitla, probabil, Traviata®, Un subiect din epoca. Poate ‘chaltcineva nu |-ar fi facut din pricina costumelor,a vremri lor si din mii de ate scrupule prostest... Eu il fac cu cea mai mare placere. Toaté lumea tipa cand et am propus un coco satde acusin send, Ei bine, eu eram fericit si scrit Rigoletto (imi pare rau case face la Napoli: il vor face prost si nu se va intelege nimic), a fel cu Macbeth ete 1 Cfre Angelo Mariani! [7 martie 1853] 1, Ravataeetenutnele concsrs al sceetelopare pe aiele testrlor dde pert dn tote fine. Pastrarea tuk iy Rabara hcch popularRatex Imerst alti In traducere, subsantivad Inseam Jats cea ate 3 Dletdtcaea cea dheapté"int 2. Angela Manan (1821-1873) 9 avut o cantbume de ponies, nets Istoae in inabiares = medsmzates rob irterpretty a ort Tellaes-aimpusinea de andrin epertara vrdan.Raportnie sale cu com poatonul a fsa weptat at justo ouput drasics pes 1970: nu turd cate ~pe it separe—afost provocatsinmod fort deVerdiinais, pe motive de rvalateamoroash pentru Teesa Stl. ltl an, Maia sa dealest in mod deneabit durin mai lage cl ne prenverte ao Solute ale operelorLohenarin st Tannficse in ea Traviata a avut parted un ese urias ba simai rau, auras. Si totus, ce vei, nu sunt tuburat din cauza asta. Gresese eu, Sau gresesc ef? In ce ms privest, cred cult euvantin pri Vinja Traviatei nu este cel de asear’, O vor revedea. vedem!Intre timp, drags Mariani, inregistreaza esecu UL Cire Vineenzo-Luccardi [februarie 1854] [.-] Na-voi vent la Roma din mai matte motive, Pinna penirwedimpresarul ¢ uncalic; al doilea, penteued cenzuraa Stricat sensul dramei. A facut Traviata pur 0 inocent 1 Mul fumesc frumos! Aga a stricat toate stuatile, toate caracte role O aurv tebule st fie intotdeauna curva, Dacd noapiea arstrlluci soarele,n-ar mai fi noapte. Pe Scurt, oamenit aceia ru pricep nimic![.. IV - Cire Cesare Viena"! [Paris] 23 martie 1854 Draga Vigna, Parca vad cd nici tu nuesti de parere st se pun’ Traviata la Teatro Gallo. Ce vrei? Dups atatea scrisori de la Gallo side Iai, Lam Lisat pe Ricordiarbitru, sifacd cumcredeasicum voia. Ricordt mi-a trimis partitura finde’ mam manifestat, dorinfadea face ew insumi partidele pentru solist, Dupa un an, [timp in care] am examinat bine sila rece aceasta biata Travi- ata, mi ineapatanez si cred c3, pand la ura, nu e tat de rea side diabolics cum s-ar vrea; actul al treilea este de departe superior restului operei:ca primuleste cel mai sab sica Duetul, siFinalul din actal al doilea trebuiau si produed un mai mare fect. Vom vedea la noua productie. Totul depinde, cred eu, de primadona. in rest, va fi cum vavrea Dumnezet... Amin. Venetian Cesate Vion, pit sjurnalist deta, pil f ascoull Tana la premier, ta apiatvaoarein Gazzetta Musicale dh Mb Tan’ ponna site tipsnts + operate foe ecstsA fost penta mu aniin raporturi epistolae au Verd‘N-as putea sspam cuprecizie cind ma vot intoarcein Ita lia, Trebuie si termin de compus opera care abia a inceput s. _gindeste-te cd'am prea putin chef de lucru. Apoi si fac toate repetiile, care aici dureaza patru, cinci, sase hunt, Va fi deci nevoie de mut timp! ‘Dupaaceea voi face ReasleLear, inst siasta cat mai peinde- lete, de aceea nu accept contracte de la nici un teatru. Cand va fi gata, il voi da acolo unde voi gsi mai bune elemente de execute Nuare ost si-timai spun acum ceea ce deja sti, c& scriso- rile tale mi fac intotdeauna cea mai mare plicere,c&testimez siciimi est crag: stiu ca si euitisuntla fl de drag tie. Cubine, asadar, Cubine. Acum si dintotdeaunaal tau, cw afecfiune, G Vedi V—COre Cesare Viena [Paris,| 17 mai 1854 Dragul meu Vigna, Aceastabiatip [bFtoas(la noastra nu merita, carevasaizica sific apidata, asacumafost anal trecuta [teatrul La] Fenice?! Este bine pentru mine, pentru Gallo" pentru Ricordi, cdr si pentru tine, despre care sti cat de nul te interesezi de trebu- rilemele in general i in particular, ce gandeai, spuneai gi despre aceast Traviata, pe atunci afursité de toata lumea Am citit articolul din ,Gazzetta di Venera" (trims mie, pr- supun, de tine sau de Piave, sau de Gallo, unvia dintre caret ‘maltumesc) si sunt bucuros nu numai de lucrurile bune care se spun acolo despre acele note, ci side dojenile muscatoare pe care le aplicain toate partie. Cine este acel dttore sotile? nul trecut, adoua.zi de dimineatd dup primul spectacol cxTraviata, Galloa venitla mine gi inclusivin numele priete- nuluj nostra comin, mi-afacut céteva observati, mai cu seama in peivingaactului al treilea. Euam raspunssimplt: Cred cate inseli mi separecel mai bun” Acum imi scrieo mie delueruri framoase despre acest act. Agadar, aveam dreptate atunci, ca 51 dup’ aceea, cand tam scrs tie in vitima scrisoare despre Traviata, Nu trebuie si uitim ci o oper executatd nut doar prost, ci chiar in contrasens, are eféctul unui tablou varut la ‘eas de sear: se gicesc anevoie figure, clar nu se vede nimic dln colort, din desen, clin perspectiva si, mai ales, din expre sillefgurilor.Totul pare intunecat si monoton Ni stia cand voi ven in taliagt imi pare rat ce lucrulacesta Nu vol incepe repetitille decatin septembre, iar spectacolele vor avea loc in iarna. Ca bine, dragul meu Vigna, scrie-mi si crede-mi pentru toata viafa al tau, cu toata afectiunea, G.Vadi i PS. Salut pe Cheeritor; are st-ti spuns Gallo cine este Am primit chiar in clipa asta .Gazzetta" de la Ricorci si am, ‘viaut aticolul tau. Tu estiintotdleaunabun, preabun