You are on page 1of 155

CUMANII

51

EPISCOPIA LOR
DE

Dr. IOAN FERENT


PAROH
A

B L A J,

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA SEMINARULUI TEOLOGIC GR.-CATOLIC

Prefata
Amintim aci, ca lucrarea de MO e partea a
doua dintr'un studiu mai intins despre Inceputurile
-catolicismului in Moldova, care e impartit in epoca
teutona si epoca cumana.. Epoca teutona, sau catolicismul In Moldova, sub ocrotirea cavalerilor teutoni din Tara Barsei, a aparut numai In Cultura
Cregina"), In anul 1920; epoca cumana e lucrarea

de fata, data In vileag mai Intaiu In aceeas revista, In

anii 1922-1925, si acum in aceasta editie separate.


Au mai urmat doua articole, cari, cum vad, lipsesc In
cartea aceasta, anume: Iar6s franciscanii la Milcov"2)
si Romanii In eparhia Cumanilor"3). Intrerupandu-se,
apoi, aparitia revistei din Blaj, s'a Intrerupt si continuarea studiului despre Cumanii vi Episcopia lor. A, -asta e explicatia sfarsitului brusc al cartii de MO,
care nu e terminate. Nu ne-a mai fost cu putinta nici
indreptarea greselilor de tipar la cuvintele grecesti
si aiurea.
Tinem s multumim, $i pe aceasta cale, acelor
preoti din Ardeal cari, in frunte cu parintele Dr. Victor
Macaveiu, atLaratat atata interes pentru scrisul nostru
si ne-au silit la continuarea articolelor, cand voiam sa
Intrerupem publicarea for In revista.
Butea-Miclauseni, I Sept. 1931.
Dr. loan Ferent
paroh.
1) Anul IX (1920) pag. 136 -164; 193 - 211; 238-246; 302 309. Acest

studiu e supus in lucrarea de fall.


1) Cultura crestini, XIV (Blaj 1926) 173 175.
0) Tot acolo, pag. 211-213.
www.dacoromanica.ro

I. Creterea i desvoltarea puterii

cumane (105d 1206).

I. Pacinafil ji Uzii.
Pacinatii, -Uzii si Cumanii erau Intl de acelas singe si
graiu, deosebindu-se numai politiceste, cum se deosebiau pe
vremuri Moldovenii de Munteni sau Alemanii de Baiuvari.
Cumanii, fiind astfel o ramura iesita din trunchiu, trebuie,
pentru o mai buns orientare, si-i asezim langi fratii lot; In
cadrele timpului.
Inceputurile istorice ale Pacinatilor stau in stransi le-

gituri cu soartea vechilor Unguri. Acestia locuiau tntre fluviile Ural si Volga, inchisi la nord de 'turtle Cama si Bielaia,
iar la sud de apele Samarei. Leaginul acesta primitiv al Maghiarilar se numia Ungaria Mare sau Baskiria '); Bizaatinii tl
cunosteau sub numele de Lebedia, dela cel dintAiu voevod
ungur, Lebeiias9, predecesorul lui Arpad; Arabii ti ziceau Mag-

garde, cum se poate vedea to lbn-Das1a9, pe cand in crouicele ungideqti se mai chiatni si Dentia4).
Inmuftindu-se, peste Inasura tarij lor, si apisati de popoarele Imprejmuitoare, intre sari aunt amintiti mai ales Pacinatii, o mare parte din lecuitorii Ungariei Mari parasese
stepele strabune si, cautandu-.si norocul In apus, ocupa tiriuturile cuprinse intre Nipru qi Carpati, regiune ce poarti numele de Ate! Uzu.9 Emigrarea aceasta a Ungurilor si asezarea
for !rare Nipru si Carpati, Nestor o pune la anul 888.9
9 Dr. Nikolaus Pfeiffer, Die ungartsche Dominikaneordensprovinz (Zurich 1913) 10022. Robert Roesler, RomAnische kdien

(Leipzig 1871) 157, dapa raportul misionarilor Iullan (1237),


Ioan de Plano Carpini (1246) si Vilhelm de Ruysbroek (1254J.

2) Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio,

cap. 38, ed. Migne, Patrologia Graeca, sq. II, tom,113 (Paris
1864) col. 317: ..dep'soia, d;rd raj rreuirov iti'mpribov cezirrZY.

Reprodus In traducere germana de Roesler, op. cit

Anhang, pag. 862.


j.
4) Geza Kimn, Codex Cumanicus (Budapesta 1880) LX
6) ConsCsPorphyrog', op cit., loc. cit.: '147-E2.-Obtov, mai bine

deck

rElzogov, Roesler, op. cit. pag. 154 -5.


9 Nestor, Cronicawww.dacoromanica.ro
rusea-scA, cap. f9, trad. Louis Leger,
Chronique dite de Nestor (1884) 18-9.

Pacinatii, numiti si Pecenegi, locuiau la tnceput intre


lluviile Volga It laic, in vecinatatea Chazarilor $i- a Uzi lot"),
&valid la nord Ungaria Mare. Intre 894 si 899, Chazarli in
alianta cu Uzii navalesc asupra Pacinatilor i, Invingandu-i,
Ti alunga din locuintele lor, pe sari be iau deacuma Uzil"9.
0 parte insa din Pecenegii invinti ximane pe loc, sub dominatia Uzi lor, de cari se deosebiau unmet -prin hainele scurte
pans la genunchiu si manecile taiate.3) Marea majoritate care
a pornit, spre apus, trece tntaia data prin Rusia la 9159, unde

incheie pace cu Igor, marele duce al Chievului, spre a searunca apoi asupra Ungurilor din noua lox patrie,, Atel-Uzu.

Tot ce s'a petrecut aici nn e, deCat o lupta uriasa de flare


urinate de vartejul instinctelor animate, to goana pentru existenta, Ungurii sunt batuti si aruncati pentru totdeauna dincolo de Carpati, In pustele Panonier), ultima for patrie, pe
wind Pecenegii tsi poarti nomads for putere dela Nipru pans
la Portile de Fier 0 din Carpati pana In valurile Istrului, punAnd In primejdie popoarele vecine. Un istoriograf bizantin
din acele vremuri, Kedrenos, prinde In cateva linii granitele
indicate mai sus ale Pecenegilor: Pacinatii cal:4 sesurile de
dincolo de Istru, dela fluvial Boristene (Niprul) ;Ana' la Panonia, si, fiind nomazi, tsi due vieata vesnic sub corturiu6).
Aid traiau ei si domniau independenti, and, pe-ta 1050, ke
trezesc cu Uzii In spate.
t

9 Const. Porpytog., op. cit., cap., 37 ed. cit-, col -312.


drill (' ,10.)= Volga, re, z = laic, Uralul; in loc de 11ai:40v;
trebuie pus X4citdovs caci indata dupl aceea e vorba de Chazari.
I) Idem, ibidem, ed. cit., col. 313. Porarogenitul determine

si timpul in care s'a petrecut faptul: -50 ani inainte de data


la care tip alcatuia cartea-, dupa cliteva liaii insal pune 55 ani.
Din Gap. 29 (ed; eit., col. 265) vedem, ca limparatul scriea acest
aici

capitol

la 6457

--=

949.

Idem, ibidem, ed. cit., col. 316.


4) Nestor, op. cit., cap. 26,. ad-ann. 6423 (= 915), trad. Leger,
pag. 32: Peceaegii venire India oars in B.usia i., incheind pace
cu Igor, tnaintara papa la Dunareg,
5) Const. Porphyrog., op. cit. 38, ed. cit., col. 320.
6) Kedrenos, Compendium Historiarum, ed. Migne, Patrologia Graeca, ser. II., tom. 122 (Pails 1889) col. 313.1 Boriatene e NstruZ, nu
Nistrul, cum crede 4 D, Xenopof, Istoria
www.dacoromanica.ro
Romatailors H (Bucuresti 1914) 248.

