Professional Documents
Culture Documents
51
EPISCOPIA LOR
DE
B L A J,
www.dacoromanica.ro
Prefata
Amintim aci, ca lucrarea de MO e partea a
doua dintr'un studiu mai intins despre Inceputurile
-catolicismului in Moldova, care e impartit in epoca
teutona si epoca cumana.. Epoca teutona, sau catolicismul In Moldova, sub ocrotirea cavalerilor teutoni din Tara Barsei, a aparut numai In Cultura
Cregina"), In anul 1920; epoca cumana e lucrarea
I. Pacinafil ji Uzii.
Pacinatii, -Uzii si Cumanii erau Intl de acelas singe si
graiu, deosebindu-se numai politiceste, cum se deosebiau pe
vremuri Moldovenii de Munteni sau Alemanii de Baiuvari.
Cumanii, fiind astfel o ramura iesita din trunchiu, trebuie,
pentru o mai buns orientare, si-i asezim langi fratii lot; In
cadrele timpului.
Inceputurile istorice ale Pacinatilor stau in stransi le-
gituri cu soartea vechilor Unguri. Acestia locuiau tntre fluviile Ural si Volga, inchisi la nord de 'turtle Cama si Bielaia,
iar la sud de apele Samarei. Leaginul acesta primitiv al Maghiarilar se numia Ungaria Mare sau Baskiria '); Bizaatinii tl
cunosteau sub numele de Lebedia, dela cel dintAiu voevod
ungur, Lebeiias9, predecesorul lui Arpad; Arabii ti ziceau Mag-
garde, cum se poate vedea to lbn-Das1a9, pe cand in crouicele ungideqti se mai chiatni si Dentia4).
Inmuftindu-se, peste Inasura tarij lor, si apisati de popoarele Imprejmuitoare, intre sari aunt amintiti mai ales Pacinatii, o mare parte din lecuitorii Ungariei Mari parasese
stepele strabune si, cautandu-.si norocul In apus, ocupa tiriuturile cuprinse intre Nipru qi Carpati, regiune ce poarti numele de Ate! Uzu.9 Emigrarea aceasta a Ungurilor si asezarea
for !rare Nipru si Carpati, Nestor o pune la anul 888.9
9 Dr. Nikolaus Pfeiffer, Die ungartsche Dominikaneordensprovinz (Zurich 1913) 10022. Robert Roesler, RomAnische kdien
cap. 38, ed. Migne, Patrologia Graeca, sq. II, tom,113 (Paris
1864) col. 317: ..dep'soia, d;rd raj rreuirov iti'mpribov cezirrZY.
deck
incheie pace cu Igor, marele duce al Chievului, spre a searunca apoi asupra Ungurilor din noua lox patrie,, Atel-Uzu.
capitol
la 6457
--=
949.
-- 4
nuturile Niprului, pe care populitia turceascA II numeste pane
astAzi Uzu,') nume pastrat si In cuvantul Atel-Uzu. De aici seIntind spre Bug, pe malul cAruia Intimpinim }i astAzi orasul
Otsakow, numit de-Turci Ossy-Kala, adecA/ Intaritura-Uzilor
sap pe scurt Uzu.2) OcupAnd apoi Moldova, ei isi lash si aid
-reeov),
(Paris 1887) col. 252: Oi4)v .,1-10Tog (.2Vacct za. room Early TUIR
;r2.110-ovg
inrcepolijv
Hargivozwy of ayEaarepot).
www.dacoromanica.ro
5) Kedrenos, op. cit., ed. cit., col. 313.
Cat de slabiti au fost acestia, In urma deselor infrangeri stferite din partea Uzilor, reiese si din faptul ca, intalnindu7se
in
(1057
paci1059), afara de
6 ---
luntrilor flcute
(tilt trunchiu scobit 41 a burclufurpor utnflate".. Axmata pizantina ;i hulgara, care pAzia malul !trent ill Dunarii, e nimicitA;,!
genQralii sunt Juati prizonipri; Mesig Intreaga e inundate de
7 ---
Din cei ramali In vieall, o parte tnsemnata se predi tmpAratului Constantin Duca, care-i apazA in tinuturile Mace doniei; o altA parte; care ea putut strecura pan& la Dun Are,
manische Studien (Leipzig 1871) 330, vorbesc aici despre nivalirea si dezastrul Cumanilor, trecand cu usurtnti peste Otcur
Z'frvoq, pentrti a-si apara teoria despre identitatea politica a Cumanilor cu Uzi!. Vom arata in alt context, cat de neistoriea e
aceasta teorie.
Mai amintim, ca tied asezati de Constantin
Duca in tinuturile Macedoniei si inrOlati mai pe urrna in armata
bizantina, tradara cu totii pe imparatul Roman IV, Diogen, trecand la fratii lot Selgiuti ( Oguzi) si contribuincL astfel la dezastrirl dela Mantzikiert (1071). Skylitces, op. cit., ed. Migne, col.
425 ..si Zonaras, Annal. lib. XVIII 13, ed. Migne, col. 269.
2) Nestor Cronica ruseasca, cap. 79, trad. Louis Leger,
Cronique diter de Nestor (Paris 1884) 195.
2) Raportul misionarului Vilhelm de Ruysbroek (Rubruquis)
1254, In HurmuzakiDensusianu, Documente, Il (Bucuresti 1887)
_8
.2.2619-at (Sciti), intrebuintat pentru toate popoarele earl -s'au
Cumanii erau de acelaf nem i graiu, ca i Uzii li Pacinatii. Identitatea de sange ?i limbs !titre Uzi i Pacinati e
relevata de Skylitzes, Zonaras f i Glycas, cand afirma ca poporul Uzilor e un element mar nobil tntre Pacinati", sau ca
Uzii aunt cei mai nobili dintre Pactnati.9 Pe de alts parte,
Nestor arata, ca Pacinatil i Cumanii sunt frati5) pe cand Anna
teorie, care sustine ca neamul cuman se reduce la rasa mongols; ele stabilesc definitiv ca, departe de a fi Mongoli, Cumanii sunt de rasa turaniana, fi anume o odrasla a tulpineiturcefti. Pentru a dovedi aceasta, nu e nevoie sa ne pierdem
2) Pentru etimologia cuvantului turcesc, s av si german:
Karl Friedrich Neumann, Die Volker des sildlichen Russlands2
(Le pzig 1855) 132.
Weber, Kumanes, in Wetzer und Welte's
Kirchenlexikon8, VII (Freiburg i. Br. 1891) col. 1242.
4) V, mai sus, pag. 33 nota 4.
8) Nestor, Crenica ruseasca, cap. 79, ed. Leger 192.
6) Anna Comnena, Alexias VIII, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II.
tom. 131 (Paris 1864), col. 625, sumeste pe Pacinati Tor9 hopcivoic bittoyAtUr (rex,.
(Freiburg i. Br.
9
3n speculatii ingenioase si combinatii preistorice, cari 1-au
(Ws pe loan Barbovescu la centopirea Cumanilor cu Mongolii,9
ci trebuie sa raminem la fapte sigure, scoase din decumente
autentice, qi judecate dupa normeie antropologiei i ale linguisticei.
2) Thomas Archidiaconus Spalatensis, Historic Salonitanorum pontificum atque Spalatensium, cap. 38 (scris XXXIIX),
ed. Schwandtner, Scriptores- rerum Hungaricarum,
in fol.,
torn. III, (Viena 1748). 609: *Tertificum valde exhibent facies
aspectum; breves habent tibias, sed vasty pectora; lata est facies
- 10 predica In limbs cumanA a unui misionar, e lungA i impunitoare.9 Aceasta ar ajunge, pentru a sgudui putin siguranta ctr
descriipd frumusetea mamei sale, o compara cu femeile cumane, observand numai ca acestea au o fatA putin prey lung1.4)
CA acest mic inconvenient nu le facea mai putin atrSgAtoare,
printului Oleg ti is de
setie tot o fiicA de Cuman 8); Vladimir, liul lui Igor al Novgorodului, luat prisonier de Cumani, se IndrigosteVe in captivitate de pica marelui khan Conceal). i se casitorete cu
dAnsa9); Metislav, domnul Galitisi, tine In casatorie pe fiica
khanului caten, care_joaca un rol atat de insemnat In istoria
Cumanilor,") Cumana era i sotia marelui domnitor romano') Gina Kuun, Codex Cumanicus, pag. 141, in traducere
latina:. *Alte cinch homines, audite sernionem meutnA.
2) A. D. Xenopok, istoriu_Romanilors, IC (Bucureqti 1914
249 qk 247.
3) Kati Friedrich Neumann, op. cit., pag, 133.
4Y-Vezi aipi 'iota 3 pag. 38.
hi) Nestor, Cronica ruseascg, cap. '771 ad an.. 6602 (=.1094).
Leger 189.
8) Ideal, ibid, cap. 87 ad an. 6615 (=.1107), Leger 222,
7) M. Karaomin, Histoire de ]'empire de Russie traduite
11,
bulgar loanitiu (119T-1207), care s'a fators la credinta cato
ltci irrlpreuna c.0 clerul i poporul sau, primind diadems se
gala dela Pontificele Roman 1); sotia lui Stefan IV al Ungariei
4) Chronicon Alberici, reprodus Ia B. P. Hascleu, Etyrologicum magnum. Romaniae. IV (Bucuresti 1898) LXXIXLXXX.
- 12
cu deplina siguranta, la ce tulpina trebuie redusa limba neamului cuman. Mult a contribuit la aceasta invatatul Otto Blau,
care, stapin pe limbile tufcesti, a Indreptat la 1875 multe din
') Notam in treacit, ca numele Asenifilor romangs-bulgari
e un nume propiu cuman: Assn. Louis Leger, Cronique dite de
_Nestor (Paris 1884) 272 si 346 la cuvintele Assn jai Osen.
t) Gaza Kuun, Codex Cumanicus,(Budapesta 1880) XIIXIII
Roesler, Romanische Studies, pag. 338. uncle, pe baza menuscrisului din 1303, stabiLeste 'die UnAhlbarkeits Satzes, dass
das Kumanische eitle turkische Sprache seit. Dovada o da si la
B. P.
pag. 352-6.
Otto Blau, op. cit., pag. 556-587.
LXXIVLXXV.
wird. eine und dieselbe Sprache redeten, fiber alien Zweifetsrhoben wird,.
5) Max Budinger, Ein Buch ungarischer Geschichte 1058
Nestor, Cronica ruseasc5,
pans 1100) (Leipzig www.dacoromanica.ro
1866) 27.
1t
Atlanta cumano-paeinata.
DupA subjugarea Pecenegilor de- cAtri Uzi (1050), Cumanii, cart Iocuiau ltinga Marea Caspica, dera fluvinl Ural pad
Leger 137.
era la Chtev. Data insus pactui fundamental, pe tare se Intemeia unitatea Rusiei era foarte subred, rasboi-ul civil a
sguduit si dislocat aproape toate incheieturile acestui organism.
Cumanii, folosindu-se-de aceasta slabiciune interns, in-vadeazi din nou Rusia, la 1068, cu a multime de horde, sub
comanda unui print, al clrui nume nu-1 gasim Insemnat in
tronica ,contemporana. Isiaslav, marele duce, cu bath sai
Sviatoslav al Cernigovului si Vsevolod al Pereiaslavei, Incearci
a-si indeplini datoria fata de parrantur rusesc, iesind inaintea
dusmanului. Sunt Ina bAtuti Mtn) lupta-- de noapte pe valea
deschisa a Altei. Cuprinsi de panics, Rusii fug cu printii for
in frunte, manati din urma de vijelia cumana. Duna acest dezastru, numai viteazul Sviatoslav-nu-si pierde curajol. VAzand
142-6.
Leger
16
despoiati de toatS prada lor, o mare parte din Cumani au rArims sdroljti acolo, langa Dobaca, iar restul si-a gAsit man-
') Chronicon Budense, De adventu Cunorum, ed. Podhradezky (Buda 1838) J27-9. Anul 1066 e gresit, dar se poate
indrepta uqor: faptul _imediat precedent s'a pet recut la 1070
(pag. 126); invazia cumana e legate de- acest fapt prin: zPost
haec autemc (pag. 127), iar eveniinentul care urmeaza dupl.
alungarea Curnanilor, poarta 1072. 0Thurocz. Chronica Hunga
rorurn, II cap. 49, ed. Schwandtner. Scriptores rerum Hungaricarum,
in fol.., 1 (Viena 1746).116-7.
Bildinger, op. cit.,
28-9.
Cornandantul cuman e numit Os/u in Chronicon Budense, si Osul la Thurocz.
2) Karamsim (II, 98) admite o invazie cumana in Rusia,
pe malurile Desnei, la 1071-2, tars a indica vre-o lupt5. Va
fi lost vre-o hordawww.dacoromanica.ro
cumana rarnasa in urma,
claca se conflung stirea lui Kararusin.
