DEFINITIE

Stare patologica determinata de

incapacitatea cordului de a-si ndeplini
functia de pompa, deci de a asigura un debit
cardiac corespunzator necesitatilor tisulare,sau
asigurarea acestui debit cu pretul unei cresteri
simptomatice a presiunii de umplere a cordului.
Sdr. clinic caracterizat prin semne de staza
(pulmonara/sistemica) si debit cardiac scazut.

Clasificare:
Din punct de vedere clinic I.C este:
- I.C. stanga
-I.C. dreapta
- I.C. globala
I.C.stanga: - dispnee de diverse grade
- congestie pulmonara
I.C dreapta: - congestia venoasa sistemica
Jugulare turgescente
Hepatomegalie
Cianoza
Edeme

I.C din punct de vedere al instalarii:

- acuta
- cronica
I.C.acuta:
- EPA
- soc cardiogen
I.C cronica: I.C congestiva
I.C: - anterograda: DC scazut si hipoperfuzie tisulara
Se retine apa si sare si apar edemele.
- retrograda: predomina congestia venoasa
sistemica sau pulmonara

Cea mai frecventa clasificare utilizata este NYHA:

Clasa I:I.C. fara limitarea activitatii fizice
Clasa II: limitarea moderata a activitatii fizice: la
efort fizic obisnuit apare: dispnee,
palpitatie, oboseala, nu au simptome de repaus
Clasa III: limitarea importanta a activitatii fizice: nu
au simptome la repaus, dar la cel
mai mic efort fizic apare: dispnee, palpitatii
Clasa IV:prezenta simptomelor la repaus: cel mai
mic efort fizic produce disconfort.

ETIOPATOGENIE
Cele mai frecvente cauze
Boala coronariana ischemica
Hipertensiunea arteriala
Bolile valvulare (mitrale si aortice)
Alte cauze
Infectii: miocardite
Pericardite
Droguri citotoxice (doxorubicina)
Alcoolul
Tahicardiile
Cardiomiopatii restrictive
Cardiomiopatia dilatativa idiopatica
Avitaminoze

FACTORI PRECIPITANTI SI AGRAVANTI POT

DETERMINA APARITIA IC SAU AGRAVA

Factori cardiaci:
- infectii: miocardite, endocardite
- substante toxice si inotrop negative: alcool,
betablocante,
blocante ale canalelor de Ca
tulburari paroxistice de ritm sau conducere
ischemia miocardului
leziuni miocardice acute

Factori extracardiaci: - cresterea TA

cresterea volemiei in sarcina, boli endocrine
anemie, febra,hipertiroidie
necomplianta bolnavului- aport exagerat de sare.

LEGEA FRANK-STARLING

Forta de contractie creste paralel cu alungirea

fibrelor miocardice.
Alungirea determina eliberarea unei cantitati de
energie - creste forta de contractie- creste debitul
cardiac.

scderea forei de contracie a miocardului duce la

scderea debitului cardiac.
n afar de scderea debitului cardiac, n
insuficiena cardiac stng
crete frecvena inimii,
apar vasoconstricie arterial cu redistribuirea
sngelui preferenial spre organele de importan
vital .
staz i hipertensiune venoas n circulaia
pulmonar.
n final, supraincarcarea ventriculul drept, ceea ce
duce la insuficiena lui.

Insuficiena cardiac dreapt

caracterizat prin:
creterea FC
vasoconstricie arterial cu redistribuire a sngelui,
staz i
hipertensiune venoas
creterea volumului sngelui circulant,
scderea vitezei de circulaie i, n final, anoxie
tisular.
rezultatul stazei, a hipertensiunii venoase i a scderii
fluxului real o constituie retenia de ap i sare, cu
apariia edemelor.

contractilitatea: - calitatea fibrei musculare de a

dezvolta presiune sub influenta:
- tonusului simpatic
- continutului de Ca intracelular
- substantelor inotrop negative.

INSUFICIENRA CARDIACA STANGA

Cauze: hemodinamice- HTA, IM, SM, IA,SA, metabolice,
inflamatorii , hipertiroidia.
ICS acuta
Clinic-dispnee paroxistica- astm cardiac
edem pulmonar acut(EPA)
Mecanism creste presiunea rapid si mult in capilarele
pulmonare.
Acumulare de sange in capilarele pulmonare cu
transsudarea de plasma in alveole.
Crizele de dispnee paroxistica apar in sarcina, eforturi,
emotii, infarct miocardic.

Astmul cardiac apare noaptea, la cateva ore dupa culcare

,
debut brusc,
dispnee cu polipnee,
spasm bronsic
respiratie zgomotoasa , superficiala
tuse cu expectoratie spumoasa , aerata,rozacee.
agitatie, transpiratii reci.
Ortopneea usureaza respiratia!!!
In forme severe astmul cardiac evolueaza catre EPA.

EPA clinic:
Anxietate,
Cianoza
Dispnee cu polipnee,
Tahicardie
Jugulare turgescente.
Tuse cu expectoratie spumoasa, aerata rozacee.
Uneori poate duce la asfixie si deces.
Uneori hemoptizie.
Mecanismul astmului si al EPA este acelasi.
diferenta este de intensitate si durata.

EPA poate sa apara si in alte situatii:

Uremii, intoxicatii ,AVC, infectii pulmonare.
Examen obiectiv :
ascultatie- raluri bronsice diseminate bilateral.
Prezenta zgomotului 3 .
Investigatii
hemoleucograma
gazometrie arteriala- hipercapnie, acidoza metabolica.
radiografie toracica,ECG.
Tratament
Oxigenoterapie
Ridicarea patului cu reducerea intoarcerii venoase.
Digitalice

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA CRONICA

Mecanism scade debitul cardiac al inimii stangi , staza ,

hipertensiune in mica circulatie.

Tablou clinic
dispneea cu ortopnee
La nceput apare la eforturi mari, apoi progresiv, pe msura
cedrii miocardului, la eforturi din ce n ce mai mici.
O form de dispnee de efort este dispneea vesperal, minim
dimineaa, accentundu-se spre sear, datorit solicitrii
ventriculului stng insuficient n timpul zilei. n formele
avansate de insuficien stng dispneea apare i n repaus,
bolnavul lund o poziie semie-znd, sprijinindu-se pe mai
multe perne.

respiraia periodic Cheyne-Stockes, caracterizat prin

alternane de apnee (10 - 30 de secunde) i polipnee.
dispneea unui cardiac poate fi provocat i de cauze
extracardiace: obezitate, sedentarism, sarcin, cauze
nevrotice, boli pulmonare.
tuse
Cianoza
Hemoptizia
Examen obiectiv: raluri bronsice, ritm de galop,suflu
sistolic apical.
Investigatii: ECG, Rx torace, cateterism cardiac,
angiocardiografie.

INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

Mecanism
dilatarea i insuficiena brusc a inimii drepte,
datorit obstrurii brutale a arterei pulmonare sau a
unora dintre ramurile sale.
Cauza frecventa- embolia pulmonara.
Tromboflebitele postoperatorii( abdomen, pelvis)