Uz' tN lim6ife fiircetti inse(mir fitful Poirul tate


ipurfa acest iume era Intetidevffl Iniestfal en o puterilica niztifrtcS spre libertafe 1 neatarnare dej3lia. Uzii, nuinitf i!re
Chineit Kiuss sau Kuss, iar de A)abl dhui, erAtf dd neam
ttitEest si loculau fa Intel:tut itt stipele, ce si intind defy fltlvlui Ural (Taft) si Mitea Casfyin liana It mufitif Aliai. De
aici, o Parte Insetnteati pornelte spre spins 11` bate Pe Padfnatil dinttE laic si Volga, intre 894 si 899, Ittanc Iti-le locul:8)
0- dal ramurA fnsd ramane p ioc nitre laic qi Altfft, deVA-

uranduli istoria In aceste WO, sub numele de OE -Uzi, nume


ce se va schimba in veacul at 11-lea In acel de Se/zinc', dela
un mare print al lor, Selgiut, Infiintatorul dinastiei Selgivcizilor. Sub conducerea acestei dinastii, Qguzii ajung la-culmea
puterii, crewed vasta ImpArAtie a Selgiucilor, careli intindea
cuceririle Ord
tArmudle Mediteranet si ale Propontidei,
amenintand impeNiul bizantin. Destiintandu-se, la sfarlitul yeatutu' at 12-lea; Irnparatia Selgiucilor, i ridicandu-se pe ruinele ei imperiul chorazmian, Perit (Miura Oguzilor din acest
imperiu numele de Turcmaft, sire' a-i putea deosebl de ceiial(i Turci.4)

Uzii dela Volga mai erau acolo la 949, and trivatatul


imparat bizantin, Constantin Porfirogenitul (912-959), 10 alcatuia cartea, din care avem atitea tiri privitoare la vremile
de atunci. Aici, intre Volga si laic, amintirea for a rAmas !Ana

astAzi in cele doul rauri de steps, cu numele qzun, can se


warsi In lacul sArat KamiHaic.5) Incurand Insa tai mifca i
ti corturile, duqi de dorul apusului. Dar o parte din ei Tamarie

1 acum pe roc langl Volga, pastranduli acolo pana astazi


neamul si limba turceascA,.sub numele de Oet-beg sau Uzbeg9. Cellalti, trecand Volga, 417 mutA puterea centrals In VI) Karl Priedrth Neumann, Die VO1ker des sticilichen Russlands in ihrer geschichtlichen EntWickelung2 (Leizig 1855) 12932.

Carte premiati de Institutul Franta

2) C. D!Ohsson, Higtoire des McingoTs,I:(Ar...,..ordam 1852)178.

3) Veil rota 2 p4 pag. 31.


4) C. D:'Ohsson, op. cit., pag. 178-9 pi 196.
5) K. F. Neumann, op. cit., pag. 12933. t--- Tinutul locuit de

Uzi intre Volga si talc e numit de Const. Porfirog (op.- cit.,


cap. 37) Uzia, Onta.
4) Idem, ibidem,www.dacoromanica.ro
pag. 131: Oez-bek sau Uz-bek = stapin
liber. Dr. Alexander Giesswein, Die Hauptprobleme der Sprachwissenschaft (Freiburg i. Br. 1892) 69.

-- 4
nuturile Niprului, pe care populitia turceascA II numeste pane
astAzi Uzu,') nume pastrat si In cuvantul Atel-Uzu. De aici seIntind spre Bug, pe malul cAruia Intimpinim }i astAzi orasul
Otsakow, numit de-Turci Ossy-Kala, adecA/ Intaritura-Uzilor
sap pe scurt Uzu.2) OcupAnd apoi Moldova, ei isi lash si aid

numele In doNA riuri renumite In isteria noastrA, -Uzu! si


Oit-Uzu/ din vechiul tinut at Trotusului. Subjugand, in sfirsit,.
pe Paclnatii Inghemuiti in Dobrogea, Uzii tsi lash si aid
numele In Uzo-Limna, adeca Mlaginele-Uzilor, la gurile Dunarii.$)

In legAtura cu spiritul de libertate at Uzilor, izsroarele


bizantine releveaza nobleta for de singe, In comparatie cu
urgisitii Pecenegi, cari sunt totus de acelas neam cu dinsii.
.*Poporul Uzilor
scrie Skylitzes
e un element mai nobil
!rare Pacinatia, iar Glycas observa,-ca ,Tei aunt cei mai nobili
dintre Pecenegi". Aceleasi izvoare mai pun in relief si faptul,
ci Uzii erau mutt mai numarosi si puternici cleat Pacinatii,4)
observatie, care ne explicA In parte si vertiginosul avant al
acestul popor de oameni liberi. Pe MO numArul mai mares
avantul Uzilor mai era favorizat si de imprejurarea, ca Pecenegii stateau atunci sub comanda militara a lui Tirah, un om
lenes si iubitor de liniste", cum 11 caracteriseazA Kedrenos.9,
In asemenea imprejurAri, Pecenegii, prigoniti dela Nipru

pia la DunAre, sunt infundati de cAtri "Uzi, pe la 1050, In


acele locuri mlastinoase dela gurile lsirului, pe can Bizantinii,
1) K. F. Neumann, op. cit., -pag. 12982
2) Ideas, op. cit pag. 129 ".
8) Anna Comnena, Alexias VII, ed. Migne, Patrologia
Graeca, ser. IL, tom, 131 (Paris 1864), col. 561: "Ocollip,97,.
D4o).ipvti, unde se explica si originea uzicts, a localitatii.
^
4j Skylitzes, Kedreni continuatio, ed. Migne, Patr, Gr., ser. II.,
tom. 122 (Paris 1889) cbl.. 384: Or,Lov rid vo (yivog ag zai divot
Zzi.5-1.zew zai riov J fartyczcov eiquiareov"re zal croAv.1-40-ga-

-reeov),

Zonaras. Annal lib. XVIII, n. 9, ed. Migne, tore. 135

(Paris 1887) col. 252: Oi4)v .,1-10Tog (.2Vacct za. room Early TUIR

lia-rtvdztav ;cal zarci 7blovs i'leteoz,0 rai ;card

;r2.110-ovg

inrcepolijv

rasa rag ...?-xvowcoig zeortpaipsvov g'.0-vfat). Glycas, Annal.-IV, ed.


&cu. (5g from zaz T( p
_ tZ cz 6 v (
Bonn 1836, pag. 605: ''Eavog O

Hargivozwy of ayEaarepot).
www.dacoromanica.ro
5) Kedrenos, op. cit., ed. cit., col. 313.

5 -4e vor numi deacuma Mla$finile-Uzilor, Uzo-Limna.1) Framan-

tarile Viteazului Pacinat Keghenes. care mai pe urma se va


face crestin, nu pot schimba situatia. Suprematia Uzilor se
pronunta tot mai tare. E interesanta In aceasta privinta invazia
din 1057 a Pecehegilor in Imparatia bizantina. Toti observa,
ca intaiul prilej la aceasta havalire 1-au dat Unguril, prin incursia for in imperiul lui Isaac Comnenul (1057-1059). Pad-

milli se folosesc de aceasta ocazie, pentru a iefl din locurile


mlastinoase in cari stateau ascunsi", cum noteaza Skylitzes,
sl pentru a navAli in imperiul bizantin. Dar de,ce stateau
ascunsi in acele mlaftiniu? Pricina ne-o cla Anna Comnena,
scriind cA, la stanga Dunarii, Pacinatii erau apasati de poporul GO lor; spre a scapa de aceasta presiune, ei trec In
imperiul bizantiuCine suet 'lima acesti Geti ai Anne'? Getii
cari alcatuesc un popor puternic Is nordul Dunarii, Getii cari
asupresc pe Pacinati, varindu-i in baltile Istrulur, Getii cari
prin apasarea for silesc pe Pacinati sa se retraga In imperiul
bizantin,
acesti Geti, nu pot fi decat Uzii, amintiti cu acest
nume specific la 1065 de Skylitzes, Zonaras 0 Glycas, ca un
popor superior Pacinatilor in numar 91 putere, la stanga Du-,
narii. -Daca Anna Comnena nu intrebuinteazi numele for spe-*
cific, aceasta provine din patima scriitoarei, de a desemna
popoarele cu mimiri de reminiscenta arhaicA. Chiar 0 aici,
povestind until si acelas eveniment, ca 0 celelalte izvoare citate, ea pune Sauromati sau Mizi", unde ceilalti scriu Pacinati"; ea intrebuinteaza Dacia, unde Skylitzes, Zonaras si
Glycas pun Unguri". Mara de aceasta, si contextul istoric
al' evenimentelor din stanga Dunarii In aceasta epoca cere, ca
prin Getii" Comnenei sa intelegem pe Uzi. Ramane deci stabilit, ca Uzii au silit pe Pacinati, sa treaca in imperiul bizantin.

Cat de slabiti au fost acestia, In urma deselor infrangeri stferite din partea Uzilor, reiese si din faptul ca, intalnindu7se
in

Bulgaria cu ostirile impAritesti, to-ate triburile

nate se supun lui- Isaac Comnenul

(1057

paci1059), afara de

') Anna. Comnena, Alexias VII, ed. cit., 561 (nota 3 pe


pag. precedents) si Kedrenos, op. cit., col. 313: Toy Toedx ozliz
thrwg ,dvivrigek19.eiv mil 79-aOiluarrog, caXc'e xal xaraalivro: ek rd
rraeie rti; 'Icrreq) -1'44 xai rcic 4,evag. Aceasta s'a petrecut sub

domnia lui Constantin www.dacoromanica.ro


-X,-Monomahul (1042-1054).