cumine. Dar mise parecd te napustest preatare ladetractorii mei. Nu ‘merit efortalsile dai prea mare important’. Lumeaa fost asa dintotdeauna si aga va continua si fie. Si nu crezi ca vorbele tale pot si o reducalatacere sisi convingg. Vavenio vreme, sinuifoarteindepirtata, cand voi spune: Adio, public al met distrafvObine-cariera mea s-a Mdhieiat- mUdue stiplantez, verze’; atunci toti vor tioea in privinga mea sise vor dezlangu impotriva celui care imi va urma, iar aceste opere ale mele att de criticate ti vor ft atunci azvarlite in fat, ca exemplu, ace Ii tinar nenorocit care, daca va fi un om inimos, va tacea si vvazambi. Asadar last-i Si vorbeasc In ce ma peiveste, if jr 4 Impresarl Antonio Gallo, propeeta a teat cu acelas ume sau Testrul San Benedetto: vez! mislvadin26 mal 1854cstre Cesare De Sanctis) cA nu mi-au tulburat niciodata somnul silinistea se nici nu ‘nv-au drut vreodata prea tare. Cubine. VI- Cre CesareDe Sanctis Manalres, 26 mai 1854 [--] Laora asta siti probabil ex Traviata sa repusinscend la Venetia si cia fostbine! Dar dumneavoasted cine v-a zis ck Traviata avea nevoie st fie retusa? Cine le-a zis celor de La Gazzetta Musicale” din Napoli cd euam fcut modifica’? Alla agadar Traviata care sejoaed. acum las. Baneltto esteacevas, dar exactaceeasi,cares-ajucat anu trecutlaFenice, 3 (Cover Haponix Komnecapos) - «Consliul co ‘nisatlor poporul 4 (Coser Hapoqtore xomicraa) ~ «Consul eco omic nationaleciti sunteti, putin singe m-ati costat, putina viags: mi ati rapit? Tu, bot nemfesc, tu pe cine mi-ai trimis din Zimmerwald? Oare aga trebuie si te lupyi? lar tu, min: catorule de broaste, acolo... "Mon ami in sus, mon ani in jos, bon in sus si bon in jos” dar ai lat Crimea si Odessa si ai dat-o bolgevicilor? Oare aceasta ¢ 0 ches. tie bonne? Aceasta sd insemne oare fraternitate? Pot eu siuit? Sau pe tine ag putea eu sa te uit, cind ti-ai trimis, dracii tai nasosi de chinezi sa spurce Kremlinul nos tu, dra.., drrraga noastra Rusic, 5-0 nenoroceasca, ai? Cit despre ungur... situ imi esti dintre cei buni: esti bun si vinzi capcane de soareci si si joci ceardas, dar te-ai bagat in revolutiile socialiste, s& intronezi tot soiul de Bela Kun, dracu si pieptene... ai? Oh, mult amar am din pricina voastra, oh tare mi-i greata... Puteti si beti cit poftiti din vinal meu, dar si-mi intelegeti sufletelul? Ma arde pe dinsuntra, fragilor! Mi-am i fea, bucuria in pamintul reavin ‘opat tinere Noi mu-w-ri si-or si mi-ngroa-pe, ca si cind n-am exis-ta-at” $i incd mult timp dupa aceea, in eazinoul gol, dupa ce toti s-au indepirtat treptat in virfal picioarelor, s-au auzit gemetele 5i hohotele de plins ale acestut om sin guratic, pe jumatate beat, neinteles si umilit in starea lui adevarata, treaza, si inca mai de neinteles in starea de botic... Sia zacut indelung acest suflet zbuciumat gi neinfeles, a zicut cu. capul culcat pe miinile vlaguite, pini cind a venit ospatarul se: ~ Domnule.. Poftiti nota = Ce? Luati! Omul rus trebuie si pliteased pentru totit Poftit Luis de Gongora y Argote (Cordoba, 1561-1627) O Ayer naciste y moriras manana. Para tan breve ser, zquién te dio vida? ePara vivir tan poco estas lucida, Y para no ser nada ests lozana? Si te engaio su hermosura vana, bien presto la vers desvanecida, porque en tuhermosura esta escondida Ia ocasién de morir muerte temprana Cuando te corte la robusta mano, ley de la agricultura permitida, grosero aliento acabard tu suerte. No salgas, que te aguarda algun tirano; dilata tu nacer para tu vida, que anticipas tu ser para tu muerte Nascuta ieri ca sa te stingi chiar maine. Ca si existi un anotimp, cine ti-a dat viata? Atat de stralucita te-ariti cici dainui zile, si-n iutea-ti nalucire, esti flacara semeata? De te-ai lsat mintita de vana-ti frumusete, ct de curind o s-o veri cum dispare, ci se ascunde chiar in frumusete destinul de-a muri in frageda splendoare. (Cand mana cea brutal’ te taie din tulpina asta e legea gridinarului ingiduits, - un crunt risutlet iti sigileaza soarta. Nu te ivi nicicand: vreun despot te pandeste; pentru a dainui, cat mai tarziu-nfloreste, caci graba dea fi e si-ti intampini moartea Versiune fi limba rom 0 de Geo VASILEAnul Kavafis Kons entinosKava ssan saut n 1863 n ora ul Alewen- driadin Eipt. Ta I's u, Petros aveao rm prosper de import-eport. Dup moattea ta lui n 1870 familia Ka- favisede cong ns s setranfere n Marea Briteni¢ laLi- verpodl, | apc la Londra, Kafavisseva ntoarcela Alexen- drialav rstade 16an1, ebucnirearevoltlor na ionaliste n 1885 -a determinat familias se deplasezela Cont antino- pal, n timp ce witerul post va reveni la Alexencria, unde Vatr i tot restul vie iA lucret la nceput ca daris, dup catevadeveni agent deburs (job pe care Iva aveap n 1902); nparde afos interpret wreme de 20 de eni pe I-ng_Miniserul lucr rilor publice, Apublicat poeal nog nd ou anul 1891, dob ndind 0 omecarefeim pentrutod via a. Amurit n 1963, n diva care mplinea eptezeci de ani. Podum, reputa ia saa crescut vertignos, ind condderet_n allele noat re unul dintre od ma meri poe | cred. Asemeni unui proszis, n-afos nic nd recunoscut 1n timpul vie il, Dinoclo dete mde anticonven iondle pentru epoca respectiv , poedille sdlefaccovadaund m estri versdile ceadesesepierde n traduoere Poeticalui Kava seteat di obied detudu n calile greve ti, Striitorul alexendrin aavut toat_viaaun sentiment dereduaune, de segregate, speci c celui dite. rit Puteri