17
deci tratatul cu dan,ii, ei treceau deacum Dunn-ea nestingheritt, devastAnd tinuturile marginase si ocupand unele targuri".1)
Am vAzut In capitolul intaiu al acestuL studiu, cA Pacinatii prigoniti de Uzi, recunosc la 1057 suveranitatea Itrfparatului bizantiu Isaac Comnenul (1057-1059), primind in schimb
Tin)
71"CteairElpe'Vnli %ir
cczr,
tx4
18
Peste dansii vine un alt popor ,,scitic, de origine sauromatA, jefuitor, nomad", care Incheie alianta cu Patinatii dela,
Dunare. E cunoscut ca Scit, Sauromat" la Anna Comnena e
un nume generic, intrebuintat pentru ()rice popor care vine
din rasarit inspre hotarul de nord al imperiului bizantin; sunt
cuvinte cari bat In reminiscence arhaice, fail. a se c'obort la o
specificare. Contextul istoric insa arata, ca poporul acesta nu
poate fi altul, decat cel al Cumanilor. Ei fac deci alianta la
Dunare cu Pecenegii,- pentru a putea irece nestingheriti in
impAratia Bizantului. De fapt, la 1078, constatim ci ei traiau
impreund, amestecaj'i, la olaltd, in aliantd (grcepi cu Pecenegii
dela Istru, cAci to acest an, intaiul de (Minnie al impiratului
bizantin Nichifor III, Botaniates (1078.-1080, Pacinatii amestecati cu Cumanii" navalesc in sudul Dunarii, Inaintand cu
jaf si parjol pine in Adrianopol, unde-dAnd foc orasului, se
Intorc inapoi la istru, bucurosi ca au putut pedepsi pe Bizantini pentru uciderea unor Pacinato-Cumant.9 In acelas an e
vorba despre o pace a Pacinato-Cumanilor cu Bizantinii.2)
Astfel, venirea Cumanilor la Dunare sr akianta for cu
Pecenegii e un 4apt dovedit.
4. Cumanii vi rAsboiul civil din Rusia.
lire in Ungaria.
www.dacoromanica.ro
Ania Comnena,
Alexias VI, ed. Migne, col. 254:
nira,preuna cu Polovtii asupra lui Vsevolod (domnul Cernigovului) Acesta le iesi inainte pe du! Sojita, dar Cumanii
batura pe Rusi, multi din acestia ramanand ucisi pe cAmpul
Biruitorii devin stApani pe tara Cernigovului, al
carei print fuge la Chiev, spre a cere ajutor dela marele duce
Isiaslay. Acesta, plin de compAtimire lap de -nenorocitul ski
irate, chiamA in ajutor pe cei doi fii ai sli, laropolc si Vladimir Monomahul. Cernigovul e recucerit, Cumanii sunt alungati, dar marele duce rimane pe campul de onoare, strApuns
de o lance cumanica2). Vsevolod ti urmeazA pe tronul Chiede luptA" 1).
-vului (1078-1093).
4) Idem, op. cit,, cap. cit., ad an, 6590 (.1082), Leger 172.
5)
'Vladimir.
www.dacoromanica.ro
- 20
In urma acestei infrangeri, pustiitorii Rusiei au stat mai
mult in Odle noastre, pans 1a 1085, and li se oferi un prilei
minunat pentru o noun invazie in Ungaria. Aici domnia dela
1077 Ladislau cel Slant, care se distinsese ca generil in
cu atat_ mai bine venk cu cat hordele cumane nu erau tncurcate nici In Rusia, nici in tinparatia Romeilor. Cutesc deci
si Solomon, in fruntea Cumanilor, navalesc, la 1086, in Ungaria, probabil tot prin Ardeal, si tnainteaza pAnA in provincia
Ungvar.
sAi
se
- 21 Anna Comnena vorbeste aici de o armatA elvalitoare, cornpusA din trei neamuri, pe cari le desemneazi, dupa obiceiul
ei, c-u- numiri arhaice: Sauromati, Sciti, Dad. E sigur, cA prin
,,Daci" scriitoarea bizantinA tntelege pe Unguri; aceasta relese
din arnintirea comandantului for Soloqpn, care-i cunoscutul
ex-rege maghiar; dealtminteri, acesta-i numele obipuit la
Anna pentru a desemna pe Unguri; astfel, voind sA spunA cA
cruciata intaia a trecut prin Ungaria, ea Intrebuinteaza atee
17.5v ilaz6vi 1); solii craiului (zeanc) ungar vin la Alexios
Comnenos
Abnei citate de no' subotota2 pg. 20. Xenopol uita cA Anna Comnena
22
and Pecenegii ratan, In mare parte, pe malul drept al fluviului, mai ales- In Dobrogea, unde era centrul lor politic.
Anna, Comnena nu apune nirnic despre soarta lui Solomon,
pe and Cronica din Buda sustine cA, In urma dezastrului
dela Cule, ex-regele Ungariei a fugit dela Cumani si s'a fAcut
pustnic, ducand o vieata plinA de pocainta, si murind ca sfAnt
la Pola In Istria. Totul ar fi frumos, data Bertholdus Constantiensis, Annalista Saxo iri Engelhusius n'ar afirma cA Solomon a murit in lupta cu Bizantinii4).
Tliurocz,
1) Chronicon Budense, ed. cit., pag. 168.
Chronica Hungarornm, II, cap, 56, ed. cit.,,pag. 131.
2) Anna Comnena, Alexias VII, ed. Migne, col. 532-3.
Thurocz,
2) Chronicon Budense, ed. cit., pag. 168-9.
Chronic& Hungarorum, II tap. 56, ed. cit., pag. 131.
') Podradezky, www.dacoromanica.ro
Chronicon tudense, pag. 169. nota 4. --.
Budinger, op- cit., pag. 74.
numite Uzulimna
si
24
de Istru, invocand totodata pacea pe care a fost silit s'o incheie cu Pacinatii biruitori la Silistra 1).
N'au fost Insa curse. Cumanii voiau serios nimicirea
Pecenegilor. Devadi e faptul a la 1091 iau si ei parteinsemnata, in calitate de aliati ai lui Alexios, la lupta de exterminare a Pacinatilor, Rusinea dela Silistra, impAratui o spala
strahmit langa. rau1 Oenus (astizi Marita), in localitatea numita Lebune (atfloihm). Pe MO Cumanii- can veniserA in
numar de 40.000 in ajutorul tmparatului, Anna Comnena mai
aminteste si legiunile recrutate de generalul bizantin Nichifor
Melissenus, legiuni compuse din Bulgari si din pastorii tineri
si (*lip In munca ai Valahilor nomazi". Incaierarea a fost
tngrozitoare. Pecenegii Intelegeau ca e vorba de starpirea tor,
Femei, copii, luptatori In floarea viirstei si batrAnif tot neamul
for era angajat In lupta, desfAsurandu-si suprema for forts,
__.
Duna sdrobirea Pacinatilor la Lebune, Cumanii trec IndatA Dunarea, spre marea mirare a ImpAratului Alexie, care
croat, care devenise vacant tocmai la 1091- Acuma, in ab-senta regelui, li se oferia un prilej minunat pentru o noun
1) Alexias VIII ect Migne, col. 62a.
8) Alexias VIII, ed. Migne, col. 616. 0 alti lectiune are'royogritx.
26
11
nub eta.
1)
lie 1091.
-27
Prizanierii luati in aceste doul lupte au fost asezatii
Intre Tisa si Zagyva, regiune numita mai pe urmi lazigia,
La 1092, zilele din urmi ale lui Vsevolod, mare duce aI-
181-9.
-1)
Idem, ibidem.
(=
1093), Leger
h- 29 -
2) [der; ibidem.
,'',..40
....
ca numai generalurKitzes avea sub sine 12.000 de CumaniCondusi de Valahi prin trecAtor-ile Balcanului, Cumanii ocupA
mai multe oraqe, patrunzAnd panA sub zidurile Adrianopolului.
"Energicul trnpArat InsA, reqeste. sA punA- mAna pe IndrAznetul
aventurier, oprind -totodatA, printr'o luptA crancena, Inaintarea
www.dacoromanica.ro
') Nestor, cap. 84, ad ann. 6609 (= 1101), Leger 216.
- 34 --.
urma stralucitei victorii: Aceasta e ziva pe care ne-a dat-a
Domnuli: sA ne bucurAm qi sl ne Inveselim inteinsark 9
Boniac, istelul, scapase cu viea1A, cAci la 1105 11 vedem
bitand pe Brodnici la Zarub, pe malul drept al Niprului, mai
sus de Chiev.9
Trei ani dupi Infrangerea dela Suten, Cumanii Incearca
o navAlire neaqteptati In linutul Zariatcesc-ului, la 1106. Incercarea tnsA nu isbuti, cid sunt bAtuti din nou i goniti prin
Moldova i Muntenia pina dincolo de Dunare, unde despa-
bAtrAnetele
prin fuga.4)
35
pe malul raului Sala. Lantul trebuia rupt cu once pret. Incaierarea fu atit de puternica incat, lovindu-se patrazele, se produse un sgomot ca de tunet. Monomahul se lupti ca un leu,
Imbarbatand pe crestini. Rezultatul nu intarzie. Cu toate pierderile Rusilor, Cumanli sunt bituti cumplit si urmariti pani
is raul Salnita, unde cazura iaras multi din ei, Vestea biruintei
crestine asupra piginilor se rispandi incurind In toad Europa, la Greci, Unguri, Lesi, Cehi, pita la Roma" 1).
Ofensiva condusi atat de bine de Vladimir determini pe
dusmanii Rusiei a-si ciuta pradi in aid parte. E adevarat ca,
murind marele duce Sviatopolc la 1113, Cumanii venial prod
la rain Vyr; dar Monomahul, care ocupase tronul Chievuluii
ii alungi Inca data spre Moldova noastri.1)
In toamna aceluias an, Cumanii sunt la Dunare, ocupati
cu pregatirea unei expeditil In iniperiul lui Alexios Comnenos.
Imparatul, Instiintat la vreme despre planul 11 pregatirile barbarilor, paraseste pompa Bizantului si vine la Filipopol, unde-si
aseaza cartierul general. Intarind, apoi, punctele strategice din
Bulgaria, el porunceste trupelor sa se Ingrijeasci in chip deosebit dt buna stare a cailor, stiind din experienta, ce rol joaca
aceste animale Mtn) lupta cu cilliretii stepelor. In mijlocul
acestor pregatiri, iata un curier care aleargi In goana roibului
.
lui Nestor.
3) Anna Comnena, Alexias X, ed. Migne, col. 1093-1104..
Si
Lupta se da In Arimavara anului 1124. lzvoarele bizantine releveazi Iiiversunarea primului atac, care a Post neobisnuit de crincen. Cumanii se disting prin agerimea tor, and
navali ca niste duhuri pe caii for aprigi, si tnviluind ostirea
bizantina in nouri de sageti, In mijlocul until' iad de strigate
infernale. Imparatul instil e ranit in pulps de o sageata cu-
- 37Q.-
o intreaga provincie din Tracia. De bucuria biruintei, Bizaatinii au Introdus o noun serbare nationala, numitA ,SerbAtoarea Cumanilor".--Cat a mai domnit loan Comnenul, pAganii
n'au mai tndrAznit sa tread DunArea2).
predecesorul sdu loan si de expeditia acestuia lmpotriva Cumanitor In anul al 5-lea al domniei sales, cum ne spune lamurit
www.dacoromanica.ro
Kinnamos. deci la 1123-1124.
Mari de aeeasta, analele bizantine nu cunosg nici o expeditie cumuli in anul 1144.
--
3111 ,--
In anul urmAtor, 1128, marele duct plead sit pedepseasci pa Cumani, pentru allanta for cu Vsevolod. Ana lele
rusesti spun a armata lui Mstislav alungi pe Cumani nu
numai dincolo de Don, dar chiar si dincolo de Volga", cursfind de dinsii mezopotamia aceasta, asa ci el n'au mai cutezat si se apropie de granitele Rusiei sub domnia acestui
mare ducet).
Dar risbolul civil li aduce iaris inapoi, sub marele duce
1aropolc (1132-1139). Descendetiiii lui Oleg, printi ai Cernia
Manuil Comneul.
-40 Intaia invazie cumani sub domnia acestui Iniparat e povestita de Niketas Choniates i de Kinnamos. CA arnandoi relateaza acela, fapt istoric, reiese din Imprejurarea, ca amandoi
vorbesc de una li aceeaf ocazie a expeditiei lui Manuil impotriva Cumanilor: Roger H, regele Si ,ciliei 11101-1154), ocupase Corcyra (astlzi Corfu), iar impAratul porneste Impotriva
lui spre apirarea insulei; ajuns la Filipopol, el primete ti.rea
se Indreapta asupra Cumanilor, pe cari li bate la Intlia ciocnire; dupa aceasta, pleacA deadreptul spre Corcyra 9. La atata
se reduce raportul lui Niketas. Si se noteze, cii el nu fie
nimic despre o trecere a Duntfrii din partea lui .Manuil in urmarirea Cumanilor.
In raportul lui Kinnamos deosebim doui part', dintre cari
In Cara lor, luand cu sine toati prada adunati. Amindoui ra1) Chonologia Niketae, ed. Migne, PG, ser. II, tom. 139
2) i nu la 1144e, cum are D. Onciul, Originele principatelor romine (Bucurelti 1899) 81. Vezi cap. 9 nota 2 din lucrarea de fati.
www.dacoromanica.ro
1) Niketas Choniates,
De Manuele Comneno, lib. II, 2, ed._,_.