6 ---

tangrul al yitpazu) elte, crel gdrnpit, tin acliihnzo, lou.patlik


hprda sa.1)

Blguitil On*, In ware 3)44, pe Amaigi drept al punirir


uncle-i yqui Intpi Inatl centrui politic fp regiunc,4
curAnsl, sub priptuj Tatu. ?fin ggrAtifeaklanteniei 4e Pacinali,
Uzii ajunserA la calPIP4 Putprij.
Dela aceastA culme jnsl Aicepp ai sobpr4ui. La 10652),
JJzli navalesc In imperiql biontin. Izvoarele bizantine releyeazi ,g4 Ai ay trecnt Duarte cn 4ot peainul lore, cu soliile

i coPiii Jor" ai cA. mitparal lqr q ridica la 6,Q0,000, spcptind


numai pe j)Arpatii luptitorj; ele vorbpsc de navalirea Intregulul poppr al Wilor (01.4wp Mlle; ,1)14tx62). Trocerea Istrului

A fast operatA cu ajtitoru) plutelqr tungi,

luntrilor flcute

(tilt trunchiu scobit 41 a burclufurpor utnflate".. Axmata pizantina ;i hulgara, care pAzia malul !trent ill Dunarii, e nimicitA;,!
genQralii sunt Juati prizonipri; Mesig Intreaga e inundate de

Uzi, ca de o mare revArsata; valurile Jor pAtrund paid in


Qresi4. ImpAratul Cgriptantin XI, Duca, nici pu IndrAzneate sa
porneascA Ithpotriya lox, .cpnv0; cA q_Asemenea nAvalA nu
se poste gtavill. Nit-i rnai rAmInea nici o pAdejde, decAt 1a Ce1
de sus, far Cerul nu Fa pArAsit. IntorsAturp p fost atat de nealteptata, knit Bizantinji au vazut ,in pcpasta o intervenliedivina; Skylitzes vortnate de o adevaratA minune atribuiia rugiciuniior ;j lacrimilor creltine.

pe and Uzii inaintau cu atata siguranta spre Consienti


fac
ai, probabil, Valahii din Haemus
nopol, Dulgarii
aliantA en Pecsnegii, can voiau sA se foloseascA do acest
prilej, pentru a ;cutup la,nturile robjei uzice. Form4nd q putornicl artnata, a4ia ii gtpcA pe Uzt_ dela spate, ImpingApclu-i;pre suci i t4in44-te retragerea. Iar jot, in vAile Macodoniei
;i cappiile Traciei, puetlitorii dau de u citiaman mult mai,
tngrozitor. Se fsca, !pump, p cimpa InfiprAloare, care-.1 seceri
fArA mils; ja -ace4a se .acia4ig4 incurand o toamete, care Irripitdeca price vitck militar4; Ist fArit, o igro4 grea 4csA
varteate mizeria vi dezastrul. Uzii sunt sdrobifi.
I) Anna C91luena, Alexias III, ed. Migne,-col. 296-8.

Skylitzes, op. cit., ed. Migne, col. 34


Zonaras: Annal. libXVIII, 6, edi Migne, col. 245-8.
Glycas, Annal. IV, --ed.
Donn (1836) t N. 602.
2) Anul e rndicat
larnurit: Sanul al 6-lea de domnia al luin
www.dacoromanica.ro
Constantin Ducat (1059-1067) qi 2657347----1065.

7 ---

Din cei ramali In vieall, o parte tnsemnata se predi tmpAratului Constantin Duca, care-i apazA in tinuturile Mace doniei; o altA parte; care ea putut strecura pan& la Dun Are,

fuge, nu la Pacina cariA urmAriau, ci la Cumanii ce se


apropiau de Wile noastre. -Astfel dispare din istoria lumii
mandrut popor de liberi, al Uzilor.')

Numele, neamul i graiul Cumanilor..


Cumanii-poarti, ca gi Uzii un flume turcesc, derivat din
kom sau kum, care tnseamni nisip, pustie, steed, feg; astfel
Coman sau Cuman nu e altceva, deck locuitor al stepei. Slavii,
IncepAnd cu Nestor, Ii desemneaza prin cuvantul Polovti, derivat din pole sau polo, care exprimi acelat lucru, ca vi hint
cescul kom sau kum, aka ca Polovt nu-i, deck o tfaducete A
cuvAntului turcesc Coman set Cuman, traducere, de card-1
2r.

di seama, ,cronicarul rusesc Nestor, cand scrie: Cumanii,

adecA Polovtii, cari vin din.. step,'` ): La fel II caracterizau fi


Nemcii, prin Walwen, Falen, Falawa, cari in vechea,limbA germanA Inseanufnot locuitor al ;esului.1 In izvoarele bizantine,
pe lAnga numele specific feopc'evut, IntAlnim i numele generic
') Skylitzes, op. cit., ed. Migne, col. 384-6.
Zonaras,
Annal. lib. XVIII 9, ed. Migne, col 252-3. Glycis,. Annal. IV,

ed Bonn (1836) pag. 605.


Max- Biginger, Ein Bach ungarfschet
Geschischte 1058-1100 (Leipzig 1866) 26 si Robert Roesler, Ro-

manische Studien (Leipzig 1871) 330, vorbesc aici despre nivalirea si dezastrul Cumanilor, trecand cu usurtnti peste Otcur
Z'frvoq, pentrti a-si apara teoria despre identitatea politica a Cumanilor cu Uzi!. Vom arata in alt context, cat de neistoriea e
aceasta teorie.
Mai amintim, ca tied asezati de Constantin
Duca in tinuturile Macedoniei si inrOlati mai pe urrna in armata
bizantina, tradara cu totii pe imparatul Roman IV, Diogen, trecand la fratii lot Selgiuti ( Oguzi) si contribuincL astfel la dezastrirl dela Mantzikiert (1071). Skylitces, op. cit., ed. Migne, col.

425 ..si Zonaras, Annal. lib. XVIII 13, ed. Migne, col. 269.
2) Nestor Cronica ruseasca, cap. 79, trad. Louis Leger,
Cronique diter de Nestor (Paris 1884) 195.
2) Raportul misionarului Vilhelm de Ruysbroek (Rubruquis)
1254, In HurmuzakiDensusianu, Documente, Il (Bucuresti 1887)

268: 'Comani, qui dicuntur Capchat (Kipceak);a Teutons vero


Cronicele Livoniene,
dicuntur Loieeni, et provincia Valaniae.
ad ann. 122.1c * Terra Valvorume,, apud Kuun, Codex Cumanicus
Otto de Freysingert, pe la 1158:
(Badap'esta 1;880) LXX.
www.dacoromanica.ro

Falorum CaMpanias, In Muratori, Scriptores terum Italicarum,


torn. VI, pag, 665.

_8
.2.2619-at (Sciti), intrebuintat pentru toate popoarele earl -s'au

perindat din rasarit prid stepele Rusiei de sud pink to valea


Dunarii noastre. Mai semnalam numele de Cuni, al cronicelor
ungurgti,ii Kipceak, al izvoacelor orientate, pentru a trece cu
-vederea numirile arbitrare, pe cari le Intrebuinteaza unii scriitori vechi.$)

Cumanii erau de acelaf nem i graiu, ca i Uzii li Pacinatii. Identitatea de sange ?i limbs !titre Uzi i Pacinati e
relevata de Skylitzes, Zonaras f i Glycas, cand afirma ca poporul Uzilor e un element mar nobil tntre Pacinati", sau ca
Uzii aunt cei mai nobili dintre Pactnati.9 Pe de alts parte,
Nestor arata, ca Pacinatil i Cumanii sunt frati5) pe cand Anna

Comnena constata, ca aceste doua popoare vohesc aceea


limba.6) famine deci Intre aceste neamuri numai deosebirea
politicd, constatati de documentele vremii.9
Pentru a clasifica popoarele dupa rasa, s'au desvoltat cu

timpul doua stiinte deosebite, dintre cari una se ocupa cu


formele -cuvintelor i structura graiului, iar cealalta cu structura trupului li formele fetei: linguistica universalg fi antropologia popoarelor. AmAndoua aceste tiinte rastoarna vechea

teorie, care sustine ca neamul cuman se reduce la rasa mongols; ele stabilesc definitiv ca, departe de a fi Mongoli, Cumanii sunt de rasa turaniana, fi anume o odrasla a tulpineiturcefti. Pentru a dovedi aceasta, nu e nevoie sa ne pierdem
2) Pentru etimologia cuvantului turcesc, s av si german:
Karl Friedrich Neumann, Die Volker des sildlichen Russlands2
(Le pzig 1855) 132.
Weber, Kumanes, in Wetzer und Welte's
Kirchenlexikon8, VII (Freiburg i. Br. 1891) col. 1242.
4) V, mai sus, pag. 33 nota 4.
8) Nestor, Crenica ruseasca, cap. 79, ed. Leger 192.
6) Anna Comnena, Alexias VIII, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II.
tom. 131 (Paris 1864), col. 625, sumeste pe Pacinati Tor9 hopcivoic bittoyAtUr (rex,.

