You are on page 1of 5

Afeciuni articulare

Dintre bolile care afecteaza articulatiile Artrita este una dintre cele mai cunoscute dar exista multe
altele. Boli care pot fi de scurta durata sau cornice, cu dureri intense sau doar sacaitoare cu un anumit
grad de discomfort. Ele se pot limita la o articulatie sau pot afecta mai multe parti ale scheletului.
Afectiunile articulare se impart in inflamatorii in care inflamatia este principalul simptom si
noninflamatorii in care inflamatia este prezenta dar nu este principalul semn al bolii.
Afectiuni inflamatorii: Artrita este un termen comun pentru bolile inflamatorii ale articulatilor.
Indiferent de cauza aceasta poate fi insotita de: durere, rigiditate (pierderea mobilitatii), umflatura si
in unele cazuri roseata. Prezenta lichidului in cavitatea articulara este comuna si examinarea sau
analizarea lichidului este foarte importanta pentru diagnostic. In functie de cauzele afectiunii sau de
natura acestora pot aparea distrugeri tisulare (de cartilaj sau chiar de os) si pot aparea diformitati
reversibile sau ireversibile. De asemenea adeziunile articulare in aceste cazuri sunt si ele comune si
pot duce la pierderea mobilitatii articulare -> ankiloza. Daca apare doar inflamatia membranei
sinoviale aceasta se numeste sinovita, de asemenea prezenta durerii fara alte semne de artrita se
numeste artralgie. Reumatismul care nu este sinonim cu niciuna dintre bolile de mai sus nu implica
neaparat inflamatia dar creaza discunfort in toate elementele articulare incluzand oasele, ligamantele ,
tendoanele, bursele. Infamatia coloanei si a articulatilor se numeste spondilita.
Inflamatia bursei sinoviale se numeste bursita. Bursa snoviala este saculetul aflat deasupra
articulatiei sau intre tendoane si are rol de amortizor. Uneori este afectata impreuna cu intreaga
articulatie in Artrita reumatoida. De asemenea bursita poate sa apara prin prezenta agentilor infectiosi
care pot ajunge pana la nivelul bursei sau care sunt adusi odata cu fluxul de sange, desi acest
mecanism este mai rar intalnit. Cel mai frcevent mecanism prin care apare bursita este de natura
mecanica. Deoarece durerile sunt foarte mari se pierde din mobilitatea segmentului. De aceea
imobilizarea segmentului nu trebuie sa dureze foarte mult. Utilzarea analgezicelor si
antiinflamatoarelor ajuta de cele mai multe ori iar in paralel trebuie efectuate exercitii in care forta si
unghiul de miscare trebuie crescute gradat.
Artritele infectioase: Articulatiile pot fi infectate de foarte multe microorganisme patogene (bacterii,
fungi, virusi si chiar paraziti de natura animala). Infectia poate sa apara prin trei mecanisme: prin
contaminare directa, prin fluxul de sange si datorita unor infectii de natura osoasa (osteomielita).
Cartilajul articular poate fi infectat si distrus de microorganisme ca: Stafilococi, Streptococi hemolitici
sau pneumococci. De asemenea mai exista boli mai mult sau mai putin intalnite, provocate de bacterii
exotice sau comune care provoaca discomfort articular cum ar fi: Bruceloza, Coccidioidomicoza este
o infectie cu Coccidioides immitis, BTS-uri incluzand si Gonoreea, Sifilisul congenital, boala Yaws
etc.
Artrita reumatoida este mai comuna persoanelor care au mai mult de 40 de ani, forma care apare la
copii se numeste Artrita reumatoida juvenila. Ataca aceleasi articulatii pe abele hemicorpuri si
afecteaza cel mai mult articulatiile degetelor, ale mainilor si ale genunchilor. Articulatiile sunt mai
afectate dimineata. Afectiunea nu intereseaza doar articulatiile ci este mai degraba sistemica, afectand
atat tesuturile moi ale articulatiilor cat si organe din alte sisteme. Pot aparea febra, anemia si uneori
inflamatia arterelor sau pericardului. De asemenea la unele persoane apar noduli subcutanati. Boala