Migne, PG, tom. 139 (Paris 1894) col. 412.
unde e vorba atat de Rusii din Galitia cat si de cri din tara
Russische Annaleit,www.dacoromanica.ro
II (Gottingen 1802), pag. 229 B.. precum iii.
locul indicat aihi din &titter
- 43
Galitiei numai cu ,500m de oameni? Nu Ctia el nimic despreneaumaratefe horde cumane, cari puteau s8 -1 nimiceasci tnitmpreuna cu ceata lui de cAlareti? SA inainteze el Cu atAta
siguranta prin Ins A tara Cumanilor cu o mAnA de oameni,
firA a se teme de un Intreg popor sAlbatec de cAlAreti? Mara
de aceasta, pregatirea la lupta, atacul ci rezultatul ne IntAresc
4i ele In impresia, ca avem de a face cu o epopee greceasci
langA pretinsul Teleorman din preajma muntilor galitieni. Pe
langA aceste criterii interne, mai relevam pe unul extern: tacerea lui Niketas Choniates, care descrie, cum am dovedit,
aceeac expeditie a lui Manuil Cotnnenul Impotriva-Cumanilor,
WA' a pomeni ceva despre o trecere a Dun Aril sau despre o
luptA bizantino-cumanA In partile de nord ale Istrului, deci ar
fi vorba despre o stralucitA fapta de arme a Bizantinilor.
A doua invazie cumanA In imperiul lui Manuil stA in
legitura cu rasboiul bizantino-maghiar din anul 1154. Pe cand
ImpAratul se rAaboia cu Ungurii, in absenta regelui Geza II
(1141 - 1161), Cumanii trec iarac DunArea; devasteazA cetatile
de pe malul. drept ci tnainteazA cu jaf ci parjol panA sub
lantul Balcanilor. Manuil, ocupat in Ungaria, trimite impotriva
for pe generalul Coloman, care Ina e bAtut, ci moare in urma
ranilor primite, iar trupele lui sunt sdrobite de Cumani. AceVia, In urma biruintei, Incarcand in tihna prada pe cai, se Intore iaras In tara Tor'). Anul navAlirii, e determinat atAt prin
rasboiul maghiaro-bizantin, cat ci prin indicatia din Cronologia
lui Niketas: 11542).
A treia navala cade intre 1158 -1157. Imparatul, intorcandu-se spre Constantinopol din rasboiul turcesc, primecte
In drum ctirea ca batbarii au trecut !strut ci pradeaza marginele imperiului. Atunci, IntrerupAndu-ci drumul spre cask,
pleaca la Callipolis, iar de aici spre DunAre Impotriva Comanilor. Acectia MO, auzind despre apropierea lui Manuil, trecurA lute In Muntenia').
44 --
Parasind imparSt,a lui Manuil Comnenul, Cumanii se intorc Was la ,Nipru, de unde incep a nelinisti Rusia, cand din
propria for initiative, card chemati in ajutor de cite un print
1899) 81.
2) Karamsin II 367W.
-- 45 lor. Nu mai e nici o siguranta pentru corabiile noastre de comert cari strabat Niprul incarcate cu marfuri bogate. Barbaril
s'au hotArIt a pune mana pe calea comerciala care duce In
Grecia. -A sosit vremea sa recurgem la mijloace serioase si
puternice. Amicilor si fratilor, sa punem capit rasboiului civil,
si, cu ochii ridicati la cer, sa tragern sabia risbinirii si sa
caden asupra salbatecilor dusmani, chiemind In ajutor pe,
Doninul" 9.
Julie 1185.
46 --
din Intaiul atac au iesit Ru0 biruitori, dar succesul mai mutt
le-a stricat, mArindu-le ingAmfarea. Cumanii, vAzAndu-se pri-
Par-
397-8.
de ai
go -
M.
La 1195, Cumanii pArasesc Vlaho-Bulgaria de peste DunAre, bind chemati in Rusia de catre Ruric, principele Chievului,
11, 5 (Murnu 409): .2atit9 tic (Cumanii) wee wiea.; Inaizow TOY
3'.1oreov diaildurEc.,.. At At textul cat si contextul ne sileste sa
intelegem aici pe Palahii din stanga Duncrrii, asa ca participarea Roman lior nord- dunarrnt Ia desrobirea fratilor sud-dunareni este sigura. A. D. Xenopol, Desedlecarea Munteniet (Iasi
19111 pag. 7-8, tagaduind aceasta participare a Moldo-Muntenilor la riscoala Asenizilor, ignoreaza textul lui Niketas, deli i1
avea sub ochi Ia D. maul, Originelt principatelor (Bucurestt
1899) 150, pe care-I impugneaza tocmai in acest punct. In
editia a doua Insa a Istoriei Romani 101 (vol. II, Bucure;ti 1914,
4)
Patr. Gr., ser. II, tom. 140 (Paris 1887) col. 1019-1020.
Vi
toata Macedonia, pradand farl crutare si mill orasele si suindu-se WA si pe culmile muntilor, unde jaluiau manastirile
si ucideau pe calugari, fara a fi impiedecati de cineva in fioroasa for excursie 2).
A treia invazie are loc la 1201, cand Valahii si Cumanii,
calcand in picioare tinuturile cele mai frumoase si mai roditoare ale Traciei, inainteaza papa aproape de Constantinopol,
fara a intalui cea mai mica impotrivire: trisla dovada a decadentei bizantine! Ar fi intiat si in capitala imperiului, sdaca
Roman, dory nul Galitiei, rugat de impAratul Alexie si de mitropolitul grec al Rusilor, n'ar ti intrat in tara Cumanilor,
usurand astfel situatia bietilor Bizantini, intru cat hordele
cumane erau silite a parasi Tracia, spre a alerga in apararea
tariff for amenintate prin. incursia lui Roman al Galitiei 2).
Acesta alungase pe Ruric din tam Chievului si fusese
primit de locuitorii capkalei cu bratele deschise, ca un invingator. Era deci natural, ca principele isgonit al Chievului sl
-0
Toata furia salbateca a calaretilor din stepe se
napusteste asupra Chievului, care e luat printeun asalt fulgerator; casele, bisericile si manastirile sunt devastate; batrSnii
si neputinciosii, sugrumati; boierii, fetele, femeile, preotii si
calugarii, aruncati in lanturi; trumai negutatarii au fost crutati,
In schimbul marfurilor ofe6te. La urma aprind si orasul.
Gemetele celor ce muriau in flacari *se amestecau cu bocetele
celor ce erau scosr din cras, spre a fi dusi in robia cumana.
Vechea capitals a Rusiei e cl,istrusa cu toata splendoarea ei').
Dupe dezastrul Chievului, Cumanii s'ar fi putut intoarce
la loanitiu, daca principele Galittei nu i-ar fi amenintat cu o
noun lovitura. In viclenia sa, Roman se impaca In curand cu
Ruric si reuseste sa -I traga In curse, induplecandu-I s piece
impreuna impotriva Cumanilor. Astfel, in iarna ahului 1202,
cei doi aliati pornesc in contra pagantlor, pe cari i1 alunga
pans la Trepol, luandu-le o toultime de prizonieri. Aici insa,
printul Galitiei pune mina pe Rurici it duce in lanturi panA
Ia ruinele Chievului si, dupace I-a orbit, it arunca inteo manastire, facandu-I calugar cu forte).
fngrozitoare.
53 7,
Din momentul acesta, imparatul romano-bulgar e pe picior de rasboiu cu Latinii, iar Cumanii apar iaras pe scena
tragediei balcanice: El chiama din nou pe grozavii sal ocrotitori si aliati, si lupta incepe mai intaiu prin stratageme
ascunse de surprindere a dusmanului: Ioanitiu, venind cu
ostile lui si cu ajutorul Cumanilor, cari erau aproape nenumarafi, cauta mai mutt pe ascuns sa loveasca pe Latini"
Intelegandu-se apoi cu Grecii rAsturnati de Latini, Ioanitiu trecb la atacuri fatise impotriva despretuitorilor sai,
atacuri si lupte salbatice, In sari rolul principal II joaca
aproape tOtdeauna Cumanii, cum putem vedea din insemnarile contemporanului Choniates, cea mai mare autoritate istorica cu privire la infiintarea si conselidarea statului romanobulgar din. sudul Dunarii. Una din cele mai marl loviturb cu
urmari fatale pentru Latini, se di land Adrianopol, la 15
Aprilie 1205. Atacul porneste dela istetul general cuman Cota,
trimis de Ioanitiu In ajutorul Grecilor din cetate, impresurati
de Latini. La furtunosul atac at Cumanilor, Latinii de sub
zidurile Adrianopolului se aruncA ctt aceeas vitejie asupra
dusmanilor, fara a cunoaste planurile acestora; atunci, generalul cuman cu ai sai o rum la fuga, sagetand Inapoi din
goana scAparatoare a cailor; si, pe cand barbarii inaintau
repede, caci erau mai sprinten inarmati si calariau pe cai mai
iuti de picior, calaretii Latini pe nestiute baturA cale foarte
lungs si ajunsera dIn prostie la locurile, unde erau pregatite
cursele dusmanilor ce stAteau la panda. ySi inteacest 'chip
54
loanitiu
si
ziva b'ruintei
cumane, tot acolo, 11 (Murnu 435): ,La 16 Apn lie 1205, Latin!'
filed batuti de cdtre Cumani4.
2) Despre participarea Valahilor la aceasta. lupta ne dau
mat-tune iZvoarele latine, din can sum ca la Adrianopol s'au
luptat 14.000 de Cumani: N. Iorga, Istor a ko naui or din peninsula balcanica (Bucurest 1919) 23
Hurmuzaki Densubianu,
- 55
56 --I
Cumania.
bl
pe care anticvarul
dispozitie.
2) Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., pag. 236 C. 23: Haec
Murhu 382.
54
vitoare la cavalerii teutoni din Tara Barsei, se spune ca cruciatii acestia stau -:.a un zid despartitor intre Unguri si tam
Cumanilor si ca Tara Barsei se margineste to aceea a Cumanilor fi). E cunoscut apoi cA, Teutonii cucerind partite sudcarpatine ale Munteniei si Moldovei, noua cucerire de din-
cone de Carpati se numeste o parte a Cumaniei "4); treand aceasta parte parte la regele Ungariei, dupa alungarea
Teutonilor, acesta 1st- is titlul de rege al Cunzaniei, titlu constatat mai intaiu la 1233. In legatura cu aceasta relevAm ca
acea episcopie care s'a infiintat pe teritorul in chestie cu resedinta in Milcovia, era a Cumanilor intorsi la catolicism si
purta tittlul oficial de nepiscopie a Cumanilor", episcopie despre care vom vorbi in partea a 3-a a studiului de fats. Acelas
lucru reiese si din diploma lui Bela IV (1235 1270) prin
care darueste cavalerilor Ioaniti regiunile din stanga Oltului
sub numele de Cumania, marginitt la fiord cu muntii Car-
dova si Muntenia exists pAnA astazi pesre 30 de numiri geografice, can ne-aduc aminte de Cumani.
Prezenta Cumanilor in Oltenia se dovedeste din activitatea Dominicanilor pentru Intoarcerea acestor pagani in tara
Severinului, activitate expusA in Frei scrisori papale din 12376).
1) Idern, De Alex oIsaaci Angeli fratre, lib. 11, 5. Murnu 409.
60
Pe WO aceasta, avem si aici localitAti care ne amintesc numete Cumanilor, cum e un sat pe Olt numit lit izearele vechi
Vadul Cumanilor, iar astazi Bumanii, sau localitatea din fata
Vidinului, care se cheamA pi astazi Cumanii9.
Aceasta e Intinsa tars a Cumanilor, lunga Cumanie
terra maxima et longa
cu un capAt udat de fluviul Ural
si Marea Caspica, iar cu celalt atingand valurile Dun Aril
noastre Ora la
-Ural, se numia Cumania Alba, iar partea apuseana, care se intindea dela Nipru pana'n Dunare i Carpati,
era cunoscutd sub numele de Cumania Neagrd, dui:Ileum reiese mai ales din cronicele unguresti, cari au ca izvor comun
una si aceeas cronicA mai veche, scrisa Inainte de invazia
Intre Nipru
Si
Mongolilor 4).
ti
partea prindipalA a tarii, partea in care se aflA centrul politic, se numeste alba"; iar cealalta parte se numesle, prin
contrast, neagrA".
Intorcandu-ne scum la Cumania AlbA" si Cumania
NeagrA", ooncludem cu D. Onciul: Tot asa si la Cumani,
Cara principalA era numitA Cumania Alhd. Tara dominantA
fiind alba, cea supusA a fost numitA, prin contrast, neagrd...
Asa si tara cuceritl de Cumani a devenit Cumania Neaffrd.