7) Nimeni nta tagaduit aceasta deosebire intre Cumani gi


Pacinati; sedusi ins& de ideutitatea etnica, si necercetand documentele, unii au stabilit absoluta identitate Intre Cumani siUzi. In aceasta greseara au cazut, spre pildi, Max Biidinger, in
Bach ungarischer Geschichte 1058-1100 (Leipzig 1866) 26';
Robert Roesler, Romanische Studien (Leipzig 1$71) 338; Weber,

Kumanen, in Wetzer und Welte's Kirchenlexikon2, torn. VIi,


www.dacoromanica.ro
1891),
col. 1242; Th. Aur. Aguletti, Istoria Ro-

(Freiburg i. Br.

manilor's, (Bucuresti 1919)- 43.

9
3n speculatii ingenioase si combinatii preistorice, cari 1-au
(Ws pe loan Barbovescu la centopirea Cumanilor cu Mongolii,9
ci trebuie sa raminem la fapte sigure, scoase din decumente
autentice, qi judecate dupa normeie antropologiei i ale linguisticei.

Aplicand aceasta metoda, si Wand o comparatie intre


tipul mongol i cel cuman, constatam o deosebire esentiali
chiar In acele trasaturi, tad alcatuesc criteriul antropologic al
unei rare. Inteadevar, dupa documentele din epoca aaaritiei
Mongolilor, in tarile noastre, capuL acestora e patrat, fats fats,
ochii aezati piezis, iar sprincenele se lungesc oblic dela par

pans la nag, Wand Intre ochi un spatiu mai mare; nasul e


scull qi turtit, fata slabs si galbena; statura e mica, iar picioarele mai scurte decat talia. E o structura lipsita de proportie si armonie, un tip urit si respingator.2)

Cu totul alta e croeala Cumanului. Dupa izvoarele din


aceeaq vreme, capul cuman .nu e turtit In forma patrata, ci e.
lungue(, ;13a chiar putin Area lune); fata lungureata fi ea, e
bruna negricioasi, oachefa4); statura, dupa cum reiese dintr'o
') loan Barbovescu, Die Basch-Araba and die Anfange des
romanischen Staates, in Romanische Revue, An. VII, (Viena
1891) 42.

2) Thomas Archidiaconus Spalatensis, Historic Salonitanorum pontificum atque Spalatensium, cap. 38 (scris XXXIIX),
ed. Schwandtner, Scriptores- rerum Hungaricarum,
in fol.,
torn. III, (Viena 1748). 609: *Tertificum valde exhibent facies
aspectum; breves habent tibias, sed vasty pectora; lata est facies

et cutis (= patia, batand In gaiben; vezi mai jos); imberbis

gena et naris adunca; breves oculi, spatio -longiore disiunctii.

ivo Narbonnensis catra arhiepiscopul de Bordeaux, 1242, In


HurmuzakiDensusianu, .Documente I 1, pag. 211: *Habent
autem... facies macras et pallidas,... nasos distortos et breves,...
palpebras a ctinibus usque ad nasum protensas,... aspectus obliuos et torvos,.., tibias breviores;... quad in tibtis deficit, in superiort corpore compensaturt. Imparatul Frideric II catra regele
Angliei, 1241, dupA un martor ocular, In HurmuzakiDensusiaau,

Documente I1, pag. 204: Homines parvae ac brevis staturae

cunt... Vultus amp/os, aspectus torvos... habent". Un episcop


din Ungaria catra episcopul din Paris, 1241, ibid., pag. 207:
Crura habent brevni a, et corpus (= talia) longvtm.
3) Anna Comnena, Alexias III, ed. cit., col. 268 Facies
immodice longa.

4) Perti, Scriptores rerum Germanicarum (Hannover 1840


pins 1856), -tom. IV.www.dacoromanica.ro
pag. 129: *Dicitur pro eo quod populus
est colore fusco, velut Etiopese.

- 10 predica In limbs cumanA a unui misionar, e lungA i impunitoare.9 Aceasta ar ajunge, pentru a sgudui putin siguranta ctr

care A. D Xenopol afirma, cI Pacinatii i Cumanii ,sunt Invederat Mongoli`.9

Dar sl mergem mai depute.


Structura armonioasi a irupului cuman, fata frumoasa tsi
atrAgAtoare, admitata de Europeni, au impins pe invatatul
Neumann, sA afirme, ca Inainte de amestecul lor cu Mongolii
0240); Cumanii aveau forma regulatA caucaziana.8) InteadevAr
cine nu cunoate frumusetea femeilor cumane? Anna Comnena,
fiica marelui Impirat bizantin Alexie Comnenul (1081- 1118),

descriipd frumusetea mamei sale, o compara cu femeile cumane, observand numai ca acestea au o fatA putin prey lung1.4)
CA acest mic inconvenient nu le facea mai putin atrSgAtoare,

reiese din nenumaratele cAsatorii intre principii europeni


fetele cumane. Astfel Mihail Sviatopolc, marele duce al Chievului (1093 12) tine In casAtorie pe fiica renumitului khan
cuman Tugor8); Qheorghe, fiul lui Vladimir 11, Monomahul
41113-1125), se casatoreste cu fiica printuldi-cuman Aiepa,
fiul lui Asen9; tot cumanA e i sotia lui Andreiu, un alt fiu
al 141 Vladimir Monomahul 7); fiul

printului Oleg ti is de

setie tot o fiicA de Cuman 8); Vladimir, liul lui Igor al Novgorodului, luat prisonier de Cumani, se IndrigosteVe in captivitate de pica marelui khan Conceal). i se casitorete cu
dAnsa9); Metislav, domnul Galitisi, tine In casatorie pe fiica
khanului caten, care_joaca un rol atat de insemnat In istoria
Cumanilor,") Cumana era i sotia marelui domnitor romano') Gina Kuun, Codex Cumanicus, pag. 141, in traducere
latina:. *Alte cinch homines, audite sernionem meutnA.
2) A. D. Xenopok, istoriu_Romanilors, IC (Bucureqti 1914
249 qk 247.
3) Kati Friedrich Neumann, op. cit., pag, 133.
4Y-Vezi aipi 'iota 3 pag. 38.
hi) Nestor, Cronica ruseascg, cap. '771 ad an.. 6602 (=.1094).
Leger 189.
8) Ideal, ibid, cap. 87 ad an. 6615 (=.1107), Leger 222,
7) M. Karaomin, Histoire de ]'empire de Russie traduite

par. St. --Tr Thomas, et Jauffret, J.f (Paris 1819) 197.,

8) Nestor. op. cit., loc. cit.


cit., III (Pulls 1819) 81.
9) Karamsin, op.
www.dacoromanica.ro

Id) D'Ohsson, Histoire des Mongols, I(Amsterdam 1852) 341.,

11,
bulgar loanitiu (119T-1207), care s'a fators la credinta cato
ltci irrlpreuna c.0 clerul i poporul sau, primind diadems se
gala dela Pontificele Roman 1); sotia lui Stefan IV al Ungariei

(1270-1274 cunoscuta in istorie ;ub numele de ,,frumoasa


Elisabeta", era si ea o fiici de- Cuman 21; iar Ladislau 1V, fiul
i urmasul lui Stefan IV, se Incurcase asa de mult ip frumusetea fetelor cumane, Incat numai o rascoala a magnatilor

interventia seven; a Scaunului Apostolic 1-au putut aduce


inapol Ia adevarata-i sotie.1) Dar nu numai principli si domnitorIi vecini se legau de fetele cumane, ci si contii francezi,
cari, In trecerea for spre Constantinopol, ajungeau in contact
cu poporul cuman. Astfel, Guillaume, fiul lui Geoffroy de Mdsy,

seniorul Baudouin de Haynaut si renujnitul Nariot de Toucy,


Inrudit cu Ludovic al Frantei, se casatoresc, la 1239; cu fiice
cumane, cari trec la religiunea catolicA.9 Credem ca si dragostea cea mare a regelui Stefan 11 al Ungariei (1114-1131)
citra Cumani sti in legatura cu structura placuta si fata atri&care') Semnalim, In sfarsit, sf constatarea cronicarului
contemporan Rogerius, ca, Indata dupe introducerea Cumanilor lui Cuten In Ungaria sub regele 136 la IV (1235-1270)
Incep si casatoriile cumano-maghiare.9
1) Ephraemihs Chronologus, Caesares, vers. 7825-8, ed.
Migne, Patr. Gr., ser. II, tom. 143 (Paris 189L) 289.
11) Dr, Augustin Bunea, Incercare de istoria Ronranilor pAna
la 1382. 13ucuresti 1912) 140.
') Chronicon Budvise, ed. Joseph Podhradczky (Buda A838)

208-9: 'spreto thoro coniugali, filiabus adhesit Curnannrum;.,


Eduarn Cupcheck et Mandulam vocatas, et alias quam plures, in
concubinas habebat, quarum amore cor eius merito depravatum
est. ,Thurocz, Chrolrica Hungarorum, 11 cap. 79, ed. Schwandt
in fol., I (Viena 1746)
ner, Scriptores rerum Linngaricarum,
152.
I. I. von Hefele, Konziliengeschichte5,, VI (Freiburg L.
Br.. 18901 4198-9.