evolueaza diferit de la o persoana la alta. Daca inflamatia articulara continua apare distrugerea
cartilajului, gradul de invaliditate depinde de gradul de distructie al cartilajului. In cazul in care exista
zone mari de os dezgolite de cartilaj, se formeaza adeziuni intre suprafete. Adeziunile se transforma in
tesut conjunctiv fibros sau in tesut osos, ceea ce duce la anchiloza iar articulatia poate deveni complet
imobila. In alte cazuri in care apare slabirea structurilor de sprijin (ligament, tendoane) in asociere cu
pierderea de cartilaj poate duce la instabilitatea sau chiar dislocarea partiala a articulatiei. Mai rar
boala are o evolutie extreme de severa in care procesul de distrugere articulara este foarte rapid si in
care apare vasculita (inflamatia vaselor de sange). Pacientii au nevoie de luni de recuperare,
analgezice si terapie fizica. In aproape o treime din cazuri boala duce la incapacitate motorie grava iar
in absenta kinetoterapiei si recuperarii medicale articulatiile raman deformate si anchilozate. Artrita
reumatoida poate fi si de natura autoimuna. Aproximativ 80- 90% dintre persoanele care sufera de
Artrita reumatoida, au in sange o imunoglobulina numita factor reumatoid care se comporta ca un
anticorp si reactioneaza cu o alta imunoglobulina. Aproximativ o treime dintre persoanele care au
sindromul Sjgren prezinta si Artrita reumatoida. In sindromul Felty, Artrita reumatoida apare
impreuna cu splenomegalie si diminuarea celulelor sangvine mai ales a leucocitelor.
Bolile de colagen aceste boli sunt in general sistemice si includ si probleme articulare. Un exemplu
este Lupusul eritematos sistemic care poate ataca orice sistem al organismului. Este posibil ca cei
diagnosticati cu SLE sa aiba factor reumatoid pozitiv si este foarte probabil ca cei diagnosticati cu
Artrita reumatoida sa sufere de SLE chiar daca nu stiu. Mai multe tipuri de artrita par s fie legate de
de hipersensibilitate. Eritemul nodos este o boal de piele caracterizat prin formarea de noduli rosii
de obicei, pe picioare. n majoritatea cazurilor, durerea poate aprea n diferite articulaii. Ganglionii
limfatici de la hilului pulmonar (spatiul de intrare a bronhilor, vaselor de sange, nervilor ) sunt extinsi.
Multe cazuri de eritem nodos sunt asociate cu hipersensibilitate la droguri, cu infectii cum ar fi
tuberculoza, coccidioidomicoz, i lepra, i cu sarcoidoza, o boal sistemic n care se formeaza
noduli n ganglionii limfatici si in alte organe i structuri ale corpului. Sinovita de acest fel are loc in
10 pana la 15 la suta dintre pacientii cu sarcoidoza.
Reumatismul palindronic- acesta dureaza una sau doua zile si nu lasa efecte permanente. Cu toate
acestea reumatismul palindronic nu dispare complet si la o treime din cazuri evolueaza spre Artrita
reumatoida sau poliartrita.
Polimialgia reumatica este o afectiune comuna in geriatrie si se manifesta prin dureri articulare, redori
si rigiditate mai ales ale soldului si umarului. Cu toate acestea articulatia nu pare sa fie inflamata sau
afectata. Aceasta afectiune se trateaza cu corticosteroizi sau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene).
Boli articulare non-inflamatorii :
Traumatismele articulare au un spectru destul de larg, de la simple entorse pana la dislocari si fracturi.
Entorsa este o ranire a unui ligament, tendon, sau muschi, o subluxatie a incheieturii. Deoarece
tendoanele si ligamentele sunt structuri puternice, cel mai fregvent acestea sunt smulse de pe os fiind
foarte greu ca ele sa se rupa. Ele au capacitatea de a se vindeca.
Cele mai fregvente sunt traumatismele articulatiei genunchiului, mai ales ale meniscurilor care se
dezvolta la sporivi si la batrani.
In cele mai multe cazuri de traumatisme articulare se recomanda repaos si imobilizare in faza acuta,
apoi se mobilizeaza treptat prin tehnici de recuperare.

Tulburari degenerative:
Osteoartrita este o tulburare omniprezenta care afecteaza majoritatea oamenilor trecuti de varsta de
mijloc. Numele de osteoartrita este unul relativ gresit deoarece prin terminologie indica o inflamatie.
Ea este defapt o deconditionare a cartilajului datorita uzurii, trecerii timpului si a lipsei de miscare
organizata. De aceea o mai gasim si sub alte denumiri osteoartroza, boala articulara sau sponiloza in
cazul coloanei vertebrale. Osteoartrita nu este o boala sistemica si doar in cazuri grave cauzeaza
deformari. Cea mai comuna este cea la nivelul soldului si se datoreaza unor displazi congenitaleluxatii sau subluxatii Ele pot aparea si datorita posturilor vicioase din timpul copilariei sau chiar si
datorita scutecelor nepotrivite. Ele se pot trata prin kinetoterapie (exercitii, posturare, imobilizari) si
fizoterapie. Se recomanda folosirea analgezicelor, AINS, corticosteroizi pentru calmarea durerii.
Degenerarea vertebrelor coloanei este si ea frecventa . Adesea ataca persoanele tinere si de varsta
medie. Discul intervertebral impinge prin fisuri in exterior datorita miscarilor exagerate sau al
solicitari prea mari la nivelul oloanei vertebrale. Cand acest lucru se intampla la nivelul coloanei
lombare, nucleul pulpos apasa pe terminatiile nervoase provocand stari algice in zona nervilor sciatici.
De aici vine denumirea de sciatica. Tratamentul consta in repaus in pozitia de decubit dorsal in
perioada acuta. Treptat se introduc exercitiile de kinetoterapie care cresc in dificultate gradat. Se
intareste musculatura abdominala si cea paravetrebrala. (programul willliams sau McKenzie). Este
indicat ca pacientul sa adauge si fizoterapie la programul de recuperare.
Afectiuni congenitale si ereditare
Anomaliile congenitale nu sunt neaparat transmise din generatie in generatie, ele pot fi transmise in
timpul nasterii sau imediat dupa nastere.
Piciorul equin- este o deformare congenitala in care piciorul rasucit in jos si pe interior din cauza
scurtarii ligamentelor si tendoanelor, rareori fiind datorita musculaturii.
Condrocalcinoza este o boala metabolica in care cristalele de pirofosfat sunt depozitate in articlatie.
Condrocalcinoza este des confundata cu artroza. Condrocalcinoza, cunoscuta si sub denumirea de
pseudoguta.
Sindromul hurler- se manifesta prin retard mintal si insuficienta cardiaca si deformari osoase.
Majoritatea persoanelor afectate nu tariesc mai mult de perioada adolescentei.
Afectiuni secundare: Boli articulare hemoragice, necroze, artropatii neurogene, factori endocrini sau
tumorali.