Epitetul negru al Cumaniei Negre a ramas acestei pArti
si dupA desfintarea stapanirii cumane, partea rAsAriteana a
Mil Romanesti si Moldova fiind numite apoi Valahia Neagra
(turceste Kara- Iflak, bitlgareste si sArbeste Kara-Vlaska =
Tara RomaneascA; greceste Mauro-Vlachia; turceste Kara Bogdan= Moldova)" 1) Moldovenii Ina, 'Maude de a deveni
tributari Turcilor, erau numiti de cAtre acestia Ak-Ulakh. adeca
Valahi-Albi,2) ceeace e o noun dovada pentru expunere'a de
mai sus.
,
latin se intorc iarAs in tara lot, deli loanitiu mai avea nevoie
de sAlbatecul for sprijin pentru aducerea la Indeplinire a uriaselor sale planuri. Motivele acestei grabnice 1ntoarceri trebuiesc clutate in evenimentele ce se desfAsurau 1AngA hotarele Cumaniei Albe.
- 62 legerea Intre aliati, a impiedecat rasboiul si desfAsurarea sAlbAtaciei cumane, avem lotus aici dovada ca in vara snului
1206 Cumanii erau in Rusia.') Intr'aceea, cearta Intre aliati
luand proportii marl, lucrurilei se Intorc lads impotriva mutt
incercatului Ruric, deoarece Vsevolod _cel Rou, at Cernigovului aruncA asupra lui pe grozavii Poiovti, cari II alunga
pentru a doua oars din tron, la sfArsitul anului 1206, si devasteaza apoi tam Pereiaslavei, la incepuful anului urmAtor.2)
--61
OdatA stApani peste aceasta parte a Cumaniei Negre, ca-
valerii MOO vi aid mai multe cetati, atat pentru a-si apara
cucerirea infAptuitA prin jertfe grele, cat si pentru a administra diti ele coloniile sasesti, cari curgeau numeroase, sub
ocrotirei teutonilor, pe plaiurile noastre. Dintre cetatile ridicate ditdoaCe de Carpati, in Cumania Neagra, cea mai insem-
nata e aceea pe care documentele o numesc castrum munitissimune si pe care not am identificat-o cu Cetatea Neamtului dela Podul-Damboviiii, urmand in aceasta privinta pArerea dlor Alex. Lapedatu, I. Puscariu si C. Auner.') Sub
zidurile acestei cetAti s'a dat ultima si cea mai desperatA
luptA de recucerire a Cumanilor, cari, adunand o multime
enormA de luptatori, se aruncar* cu inversunare asupra fratilor (teutoni) aflatori in acea ceta)te. Dar
continua documental
zApaciti
309.
65
Revista istorica"
1 -a invrednicit, in
a dlui N. lorga, -care
(Oct.Dec. .1920), cu Airmatoarea recensie:
www.dacoromanica.ro
,preotul Ferent din
lag serveste rdvnitor cunoasterea tre-
66
par'ca anume pentru a rupe firul cercetarilor noastre privitoare la istoria catolicismului In Moldova. E bine sa se stie
si
aceasta.
treacdt",
1 p. 94.
1) Lc 9, 3,
4) Lc 10, 4.
5) 1,c 22, 35. www.dacoromanica.ro
9 Iudita 13, 19.
Documente 1,
4- "67 -
pentru afirmarea ca cetatea si-a luat numele dela au! Neamtului: cetatea putea foarte bide si poarte numele de Neamt independegt de dui din apropierer cum, de fapt, Cetatea Neamtului dela Podul-Dambovitei nu-si is numele dela rau; apei,
admitand chiar hipoteza dlui Iorga, numele de Neamt ramane
tot fira explicatie satisfacatoare; e natural doar sa ne Intre1) Arh fost si suntem de parerea, el o mica scapare din
peana, o greseala in traducerea unei vorbe, nu poate sa scads
nimic din valoarea operei prodtgioase a D ui N. lorga. (Nota
Red).
I.
- 68
deacea), pe cand valoarea mifitara a Campulungului, dominand trecerea din muncele In yes, au recunoscut-o domnii
munteni trecand dela Arges la Targovrste". Credem insa, ca
n'avem nevoie de un studiu deosebit de strategic railitara,
I)
cari aparau- Para Barsei qi Pasul Branului de o ini'azie barbard pornitr din fesul Munteniei, el nu mai avea aceasta valoare; in. cazul acesta, nu se poate tagAdui valoarea
militant deosebita a unui- burg la Podul-Dambovitei. i dl
Romul Candea-, idenlificand Castrum munitissimum` at Teu-toniltrr cu Cetatea Dambovitei, face constatarea, ca aceasta
.
1) Romulus Candea, Der _Katholizismus in den Donauiiirstentumern (Leipzig 1917) 2, nota 3..
2) Cultura cresting, IX (1920) 196.
www.dacoromanica.ro
8) N. lorga, Studii si documente, III (Bucuresti 1901),XIL
Ridicarea Mongolilor.
nenumaratele triburi
sau horde ale neamului mongol. ca Naiwww.dacoromanica.ro
-manii, Cheraitii, Merchitii, Uirktii, Tatarii q. a. China, cea main
- 71
1-2.
ver-
2) DOhsson I 5-10.
www.dacoromanica.ro
Idem, ibidem pag.. 99.
ghia si Circazia, in valea de nord a muntilor Caucazi, se Intindea tara Alanilor, numiti si Asi sau Iasi; la nord de Mania
era Cumania Alba. Aceasta era situatia geografica, la venirea
Mongolilor in aceste parti 2).
In fata primejdiei cowiune, cele patru neamuri facura adianta tmpotriva Mongolilor. La coborarea for din Caucaz,
dusmanii dau de zidul format de impatrita alianta, in care
se distingeau mai ales Cumanii, atat prin numirul, cat si
grin puterea tor. Lupta fu crancena, dar cu rezultat nedecis.
Atunci Mongolii, pentru a-si asigura trlumful, recursera la artnzle lot obisnuite:'viclenia si perfidia tmpreunate cu fagaduinte -stralucite. 0 solie la Cumani spuse din partea coman-damentului mongol urmatoarele: Noi suntem Turd, ca voi, iar
voi va aliati cu popoare streine impotriva iratilor vostril Sa
incheiem pace: \fa vom da our si vesminte scumpe, cat dorir.
Sedusi prin aceste cuvinte si, mai ales, prin darurile pe earl
be faceau sa straluceztsca In ochii tor, Cumanii parasira pa
aliati, lasandtri In seama Mongolilor, cart ii snopesc in bataie
si le devasteaza ladle cu o repeziciune fulgeratoare, In anul
1223, Pe cand insa Cumanii, siguri de pace, se tntorceau fie-care horda la centrul sits, Mongolii se tau pe urmele tor, bat
D'Ohsson, 1www.dacoromanica.ro
337 si harta dela Inceputul volumului.
3) Idem, ibidem.
2)
de
Cumani si urmarindu-i
torie printul Metislav at Galitiei. Cuten oferi socrului sou camile, bivoli, cai, si alte daruri frumoase, cerandu-i In schimb
ajutor impotriva Mongalilor, cari amenintau deacuma si Rusia.
Metislav convoaca la Chiev pe printii Rusiei meridionale, cad,
se invoira cu propunerea acestuia cu privire la alianta rusocumand impotriva dusmanului comun, trimitand o solie la
marele duce Gheorghe, pentru a cere si sprijinul Rusiei de
nord. Rusii
scrie Ibn-ul-Ethir
se unira cu Cumanii,
cari emigrasera in mare numar in tara lor, pentru a respinge
pe Mari. Aliatii iniintau spre intampinarea acestora". Laa
Niprul Inferior, ei se intalneso cu 10 soli trimisi din partea
generalilor mongoli, cu scopul de a castiga pe Rusi impotriva
Cumanilor, aducandu-le aminte de relele suferite de Rusia din
partea acestora si fagaduindu-le prada imbelsugata.. Drept
raspuns, Rusii, in mandria lor care va fi incurand pedepsita,
mail pe cei 10 soli si, trecand-Niprul, bat avantposturile
mongole, luand prizonier pe seful lor, care e ucis indata de
Cumani. 'Orbiti de primu-1- succes, aliatii inainteaza si urmaresc de aproape pe Mongolii cari se retrag necontenit. timp.
de 12 zile dela Nipru pans in apropiere de Don, fora a banuimacar. ce curse teribila ii asteapta. Trecand rani Calca, carecurge nit departe de gura Donului, Mongolii isi continua retragerea, pans trec si aliatii In &tang& laului. Atunci hordele
lui Gebe si Subutai se intrec pe neasteptate, aruncandu-se asupra Rusilor si Cumanil,o, cari no se asteptau la un aseera una din cele
menea Mac. Lupta
scrie Ibn-ul-Ethir
m,ai inversunate si finu mai multe zile; dar in sfarsit Tatarii,
iesira invingatori, Cumanii si Rusii flin_d cu desavarsire infranti; o fuga in debandada dinaintea urmaritorilor usury omorirea unei marl part!
ei; toate bagajele cazura in mamie TAtarilor. Ceice putura scapa (iar acestia erau putini la
la numar), avand un mare spatiu de strabatut, ajunsera in
Rusia inteo stare vrednica de plans". Au limas pe campul
de Utak 9 principi rusi; Cuten cu Metislav abia au putut
www.dacoromanica.ro
anul luptei dela Calca
1223, pus de cronicarul arab; deoi nu
1222, nici 1224, nici 1125, cum se ceteste de atitea ori.
9- -76
in interierul ord. Multi in xpariac indieni ?au inrolat In armata jafuitoare a Mongolilor; ei vor veni cu Mongolii in 45rile
aloastre: cadou barbar sub numele de Tigani, contundati la Inceput cu Tatarit.
9 Ibn-ul-Ethir, trad.
D'Ohsson I 446..
www.dacoromanica.ro
4,) D'Ohsson I 382.
Giuci a lAsat 7 fiii cari au ajuns Vestiti prin talentele for militare, talente ce an- se vuteau concepe de Mongoli fard amestecul celei mai sAlbatice cruzimi; patru din ei, Batu, Orda,
iban si Tangc.nt, stint conducatori ai armatelor occidentale;_
ceilalktret se numesc Berca, Bergaciar si Tuca-Timur. Dupd
un interegn de aproape trei ani, printii mongoli aleg imparat
pe Ogotai (1229-1241), cel desernnat de insus Ginghis-khan').
La conziliul de coroana (,curultai ") din 1235 se hotareste ctkerirea tarilor asezate la apus de Volga. Se formeazat
astfel o armata occidentals, puss sub comanda celor mai renuiniti din printii si generalii mongol!: Batu, Orda, iban si Tangcut, fiii Jul Giuci; Baidar si Buri, fiii lui Ciagatai; cuciuc sL
Cade _fiii imparatului Ogatai; Mangu si Budgec, fii lui Tului; Dulcan, fratele impAratului. Batu, cel mai in varsta din
foti, primi comanda supremA; Imparatul ii atria In calitate de
locotenetit- general pe- vestitul Subutai, pe care 11 rechemi spre-
greseala ca ,Batu e nu/ lui- Ginghiz-khan!. Lucrarea monumentali a lui D'Ohsson, Historie des Mongols, nu se poate ignora,_
fara a ignora totodata si izvoaree mongole, chineze, arabe si
persane.
2) Fazel-Uilah Rasid, trad. D'Ohsson, II 621.
trad. D'Ohsson, II 619.
Alai-ed din,
78
In primavara arului 1236. armata de alms era la grani-tele Bulgariei Mari, pe Volga. Subutai, neinvinsul, antra In
Bulgaria, pustieste orasul Bolgar; intreaga tarn i se supune,
spre a se revolta indata dupa plecarea generalului. La vestea
rasvratirii, Subutai se intoarce din nou, dand curs liber furiei
sale salbatice. Bulgarii sunt subjugati cu brat de fier; locui-
torii sugrumati in mare numar; lungi convoaie de robi formeaza alaiul fiorosului biruitor 1) In aceeas epoca e supusi
si Ungaria Mare, cum reiese din isvoarele occidentals, cart
leaga cucerirea Ungariei vechi cu aceea a Bulgariei vechi2).
In primavara anului urmator (1237),_Mongolii nav'atesc in
Cumania Alba din nordul Caspicei si al Caucazului, unde primejdia suprema adunase toate fortele eumane. Dar, cu toata
vitejeasca lor aparare, Cumanii sunt tiatuti ass de crancen,
-Nat sesul se umplu de cadavrele lor; iar din cei ramasi in
Alai ed-din,
- 79
clintAiu vorbind despre unul si acelaa popor al Alanilor, Rasid
ii nane".te Aci, iar Alai-ed-din Alani1). Cat priveste pe misionarul Vilhelm de Ruysbroek (Wilielmus de Rubruquis), care
Desi exterminat" nu trebuie luat is sensul strict al cuvantuilii, cum dovedeste istoria rasboalelor, avem lotus aid o
dovadi pentru striisnicia loviturii date de Mongoli 8) Sub apasarea acestei lcrvituri, vreo 10,000 de Iasi fug in Moldova,
unde prezenta for e dovedita dintr'o lista a oraselor din tarileromane, alcitaita la sfarsitul veacului al 14-lea sau Inceputul
veacului al 15-lea, in on ce caz dupe domnia lui-Roman Voda
(1391 1393), intemeietorul orasului Roman. lad partea care
ne priveste in inairarea oraselor moldovenesti din lista ruseasca: Askyt torg, la rout Prat; Romanov torg, tango Moldova; Nemec (Neamt) to munti; Koroojunov (Craciuna)"9,
Asadar, avem in Moldova, in vales Prutului, un Askyr torg",
un tam asic sau of Asilor; dovedita fiind identitatea entre Asi
si Iasi, n'avem nevoie de o filologie speciala pentru a conclude
la targul lasilor". Apasati, apoi, si in Moldova de catre Mongoli, lash, in numar de p'este 10,000 de barbati, luand cu sine
pe copiii si temeile tor, tree pela 1300, in imperiul bizantin,
1) FazeI-Ullah-RcSid, loc. cit. Alai-ed-din, trid. D'Ohsson
II 620.