coulteFau adit penesim ite ntr-o ne pere n- tuneca reprezentareapasunii itotodet_ aparacoxde asoxze intericare i attistice, Con tient ¢ ¢ nu va putea a dofereadr deschis sprerealtete i libetae, Kava 5 ete obsedat deideeandini titoarec imposbilatereactr i-at putea oferi o lumin prea crud n descoperii, mult mai primejdioas dec t cercbsourul n caresecompl cea, nsolitarapenumbr a apertamentului din Alexandria cu feredrele mereu ferecete i lucoarea spectra al mpii ou petrol sau alum n rilor, poetul f cea recursta memarie spreaireaducelavia fantasmeletinere i legate de un trup, deo nt Inire, x nettle ntr-un pre ios, subtil me- lancdlic edagu (Uneori emintind de lepicerul epitaf fune- bru), sau ntr-oonou staredeinnamoramento. ndt gos: tireVictoricas asuprault ril,cu prec dere aund ¢ nd se ive te onou. ‘ocade de resuscitare a unel iubiri trecute, adfdc raterreaaispend .pentru odip .timpul. ne din adolescen Kava s i-a con tientizat homo- sewvalitetectascult ndu- ivoceaintim. ainimii,trans au- Tnd-on poedamdurit i, va ait i escultat semne- le mitice de proprillor r d dni p ne, aleliberd, auto- su) dente i solaré senaualit i precre tine( aliniki don, pl cerea din). Dar totodet cugetul poetulul ascult la fa de ndrept it de ocontiin cetin neferict. n obsourde ve minte de cenauril interioare: hamoectis- mul ete iubire stearp i lunurie oe are nevie delo- uti i contexteinawiabilepentru aseeprinde i consima, Keavisere opercep ietradc idase adesinului ome- nese (amintind de tragediile entice ale tr mo ilor silt rar), dei textele sae poetice, minimaliste,reu esc s_in- duc. acel modemissim joc de-amasacru.:zbuciumul nos: truceticien d uneaz cperé sublime idenen desal ze lorinedr dims edt mosat pecaeneoimadn m inevtabil dar adev ratul inevitebil nu ned. vreun semn, Vinepenea teptate,o nd nu mai putem face nimic. Replica nfa aambiguit ii descurdenteaaceste os n- deuniversaleprinde contur n_felurite modula ii deunel fundamentale lucidit i resemnete, Poeda gnomic a lui Kava srecupereaz tonait i antice (Hesiod) , nve m n- t ndinle n dezolete i prazaice caclen ¢ agrementate cu 3 ndolictam hnire de om al veacului XX Eroismul pre diledt al lui Kava sede stoica binecuv ntere a lui Anto- niu ceselut . n pregul dezastrului, o Alexencrie acrgilor i minun. iller la care avsese privilegul s iaparte. tr in- due i bucur ndu-se cu toete sim urile n alert. Qu un. sol detemerar fataltate str luce te n opera sa ercismul Unui poet ce nvings, n po da aventuril unui erespussub cbroc i geu dem rturist, demon prohibi ia interioare lesterioare. Kava sa tiut s extrag_ cin mocirlaabjec ie pelaprimejduit afrumuse i Feu i verdune n limba rom n de Geo VASLEKonstantinos KAVAFIS: Un bitran. De-acum fara vlaga, ghebos, scaleiat de ani si de-abuzuri domol strabate strada. lar cind sealund-n cast, si-st ascunda pribusirea si bitranejea, cugeta Ja faima-iinca-n viata printre tiner Adolescentiii i recita versuri. In ochit aceia-intengi viziunile lui se perinda, E-assa epifania frumusetii de care cugete curate, voluptuoase, solide, armonioase carnuri freamata. Trupuri frumoase de morti, neatinse de batranewe: ferecate, cu lacrimi, in fara de pret mausolee, cu flori de iasomie la picioare si la cap cu roze. ‘Tot astfel ravnele ce s-au topit neimplinite, fard de nopti voluptuoase si dimineti luminoase, Nu rece mutt i jur’ si-nceaps o via fireascé Dar numai ce vine noaptea cu-ndemnuti, favoruri si care mai de care lingusir, dar numai ce vine, cu forta sa, noapiea, (trupul ravneste si cauta),catre aceest fatal’ bucurie, tot mai pierdut, se duce. Nuamavot fixatl, M-am lisat dus de val. Cand desfatari reale, cand numai sorburi ale inimui, in foiul noptililuminate am ajuns. ‘M-am adapat cu cele mai robuste vinuri, bute doar de ai pliceritluptator. Side nu-ti sti-n puting viata ce ti-o doresti incearca cel putin aceasta recinica alegere: Si nu ti-o terfolesti In prea multe tocmeli cu lumea in prea multe cuvinte, frenetic du-te vino No terfeli tot batand drumurile lavoia intmplavi zi de zi un joc nerod de intalniri siinvitafi, 4 fis pari-n fine gretoasd-nstrainar In aceste cai mohorste in care patimesc tile grele, de colo colo mi-nvartese cast gisese un ochi de fereastrat {ma voi salva daca se deschide o fereastr§) Dar ochiuri de ferestre nu aflu, sau mu tit si gisese, Poate c-aga-i mai bine Poate lumina si-mi fie o alt& schingiuie. Cine stie ce lucruri noi o simi arate OOO Ne stau zileleviitoare dinainte precum un sir de lumanari aprinse daurite, calde i vt Inapoia noastr se afl ae trecutuli zie, © dureroasa cirare de candele stinse: cele mai apropiate fumega ines, reci, vlaguite $i strambe Nu vreau si le vad: ma doare-nfatisarea lor, manit sunt amintindw-mt antica lor lumina. Siam si md uit ‘nainte La lumanarile ce ard. Nu voi si-ntore privirea spre a nu zai, In tremur, cum se-alungeste iute cararea-ntunecata ce tute se-nmulfesc lumanarile mele stinse. Cand vei porni-n calatoria spre Itaca trobuie siti urezi ca drumul si fie cat mai lung, rodnic in aventuri si incercati. Sa nu te temi de Lestrigoni sau de Ciclopi sau de mania lui Neptun, nt o sa fie acest soi de intalni daca gandirea-ti va rimane-nalta st nec ugetul si trupul iti va caliuzi, Car siguranga nu, nao sa cari pe mana Ciclopilor si Lestrigonilor sinicia maniosului Neptun dack nui porti deja in tine daca sufletw-ti chiar nu ti asmute, Trebuie si-ti urezi ca drumul sa fie cat mai lung, Ca diminetile de