4) Chronicon Alberici, reprodus Ia B. P. Hascleu, Etyrologicum magnum. Romaniae. IV (Bucuresti 1898) LXXIXLXXX.

5) Thurocz, Chronica Hungarorum, II cap. 63, ed. cit.,


pag. 141-1: 'Rex autem_ Stephanus diligebat Cunos tunc tetn.pgfis ?1,us guam decebat... supra modum diligebat eost.
9 Rogerius, Carmen miserabile, cap. 12, ed. kchwandtner
its fol., I (Viena 1746) 299:
Scriptores rerum Hungaricarum,
sKuthen rex Cumanorum per regem (Bela. IV) et quatnplures.,
www.dacoromanica.ro
alii per maiores et nobiles
regni fuerant baRtizati, ita quod iam,
oum Hungaris connubia copt.ralrbpts.

- 12

E adevirat ca frumusetea cumana statea In contrast


izbitor cu lipsa for de culture. Departe Inca de binefacerile
sociale si individuale ale aestinismului, Cutpanii erau un
popor barbar, Incapatinat In obiceiurile sale pagane, jefuitor
9i nomad, traind vesnic sub corturi. Dar nu-i mai putin adevarat, ca frumusetea for e un argument tmpotriva reducerii
for la Mongoli.

Limba vorbita de el- va arunca o noun lumina asupra


acestei chestiuni.

Graiul Cumanilor 11 cutoastem mai intaiu din numele


proprii pistrate in documentele privitsare la istoria acestui
popor si subliniate de not In tot decursul acestui studiuM Un
alt materiaL linguistic sunt formularele rugaciunii Domnului

(Tatal nostru), pe -care Cumanii catolici o Invitau in limba


Aar si din care ni-s'au pastrat mai multe copii:2) Dar cel mai
Insemnat document al acestei limbi e, faM indoiala, renumitul
manuscris din anul 1303, care se afla in bibliote.a sf. Marcu
(Marciana) din Venetia. Arcatuit de un misionae ,catolic si
-destinat pentru preotii din misiunea cumana, pretiosul manuscris cuprinde in 164 pagine o gramatica, -dupl metoda prac-

tica de atunci, un glosar destui de' vast al limbii cumane si


o crestomatie interesanta, compusi din buciti dogniatice si
morale, trecand dela pericdpe evangelicer-fragmente de predici
si strofe sacre, la un capitol special despre ghicitorile Cumanilor. Fara a cunoaste originalul din Venetia, lulies Klaproth
1si procure o copie, pe care o publica la 1828, atragand pentru

Intlia data luarea aminte a Invatatilor asupra acestui izvor


din care Burge In plin limba-cumana.3) Desi copia procurati
-de Klaproth era incomplete si plina de gfeseli, ea al-Ma totus

cu deplina siguranta, la ce tulpina trebuie redusa limba neamului cuman. Mult a contribuit la aceasta invatatul Otto Blau,
care, stapin pe limbile tufcesti, a Indreptat la 1875 multe din
') Notam in treacit, ca numele Asenifilor romangs-bulgari
e un nume propiu cuman: Assn. Louis Leger, Cronique dite de
_Nestor (Paris 1884) 272 si 346 la cuvintele Assn jai Osen.
t) Gaza Kuun, Codex Cumanicus,(Budapesta 1880) XIIXIII

si XLIII, XLV, XLIXL,


8) Iuliu Klaproth, Vocabulaire latin, persan et ocean de

la bibliotheque de Petrarcha, In Memoires relatifs a l'Asie, conwww.dacoromanica.ro


tenant des reeherches
historiques et -pbilologiques sur les peuples
-de l'Orient, III (Paris 1828) 113-256.

- 13 greselile cuprinse- In editia lui Klaploth, dar nu dupa origi


nalul venetian, pe care nu-1- cunotea nici el, ci dupA adAncile-

sale cunostinte lingikistice.2) Abia la 1880, cincizecisidoi de


ani dupA editia incompleti si neexactl a lui K-laproth, putem
Inregistra o editie completk corecta si critics, ficuta dupA
originalul din Venetia de contele Geza Kuun, membru al academiei maghiare, editie Insotita de un studiu adesea confus,
scris Intr'o Latina, care lasA mutt de dorit.2)
Ei bine, numele proprii cumane, formularele rugAciuniit
domnesti si, mai ales, manuscrisul din 1303 dovedesc pani la,
evidenta, ca limba cumanA e o ramurA a celei turcesti, asa ca
In aceastA privintA nu mai exists nici cea mai mica IndoialA.3}

Dela graiu concludem la neam: Cumanii cunt o odrasla


turceasca.9

Acela lucru reiese si din izvoarele istorice. Amintim


mArturia lui, El Masudi si genealogia Cumanilor din Cronica lui
Nestor, pe baza cArora Max Bildinger Itsi formulase, Inca la 1866,

teza istoricA: Die Kumanen waren ein tiirkisches Volk".9


9- Otto Blau, Ueber Volksthum und Sprache der Kumanen,
In Zeitschritt der deutschen morgenlandischen Gesellschaft, 29
(1876) pag. 556-587.
2) Geza Kuun, Codex Cumanicus (Budapesta 1880) 1-235.
,Reproducem Inceputui manuscrisului, insemnat din pricina date];
0MCCCIII die XI Iulii. In nomine Domini nostri Jesu Christi et
Beatae Virginis Mariae Matris eius et omnium Sanctorem et
Sanctarum Dei Amen. Ad honorem Del et beati Tohannis evangelistaec.

9 Geza Kuun, op. cit pag. IX, LIII si XXIVXXVi,

Roesler, Romanische Studies, pag. 338. uncle, pe baza menuscrisului din 1303, stabiLeste 'die UnAhlbarkeits Satzes, dass
das Kumanische eitle turkische Sprache seit. Dovada o da si la
B. P.
pag. 352-6.
Otto Blau, op. cit., pag. 556-587.

Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, IV (Bucttresti 1898)

LXXIVLXXV.

4) K. F. Neumann, op. cit., pag. 132; ,Es hat sich selbst


ein ziemlich auslahrliches Worterbuch ihrer Sprache (a Cumanilor) erhalten, wodurch die Abstarnmung diese, Voikes, der Usen
und Petschenegen. welche zusammen, wie ausdriacklich versichert

wird. eine und dieselbe Sprache redeten, fiber alien Zweifetsrhoben wird,.
5) Max Budinger, Ein Buch ungarischer Geschichte 1058
Nestor, Cronica ruseasc5,
pans 1100) (Leipzig www.dacoromanica.ro
1866) 27.

cap. 79, Leger 192

1t

Tealtminteri si` Mongolii stiau foarfe bine -acest adevar, cur&


putem vedea din cuvintele vtclene ale solilor 61mi-ft la Cumani

de comandamenful mongol, pentru a-1 trage Pe partea toe,


fnaInte de lupta dela Calca (1223)9.
Asadar, antropologia, [inguistica st isforia Mau impofriva
teorfei care sustine, ci Uzif, Fractnatii si Cumanii sunt Mongoti.
Limba turceascA din codicere coman 1-a silit si pt! A. D. k enopol, sA recunoascA Iaptul, a neamul cuman e o ramurA din

trunclikil turcesc; dar, pentru a impAca extremete disonante,


Xenopol gaseste o minunatr formuli de legituri, adAugind
cuvintele: Turcif Ind sun( o ramurA de Mongoli".2) Numaf
cA reteta e cu totul artificial si nepufincioasA, NA de boala
vechei teorii. Ea uitA deosebirea anfropologicA esentia(A fare
tipul mongol si tipul turcesc al Cumanului; ea nu bagel de
seamA, cA graiul turcesc nu se poate reduce la limba mongols.')
i totus, acestea-s momeniete hotAiltoare In chestie.
3. Venlrea Cumanlior.

IntAia invazie In Ungaria.

Atlanta cumano-paeinata.
DupA subjugarea Pecenegilor de- cAtri Uzi (1050), Cumanii, cart Iocuiau ltinga Marea Caspica, dera fluvinl Ural pad

dincoace de Volga, pornesc si ei In horde numetoase spre


terile noastre.
La 1055, ei ajung, sub conducerea lid Boluch, pAna la

Nipru, atacAnd principatul mese- aL Pereiaslavei, aproximativ


gubernia de mai tArziu a Pultavei. Se vede ea numArul- for
era coplesitor, cid Vsevolod, ducele Pereiaslavii, cereindatA
pate, fArA a incerca cea ;nal micA Impotrivire, primtnd condititle impus6 de Cumani 4i dobAndind astfel retragerea lor.9
') D'Ohssfon, Histo're des Mongols, I (Amsterdam 1852) 337.

!) A. D. Xenopol, op. cit., pag. 249..


3) Dr. Alexander Giesswein, Die Hauptprobletne def Sprachwissenschaft (Freiburg i. Br. 1892) 69.
4) Nestor, Crook:a ruseasc5, cap. 59, ad an. 656J t(1-4-= 1055),

Leger 137.

