LABORATOR 1

Electronica digitala

Circuite elementare de formare a impulsurilor

1. Introducere teoretica
1.4. Comportarea circuitului RC serie la semnal dreptunghiular
Unul din circuitele simple de formare a impulsurilor este circuitul format dimtr-o
rezistenta in serie cu un condensator. Se prezinta aici cum functioneaza aceasta
combinatie atunci cand este supusa actiunii unui semnal impuls dreptunghiular suficient
de lung, mult mai lung dacat regimul tranzitoriu de incarcare si descarcare a
condensatorului (figura 7).

Fig. 7. Circuit serie RC cu impuls treapta

1.5 Circuite RC de formare a impulsurilor
Un circuit de formare RC are doua elemente de circuit pasive, unul R si cel de-al
doilea C si care, prin cele doua moduri distincte de asezare in schema formatorului,
conduc la obtinerea a doua tipuri de circuite de formare a impulsurilor, unul numit de
derivare, al doilea de integrare a impulsurilor, functionarea lor amintind de cele doua
operatii matematice.
Circuit RC de derivare a impulsurilor
Grupul RC este in forma de
cuadripol de tip gama. La bornele de intrare este o succesiune de impulsuri
dreptunghiulare. La bornele de iesire se obtin, la fiecare dintre fronturile impulsurilor de
intrare, impulsuri ascutite, cu front initial abrupt dar cu frontul urmator mai putin abrupt,
de forma exponentiala. Este esential ca pentru fromturile crescatoare se obtin impulsuri
pozitive, iar pentru fronturile descrescatoare se obtin impulsuri negative. Sunt marcate in
acest fel si pot fi apoi usor decelate cele doua tipuri de fronturi cat si momentele de timp
la care apar fiecare.

Pentru ca circuitul sa functioneze ca in figura

trebuie indeplinita o conditie, si anume:
= RC << min (Ti,Tp),
adica trebuie ca grupul R, C sa aibe constanta de timp,
=RC mult mai mica decat cea mai mica dintre
duratele impulsului sau pauzei succesiunii de impulsuri
de la intrare.
Circuit RC de integare a impulsurilor
Circuitul are schema si formele principale ale
tensiunilor prezentate in figura 9.
Grupul RC este in forma de cuardipol de tip
gama. La bornele de intrare este o succesiune de
impulsuri dreptunghiulare. La bornele de iesire se obtin
impulsuri cvasi-triunghiulare cu pante de forma
exponentiala. Circuitul este mai rar utilizat
Pentru ca circuitul sa functioneze corect trebuie
indeplinita o conditie, si anume:
= RC >> max (Ti,Tp),
adica trebuie ca grupul RC sa aibe constanta de timp,
=RC mult mai mare decat cea mai mare dintre
duratele impulsului sau pauzei succesiunii de impulsuri
de la intrare.
1.6. Circuite de formare a impulsurilor cu
amplificatoare cu tranzistoare
Un circuit mult utilizat pentru formarea
impulsurilor este amplificatorul in conexiune emitor
comun. Pna la o anumita frecventa sau timpi de tranzitie
efectul este imbunatatirea fronturilor impulsurilor Din
acest motiv ori circuitul e utilizat indeosebi pentru
transformarea impulsurilor sinusoidale in impulsuri
dreptunghiulare. In general cand fronturile sunt lente
solutia cea mai ieftina este un astfel de amplificator. Daca
se doresc insa fronturi foarte foarte scurte atunci se
utilizeaza si alte circuite. Un dezavantaj al acestui circuit
este acela ca, in special la fronturile descrescatoare, pot sa
apara intarzieri importante intre fronturile de la intrare si
cele de la iesire (figura 6).

Fig. 8 Circuit de derivare a

impulsurilor

Fig. 9. Circuit de integrare a

impulsurilor

2. Desfasurarea lucrarii
2.1. Circuit de derivare
a) Se va realiza circuitul din figura 8.
C = 2,2 nF; R = 1,8 K
Un generatorul de semnal se conecteaza la intare (u1). El va fi fixat pe semnal
dreptunghiular cu frecventa 5 KHz.
Se vizualizeaza tensiunile pe sursa si condensator si se vor desena aproximativ la
scara. Se observa efectul schimbarii amplitudinii generatorului.
Se masoara pe osciloscop, cu aproximatie, constanta de timp a circuitului.
Se reiau (fara a desena) observatiile la frecventa de 50 KHz.
b) Se reiau (fara a desena) masuratorile, la 5KHz, inlocuind R cu valorile din
tabelul urmator. Se completeaza tabelul cu constantele de timp masurate si calculate.
R
masurat
calculat

1,8 K

11 K

47 K

c) La iesirea circuitului de derivare, varianta initiala, se conecteaza o dioda in

serie cu o rezistenta mult mai mare. Se observa si se deseneaza tensiunea pe rezistenta
suplimentara. Se inverseaza sensul diodei si se deseneaza din nou forma aceleiasi
tensiuni.
2.2. Circuit de integrare
a) Se va realiza circuitul din figura 9.
C = 2,2 nF; R = 1,8 K
Un generatorul de semnal se conecteaza la intare (u1). El va fi fixat pe semnal
dreptunghiular cu frecventa 5 KHz.
Se vizualizeaza tensiunile pe sursa si condensator si se vor desena aproximativ la
scara. Se observa efectul schimbarii amplitudinii generatorului, afrecventei si a valorii
rezistentei. Se noteaza calitativ, rezultatele
2.1. Circuit amplificator-formator
a) Se va realiza circuitul din figura 10.
Rezistenta RB se va alege astfel incat tranzistorul sa
fie intr-un punct de functionare la aproximativ
jumatatea tensiunii de alimentare.
Un generatorul de semnal se conecteaza la
intare (u1). El va fi fixat pe semnal sinusoidal cu
frecventa 5 KHz.
Se vizualizeaza tensiunile la intare si iesire.
Se observa efectul schimbarii amplitudinii
Fig. 10 Amplificator formator
generatorului, a frecventei si a valorii rezistentei.
Se noteaza, calitativ, rezultatele.