vara si tie cat mai multe cand ai ajuns in port, in fine gi cu ce bucurie o-s8 calci pe pamant tu pentru prima oars: in iarmaroacele feniciene zaboveste si cumpara sidef, corali, siabanos si ambra numai mirfuri de soi, precum patrunzatoare parfumuri de toate-esentele, cat mai multe parfumuriimbatatoare, ‘mergi in cat mai multe orase egiptiene invatd cit mai multe de la intelepyi Paruri trebuie st ai in minte Itaca acolo s-ajungifie-ti gandul statorni. Si mai ales cistoria SA nu-ti fie pripita; fico si dainuie de-icu putings ani in sit, spre batraneye seamana-ti Comorile stranse pe cale fard si speri ca-n Itaca afli bogati, Itaca ti-a dat calitoria fird seanvis in lipsa ei nicicand n-ai fi pornit la drum: ce altceva mai vrei? Si daca nevoiag’ o s-0 afli, ‘hu pentru asta Itaca te va dezamagi Ineleptit, trecut prin incercari nenumarate vei fi-nfeles de-acum Itaca ce inseamni...Wislawa Szymborska, Poetesa re-gandirii Lumii Szymborske@ apartine generatiei a carei principal oxperienta = a tineretii sia vietit intregi — a constituit: © Al Doilea Razboi Mondial. Spre deosebire de Réze wiea = déexemplu, ea s-a ocupat prea putin de tema, totus a seris vestita poczic — Lagirul foamei Linga Jaslo (ObEe g@dowy pod sin). Poetesa si eseista ‘Wistayya,Szymborska s-a nascut la data de 2 iulie 1923, la Bnin, lang’ Poznan. Parinti ei s-au numit Wincenty Szymborski — fost administrator al averilor din Zako- pane ale contelui Wladyslaw Zamojski, care La mutat, cu totul in ianuarie 1923, la Kérnik(la sud de Poza D, cu scopul de a-i pune in ordine afacerile de aici — si Anna Maria, nascuté Rottermund(1860-1980). Croni ile si istorile literare o dau pe Wistawa nascuta la Bnin, dle fapt ea a venit pe lume la Prowenta, acareturile nobi liare fintnd de castelul din Kérnik (Locuitorii Bnin-ului, arondat Ia Komik Of cer Dacum dreptul la existen( urbanCiseparat( G dovedese aceasta a urice din sec 14,), Familia s-a mutat la Torun din anul 1924, aici ince pind WS scoala primara, apoi, probabil din 1929 sau 1931, au ales oragul Cracovia. aici s-a inseris din sep tembrie 1935 la Gimnaziul Surorilor Ursuline. Dups 1 septembrie 1939 gi mai ales dupa atacul Armatei Rosii din 17 septembrie 1939, coca cea insom nat Rizboiul si Ocupatia, Szymborska a mai studiat in secret, la complete liceale ilegale, iar din 1943 a trecut lamunca functionareasca, la caile ferate, spre a evita tri miterea la mune’ in Cel de al Treilea Reich, Acum rea lizeaza prima ilustratie la 0 carte ~ manualal de limba englezs First steps in English, scris de Jan Stanislawski ~are curajul sa scrie cateva povestiri si, mat rar, versuri. Din 1945, dupa Eliberare, incepe participarea directa la viata literara a Cracoviei —avea de acum 22 de ani ~ si este puternic influentata de scrisul lui Czestaw Milosz, La Cracovia, incepnd cu 1945, studiatfilologia poloneza, la Universitatea Jagiellona, dupa care a trecut, la sociologie, pe care insa nu le-a terminat cu diploma de licenta, datorita grelei situagii materiale. tn aprilic 1945 s-a casdtorit cu poctul ¢i publicistul Adam Wlodek( 1922-1986), fost participant la luptele cu. germanii, fost membru de marca al misc’rii cultural ile: gale pe timpul Ocupatiei. Proaspetii miri au locuit de la inceput in asa-numita colonie literar icracovians, aflata pe strada Krupnicza, de unde declucem fructuoasa influ entia cercurilorliterare, imediat postbelice, asupra poe. tei, Nu au traitimpreuna decat pana in 19545i nuintele- gem motivele despirtiri, cind ambi erau adeptii Lumii Noi, aduse cle tancurile sovietice. Wlodek chiar scrisese in 1951: $i azi doresc// prietenia vorbirii rusesti// si slivesc// pentru ca//in ritmul ei s-a prezentat timpul celnow (cf. ,Lytie Literackiel9S1, nr 3 4 marca), s 2WS a ficut o pauza in relatiile matrimoniale pina in 1969, cand s-a legat intr-o prietenie strdnsa si indelun gata, cu seriitorul Kornel Filipowicz,(cunoscut povesti- tor polonez, nCscut @ 1913, participant la luptele con- tra germanilor din septembrie 1939, detinut @ lagcrele deprizonieri de la Gros-Rosen fi Sachsenhausen) pana la decesul acestuia, in 1990, dar fara casatorie gi fara a locui impreuna, ceea ce marcheaza dorinta poetei de libora miscare, cei iubea iubirea (aa Mi serin priete- nnii mei literari din Polonia actual0), condus Atelierul, literar de al Universitatea Jagiellona (Studitim Litera cko- Aitystycanym) in primii ani de existenta a acestuia, Ate lier care functioneaza si in anul 2011 Din anul 1953 pand in 1981 a fost membra a Colec tivulut redactional al Vietii literare ((Chyvie Literackie), tunde a condus sectia de poezie sia avut rubrica personala ~ Lecturi suplimentare. A fost membra si in colectivul, de redactie al publicatiei cracoviene Pismo. Tot in 1953, impreuns cu alti scriitori supusi Noului Regim, a semnatRerolutia Uniunii Literatilor Polonezi din Cracovia in problema Procestlui Cracovian. Alsturam textul original si traducerea, pentru ca cititorii nostri si-si dea seama pana unde mergea supusenia literatilor fata de Regimul, stalinist instaurat in Polonia prin Hotararile Conferin tei de la Yalta si Potsdam, semnate si de mari demoerati occicentali,cum era Winston Churchill ,Pot(piamny tyeh dostojnikGy hierar chit Kottiow, ktCzysprzyali knowa- rniom antypolskim i okazywali zdrajcom pomoe, oraz niszezyli cenne zabytki knlturalneD ZobowviCenjemy'si wtwiFczorti swoje} jeszcze bardzie) bojowo iwnikliwie} niCidotycheza s