Max-fitidinger, Ein Buch ungariacher Geschichte

(Leipzig 186) 6 si 25 pune gresit evenimentul la 1053.


A.
D. Xenopol, Istoria Romitailor2, II (Buturesti 1914) 251 aseazk
pt Cumani kings -Dulaire
la 1057, ark umbri de thicumentr
coniuzie evidenta cuwww.dacoromanica.ro
Uzii.
Printul cumafi Bauch etiumitPS1
Bluch, Leger 281.

Dar pacea n'a fost de lung& durati, cad M f061, Cumanii,


sub conducerea printului Socal, ataca din non Rusia, tot dirt
partea Niprulul. Vsevolod al Pereiaslavei incearca sa-1 respinga,

dar, puterite cumane fiind mutt superioare, ducele 6 bAtut si


fuge. ,Aceasta e cea dintaiu infrangere a Rusiei din partea
acestor pagani nelegiuiti",, cari n'au parAsit tare, decat dupice
au pustiit-o, cum observA cronitarul rus contemporan.2)
Duna aceasta nenorocire, printii rusi, in loc sA se uneasca
in fata primejdiei comune care ameninta Rusia intreagA, incep

rasboiul civil, care va dura tot timpul primejdiei cumane.


Imparlita in mai multe principate, atarnitoare de un suveran cu

titlul de mare-duce, Rusia nu se intindea spre rAsarit decat


!Ana la dui O'ca, un afluent al Volgeh Resedintaymarelui duce

era la Chtev. Data insus pactui fundamental, pe tare se Intemeia unitatea Rusiei era foarte subred, rasboi-ul civil a
sguduit si dislocat aproape toate incheieturile acestui organism.
Cumanii, folosindu-se-de aceasta slabiciune interns, in-vadeazi din nou Rusia, la 1068, cu a multime de horde, sub
comanda unui print, al clrui nume nu-1 gasim Insemnat in
tronica ,contemporana. Isiaslav, marele duce, cu bath sai
Sviatoslav al Cernigovului si Vsevolod al Pereiaslavei, Incearci
a-si indeplini datoria fata de parrantur rusesc, iesind inaintea
dusmanului. Sunt Ina bAtuti Mtn) lupta-- de noapte pe valea
deschisa a Altei. Cuprinsi de panics, Rusii fug cu printii for
in frunte, manati din urma de vijelia cumana. Duna acest dezastru, numai viteazul Sviatoslav-nu-si pierde curajol. VAzand

cum biruitorii ti pustiesc fara nici o crutare tarilloara, e( tai


aduna to papa o nova armata i cane pe neasteptate asupra
Cumanilor, castigind o stralucita biruinta In valea raului
Snova, la 1 Noemvrie 1068. Insus prince comandant al, bar
barilor cade in manila lui.2) E IMAM victorie ruseasca asupra
Cumanilor, victorie care determinat pe acestia la Arecerea
Niprului, la apus de care be suridea:Ungaria si imperiul bizantin cu imensele ter bogatii.
Cumanii caul Moldova )ntre 1068 si 1071. Tara cea
mai amenintata acum era Ungaria. Vizita nu intarzie. La 1071,,
1) Nestor, op. cit., cap.-59, ad an, 6569 (LT= 1061), Leger
135. Ctl privire 1a numele printului cuman, un manuscris are

/sca/,. iar Karamsin (II, 87) Secal.


www.dacoromanica.ro
2) Nestor, op. cit,
cap, .63, ad an. 6576 (=---1068),

142-6.

Leger

16

sub dornnia regeluj Solomon, barbarii, condusi de prientul Os/u,

AvAlesc in Ardeal si, tnaintAnd spre Tara Ungureasca, trec


muntii Meses, cari formau granita Ungariei spre Transilvania,
pe la Dobaca (Doboka); aici, rupAnd intariturile dela Ware,
se revarsA ca un potop cotropitor peste campiile manoase cuprinse Intre raul Some si muntii Bihorulul, jefulndu-le cu o
iuteali fulgeratoare. De aici se. indreaptA spre nord, spre a se
latoarce tails In Ardeal. BArbati, femei si animale formau un
singur convoiu infioritor, pe care pustiitorii t1 mAnau pe cursu?
Someului spre Dobaca, farA a bAnui cA -acolo-i asteapta de
o sAptImana regele Solomon cu cei dot veri ai sAi, principii
teza si Ladislau, cu. o armata bine pregAtitA. Surprini, batuti,

despoiati de toatS prada lor, o mare parte din Cumani au rArims sdroljti acolo, langa Dobaca, iar restul si-a gAsit man-

tuirea in fuga. Solomon se aratase netnfricopt, iar tinArul,


duce Ladislau arAta de pe acum ce va fi ca rege.')
ShAbiti prin aceasta loviturA, Cuman-ii se coboara in Mun-

tenia, la Dunare, uncle dau de Pacinati.2) Sguduitura primita


iw Ungaria ii sileste sA stea, deocamdatA, in bune relatii cu
aceasta samurA a neamuiui lor. Anna Comnena ne dA In aceasta privintA o lamurire foarte pretioasd, in cartea a 6-a a Alexiadei sale, unde ne expune alianta cumano-pacinatA: Ea sem:.
Un oarecare -neam scitic, ducAndu-si originea dela Sauromati
si trAind din jaful zilnic, clupace si-a parasit lAcaurile-i proprii, se cobort la Dunare- Si fiindcA se vedeau siliti a incheia,
un tratat de buns intelegere cu locuitoril dela DunAre, se In-

veira cu totii is aceasta si se intrunira laolalta cu solii luii


Tatu i Chale si Sesthlav si Sata, dintre cari cel dinthiu .stA,.

') Chronicon Budense, De adventu Cunorum, ed. Podhradezky (Buda 1838) J27-9. Anul 1066 e gresit, dar se poate
indrepta uqor: faptul _imediat precedent s'a pet recut la 1070
(pag. 126); invazia cumana e legate de- acest fapt prin: zPost
haec autemc (pag. 127), iar eveniinentul care urmeaza dupl.
alungarea Curnanilor, poarta 1072. 0Thurocz. Chronica Hunga
rorurn, II cap. 49, ed. Schwandtner. Scriptores rerum Hungaricarum,
in fol.., 1 (Viena 1746).116-7.
Bildinger, op. cit.,
28-9.
Cornandantul cuman e numit Os/u in Chronicon Budense, si Osul la Thurocz.
2) Karamsim (II, 98) admite o invazie cumana in Rusia,
pe malurile Desnei, la 1071-2, tars a indica vre-o lupt5. Va
fi lost vre-o hordawww.dacoromanica.ro
cumana rarnasa in urma,
claca se conflung stirea lui Kararusin.

17

pania Silistra, iar ceilalti -Vitina si celeralte localitati. IncheiAnd

deci tratatul cu dan,ii, ei treceau deacum Dunn-ea nestingheritt, devastAnd tinuturile marginase si ocupand unele targuri".1)
Am vAzut In capitolul intaiu al acestuL studiu, cA Pacinatii prigoniti de Uzi, recunosc la 1057 suveranitatea Itrfparatului bizantiu Isaac Comnenul (1057-1059), primind in schimb

invoirea de a se afeza In Dobrogea (Uzolimna), care era o


parte a impariliei bizantinef aceasta Intinzandu-se panA la
Dunare si Mare. 0 parte ramane aici si dupA sdrobirea Uzi lor,
formand un centru politic imprejurul Silistrei, sub cApetenia
Iui Tatu, pe cand alte horde pacinate rAtaciau prin Muntenia
si Moldova. Tatu (cu accentul la urrna) e cu.noscut din analele Iui $kylitzes ssi Zonaras, ca print rreceneag la Istru, IncA
la 1070, sub domnia lui Mihail Duca, si va mai fi morba de
spre el. Singur Sesthlavos din lista Annei nu pare a ti PacInat,
Seslav sau Vseslav fiind un nume slavon. Aqadar_ la Dunare,
ithre Silistra si Vicina Dobrogii, domniau Pacinatii sub printii
lor Tatu, Chale si Sa'a, alaturf de Seslav, liespre care se
poate discuta.2)
') Anna- tomnena, Alexias SIT, ed. Migne, col. 521. co:ationat cu ed. Bonn (1839), vol. I, pag. 323: livoc rt ..ntvc9-excht
;raga rv-tv Zaveottterunr,..zocO'.f,zetarov 0:111).81JoMEPOI, a-rteetivre; -r(Th
cazot, zarld.19ov zer;.; rtiv ,zlovoutitv. 'LTC; c) :reps avd; km; qv'

avroic perci TWV ;card yOu Javov,6tv otzoinirow a-relaccaaal

robrov avv&i...tcyrog 7reetItO, FL; Optatav likaov pErcC TOW gl.,:eirtuP


TOU T& TaT0 :WC X.a6/ ovoptc.Copv-61, ;eat ZEol`p.ci,icru ,ac rob".27(1[:it, roro ,a.v ri v zletarercv aarizovroz, rail, cv To, Btr-Vvav
-, _
xca 41Z1.2.a.