21 Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1, pag. 267: ,venerunt ad nos quidam Alani, qui ibi dicuntur Ak-ias vel Ak-as";
- 80
unde Imparatul Andronic 11, Paleo logul (1283-1328); ti primeste cu bunavointa si-i aseaza langa Magnezia').
7.
Impratierea
A patra invazie mongola In Cumania.
Alianta cumano-franceza.
Cumanilor.
Ca s nu fie nici o nedumerire cu privire la identitatea
si,
10, 1-2, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II, tom. 148 (Paris 1865)
co'. 361-4.
9 Idem, ibid., pag. 270 in fine: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros;_ et inde exivit nomen eorum:.
quia ubique clamabatur: Ecce Tattari veniunt!
4) D'Ohsson,www.dacoromanica.ro
II 113-117 In una din aceste lupte muri
- 31_ -
In curand InsA dispare si cea din urmi licarire a biruintei: in fata puterii de neinvins a Mongoli)or, Cumanii se
botAresc mai bine la fugi si pribegie prin tAri straine, decit
si rAm4na sclavi in propria lor tart hanul Iona pleaci spre
Dunire cu 10,000 corturi, jar. Caten spre Ungaria cu 40,000
corturi. Lupta a avut loc la sfarsitul anului 4238 si Inceputul
itiejdi.
anului 1239.1)
Marita, 1,1 ubia totus mai mutt tare sa, pe care n'o putea
vedea cAlcatA de o multime asa de mare de nomazi. Neavand
Insa ce face, trebui sA invoiascA trecerea fostilor sai ocrotitori
si aliati, cArora se datoria in mare parte existenta imperiului
romano-bulgar de peste DunAre. In schimb, Cumanil trecura
talk, nu departe de Marea Marmara, pe drumul dintre Constantinopol si Adrianopol. loan Asan insa, primind vestea ca
In -aceesq zi i-a murit sotiai,copilasul si episcopul Tarnovei,
se impacA in graba cu Vatates si paraseste cetatea, langA care
ramasera numai Latinii si Cumanii.4) In ctirand pArlsesc sl
Latinii cetatea, netncrezandu-se In puterile lor, si se tntorc la
Constantinopol, pe cand Cumanii isi refau obisnuita indeletnicire: jAfuirea Traciei, Tanarul impArat latin, Balduin de Courtenay, amenintat de Grecii lui Vatates din Nicea, ceruse ajutor
din Franta. La 1238, o puternicA cruciatA pornia din Franta_
spre Constantinopol in ajutorul imperiului latin. In Martie 1238,
papa stria lui Bela IV pentru libera trecere a cruciatilor fran1) Georgius Acropolita, Annales 35, ed-. Migne, PG, ser. II,
torn. 140 (Paris 1887). col. 1061.
2) idem, Annal. 13 in fine, ed. cit., col. 1Q19 -1020.
3) Idem, Annal- 20, ed. cit., col. )048.
4) Idem, Annal.
35-36, ed. cit., col. 1061-5.
www.dacoromanica.ro
Georgius Acropolita, Annal. 37, ed. cit..' col. 1065.
83
gand despre dansul ca videbatur esse maior in regibus Comanorum"); Joinville 1l numeVe ,le roi des Commains" sau
le grand roi des Commains"). Pe Tanga marele han unmet,.
' Alberic mai aminte0e pe un print cuman cu numele latinizat
Soronius: Stabilindu -se conditiunile, cruciatii francezi fac alianta.
In Tracia cu marele han 'Inas Si pfintul -Soronius impotriva
4) Idem, ibidem.
Asadar, intainirea intre hordele lui
Iona si armata franceza n'a avut loc in Muntenia", legaturileintre Francezi si Cumani nu s'au stabilit in Oltenia", cum vrea
sitorii celebre.
Guile Im,
Episcopia cumarra.
86 ---
Romul Candea, care, pierzAnd din vedere activitatea -dominicanilor in misiunea cumanA, atribue cavalerilor teutoni un rol
pe care tiu' 1-au avut.9 De altminteri, expansiunea Teutonilor
In Cumania, expansiune care coincide cu o ocupatie militara
41 nimic mai. twit, e oprita peloc in anul 1225, cAnd Andrei II
87 -
Ibidem, ad 2 August
obsteasca (vita commune) sub conducerea unui prior. Canonicii astfei reformati se numiau canonici regulari. Priorul capitulului din Osma era tocmai ravnicul Diego de Azevedo,
care lucra din resputeri pentru consolidarea vietii canonice
dupe regulele sfentului Augustin. Cdnvins ce in persoana tanerului preot Domingo va avea un sprijin pOernic In aceasta
directie, Diego a mijlodit primlrea lui in capitul. 0 sfanta prie-;
tenie ii va lega de acum pe toate caile lor. Dho ajunse incurand-episcop de Osma, iar Domingo subprior, la 1201. Pe
lenge munca desfesurata pentru reformarea canonicilor dirt
89 -
Itenitorului de tron. In drum link le vine neasteptata vestedespre moartea miresei. Convins Inca pdata despre deserta
ciunea lumii, Diego trimite /tin curier la regele sau si se hoWaste a depune Coate onorurile episcopate, dand demisie din
scaunul de Osma si plecand cu Domingo la Roma, pentru a
dobandi dela papa Invoirea de a predica evangelia la Cumani.
Varela - Inocentiu III (1198-1216) insa, crezand cA munca for
e mai trebuincioasa aiurea, nu primi demisia lui Diego si respinse cererea for de a pleca in Cumania, >fi astfel ii vedem,
la 1205, coborand Alpii InTranta de sud. Cat pentru Dominic,
!dela de a tnfiinta 6n ordin special pentru prediearea credintei
se combina deacum cu planul de a convert' Cumani.: ordinul
sau va trebui sA realiseze si acest ideal apostolic Gandurile
acestea se cristalizau tot mai lamurit in mintea canonicului
de Osma.
4. 2. Albigenii.
Secta ereticA a Albigenilor e o continuare, desvoltare st
adaptare si a vechiulni maniheism, cu care b;serica lui Hristos-
refugiat in unele suflete parte visatoare, parte Jevoltate trn-potriva autoritatii bisericesti, spre a fi ch ernat la o noun vieatA
In veacut at VII-lea prin fratii Paul si loan din Samosata, primind dela cel dintaiu rumele de paulicianism. Eresia ve-che,
sub forma cea noun, se raspAndi incurAnd In Armenia, Siria
si Asia mica; iar, printr'e masuri strategica luata de. Impa
ratul Constantin Kopronymos (731-775), paulicianismul trecu
-Aic,,
Tala,
-= 91
92
cui
noul testament prin trimiterea fiului sau in mijlocul celor robiti de satana sub povara tinei. Am ajuns astfel la Cristo logia
catarilor. Cand e vorba despre Hristos, rAutatea materiei albigene ajunge In conflict cu .trupul Mantatorului: daca #rupul
e rAu In sine, atunci fiul lui Dumnezeu n'a putut sA se infrapeze; iar. dacA s'a intrupck atunci trupul- nu i rau in side.
Spre a jell din aceasta stritniteare, albigenii recurg 1,a doke-
ceresc, lipsit de matMe, impassibil. Dar atunci la ce se reduce opera mantuirh? Se reduce numai la atata ca fiul lui
Dumnezeu ne-a Invatat ce mijloace. s6 intrebuintam pentru
a scipa de sub puterea materiei si a lui Lucibel. Invatatura
lui e depusi in biserica Intemeiata de clans61, iar aceasta e
aceea a catarilor: cine vrea si se MIntueascA, trebuie sa intre
In biserica lor, Imbratisand dogmele, morale, sacramentele si
cultul el. Aceasta-i pe scurt dogmatica atbigena.
Din conceptia materiei, urmeaza dela sine principiul fun-
damental al morale! catariste: pazeste-te de materie ci supune-ti trupul la cea mai asprd aschezd fizicd". Principiul e motivat prin aceea ca toate pacatele carg din contactul nostru
cu materia. E pacat, prin urmare, a avea proprietate; contactul
cr oamenii din lame, risboiul, uciderea fie si a animalelor
(afarA de searpe), apararea chiar legitimA: toate sent plcatel.
urn
Trrijloc de a incarcera
1), Totus, unii Camel admiteau unele carti din vechiui testament, afirmand ci in ele nu se gftesc urme de ale Celui Rau..
ZI Unii !ma admiteau
ca e femeie adtv5rata, adaugand ca
www.dacoromanica.ro
e zamislita firA concurs barbatesc.
toate ca se deosebia de sfanta Euharistie, pe care n'o admiteaue panea binecuvantata purta numele de pine a lur
Dumnezeu". Aveau ji un sacrament al pocdinfei (servitium,.
appareillamentum). De regula in fiecare Infra avea loc mArturisirea pacatelor sau spovada; credinciosii (credentes cu pacate mai marl trebuiau sA se spovedeasca separat, iar cei cu
pacate mai mid in comun; peniteritul ingenunchi4 inainteaspunea pacatele; dupA aceea, confesarul
unui perfectas
punea Noul Testament pe capul pe.nitentului si pronunta cu
vintele deslegarii. Aveau si un fel de sacrament al preofiei,
imitand ierarhia bisericii catolice; prin impunerea rhanilor se
faceau episcopi si diaconi; fiecare episcop avea doi vicari generali, un filius =Or si altul minor, dintre cari cel dintaiu
era totdeauna urmasul episcopului.
Perfectii, In locul intaiu episcopii, trebuiau sA se ingrijeasca de serviciul divin, pe care-I lineau Indeobste intro camera fara nici o podoabA; icoanele si crucifixele erau despretuite
90 --
papii prigonesc 134._ catari: e lupta lui Lucifer impotriva bisericii adevarate.
Tot atat de diabolicA e si puterea lumeasca, fund si ea_
cufundatd in materie. DetinAtorii acestei puteri sunt si ei posedati de demons; astfel, toate institutiile civile qi militare sunt
. 3.
eretice, parte ca azil pentru cej prIoniti; in altele se ridicasera scoli si institute de educatie pentru fii si fiicele fralilor mai sAraci, precum si seminare pentru cei desdvar#(i
(perfecti) ".')
drumul cortejului lumesc si pornind la misiune In simplicitatea lui Hristos; el Insus merse Inainte cu pilda buns, incepand- In saracie si pe jos mares opera a apostolatului intre
albigeni, urmat de smeritul si tacutul situ prietin, Domingo.
Delegatii papali, miscall de sfatul si pilda lui Diego, Indepartart dela sine toata pompa lumeascA fri, retinandu-si numal
cartile trebuincioase, urmara pe episcopul de Osma si pe Dominic In saracie si In simplicitate apostolica. Asemenea sfanlului Paul, misionarii nostri trec din sat In sat, din- oras In
'oral, predicand prin biserici si locuri publice, discutlind prin
-case particulare, Intrebuintand toate mijloacele pentru a convinge pe albigeni de ritacirea lor. Glasul lor a rasunat la CaTaman, la,fga Toulouse,
la Bales,
la Carcassonne, Verfeil,
-9
nonicilor din
Dominic".9
Albigenii, prin azilele for pentru femei sarace si prin institutele de educatie in cari primrau mai ales pe copilele nobililor sarAciti, castigau multe -femei pentru erezia lor, cu-seopul
Diego, se- hotari si el s infiintezq un azil similar pentru femeile si copilele catolice, spre a :combate pe eretici cu aceleasi
m-ijloace. Prouille e un sat in dieceza de Toulouse, asezat la
poalele Pirineilor, intre Fanjeaux si Montreal; avea o bisericA
dedicatA Maicii Domnului, in care Dominic obisnuia a se
reculeaga in rugaciune dupa ostenelile zilei. Aici, langA aceasta biserica, trebu.ia sA se ridice intaiul azil dominican, care
incurand se va preface intr'o adevAratA manastire de femei.
Fulco, favnicul episcop cistercian al Tuluzei, care venise ca
o mangAiere cereasci in urma lui Raymond Rabenstens, privet
lucra neincetat pentru mintuirea sufletelor prin oficiul ptedicarii, si Indura cu mirinimie multe insulte, ocari si griji pentru
numele Mantultorului nostru Isus Hristos' 1) Inainte de a fi
stolatul la Toulouse; dar aici nu-i prea plAcea; Intrebat odata
pentru ce nu stn bucuros in dieceza de Toulouse, Dominic
dAdu urmAtorul rispuns: 6Pentruca In dieceza de Toulouse
Intanesc multi oameni cari ma cinstesci pe cand la Carcassonne') toatA lumea mi-e potrivnicA".9 Albigenii, simtind ca
Cronica lui Humbert, n. 2. Cronica aceasta, foarte interesanta pentru clasarea faptelor, cuprinde atlii -1202-1254. Se
aft' la Mamachi, Antiales ordinis praedicatorum. I. Roma. 1756.
lucrat la Carcassonne si Fanjeaux, Dominic tsi exercitase apo') Cuib de Albigeni.