podeymowa Daktua ine problemywalki 6 sogjalizm i ostr2¢j pillnowa wroztv narodu Oli con- damnim pe acesti demnitari ai ierarhiei Bisericii, care au favorizat conspiratiile anti-poloneze si aut acor- dat ajutor tradatorilor sau au distrus valoroase ves- tigii culturale... Ne obligim ca, in creatia noastri, si tratim cu mai mult militantism si mai patrunzator decat pina acum problemele actuale ale lu ‘tru socialism si sa blamam mai acut dusmanii popo- rrului..c Prin aceasta scrisoare s-a grabit execuitare sen- tingelos, mai ales a celor de condamnare la moarte, iat Intelectualii au impartit cu Puterea povara mortii ace ora. De aceea, detractorii Szymborsksi, in primal rind catolicii militanti, scriu cA are penita manjita cu singe. Printre semnatarii aprobarii sentintelor de con damnare la moarte sau inchisoare pe viata, a lerieilor cracovieni, invinuiti de colaborare au agentii Statelor Unite ale Americii, sau alla si cei doi soti — cu acte ori faut al poeteseanume Adam Wlodek si Kornel i powicz. Gestul siu, subliniat side calitatea de membru al PMUP, pana in anal 1966(PZPR 0M polont, a fost, considerat un sprijin pentru Paterea de sorginte sovie- tied, doritoare cu orice pret st loveasea in Biserica Cato- lica, si-i micsoreze rolul de principal sprijin al popula- tii impotriva sovietizavii fortate, chiar si o destiinteze. Statuita de Ingerul pazitor al mamei sale, a teecut, partial baricada gi, in 1957, a realizat doi pasi impor- tanti pe linia europeniz (ii sale: a luat legatura cu pari- ianul, de atunci, Jerzy Giedroyé gi cu revista emigratici ~ Kultura; a semnat Serisoarea de protest 59(List 59), prin care intelectuali polonezi de frunte reaefionau con- ira schimbirilor din Constitatie, menite s4 vesniceasca rolul conducator al PMUP si alianta cu URSS, pe langa conditionarea respectarii Drepturilor Omului(asta dupO Confer in pentru Secu itate Gi Cooperare fa Europa, din 1975, Gsamnarea Actului Chal al acesteia 01 august 1975) de Mdeplinirea oblisa Gilor faCTde Stat Unii istorici inscriu numele Szymborskai prin. ire semnatarii Serisorii 34 (Lit 34)si, mai ales, printre care au condamnat Radio Europa Libera pentru citirea Manifestului privind Cerzura in Polonia(1964), ins noi na am gisit mentionat, tiparit, amintit de cineva, numele poetesei Szymborska, in Lis- tele privind problema sus-amintita. Debutul literar: WS a publicat primele sale poe- xii in Daiennik Polski(Aurnalu! Polonez) din Cracovia, apo in Walka/Lupta) si Pokolenie(Generatia), din ace- lagi orag; nu s-au facut remarcate decat prin acomoda- realasocialism. Intre 1947-1948 a fost secretara bisapts- ‘manalului pentru invagamant, intitulat Clubul cracovian cei zece semnatar sia ales, ca ocupatie suplimentara, ilustrarea de cai Prima carte ~ Poozii(altiel saris UCoaserea stindarde- lor) i-a fost respins de la editura, in 1949, pe motiv ea nua indeplinea exigentele socialismului, Abia in 1952 a reusit, si obtin’ tiparirea volumului de poevii De aceea traim (Dlatego Chjemy) sisi devind renumita prin desemnarea Lui Lenin, primal conducator al Statului bolsevic, dept Adam al noii omeniri(noweso czfGwwieczeTMwa Adamem) Ca scriitoare impartial, Szymborska s-a inscris sia fost, primita in ambele Uniuni de creatie: Zwigzek Literatow Polskich(Uninnea Litera flor Polonezi, Cin tO 1920 de cfire Stefan Deromski, rem CinGtO 194, transtor- ‘matU i 1983, cChd s-a produs Gruptura) si Asociatia Scriitorilor Polonezi(Stowarzyscenie Pisarzy Polskich), In cercuri restranse a practicat si micile giumbus- lucuri: limeryki, lepieje, moskaliki, odwodki, altruiki. Adica golinii poetice, nedemne cle o analizi poetics, Volume de versiai Dlatego zyjemy, 1952, 1954— De aceea traim; Pytania zadawane sobie, 1954. — Intrebai puse noua insine; Volanie do Yeti, 1957 — Chemare catre Yeti; Sal, 1962 -S. Sto pociech, 1967 ~ O suta de consoliris Wezelki wypadek, 1972 Wielka liczba, 1976 ~ Numarul cel mare; Ludzie na moscie, 1986 ~ Oameni pe pods Koniec i poczatek, 1993 ~ Inceput si sfarsit: Chwsila, 2002 - Clipa; Dwukropek, 2005 ~ Doua puncte — aprilie 2006 ~ a primit nominalizarea pentru Laurii Literari Silezieni si pentru Premiul Literar Nike ~ in acelasi an; Tata), 2009 ~ Aici. Calegeri de poezie: 101 wierszy, 1966 ~ 101 Poezii; Wiersze wybrane, 1967 — Poezii ales Poezje wybrane, 1967 ~ Poex|i selectates Poezje: Poems, 1989 — editiebilingva, polono-englers Widok z.ziarnkiem piasku, 1996 ~ Peisaj cu un gra tunte de nisip; Sto wiers7y ~ sto pociech, 1997; Sto wierszy ~ sto pociech, 2002 ~ O suta de poezii— osuti de consolari ~ editie bilingva, polono-germans; Rymowanki dla duzych dzieci, 2003 — Rime pentra "Milos szczesliva i inne wiersze, 2007 ~ lube fer cits si alte poezii Alte lucrari: Lektury nadobowigzkowe, 1992 ~ Lec turi suplimentare ~ ciciu de foiletoane, Este laureata a unor premii nationale si internati onale, primind si numeroase dlstinctii: ~ Order Orla Bialego (2011) Ordinul Valturulai Alb; — Kray Kawalerski Orderu Odrodzenia Polski (1974) ~ Crucea de Cavaler a Ordinului Renasterii Poloniei; ~ Zloty Medal Zasluzony Kulturze Gloria Artis— ‘Medalia de Aur Meritul Cultural” Gloria Artis"; Nagroda Koscielskich (1990) ~ Premial Fundatiei Koscielskis ~ Nagroda Goothego (1991) ~ Premiul Goethe; — Nagroda Herdera (1995) ~ Premiul Herder;ie literatury (1996) ~ — Nagroda Nobla w dziedzi Premiul Nobel pentra Literatura, — Tytul Czlowiek Roku tygodnika Wprost (1996) — Titlul’Omul