..lretcrapevot yoiv psr, avrov, aotwg rob kotmoil 3ta-

-reeo3vreg rov zlavoviltv,

Tin)

71"CteairElpe'Vnli %ir

cczr,

tx4

acti noXixvIci (Luce za.racrzfiv. Breed 2-c;r 2aveopartov e tradus

bine In ed. Migne prin genitivul originii; a ual acest genitiv cu


azaev6pevot- si a traduce, cu editia, din Bonn, ,a Sauromatis
quotide vexata (gens)4, e o greseala; xaalzaanie se intelege
ku4ocur, Henr. Stephanus, Thesaurus linguae Graecae, ad voe.
szaarog.
2) N, Iorga. Istoria Romanilera (Bucuresti 1919) 47 are ur-

matoarere: 'Inca de atunci, din veacul al XI ea, putin dupa

anal 1000 (?), pe vremea Pecenegilor, cu Ingaduinte- acestora si


sub tnriurirea Bizantinilor din vecinatate, cari aveau Marea si
Dunarea, capetenii ronainefli au Intemeiat cele dintdi State ale
noastre, intre Sihstra si Vicina Dobrogii: un Tatul, un Seslav,
un Saccea, un Chalise.www.dacoromanica.ro
Ai.cr am ayes deci intemeierea celor dintai
state romangti. Numai cat, documentul nu spune aceasta.

18

Peste dansii vine un alt popor ,,scitic, de origine sauromatA, jefuitor, nomad", care Incheie alianta cu Patinatii dela,
Dunare. E cunoscut ca Scit, Sauromat" la Anna Comnena e
un nume generic, intrebuintat pentru ()rice popor care vine
din rasarit inspre hotarul de nord al imperiului bizantin; sunt
cuvinte cari bat In reminiscence arhaice, fail. a se c'obort la o
specificare. Contextul istoric insa arata, ca poporul acesta nu
poate fi altul, decat cel al Cumanilor. Ei fac deci alianta la
Dunare cu Pecenegii,- pentru a putea irece nestingheriti in
impAratia Bizantului. De fapt, la 1078, constatim ci ei traiau
impreund, amestecaj'i, la olaltd, in aliantd (grcepi cu Pecenegii
dela Istru, cAci to acest an, intaiul de (Minnie al impiratului
bizantin Nichifor III, Botaniates (1078.-1080, Pacinatii amestecati cu Cumanii" navalesc in sudul Dunarii, Inaintand cu
jaf si parjol pine in Adrianopol, unde-dAnd foc orasului, se
Intorc inapoi la istru, bucurosi ca au putut pedepsi pe Bizantini pentru uciderea unor Pacinato-Cumant.9 In acelas an e
vorba despre o pace a Pacinato-Cumanilor cu Bizantinii.2)
Astfel, venirea Cumanilor la Dunare sr akianta for cu
Pecenegii e un 4apt dovedit.
4. Cumanii vi rAsboiul civil din Rusia.

lire in Ungaria.

A doua navaIntaia invazie in imperiul bizantin sub


Alexios Comnenul.

Cumanii, facand alianta cu Pecenegii dela Dunare, voiau


si alba drum deschis spre imparatia bizantina. Regiunea dunareana trebuia sit* le, fie un centru din care sa se reverse
asupra imperiului vecin si in care sa se retraga incarcati de
pracia. Cumci ei aveau de gand sa stea aici mai multi vreme,
rel'ese si

din faptul, ci acest popor nomad at apucase de

agriculture, samanand meiu i grau ). Numai rasboiul civil


din Rusia i-a silit sa 'ncheie, In 1078, -o pace grabnica cu
Bizantinii, spre a putea porn' in alts directie.
Skylitzes, partea din urn.* ed. Migne, -Patr, Gr., ser IL
tom. 12, 2 (Paris 1889)\ col. 473: llagtzicixot dvapl Roildrvoig.
.
xal roiv
Idem, ed. cit., col. 476: Mera rio'v Ha4tvaxtuy
Kottavwv.
3)

www.dacoromanica.ro
Ania Comnena,
Alexias VI, ed. Migne, col. 254:

deoretiZvrEg- igirsteov ziyzeov; vs xal Irtteolig.

La 1078, ei se despArtesc de Pecenegii dela Dunare, fiind

in Rusia de doi printi, a caror ambitie fratricidi


-ajunsese asa departe, trick nu se sfiau a se alia cu acesti
barbari, spre a primi ajutor In luptele for dude. Cronicarul
.chemati

las contemporan, care-si iubeste asa de mult patria, relateazi

tristul eveniment cu o vadita strangere de inimi: Oleg si


Boris adusera pe pAgAni impotriva pAmantului rusesc si por-

nira,preuna cu Polovtii asupra lui Vsevolod (domnul Cernigovului) Acesta le iesi inainte pe du! Sojita, dar Cumanii
batura pe Rusi, multi din acestia ramanand ucisi pe cAmpul
Biruitorii devin stApani pe tara Cernigovului, al
carei print fuge la Chiev, spre a cere ajutor dela marele duce
Isiaslay. Acesta, plin de compAtimire lap de -nenorocitul ski
irate, chiamA in ajutor pe cei doi fii ai sli, laropolc si Vladimir Monomahul. Cernigovul e recucerit, Cumanii sunt alungati, dar marele duce rimane pe campul de onoare, strApuns
de o lance cumanica2). Vsevolod ti urmeazA pe tronul Chiede luptA" 1).

-vului (1078-1093).

Dar cu aceasta nu se sfarsi rAsboiul civil, ad in mil


urmAtor, 1079, un alt trAdator rus, print si el, Roman Sviatoslavici, partizan al lui Oleg, aduce din -nou pe Cumani in lara,
impotriva lui Vsevolod'. Marele duce Ina Incheie IndatA pace
cu primejdiosii pAgant, cart, primind conditiile favorabile, se
xetrag omorind pe Roman 9, Se pare ca generalul care con-

ducea aceste expeditiuni impotriva Rusiei e printul cuman


Osen,, a carui moarte, cronicarul o relateazA la 1082,, ca un
=eveniment insemnat

La o noun navAlire In Rusia, in anul 1083, Cumanii 8e


lovirl de pieptul viteazului Vladimir Monomahul, care-i batu
pe-maldrile Desnei si ale Khorolului, Nand prizonier pe gealeralul for si capturindu-le loatA prada 9. Birainta aceasta
-era echivalenta Cu a respingere pe -tot froutul.
1) Nestor, op. cit., cap. 70, ad an. 6586 (=-- 1078), Leger 168.
2) Karamsin, op. cit., pag. 105-7.
93 Nestor, op. cit., cap. 71, ad an. 6587 (=1079), Leger 172.

4) Idem, op. cit,, cap. cit., ad an, 6590 (.1082), Leger 172.
5)

Karamsin, op. cit., II 119,

'Vladimir.

dupa *Instructiunea Jul

www.dacoromanica.ro

- 20
In urma acestei infrangeri, pustiitorii Rusiei au stat mai
mult in Odle noastre, pans 1a 1085, and li se oferi un prilei
minunat pentru o noun invazie in Ungaria. Aici domnia dela
1077 Ladislau cel Slant, care se distinsese ca generil in

lupta maghiaro-cumani de land ,Dobaca. Prin ridicarea -lui


pe tronul sfantului Stefan, ex-regele Solomon e indepartat definitiv dela &male. Atunci Solomon, care-si a-pArase tara atat
de vitejeste cu prilejul celei dintaiu invazii cumane, devine
aventurier ;I, ce e-rnai rau, tradator de tara. El trece, la 1085,,
cu o ceata de Unguri, aventurieri ca si dansul, in Cumania,.
laprintul Cutesc, rugAndu-1 sA-1 ajufe, in schimbul unor fagaduinte stralucite, a-si recastiga tronul pierdut. In caz de izbanda, Transilvania trebuia sA cads la Cumani. Prilejul era.

cu atat_ mai bine venk cu cat hordele cumane nu erau tncurcate nici In Rusia, nici in tinparatia Romeilor. Cutesc deci
si Solomon, in fruntea Cumanilor, navalesc, la 1086, in Ungaria, probabil tot prin Ardeal, si tnainteaza pAnA in provincia
Ungvar.

Ladislau insi, iesindult inainte pe neasteptate la

Bokony in comitatul Szabolcs, ti bate asa de cumplit, incAt

mai multe mii de Cumani !Amin pe campul de lupta, iar


Cutesc ;i Solomon scapA numai priii fugA 1). Acesta din urma,
cu ceata le de aventurieri, rAmane deactima Ja Cumani, spre
a navali cu dansii in imperial bizantin, in primAvara anului
urmAtor.

Nereusind expeditia din Ungaria, -Cumanii si Soloi`norp


Cu ai

sAi

se

unesc cu,Pecenegii dela Dunare, pentru a-si

cauta prada in imparatia Jul Alexios Comnenul (1081-1118)..