') Constantin de Orvieto, Vieata fetid
-pominic, n. 44.
E a doua biografiewww.dacoromanica.ro
a sfantului, scrisa intre 1242-1247. Bollandiftii, Acta saactorum, August 1.
- too
Franca Intreaga, care lucra cu atata zeHa 1215 pentru starpirea ereziei,i) :1-a Intarit in acelas oficiu, cum reiese dintr'o.
scrisoare a lui Dominic, in care se arata foarte bland fats de
un eretic tutors 2) 3. Cu oficiul de reconciliator' e unit acel de
convingator" al ereticilor. Albigenii se luptau raps impotriva
Bisericii si rasturnau temeliile statului; sere apararea acestot
doui institutil fundamentale ale omenirii, se ridicara cruciatii,
declarand rasboiul sfant al crestinismului tmpotriva celui mai
primejdios paganism, care ameninta Europa intreaga caul ereticii cadeau in manile cruciatilor, li-se trimeteau preoti pentri.
a le explica dogmele catolice si a le arata absurditatea raticirir
lor; aceasta insemna a ,convinze' pe eretici, a le arata ca sunt pecale gresita. Preotii rconvingatori", alesi anume pe baza stiintei
si a purtarii for exemplare, Intrebuintau toate mijloacele revelatiunii, ale mintii sanatoase si ale inimei, pentru a converti pe cei
rataciti; cine se tntorcea, erajertat si Jeconciliat" cu Biserica;cine ramanea tncapatinat, era dat pe manile puterii civile sau
militare, spre a fi pedepsit dupa legile statului. Documentele
. 4. Infiintarea ordinului.
Se apropiase timput stabilit in Pronia tui Dumnezeu
pentru savarsirea operei principale din vieata lui
Cand, la 1215, cruciatii ti deschid in triumf portile orasului
Toulouse, Dumnezeu Ii trimite doi barbati, de cart avea nevole pentru a pune cele dintai peril la temelia ordplui taut
primul era Toma, Inzestrat cu darul vorbirii frumoase si cu
moravuri amabile; al doilea era Petru Cellani, om bogat sk
cinstif, care clarui lui Dominick propria sa cask mare si frumoasa, asezata langa castelul contilor de Toulouse. Exemplul
1) Hefele, Konziliengeschichte, V (Freiburg i. Br. 1863) 763_
Lacordairre,www.dacoromanica.ro
op. cit., pag. 106.
2). Lacordaire. 104-8.
Ordinul se Intemeia cu ajutorul, conlucrarea si autori-tatea episcopului de Toulouse, care era tot Fulco, cistercian
ravnic, generos si energic. Scrisoarea lui din 1215, prin care
loteaza noul ordin, e prea interesanta pentru tnceputurile si
scopul ordinului, pentru a putea fi trecuti cu vederea. In numele Domnului nostru Isus Hristos. Aducem la cunostinta tutturor de fall si.viitori ca noi, Fulco, prin harul lui Dumnezeu
smerit ministru al scaunului de Toulouse, voind si starpim
erezia, sa alungant vitiile, sa Invitam pe oameni regula cre-
sa-i aducem la moravuri bune: Infiintim ca pre.dicatori In dieceza noastra pe fratele Dominic si pe tova-rasii sai, cari 11-au propus sa meargi in sdrdcie evangeicd, pe ios si ca religiog predicand cuvantul adevdrului,
fiindca lucratorul e vrednic de hrana sa si ca nu trebuie
,dintei 9i
sa culeaga lntr'lnsa
cit.; V, 763.
Hoick, op.www.dacoromanica.ro
-102. -
dela intruparea Domnu lui, sub domnia peste Francezi a regelui Filip, si contele de Montfort tinand principatul Tuluzei ".').
www.dacoromanica.ro
Hefele, op. cit.,
V 791. Decretul trecuse in vechiul _Corpus'
- 104 si binecuvanfare apostolica". Scopul e precizat prin urmAtoarele cuvinte: Mistuiti Ifilluntru de un foc sacru, voi revarsati
tmprejurul vostru un parfum binefAcktor, care ImbucurA sufletele sanAtoase si vindecA pe cele bolnave:' voi le dati, ca
Dispersio fratrum.
vv
nesc. Eu am plecat in acelas an la Paris spre a studia teologia, cdci mA Intelesesem cu dansul ca, dupd doi ani de
studiu si dupd asezarea definitivd a ordinului sAu. sA mergem
impreunA spre a lucra la Intoarcerea paganilor cari sunt In
Persia si in-partile septentrionale "1). Cumanii deci si ceilalti
pagAni din imperiul corazmian ii inspirau iards_planuri nouA
de muncA apostolicA.
In sfArsit, dupd serbdtorile Pastilor, Dominic se putu In-
toate tarile si natiunile lumii civilizate. Aceste trei orase trebuiau cucerite de ordinul sfantului Dominic. La Paris trimise
trei frati francezi, trei spanioli si pe singurul engltz pe care-I
avea; Roma si Bolonia erau rezervate pentru sfantul patriarh
si- un frate francez. Dar Dominic nu putea parasi nici Tuluza,
unde era Intaia manastire a fratilor predicatori; nici Prouille,
unde Infloria conventul de femei;_ nici Spania, care era patria
Jul. Lasand deci doi frati la Prouille, doi la Toulouse, si trimitand patru In Spania, Dominic, intavarasit de Stefan din
Metz, pleaca pe jos la _Roma, unde Honoriu III (1216-1227)
Ii darueste biserica si manastirea In ruine a sfantului Sixt.
Cu Incredere netarmurita In Dumnezeu, el incepe repararea
manastirii; intr'aceea predica In_bisericile Romei; numaruI invataceilor se maria necontenit; ei locuiau in partea ispravita
a cladirii, iar restul se construia mai departe; conventul nu
avea nici un venit: fratii traiau din cersit. Dupe trei luni, Dominic avea Nina la o suta de frati. In luna a patra MO, papa
hotari ca Ja sfantul Sixt. sub dealul Coelius, sa se adune diferite calugarite cars rataciau prin cetatea etertitin prea mare
libertate, -trebuind sa primeasca aici regula sfantuiui Dominic;
In schimb, Honoriu III darui fratilor predicatori manastirea
santa Sabina, pe dealul Aventin, chiar Tanga palatul papal.
Fratii se mutara deciJa Sfanta-Sabina, iar Sfantul-Sixt deveni
manastire de dominicane. NumaruI calugaritelor trecu in scurta
vrcme peste o sutd.
Manastirea dominicana dela Sfanta-Sabina primi /nenrand o 'Malta viziti. No de Odrowaz, ales episcop de Cracovia,
veni la Roma Impreund Cu nepotii sili Hiacint, canonic la catedrala din Cracovia,. si Ceslaus, prepozitul bisericii din Sa-
. 6. Intarirea fratilor.
Ultimele
Dupa cele dintai descalecari ale noului ordin, marele Intemeietor intreprinde o vizita generalit a manistirilor. El trece,
prin Franta de sud, in patria sa, pe care n'o vazuse de, &Ostia
mAtoarele:
Dupace 11.0111
la Cumani, le vom predita credinta lui Hristos si-i vom CAstiga pentru Domnul" 3); capitulul insa nu i-a ,primit demisia,
alegandu-1 din nou magister generalis": 3. In schimb, Dominic a obtinut consimtAmantul parintilor pentru infiintarea
unei dregatorii noun prin instituirea definitorilor, cari, la capitule generale, vor avea puterea de a regula afacerile ordinului
si chiar de a depune pe magistrul general In caz de prevaricatie; statutul a fost aprobat mai pe urmA de lnocentiu IV
1) Lacordaire, op.,cit., pag. 266.
2) Cf. G. Schmidt, Romano-catholicii per Moldaviam epi-
www.dacoromanica.ro
9 Actela din Bulogna,
depozitiunea lui Paul din Venetia,
nr. 3, Lacordaire, op. cit., pag. 269.
JUY.
(1243-1254); 4. In sfarsit; capitulul a mai hotartt de a setinea capitul general In fiecare an la Paris -sau Bologna. Atata
stim despre Intaiul capitul general at dominicatlilor.
sta epoca vre-o 60 de manastiri, inftintate in mai putin de 4 ani. Cele cloua provincii din urtna, Ungaria sr Anglia, nu
vazusera Inca nici un dominican; ele stint- intemelate &cum:.
Dominic trimite acum intaia Qara frati in aceste tari spre a
predica si tntemeia manastiri.q Cu. aceasta se sfarseste uriasa
opera a marelui Qrganizator. Stiind ca i-se apropie sfarsitul,
el
toral ordinului sau, cardinalul Ugolin, care se afla acolo In calltate de delegat apostolic. Recomanclandu-i ordinul si luindu-si
iamas bun deli dansub Dominic se tntoarse la Bologna, unde
se imbolnavi grew i unde-si dete curatul sau suflet, Nal-cat
de merite, in ziva de 6 August 1221, 1a ameaz, intr'o Vinare,
dupice a tndemnat parinteste pe fratli sai la statornicie
1) In Cremona s'a Intainit cu af. Francisc de Assisi, vorbind
Inuit impreuna.
si
110 -
pazirea regulei si a iubirii fratesti. Ugolin, ajurs papa sub numele de Grigoriu IX (1227-1244 I -a trecut in numarul sfintil.or, la 1234, dupace toata Europa II venera ca slant.
. 7.
fundamental obgesc al oricartii ordin-propriu zis: votul sdreiciei, al curdtiei $i al ascultdrii. La aceasta baza comuna, Dominic mai adauga si el sfintele obiceiuri monaeice existente
pana atunci: organizarea rugaciunii, unde intra si Tecitarea
ofiCiului divin (breviarium), cu scopul de a lauda pe Domnul
a mai volt ca rugaciunea si mearga mans in mans cu spiTitul de pocainta si severitate monahala: de aid organizarea
Memoire pour
-tninicains.
2)
Al,stragern-,
aici de dispensele papale (Leo XIII) de
www.dacoromanica.ro
anal tarziu.
Voind Insa ca asezamantul sau sA fie un ordin de predicatori, sfantul Dominic cra convinS ca mijlocul cel mai
2. Pe langa inovatia din urma in vieata monastica, legislatorul ordinului dominican a mai facut una radicalA: a unit
vieata monasticd a cdlugdrilor cu vieata apostolica a clerului
secular. Dominicanii trebuie sd predtce cavilntul iui Dumnezeu
Sri sd- mantueasca sufletele altora: acesta e scopul principal
al ordinului. Calugarul, ca atare, trebuie sA lucreze la mantuirea sufletului sdu, tinzand la perfectiunea,pe care o profeseaza, pe cand apostolul, ca atare, trebuie sA lucreze la mantuirea altora. Dupa frumoasa conceptie a dui Dominic, vieata
cAlugareasca In ordinul sau e numai un mijloc pentru dobandirea scopului principal: predicarea evangeliei sl mantuirea
altora; ea se orienteazA si se modificA dupacum cere scoput
principal. Aid e motivul pentru care munca manuals e inlo-
sarguinta noastri trebuind sA tina neincetat spre folosul sufletesc al aproapelul" 9. Pentru aceasta s'a hbtarit ca oficiul
divin sA se reciteze in biserica scurt si fars traganAri, pentru
a nu lua din timpul studiului; ca tratii in cAlAtorie sA fie dispensati de posturile regulare; tot asa dominicanii vor putea
manca carne cAnd sunt afarA de zidurile mAnastirii; tazerea
nu e absolutA; comunicatia cu strainii e permisa chiar in interiorul manastirii, gall de femei; un anumit numAr de student' vor fi trimisi la cele mai hisemnate universitati, unde
vor fi promovati la gradele academics; dominicanii insisi vor
Linea scoli cAt de bune. Toate aceste constitutiuni tind la
adaptarea vietii monahale la vieata apostolicA.2)
La aceasta se adauga congresele numite in iimba monastica capitiduri. Capitulul general trebuie sA contrabalanseze puterea magistrului general, iar capitulul provincial pe
aceea a provincialului; priorul conventual e Incttnjurat de
sfetnici.