Anului" acordat de revista Wprost; ~ Titlul de ,Cetitean de Onoare" al orastlui Cracovia} ~ Premiu! Inimii — pentru ajutorul acordat copiilor din Swidnica in consteuirea Centrului European pentru, Prietenia Copiilor. In Lume a fost cunoscuta datorita traducerilor in limbi europene ~ englera, francez, germans, olan ez, spaniold, ce slovaca, suedez, bulgara, albaneza = dar si asiatice: chineza, In romineste a fost tradusi de N. MaressiC. Geambasu, Este descumpanitor faptul ci traducerile in limba romana nu sunt mentionate, decdt daca au fost finangate de Institutul Literar din Cracovia, Szymborska scrie putin, specialistii au calculat c& a ago nisit ca numa total de poczii, abia dowd sute gi jum’ tate. Probabil tocmai datorita acestel limitari ele sunt, aproape fara exceptie, socotite niste capodopere. Ori- cum, cam de la jumatatea anilor “50 apartine de elita, putin numeroasa a poetilor polonezi si europeni. Pre Wis awa SZYMBORSKA l OCH J Ceasul din noapte spre zi. Ceasul de-ntors de pe-o parte pe alta Ceasul pentru cei ce att ani vreo treizeci. HO00 Ceasu! aranjat dupa cintecu! eocosilor. Ceasul in care Pamantul ne refine Ceasul in care adie suflul ars al stelelor. Ceasul de: oare-dupi-noi-nimic-nu-va-rimane. Ceasul pustiu. Surd, pe stomacul gol Fundul pentru multe alte ceasuri Nimanui nu-ieste bine la patru de dimineata. Daca furnicilor le este bine la patru de dimincata ~ felicitiri furnicilor. Si las sa vind ora cinei daca mai avem de trait aici. COO O10 OO Agaarata marele meu vis de maturitate: sed in fereastra doi maimute legate cu lanfigor, dincolo de geam fogneste eerul usor simarea se scalda departe Redau din istoria oamenilor. ‘Ma balbai si ma scufund. Maimuta ea cu ochii la mine mi asculta ironici, cea dea doua parc dorn miu! Nobel pentru Literatura i-a fost acordat, in 1996 — critic spun cA pe merit -“penteu poezie, care, cu preci zie ironic’, permite contextuluiistoric si biologic sa se manifeste in fragmente ale realitatii omenesti’ fn anul 2002 a aparut volamul de poezii intitulat Clipa(Chovila), despre care specialistul literar al revistei Polityka scria: ,Ne-a facut si asteptim(...) chiar nou’ ani, ciei apare la sase ani de la decernarea Premiului Nobel, si ~ ca si termindm cu aritmetiea ~ numars 23 de poezii...) Cu atat mai mult este un eveniment: fie- care dintre creatiile (cuprinse volum), care a suportat tun proces de distilare repetata gi oaspra selectie critica, este curat, precum cristalul, este un mini-tratat precis si dens din punct de vedere filozofic, metafizic, existential: vorbeste despre cele mai importante probleme intr-un mod care te impinge la meditatii si analize creatoare’ Citat dup’: Sensul unei clipe (Anna Nasifawvska Sens jednej chwvili. 17.08, 2002) Eseu Dtraducere de Alexandru G. (ERBAN iar cand, dup’ intrebare, apare tacerea imi sufla ceva zdcinginind usurel Kintigorul Era o cheie si, deodata nu mai este. ‘Cum mai intram noi in casa? Oare cineva giseste cheia pierduta, Priveste bine si - ce-o fiavand el dupa aceea? Vine si-n palme ne-o aruncit ca peo bucati de fier vechi Cu dragostea ce am pentru tine, Dac-acelasi lucru sar fi petrecut, nu numai la noi, ci Lumii intregi, acea unici dragoste s-ar fipierdut Pe mana straina intinsa ea nut va deschide nici o cas’, va fidoar o forma, nimic alteeva si: fie, las* si rugineasci pe ea modelul eu rizuri Nu din carti nici din stele, nici din tipatul Paunului asa un horoscop nu se stabileste. Gineva care face cuiva ce face Regele Alexandru cu sabia taie pe cineva cum a tiiat el nodul gordian, Nu ia venit in cap cuiva dintr-un motiv banalnimanui. Au fost sute de filozofi ~ niciunul n-a descurcat nui de mirare c@ astizi se ascund prin coltuti. Mercenarii ii prind de barba, de rasfirate, albe, ca de tap, si-arunca-n aer cineva un ras puternic de ceva De-ajuns. lute a privit Regele de sub panag, Tute a saltat pe cal, s-a aruncat la drum. In urma lui in trompetit de goarne, in bubuit de darabane cineva cuarmia compusa din cineva cova ca noduri-legaturi pentru rizboi. Oo De mirare acest numar Pi trei virgula unu patru unu. Toate cifrele urmatoare sunt la fel initiatoare inci nou’ doi pentru ca nu se termina niciodata. Nu permite si-mbratisezi sase cinci trei cinci cu privirea opt nou cu socotitul sapte noua cu imaginatia, sichiar trei doi trei opt cu gluma sau cu o compa- rare patru sase pana la cova doi sase patru trei pe Lume. Cel mai lung furtun pe Pamant dupa cativa zeci de metti se intrerupe, probabil, desi, cova mai tirziu, vor face furtunuri de basm. Cortegiul cifvelor compozitoare Ja marginea filed nu se opreste, reugeste sii se-ntinda pe masi, prin aer, prin zidwi, frunze si-ale pasavilor cuiburi, prin nori direct in cerwi, prin toata umflatura si intreg far’-fundul cerului. Oh! Cat de seurt, de goricese, este huruitul comet Precum firava faclie a stelei, care —n adanc de spajiu se curbeaza! lar aici trei cineisprezece tre sute nowasprezece almeu numar de telefon numarul tau de la cimasa pumarul Pi anul al una mie noua sute saptezeci si treilea etajul al saselea numarul de locuitori sasezeci cindi grosi Circumferinga la solduri doua degete sarada si cifru, in care privighetoare a mea vei zbura ori vei bea ori vei ruga si pastram Linistea, cici Pamintul si Cerul se vor trece, dara numarul Pi aga cum e nu sinu mereu ale sale bune inca cinci, ‘nw mai stiu care opt, nici cu totul sapte; accelerand, ah, grabind trandava