TERMOTERAPIA
Termoterapia trateaza afectiunile articulare cu aplicatii calde sau reci. Cele mai multe studii
referitoare la efectele termoterapiei asupra durerilor, redorilor si a afectarii functionale ale
articulatiilor au avut un feedback pozitiv. Unele studii au aratat ca temperaturile ridicate favorizeaza
distrugerea cartilajului si a tesuturilor care contin colagen. De aceea anumiti fizioterapeuti sustin ca in
inflamtiile articulare ar trebui scazuta temperatura intraarticulara.
Efecte circulatorii. Aplicatiile de caldura produc vasodilatatie astfel se grabeste vindecarea prin
activarea metabolismului local.
Efectul de crestere a elasticitatii. La o temperatura intre 40 si 45C, extensibilitatea colagenului din
tendoane, ligamente, capsule articulare sau cicatrici creste, permitand exercitiile de intindere necesare
reducerii anumitor retracturi. In acelasi timp, redoarea articulara este diminuata datorita scaderii
vascozitatii lichidului sinovial.(tixotropie)
Efect decontracturant. Contracturile musculare sunt combatute, indiferent daca au la origine afectiuni
musculo-scheletice sau neurologice, prin ameliorarea functionarii receptorilor din muschii
responsabili cu reglarea tonusului muscular.
Efect antialgic. Durerea este diminuata datorita reducerii contracturilor, datorita ameliorarii circulatiei
sanguine, dar si prin actiunea directa asupra mecanismelor de control ale durerii prin cresterea
pragului de perceptie a ei, prin inhibarea transmisiei si prin stimularea secretiei de endorfine. Datorita
acestor efecte, caldura este folosita foarte eficient in afectiunile cronice.
Crioterapia
Este un alt adjuvant pretios al recuperarii care foloseste apa rece, gheata, acidul carbonic etc. Pentru
racirea unui segment al corpului. Poate fi aplicata sub forma de impachetari reci, imersii de scurta
durata (1 minut) intr-un mediu apa-gheata, masaj cu cuburi de gheata, bai contrastante etc. Efectele
sunt: scaderea metabolismului local, vasoconstrictie (urmata de vasodilatatie de protectie), diminuarea
edemului, relaxarea musculara, diminuarea sangerarii, diminuarea durerii si a inflamatiei.
In durerea acuta, crioterapia este mai buna decat terapia cu caldura. Aplicatiile reci pe zona afectata
pot contribui la diminuarea spasmului muscular, atat in durerile miofasciale, cat si in cele traumatice.
Se foloseste deseori la sportivi in cazul unor accidentari, combinat cu laserterapie si masaj.
Indicatii: afectiunile neurologice, care se manifesta prin cresterea spasticitatii (crioterapia este mai
eficienta in aceste cazuri decat aplicarea caldurii);
- afectiunile reumatologice: inflamatorii (reducerea puseelor inflamatorii), artrozele (diminuarea
durerii, destindere), tendinite, bursite, dureri cervicale, dorsale sau lombare, algoneurodistrofie;
- traumatologie si ortopedie pentru ameliorarea durerilor pe parcursul exercitiilor de recuperare, dar si
pentru prevenirea sangerarilor.
Se contraindica folosirea aplicatiilor reci la persoanele instabile si hipersensibile la frig sau care
prezinta tulburari ale sensibilitatii, afectiuni cardiace, neoplazii, arteriopatii, sindrom Raynaud,
hemoglobinuremie paroxistica la rece etc.

Bibliografie: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/721964/joint-disease/41958/Collagendiseases
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0049017205800022
http://www.kinetoflex.ro/servicii/termoterapia-crioterapia.html