Astfel a combinat Dominic libertatea supugilor cu autoritatea superiorilor, ferind pe cei dintai de IAXISM i destrAbalare, iar pe cei din urmA de opresiune si despotism, capitulurile controlAnd si judecand gestiunea superiorilor. lntre
limitele regulei sale, dominicanul se bucura de o autonomiedesAvArsiti, care nu e st4njenitA de nici o formalie sau directie.
uniformA 9i absoluta. El isi pastreaza toatA fizionomia individuals, si nimic nu seamAnit ap de putin cu un dominican,
www.dacoromanica.ro
') Constitutiunile
ordinului fratilor predicatori, Prolog, nr.- 3.
din punctul de vedere at personalitatii, atilt In privinta cugetarii cat Si in privinta limbagiului si a apucaturilor.9 Din
aceasta combinare -malastra a libertatii cu autoritatea se explica, de ce ordinul dominican a trecut pr n toate veacurile
unul si acelas, pana la noi, pe cand alte ordine vechi au fost
reformate i impartite in diferite ramuri.2)
tatea din Paris. De fapt, In documentele manastirii din Bolonia gasim pe fratele Paulus de Ungaria, doctOra in 9inal
celor dintai dominicani, notandu-se expres ca el e intre ),fratres primitivi conventus Bononiensle1). Sfantul Dominic era
ala de convins de _prudent& 9i destoinicia lui, ?mat, la 1219,
ti dadu greaul insarcinare de a inflinta o ministire de femei
In Bolonia.2) In lanuarie 1221 11 gasim prior in Bolonia la
incoronau regii Ungariei, Paulus Hungarus infiinta India manistire dominicana In Ungaria,2) manAstire-mama, din care
vor porni" incurAnd fiii sfantulni Dominic si in partile noastre,
Infiintarea minastirii cade pe. la 1221-1222; pe la 1223 exists
ordinul predicatbrilor, intre altele, qi penfru convertirea Cumanilorl). El vorbia des cu fratii sAi despre aceasta, cum reiese din mArturiile lui Radulphus -de Faventia i Paulus Venetus, diptre cari cel din urmA redi astfel cuvintele auzite din
gura sfantului sAu parinte In Hristos: ,Postquam ordinaverimus et instruxerimus ordinem nostrum, ibimus ad Cumanos
et praedicabinius eis fidem Christi et acquiremus eos Domino".2) In anul 1220, el cere dela parintil intaiului capitul
general sA-i primeascA detnisia dela conducerea ordinului,
(scris la 92'69). 4,ed. Pielffer, op. cit., pag 144: Deinde me-
mores-fratres peticionis beats Dominic' de paganorum- oonversione et precipue Cumanorum, qui nullam Del omnino noticiam
habuerunt, ordihaverunt -spiritus sancti consilio fratres virus virtutis mittere ad gentem iarm.,dictamc
9 Annale4 ordinis predicatorum. I {Roma 1756) 646 Nr.
XV ed,Pfeiffer op. www.dacoromanica.ro
cit pag. 177, Deg, Nr. 30t .oui-tnissi a
Paulci flioran04
111
mete
118 -,
si Siret si partea de nord a Munteniei. Desi documentele privitoare la India misiune dominicanA nu vorbesc uimic despre
Teutoni, credem totus a rArninea !litre cadrele istorice ale
acestei epoce, admitand ci dominicanii au trecut Carpatii i
s'au coborit In Cumania sub ocrotirea cavalerilor teutoni, atM
de temuti 91 urgisi(i de Cumani. VAzand, poate, In misiunea
dominicana porniti din Ungaria, o uneltire politicA a Teutonilor, Cumanii nici n'au permis misionarilor sI se opreasca
to Tiara lor, silindu-i a se Intoarce flit isprava In Ungaria.
119
-0
parte a Cumaniei, quae est ad Boristhenem fluvium"); Boristhenes tnsA e numele vechiu al Niprului. DacA asadar cronicarii ordinului dominican vorbesc despre Deneper, fie si In
forma prescurtatA Denep, aceasta nu e o confusie intre Denep
i Danubius.2) ,RAmane deci stabilit, cA misiunea a doua a
pornit, nu spre Dunare, _ci spre Cumania de linga Nipru.
Misionarii au avut mutt de Indurat In mijiocul acestor
pagilni. Pe langa lipsa de cele trebuinQioase pentru bietul trup
omenesc
fames, sitis, nuditas , au mai fost si persecutati;
In una din aceste prfgoniri, cAtiva frail predicatori au fost
dusi In robie; doi, anume Albert si Dominic, au fost ucisi
pentru credinta; iar cejialti au rAmas statdrnici in suferinta,
rigAciune
sociorumque aliquos partim in captivitatem abduci, partim interimi (quod Alberto atque 1 ominico evenit) vtdebant; nihilo,
,secius despondendum animum recedendumque a suscepto conr
-stlio non putarunt. Nam labore, prece, oratione eonfidebant fore,
ut barbari immanesque homines, unum esse D'um cOnfiterentu,
sacrisque ihitiarentur Christianorum.
Commentariolum, 4; ed.
cif., pag. 144.
.t) Pfeiffer op. cit., pag. 178, Doc. Nr. 30: Ergo post annos
paucos, duobus Cumanorum
ducibus, magnoque numero virorum
www.dacoromanica.ro
ac mulierum, ad Christum
adductis, singularum patientiae labo_rumque frttctum retulerunt. Comentariolum, 4 ed. Pfeiffer, 144
gall au volt s pafeasca mini'n mina cu ierarhia bisericeascA. Dealtminteri e tiut, ca el au cautat totdeauna sill
desfiqure activitatea apostoliei in armonie cu episcopii pui
de Sfiatul Scaun spre carmuirea pastorali a pdpoarelor6),
Afari de aceasta, primejdia permanent& a Mongolilor, cari ii
mina ca o vijelie din tinuturile Asiei lnspre tarile noastre, i-a
putut convinge tot mai mutt pe Cumani, despre trebuinta de
a se apropia tot mai molt de Ungaria, uncle an putut vedea
la vreme rezultatele tulturii catolice i unde triiau multi conationali al lor. Bortz-Membrok se va indrepta deci citre capul bisericil catolice In Ungaria.
In fruntea acestei biserici statea afunci Robert, arhiepiscopul Strigoniului (Gran) f i primatul Ungariei. El fusese mai
inainte episcop de Vesprim i In aceasta calitate Iscaleqte, ca
martor, actul prin care Andreiu 11 daruia Tara Barsei cavalerilor teutoni, 12117), 1,a 13 /V1artie 1226, Robert de Vesprim
devine arhiepiscop de Strigoniu8). Documentele ne spun c*
9 Hurmuzaki-Densugianu, Decumente 1, 1, pag. 102. Din
Bortz, cronicarii au facut Boris, Borics, Boricius, Boritius.
2) Conientariolum, 4, ed. Pfeiffer, op cit, pag. 144 jos;
5) Commentariolum, ibid.
6) Pfeifper, op. cit , pag. 7.
7) Hurmuzaki-Densusianu, Dociantnte 1, 1 pad. 58; alte
acte iscalite de AdAilsul, ibid. pag. 73. 76, 80.
5) C. Subel, Hierarcbia catholica medii aeyi. (Monasterii
www.dacoromanica.ro
1898) 489.
-- 121
122'-,-
gariei informase pe Grigorib IX, Indati dupd botezul din Ardeal, despre delegatia si cererea Cumanilorf jar papa Ii ras-
in terra praedicta, ad te specialiter destinav-it, attentius obsecrans, ut personaliter accedens ad ipsum et suos, viam vitae
ostenderes ipsis, per quam ad veri Dei notitiam valeant pervenire". La venirea delegatiei, Robert era 'in peregrinationis itinere constitutuse si aceasta 'pro executione voti tui, quod
Commentariolum de
emiseras pro terrae sanctae succursux.
provinciae, Hungariae originibus (1259), ed. Pfeiffer, op. cit.,
pag. 144: Tandem placuit altissimo respicere laborem et constanciam fratrum et dedit eis graciam, ut audirentur a dictis
www.dacoromanica.ro
paganis; et sic primp
omnium ducem Cumanorurn nomine
Burch, cum. aliquibus de familia_sua baptizaveront.
--, 123
potriva, Ti Intarepe.
votul care-I mina to Palestina, dfindu-i voie a merge In misiune la Cumani si In Cara Brodnicilor in calitate de delegat
apostolic. Se vede ci dominicanii din Cumania ii vorbiseri
si de acea Cara vecinA a Brodnicilor, a cAror convertire se
sped".
Papa ii raspunde la 31 Julie 1227, scriind ca a primit
epistola primatului super ", aded nu de mutt, mai deunazi;
www.dacoromanica.ro
1) Hurmuzaki-Densulianu,
Documente, 1, 1, pag. 102.
2) Pfeffer, op. _cit., pag. 178-9, Doc...Nr. 31-.
- 125 -r
Hotarul apusean al Orli Brodnicilor terra Brodnicorumse poate determine cu o oarecare aproximatie din diploma
lui Andrei 11, regete Ungariei, data cavalerilor teutoni din Tara
Barsei to anut 1222, pentru a ratifica Intre altele si noua cucerire a acestora in Cumania. Regele desemneazA teritoriuk
teuton din Moldova .grin cuvintele: Tara care se Intinde dela
sfarsitul titrutului Kreuzburg pina la hotarele Brodnicilor') ".
tim tug cA tinutul ardelenesc al Kreuzburg-ului se afli la
risant de 'Tara BArsei, Intre TArlunga *i Carpatii Moldovei
cu cotitura spre Muntenia 2). Aici era sfarsitul tinutului
Kreuzburg", ler Mara claruitA de Andreiu 11 cavalerilor teutoni,
se Intindea de aici spre rAsArit Ora la hotarele Brodnicilor.
Cf.
Seret = Sirer.
care de pans acum a Post bula din 1222 Inter regalia excellentiae insignia", prin tare Honoriu III (1216-1227) confirma diploma din acelas an a lui Andreiu 11, regele Ungariel.
Pe and in hrizovul acesta din urma cetim ca regele da cavalerilor teutoni tare quite vadit usque ad terminos ProdnicorumT, in bula confirmarii e vorba de tam quae procedit
usque ad terminos Blacorum9. Faptul ca in actul papal,
care reproduce cuprinsul diplomei lui Andreiu II, numele
Brodnicilor e Inlocuit cu cel al Vlahilor a tmpins pe Hunfalvy sa emits parerea ca Brodnicii sunt de nationalitate romana5); parerea lui Hunfalvy a devenit teza sigyra la Radu
Rosetti e), canonicul Bunea l) i Romul Candea, care citeazi
pentru aceeas teza si pe dl N. krga9); D. Onciul, luand In
1) HurmuzakiDensusianu, Documente 1, 1 pag. 260 sus:
Regnum Hungariae... d versis infidelium genertbus circumsepium,
ut pote Ruthenorum Cumanorum, Bradmicorum a parte orientis
Bulgarorum et B?znerrzium haereticorum a parte meridiei.
2) La aceeas concluzie ajunge si D. Onciul, Originile prin-
- 127
consideratie si numele slav al Qrodnicilor (brod = vad, brodnic = locuitor pe vad sau Tanga un rau mai mare), tine calea
de mijloc,*afirmand ca Brodnicii erau o populattune mixtd,
-.128
i2
parte, a Brodnicilor: faptut--ca Brodnicii stint deosebitica
popor i de Cumani 9i de Rui, cum i cA ei ajutA pe Asaneti In luptele acestora cu Byzantinii, lupte la cari au luat
parte i Romanii din Tara Romaneasca, ar indica a Brodnicii
din Moldova meridionalA erau Romani 1) ". Dar, faptul cA
Brodnicii sunt deosebiti ca popor i de Cumani i de Rui"
dovedeste oare cA ei sunt Romani? Nu exista atunci, afarA
de Cumani li Rui, gild un alt popor ? DacA, apoi, participarea for alituri de Romani la luptele impotriva Bizantinilor,
ar indica ca ei sunt Romani, atunci cu acela drept am putea
conclude ca i Cumanii i Bulgarii erau Romani, deoarece
acestia au ajutat in mai mare mAsura pe Asaneti in luptele
acestora cu Bizantinii. Argumentul e bolnav deci de un nimis probat: ergo nihil probat". Dealtminteri, prezenta for in
Balcani se explica din legaturile ce he aveau cu poporul Cumanilor. DacA, in sfarit, la Calca (1223) el trec, sub conducerea voevbdului for Ploskinia, pe partea Mongolilor impotriva
Rulilor li Cumanilor2), aceasta nu dvvedete cA ei sunt Romani. Numele de voevod, dat lui Ploskinia de analele ruseti,
nu 'nseamnA, cum observa chiar D. Onciul, decat numai conducAtor In timp derAshoiu 8); i Constantin Porfirogenitul
numise pe Lebedia voevod al Ungurilo dela Volga'): nu
cumva li strAbunul lui Arpad era Roman? A preface apoi pe
Ploskinia al-analelor ruseti to Ploscanea li a vedea Intr'tnsul
un Roman, ne pare un joc filologic, fArA altA valoare decat
aceea a unui haz. Cu metoda aceasta am putea ajunge la
identificarea nationalA a Cumanilor cu Romanii. SA ramanem
deci la fapte pozitive. CA posesiunea Prepostfalva (Probstdorf, Protea), din sus de Media langl Tarnava, se numia, la
1359, Prodnik5), si ca langa Sibiiu tntalnim, la 1223, o moie
cu numele de terra Borothnik"), nu dovedeste nationalitatea
1) D. Onciul, Originile, pag. 90.