vesnicie spre durata. Coo Izgonita din Rai inaintea Omulu caci avea ochii atit de molipsitori, Incit aruncandu-si privirea prin gradina chiar Ingerii se cufundau intr-o tristete neprevizuta. Din acest punet de vedere, a trebuit, desi fara acord de supunere, si-si depund aici pe Pimant splendidele sale ploade. Saritoare, apucatoare si atenta, pana azi gratye are scrisa cu litera y, de andul al treilea, Cinstita in antica Europa, cu-n cordon de purici pe gatul argintat de sfintenic, asculta arhi-tacind preocupata, cevor ei de la dinsa, Ab, nemutize vor i se da la o parte, leganandu-sifundul rumen Ca semn ci nici nu acorda, nici nu interzice {in Europa i s-au scos multe, dar din neatentie i-au kisat mainile si-un anume cilugir pictind-o pe stant i-a pus minute inguste, de silbaticiune. Si-a fost obligata sfanta o aluna drept semn de gratie si-siia. Caldufi ca un nou-nascut, tremurinda ca o batra nica era adusi pe corabii la curtile regale. Scheuna zburand pe lintisor de aut, in frac de marchiz’, culori de papagal. Un soi de Casandra. Ce-o fi de ris aicea. Comestibili in China, face pe tipsii diverse chipuri coapte ori fierte. Tronica, precum un briliant in falsé monturarasul ei, Probabil are gust subtire crei care totusi are lipsuri, daca praful de pusea nu La inventat. In basme e singuratica si nesigura Umple interioare de oglinzi cu grimase ride de ea insagi, adicd dun bun ex pentru noi, Despre dinsa stie totul ca orudi mai saraca, desi noi nowa nui ne inchinam. Sunt farfurii, dar pofta nu e. Sunt inele de logodna, dar nu e reciprocitate de cel putin trei sute de ani Este si evantai ~ dar unde se vede rumeneala? Sunt sabii ~ dar unde este furia? Nici lauta nu zdrangane la orele triste. Din lipsa vesniciei aw ingrumadit aici Zece mii de lncruri vechi Portarul musculosul doarme dulce Atinind mustatile peste vitrina rece. Metale, argile, pene de pasare triumfa tacute in timpuri ramase. Doar ageafa ride pe-nfundate gindind la glumeata egipteanca, Coroana a kisat si curgi capul Palma a pierdut in lupti eu manusa Chiar gheata dreapta a invins in razboiul cu piciorul, Ince ma priveste pe mine, triiesc, va rog sé ma credeti. Concursul meu cu rochia continua, dupa cum vedeti Sice-neapayanare are! Si-cat ar vrea ea oare si triasca ‘mai mult ca mine! UO OO000000 Asti mai iuti decat sunetul, Poimaine depasim lumina, schimbam vocea in broasca testoasa si lumina o facem iepure de camp. Dintr-o veche parabola animale demne de stima nobila pereche din veacuri fosta in concurs de fuga. alergat pe pamintu-acesta plat, ia si incercati concurstl pe ceru-acela prea-inalt. Calea-i liber’, Nu ne vom amesteca in cursi cici ne-om lua zborul mai devreme gonindu-ne pe noi insine. aa Nimic de doua ori nu ia fiinta, nu se petrece. Din aceasta pricin’ ne-am niseut fra obisnuint’ si vom muri fara rutina. Macar de-am fi fost clevii cei mai buni din a Lumii scoal’, a si nu mai repetam - pleber nicio vara, nicio iarna. Nici o zi nu se repeta-n durere nwexista aidoma dowa nopti, doua sarutari cu-aceeasi placere, doua identice priviri direct in ochi Ieri, cand numele tau mic I-a rostit cineva cu voce tare, pare-un fir de trandafir pitic mica picat indata prin fereastra mare Azi, cand suntem impreuna, Mi-am intors fata-n perete. Trandafirul? Cum arata trandafirul? Poate-i floare? Oare sunt niscaiva pietre? De ce oare, tu, ceas rau, Cu frica proasta te amesteci? Esti — deci trebuie si treci Treci siasta nui deloc un rau Rizatori si prinsi in brate calde, si-ncercim sa gasim consensul, desi ne deosebim unul de altul ca dowa picaturi din apele curate.Isidore Isou, botoseneanul imparizienit si nastrusnic (VI) Dedatwasta;totdin Jutrouction Conenouvellepotieet Dane neavellenmisiqe(Gallimard, 1947, pp.195-196),selectam si inromiinizim, smulsapendicelu al trelea la Partea Intai acar tilisouane, cova prea un... .Diseurspatetic pent poet deja mor fi aunte dea Edecep Gbna ib, caresuna asa: ‘Taturor métilor poetice, dupa Baudelaire, au strigat impo- ‘fivacrvinttior Lou le cere iertare. Roaga si fe scuzat ca realizat visul lor, pingarind angoa- santul or ideal prin implinirea li, stergind o imaging trumoasd pini atunci, finde’ imposibila Barbar si plin de praf, deoarece venea ce depart aintrat in poezia lor cu capul deschis, sind si comita un Lucru sacru, pint la peofanare Seuzati-h E atit de tintr si nemanierat incat are curajul si vi arate poezia voastra, scopal vostru, constient ica va va deceptiona, ‘Nur privificu dezgust:,Doar atit?> Prectim oamenii fat ct oul Lui Columb. Prestigitata a fost, la arma, simpli s:normald ca o dezvir ginare, Nuta curut prea tare! Lipsa de chin e chinuitoare pentru chinut s1chinuitort oman data i eneaza uneori pe pomanagi si pe amantitapa- ‘ul sou stie c& poezia sa va supard, dragi Rimbauri, Lautrea- montj, Mallarmes, Apolinairi, Breton. Vastinjeneste cit outopie iimplinita,cito doringa incredibilmente realizata. Drag fumist autorul esigur ci nu -afi crezut posibil, sinceramente, pe acest copil- Dumnezeu, ci nut ati vorbit despre el deat spre ai face si frreamate pe ignoranti, babe si supersttios. [ath intrupat chiar in minciunile voastre, Cuchiptl pecare i-ati confer in fantasmagoriile voastre. In fafa fotog agitate colo sus pe perete, in fata mes sale de lucru, ca nist icoane, e sigur ca site gata sito lat la goang sisi abanconagi Cuvintele woaste, simplu, precum nigte cuie batute in store, ilimpiedica