9 Hurmuzaki-tDensuqianu,
Documente, I, 1 pag. 79: terra
www.dacoromanica.ro
Borotnic va fi o modificatie dupa fonetica ungureasca: Borodnic
= Brodnic; Onciul, Originele, pag. 239 nota 28 ih fine.
13O
Bela, rex junior, mai pe urtna regele Bela IV, fratele sfintef
Elisabete, fiul cel mai mare al Atli Andreiu II.*)
132
botezati e redat prin multi homines"), magnus numerus virorum ac mulierum"5), non parva multitudo Cumanorum"); un
si el, dupl o
vieati crestineasca, In bratele fratilor dorninicani, cari-1 -adusesera la calea vietii. Convins de aberatiunea paganismului si
31 Iulie 1227, arhiepiscopul de Strigoniu, in calitate de reprezentant al pontificelui roman, numeste episcop al Cumanilor
pe dominicanul Teodoric, Intre 31 tulle 1227 si 21 Martie 1228,
si informeaza pe caphl Bisericii despre intregul mers al afacerii cumane. Scrisoarea lui o putem reconstrui din raspunsuf
papii.
Dumnezeu i-a Implinit dorinta, grin intoarcerea la credinta a unei marl multimi de Cumani, pentru cari a si numit
un episcop In persoana lui Teodoric, din ordinul predicatorilorbarbat invatat in legea Domnului sKle o vieata exemplars". Cumanii au fost pant acuma un popor nomad, popor
1) Cominentariolua, 4 ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144, Doc.
Nr. 1.
www.dacoromanica.ro
2) Commentariolum) 4, ed. Pfeiffer, o01 cit., pag. 144-0.
Doc. NI% 1.
- 1.34 .--
rAticitor si neasezat", Uri orase, fArA sate; acum Insa au inceput a ridice orase si sate, in cari doresc sa alba si biserici;
pentru a-i sprijini In aceasta intreprindere culturala si religioasa, delegatul apostolic roagA pe Gregoriu IX sa -i dea voie
a aplica indulgente, pentru aceia cari vor veni In persoana la
lucru sau vor trimite ajutoare materiale pentru ridicarea
acestor clAdiri. Afars de aceasta, Robert mai scrie despre
135
Robert de cuviinta.
186
tium Chronica (M. G. SS. XXIII. 291); Pfeiffer, op. ell:, pag. 807
nota 23.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 1, 1. pag. 111: profi-
1St
-.
Lli --
ail aroga .stdpanire peste vol st fara voastrd, sau a vii impune jugul robiei din pricina cd v'a(i tutors la Hristos, hotarind
ca in frica lui Dumnezeu sd vO bucurafi de toatd libertatea
voastrd de mai tnaintea. Spre acest scop, Gregoriu IX confirmA actul de danie feudal& fAcut de Andreiu II cu consim-
91
bula de _our a regetui ungar, ti luAndu -le toate sub protectiunea sa specialA, a9a ci cine se va atinge de ele, se atinge
de Scaunul Apostolic1).
titile si libertatile nationale ale Cumanilor, In cadrele vasalinth. Se vede insa ca, In rastimpul dela 1227 pia la 1229,
Ungurii nu prea respectau aceste drepturi, prefacand tncetul
cu tncetul vasalitatea In robie, aka ca principii Cumanilor au
fost siliti sa recurga la papa, prezentattdu-i actul de danie
regale din 1227 Ili cerand confirmarea lui din partea pontificelui suveran; ei se plang cum rezulta din rispunsul papii
cli, fiindca s'au facut crepini, tai pierd libertatea de care
se bucura Cumanii pagani: In acest context se tnteleg aka
de bine cuvintele Jul Gregoriu IX: noprim sever ca cineva
se-si aroge stapanire peste voi si (ara voastra, sau sd vd impund jugul robiei din pricina td v'ati tntors la Hristoe.
1) Commentariolum de provinciae Hungariae originibus, 4;
ed. Pfeiffer, _op. cit., pag. 145: Andreiu 11 implineste (prin Bela).
fanctiunea de nas la botezul lui BJrtz-Membrok 'non sine magwo,
gaudio.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 121 Nr
-140
Organizarea diecezei carmine.
Nimic nu aratA mai bine spiritut desinteresat al lui Robert cleat faptul el, implinindu-si misiunea in Cumanfa, el se
Intoarce acask Vara a pretinde ca Teodoric sA stea sub jurisdictia M. Nu exists nici un document care Si dovedeasca o
asemenea atarnare a episcopiei cumane de icaunul arhiepiscopal de Strigoniu, dar din faptul ca noua -episcopie era infiintata de Robert, precum si din Impreiurarea ca acesta, In
calitate de ,legatus apostolicus", fusese mai -mare peste. die9.
deck numai pontificelui roman, st&nd sub nemijlocita jurisdictie -a Scaunului Apostolic; hotartrea Romei e motivatA prin
numArul crescand al credincioOlor st progresul realizat in
eparhie, to urma muncii neobosite a episcopului 2j. Neatarnarea epistopului cUman era intdiul pas hr. organaarea, interne:1
a diecezei lui Tiodoric.
-Deki prin aceasta mAsura se tAia definitiv orice amestec
al episcopilor streini In afacerile bisericesti din tparhia cumank se pare totuki ca neastamparatul episcop 9) al Transil-
14i .t-
.organizarea diecezei infiintate de dinsul. Acesta Insa, crezandull mislunea implinita, cere avizul papii, care-I numeste a
doua oars delegat apostolic in eparhia Cumanilor, la 27 Februarie 12319).
.Na- 116.
142
forma grantta rdsdriteand a eparhiel cumane1). In sfArlit, dieceza Cumanilor cuprindea teritorlul dAruit ca feud de catre
Andrei H Cumanilor convertiti la religiunea catolic e tiut
lest, cl acest teritorlu e identic cu acel cucerit de cavaleril
teutoni In Muntenia #i Moldova 91 desemnat In documentele
si in titulatura regelui uagar s) sub numele de Cumania"; fad, e 9tiut cA Teutonii cuceriserA de fapt Muntenia de nord dela Olt pail la Siret 9i Moldova cuprinsa Intre
acest rau i Carpati; urmeaza deci cd acesta era 91 tntinderea
vremii
diecezei cumane.
14#
Robert fusese numit a doua ore delegat apostolic In Cumania la 27 Februarie 1231; In Julie 1232, el poarti Inca titlul de legatus apostolicus "'), dar la 11 Octomvrie 1234 e
vorba de dAnsul ca de un fost delegat at Sfintului Scaun In
provincia Cumanilor" 3).
decimaium, ac quaedam aha, prout in ipsius litteris inde confectis plenius dicitur contineri, quae eontempta periculum,
custodita salutem pariunt animarum. Nos itaque fraternitatis
tuae precibus inclinati, quod per eundem legatum super hiis
rite ac canonice factum est, ratum habentes, auctoritate apostolica confirmamus et praesentis patrocinio communimus.
0) Pfeiffer, Die ungarische Dominicanerordensprovinz (Zu-
tbareata catedralli.ce se -va-- ridica incurand in oil;e1u1 Mircow sau Milcovia, in apropierea raului ca acela; nume. Pettru cladirea acestei catedrale, episcopul Curnanilor se pusese
In legatura cu Jacob de Praeneste, delegatul Sfantului Scaun
in Ungaria, rugandu-1 se intervina la- Bela, vRegele Cumaniei ;
ca, dupa pilda strabunilor sal, cad- au semanat Ungaria cu
biserici marete, se Ingle si In dieceza Cumanilor o biserica
episcopal/1 vrednica de un rege. al Cumaniei. La starulnta delegatului papal, Bela se legs printr'o fagaduin(a solemna ci
va implini dorinta lui Teodoric, dotand totodata noua catedrala cu posesiuni' paste. Cum regele tot amana Implinirea
promisiunii, Teodoric. recurge la papa, care, la 25 Octomvrie
1234, comunica lui Bela ordinul pontifical pentru cladirea ;i
dotarea catedralei cumane-1)1 Porunca Rome! n'a fog zadarnica:
et dotare... Nu e deci vorba de 'all, posesiunig (Revista pato1ica, I, 1912, pag. 645), ci de ' vaste posesiunig,
-14
Ctunsuenele ti iStre 130-13o9 41; pciegiN# ,fie A04414
Cumano canonicus"), der la an nu mai cm n1 yq cog,
nib cuman 110 trials'). Catedral4 se FifliCa h ffittet Wir.Pfitfui, numitt In documentelp latines$I fifilcovia, :MPS iilispe
putea fart shaibt si o refediata yrednica de un magnat at cotoanei ungarp. In sfArsit, lag Coctomvrie 4279, papa Nicolae
146
eonclus 91 concludem, cu toata critics ce ni-sa facut c A Te odoric va fi primit dela inceput drept refedirip dela regelei
Ungariei unul din burg -uritc rimase goale dupA aluhgarea ca
yalerilor teutoni, si anume in apropiere de apa MilcoVului
aici insa nu poate fi vorba cleat de Cetatea Cdrdciunei,
carei origins teutonicA o aparA D. Onciul i canonical Miner.
pe teritoriul Cumaniei cucerite de tavaleiii teutoni, fi desvoltandu-se sub ocrotirea si administratja aceslora: tie st4teau
sub jurisdictia bisericeasca a decanulul din 131.afov, pus de
Sfhtul Scaun peste toatdrtara Teutonilor. De fapt, documen-
tele ne vorbesc lamurit, despre popor sr clef catolie, dincoact de Carpati On MOldova_fr Muntenia), stand fn atarnare
bisericeasca de arhipreotul sate decanul din Tara barsei 3).
Astfel, In lista istorica a ordinariatelor de carir tt atarnat, in
scurgerea vremii, poporul fi clerul catolj& din,_Moldova, tre-
episcopului dominican Teodoric, In virtutel dreptului de pa'tronat, drept ce li se respects si to noua organizatie a catalicismulul din partile noastre
Din mijlocut for se recrutau
9i canonicii catedralei de Milcov 8).
p. 6.
147
Milcov a Cumanilor% rAinane sA sercetam ti mult agitata chestie franciscand. 0' facem aeasta numai din punct de vedere
istaric, sine ira et studio4.
Chesaa_o restrAngem deocamd4tA numai la perioada cuprinsA ?titre infjintarea ordinului franciscan 9i distrugerea de
citre Mongol' a episcopiei de Milcov in anul 1241. Pireste cA
In aceastA epocA nu poate fi vorba despre fra(ii minori con ventuali", cAci, ca ordin separat 91 aprobat ca atare de Stantul Scaun, Convenlualii n'au ex4tat Inainte de anul 15179);
2) Die ungarische Dominikanerordensprovinz (Zurich 1913)
cap. IV... Die Kumanen-Mission unci die Dominikaner (75-92)
?abeamus, valde ptobabile videtur primos fratres ab Innocenti X119 anno 1245 ad Tartaros et Cumanos miss(); per
terram Moldavkarn transiisse: Cumani enim has terras intole11) Pnblicat lie V. A. Urechie, din athiva episcopiei de Iasi,
'0243-54),
149 -,-
lost trimi# aid de sfdntul patriarh. care e -intemeietorul acestei misiuni; et au lucrat in eparhia de Milcov (1227-1241)
pentru iatoarcerea .Cumanilor; iar dela 1241 lpsi ferme soli
curam fidelium vs:cran' 3).
Trecind la cercetarea critics a argumentelor pe cari se
IntemeiazA tema expusi, mirturisim ci raminem uimili In
fate destainuirii ficute de autorul notice' istorice" din Schematismul anului 1915: cucernicul autor marturiseste sinter ci
n'are ,niei un document pozitiv" pentru teza sa, firs ca din
aceasta constatare sA tragi concluzia unei smerite uteri.
Lipsa de document pozitiv` e suplinita prin urmitoarea con Jecturd, pe care autorul o numeste foarte probabili ": la 1245,
Inocentiu
11
16b -
de Nipru plan fundul Mongoliei 1). Ace lat drum e indicat i la Intoarcerea misiunei 2), iar Cumania pe care o de-scrie Carpini In raportul sau, e Cumania de dincolo de Niprut
unde era centrul politic al Cumanilor pagan' 3). Aadar, fratir
cob
,Paris 1838.
161 ,
era to Moldova i Muntenia alcatuind eparhia de Mi 'coy a
Cumanilor, uncle lucrau Dominicanil sub conducerea unui e-
bulef,4
18S
meierea ordinulul ti ca misiunea catolica din Moldova e fnfiintati de tnsuq slAntul patriarh. Din nefericire insi, s'au
tnlelat i alai; cacti prin Dada din latinitatea medievall, si
fndeosebi a izvoarelor franciscane, nu se Intelege DaciaTraiand, ci Dania sau Danemarca'). E vorba deci de ,,provincia daneze a fratilor minori, care cuprindea Danemarca,
Sveclia si Norvegia, i e arAtatA in lzvoarele franciscane prin
prol)incia Daciae, id est Daniae cum Suecia et Norvegia $) ".
lespre aceasta nu mai poste IncApeit nici cea mai mica in11:01A, i at fi pierdere de tiny i spatiu si mai inOrAm la
dovezi.
la vicariatul franciscan at
seculari
,>-.1
www.dacoromanica.ro