singuritatea, Dat el sie sic ispeava sa a fast facuta conform cu hargle vousire gcd, dact ainaintat o bucata de drum singuy,v-aim- tat Bicdnd-sidatoria pentru alti ceil vor urma. Iertati-isaltul, dar incotro sae indrepte cand, ajuns acolo uunde [ati lasat, sta, dela vo, cf intoarcerea era imposibila sau De altfel,stie. Dintre vot nici unul nu Lar fi continuat pe celia, in cdutirile sale dar trasind-sicalea propriear fi str ‘gat atentie! pentru orice mergitor inainte Dar cum si provederi dai orice terendescoperitisideschide orizontal, ca pe o noua cortins, inspre urmari inca nebanuite? Mereue aga, Cei ce au soos poezia din tara Beiptuli, ase ‘menea unui Moise risipindt-sifortele in desert, nu vor vedea niciodats [erusalimal Eisi? Fit linistit Autorul viva frie pe un altteren. Aeolo unde nu aj avut niciodats curajl si pitrundeti pentru a cuceri, mengind de-a lung grilaelor, wiih Fécindu-idintimpin timp semnejalnice de drageste, ramo. Lite, gutoase! Poctul incepe invazia acestui alt loc bastinal. MUZICA In calitate de poet-om-cuceritor creator! Poetieceptionati, urmati-lin cartea urmuatoare, cei menge la pas! Mais, dow poeme letriste, ce nici méicar nu trebuie tra dluse, doar reproduse: inti, tittlat « Amul 1917», e cin cic POEME GRAVE, al doilea, Le urmezpeinsuleletale, Pal Gau- gin», dinciclul POFME VESELE (ambele igurindin INT RO- DUCTION A UNE NOUVELLEPOESEE, eifiacitata, pp.331 2, respectv, 31-342), Prinnul poom letrist, patetic.«Anul 1917» HLLEBA, HLIEBA, KERENSKY! vidrigai papouschka regrolodjnie liouba grabouschka troschkorechinie Istiliait Istria trensky! Krimskgynatachat Krimskznatachat \Vroschikaia froschkaia Tzersokoiezeo! Firimsky valaschha Voroschha galascha Floschnie Soladojnie Tzelo PROLETARI! PROLETARI Tavaritch, Sonietska sonietska Kaganovitch!dite Witch! IOSIPH VISARIONOVITCH! Roussia gvaritchhl ROUSSIA GAVARITCH Clascahina, maroussia Hlieba, itch Hlieba, Itch! ‘li iota, lniboumoniox couican Ajiaaa tronoiuroucoouleaan, Balta Sovietsky haloutchia! Schbalta Maloussy baloutchia! Sraspoutine! Craspoutine Tropecencroumt! [ropedencrom! Hlieba, Lenine! LENINE Flotvosor hecolotigastor transiberdan ‘Vojdanian gan Kouibechbef, argoutzk ‘Vojdanian gan Tomsk Norcakoutzk! Ivismertini bot. I vitehielie oi Haida vinne! Haida vinne! LENINE! STALINE! STALINE! LENINE! Glieba, tavaritehi, Glieba Aldoilea poemletist, vesel detot, TE VOLURMAININSU: LELE TALE, GAUGUIN, ute colea: Hioke! Kioke! Rhioke Koklikokette! Habaiiarara, ‘Gui! Tabitha tapapaouls! Tapapaoula! Tahitipe! E Carouma coumba ‘Cadoumba loumba FHilalali tchoum! Tousougouhala Pourpour poula Joukoussougne Kose ~Soke N Pahoura — houra Maioura— nara Moreia Kouldou ‘Vareia nouidou Stchioufout fouiara Tehioutehiou couiara ouldou— pouidou! pouldou — pouidou! Coucou! Te — pet Tepe! Cou E Tapapaou Koke Papete tepo! Papete!"Tepee! Haiankake! N Tapapaii Kouyougu7aoula Clenglengangli Techhiouciou — gouyoulai ‘Treapleal —leapleaty Leapleah — treapleah! E Korobatok Orokomora| Soumbatrakora Havakaioik N ‘Compi Kouke Kouie lahalalecee lahalalecee ~ Tahalaleeeo ~ E= part lingual N= sughit ADDENDUM L.,Deoarece cuvintele se schimbitin fune tie de nati, intransmisibile de la o tara la alta, poezia sufera de ‘on vii inital Inyreme ce sunctele, pas, culorile (materiales elurle fie corel arte, dela muzica pin laarbitectura) riminaceleas, cuvin telese schimba, dupt geoerafe si timp, mere. Difecenta se transforma’ din diserepangd in catastrofi daci evorba de poczie. In orice alts forma ce foloseste limbajul (romanul,teatrul, critica, ete) cuvintele sunt o materie mai putin important. Ce importa eun centru transcedat (idee, descriere, aventura, anec doie). Inpoezie,valabiltaile sunt contrare. Asemenea pasta sat culori,cuvantl sare stuatia propricin opera txt sl insanjabil, Flecare sparturasurvenita cuvantulu eospartars de clement farndamental Elementul aesta ser’ contrar oricrui element autistic, din cauzaacestet impotente geografice asacumar suet dle un coitus interruptus. Dorind sa treaca dincolo de conc {aed regionald intr-o conditie uman’ (propri oricirei arte sau, Creat) e impiedicat in aceast§ ndzuint& de viciul ei origina. oezia nu poatefio arti completa atta vreme cat trebute si ii adaugio traducere. Aceastl trecere chindestid a oricirel opere poetic, deve- nitairecognoscibila dela o fara laalta, obstaculears revarsarea ppoezei pitt a propria tint.» ADDENDUM IL ,Gisind lterele ce pot si paitrunda peste tots! s-i urmeze in conginutal lor petoti oamenii, oricare le-ar finationalitatea si rasa, creezi poevia, Literele formeaza o arta. Pentru ca se realizeaza pe ceea ce este mai primitiv in limba). O arta nase poate ridica decat pe primitivitatea mijloacelor sale» ‘sDaca Isou i di poeziet universalitatea, el nu izbuteste Sti dea decat o universalitate in incomprehensibilitate. Litera e un material inform, niciodatainfeles de cineva, dat fine ci lipsté de continut. El nu reuseste st inlocuiasca decit, al cu mairau, schimband o incomprehensiune partiala cu 0 neintelegere total.» ADDENDUMILL. Om infelege uneori mai bine exclama: tial interjectia, mania sau tandrefea unorcuvinte deci cavin- {eleinsesi Latratul ctnilor si pkinsetde vorbese oamnenilor mai mui decat cuvintele, de neinteles pentru cine nua invatat cu persuaviune limba. amen care nu sti aoceasi limb se inteleg prin SUNETE PRE-NATIONALE, dar in stare si semnifice mult, asemenca mimici» ‘Traducere de Ani ara PIOU