Rica acestei impArat isi incepe cartea a 7-a a Alexiadei sale
in chipul urmator: Sosind primavara, Tzelgu, comandantull
suprem al ostirii scitice, trece strAmtorile muntilor ce stau

deasupra Dunirii, si, cu o armata amestecatA din diferite


neamuri, in numar de aproape 80.000 de oameni, parte Sauromati si Sciti, parte Dad (cAci si din armata dacica o parte
--nu mica urma pe Tzelgu sub conducerea unui oarecare Solomon),Incepu sA pustiasca orasele dimprejurul Chariopolului")..
1) Chronicon Budense4 ad. an. 1086, .ed. cit., pag. 165-6
Thurocz, Chronica Hungarorum, 11 cap. 56, ed. cit., pag..
130.
Budinger, op. cit., pag. 74.
www.dacoromanica.ro
ed. Migne, col. (532:
2) Anna Comnena, Alexias, VII,
:EaeoG. Js
f avbirog , t014 o neA,yoU ra tnEekEitava rot7

- 21 Anna Comnena vorbeste aici de o armatA elvalitoare, cornpusA din trei neamuri, pe cari le desemneazi, dupa obiceiul
ei, c-u- numiri arhaice: Sauromati, Sciti, Dad. E sigur, cA prin
,,Daci" scriitoarea bizantinA tntelege pe Unguri; aceasta relese
din arnintirea comandantului for Soloqpn, care-i cunoscutul
ex-rege maghiar; dealtminteri, acesta-i numele obipuit la
Anna pentru a desemna pe Unguri; astfel, voind sA spunA cA
cruciata intaia a trecut prin Ungaria, ea Intrebuinteaza atee
17.5v ilaz6vi 1); solii craiului (zeanc) ungar vin la Alexios
Comnenos

iz to-n, Jaxolv" 2); la ciocnirea maghiaro-bizantina

din 1057, conducatorli Ungurilor at numesc oi Tetiv dazolv


ccenrirat"8). Prin Souromatir Annei Intelegem pe Cumani,
-a caror participare la aceasta navalire se dovedete din izvoarele ungureti citate mai jos, si despre cari fiica lui Alexios scrisese In capitolul precedent, cA sunt de origine sauromat& In sfarsit, Scifir, intru cat se deosebesc de Sauromati
si Daci, nu pot fi cleat Pecenegii, a caror aliantA cu poporul
cumah e descried de Anna tot In capitolul precedent. Trecerea din Ardeal prin strAmtorile muntilor ce stau deasupra
Dunirii, adeca la nerdul DunArii, se referi de fapt numai la
Cumanii ai Ungurii lui Solomon, cari, fugAriti de Ladislau, se
coborisera la Pacinatif dela irstru. Mull 1087, indicat prin
.desNurarea evenimentelor, e pus explicit in cronica contemporana a lui Bernold*). In acelaq context e pusA aceasta in...Javan-ha; .ZipTtli (10,61.1tZv 3?. aro; ilmsegxwv Tor., 27xv19-Ixoil
-43-rearEZparoc), aiiputxrov grrayd 'Ave; ayedrevpa cuQSi xi.2.toi6ac
Z;,baizovra tY re..Taveottar(Zu ;cal 2'xv3oiv, xal dIrO xov Jaxexot
43-rearEiqtaro; mix Sliyov;, (.4 6. ofiror xaXawevo; 202.0p)v 8n.paywyer;
rci; ;car& .r.iv Xceetoko1,tv Irgeo:xecitivag 7r6Ast;
Anitero* .
1) Alexias X, ed.,Migne, col, 721.
`2) Alexias XIII, ed. Migne, col. 1025.
8) Alexias III, ed. Migne, col. 296.

) Apud Budinger, op. cit., pag. 74. Roesler, op. cit.,


pag, 84.
A, D. Xenopol repeta si in editia a doua a Istoriet
Ron-1111110r (a, 249) anul 1013e, raportand la acest an cuvintele

Abnei citate de no' subotota2 pg. 20. Xenopol uita cA Anna Comnena

vorbeste aici de o expeditie impotriva tai lui a Alexios Comne-

otos, care a domait dela


1081-1118. La '1013% Cumanii au
www.dacoromanica.ro
.erau Inca In Europa..

22

vazie ti de izvoarele ungureVi. Astfelr Cronica din Btrda

dupAce a expus alungarea din Ungaria a lui Solomon si a


Cumanilor, adaugi: At rex Salomon cum latrunculis Cunorum invasit Bulgariam eteconfinia Graeciae", Intelegand print
aceasta din urma imperiul bizantin I).
Armatele aliate, sub comanda supremi a lui Tzelgu, devasteaza Chariopolul qi regiunile dimprejurul acesfui oral,
adunAnd bogata for prada Intr'un loc bine adApostit, numit
Scoteinbs. Doi generali bizantini, dintre cari unul Nicolae
"Maurocatacalo, pornesc fmpotriva lor, afezandu-si cartierul
general mai Intaiu la Pamphylos, apoi in oravlul Cube, urmAriti de aproape de barbarii lui Tzelgu. Ziva g doua se dA o.
lupti crancenA in ;esul de langa acel or4el. Dei Tzelgu se
luptA ,ca un leu, rupAnd falangele Bizantinilor, aceOia 1,i refac
vitejeqte irtirjle i reuqesc sa ucidA pe comandantul barbarilor aliati, punand pe fug salbatecele lui horde. Prim biruinta aceasta, Macedonia i Imprejurimile Filipopolului au:
fost curatite de Sciti" 9.
Cronica din Buda e de acord to Anna Comnenalexagerand numai numArul Cumanilor cAzuti In lupta de langa Cule:_
At rex Salomon cum latrunculis Cunorum invasit Bulgarian'

et confinia Graeciae, ubi ab eiercitu imperatoris Graeciae


miserabiliter sunt percussi, e quibus valde pauci evaserunt"3).
Cumanii In retragerea for bet DunArea in 'Arlie noastre, pe

and Pecenegii ratan, In mare parte, pe malul drept al fluviului, mai ales- In Dobrogea, unde era centrul lor politic.
Anna, Comnena nu apune nirnic despre soarta lui Solomon,
pe and Cronica din Buda sustine cA, In urma dezastrului
dela Cule, ex-regele Ungariei a fugit dela Cumani si s'a fAcut
pustnic, ducand o vieata plinA de pocainta, si murind ca sfAnt
la Pola In Istria. Totul ar fi frumos, data Bertholdus Constantiensis, Annalista Saxo iri Engelhusius n'ar afirma cA Solomon a murit in lupta cu Bizantinii4).
Tliurocz,
1) Chronicon Budense, ed. cit., pag. 168.
Chronica Hungarornm, II, cap, 56, ed. cit.,,pag. 131.
2) Anna Comnena, Alexias VII, ed. Migne, col. 532-3.
Thurocz,
2) Chronicon Budense, ed. cit., pag. 168-9.
Chronic& Hungarorum, II tap. 56, ed. cit., pag. 131.
') Podradezky, www.dacoromanica.ro
Chronicon tudense, pag. 169. nota 4. --.
Budinger, op- cit., pag. 74.

- 23 5. Cumanii si distrugerea Pacinatilor. -- A treia navalire


in Ungari a.
Atlanta cumano-pacinata, nu "putea fi de lungs durata,
deoarece Cuirranii, vazand tot mai mutt slabirea Pacinatilor,
se hotaresc la pasul definitiv, pentru a lua locul lor. Un prilej
bun pentru executarea planului be oferia rasboita pacinatobizantin din anul 1088; cand Pecenegii nal/Mese din nou In
imperiul lui Alexios 7 Comnenos.
Acesta-i respinge liana laSilistra, pe care o cutereste,
afara de doua forturi, aparate cu inversunare de barbari
Aparatorii Intariturilor Insi vazandu-se primejduiti, tri-mit pe

cunoscutul for general Tatu peste Dunare, pentru a chema in


ajutor pe aliatii for Cumani. Inteaceea, Inainte de sosirea
acestora, s.e cla lupta definitive, in care, in urma unei stratageme pacinate, armata bizarietina e tnvinsa, Imparatul insus
abia putand scapa din ploaia sagetilK dusmane. Cand biruinta era castigate, soseste si Tatu de peste Dunare, cu hordele cumane. La vederea marei multimi de prizonieti si a
prazii bogate, -Cumanii cer sa li se face si for parte, avandu-se in vedere del putin ostenelile drumului. Pecenegii Irma
nevoind -sa le dea nimic, se Incinge o lupta crancenarin care
Cumanii bat cumplit pe Invingatorii lui Alexios Comnenos.,
infundandu-i In locurile mlastinoase

numite Uzulimna

si

tinandu-i tmpresurati acolo la gurile Dunarii, Intocinai cum


facusera odata Uzii, dela- can mlastinile tsi tragead numele.
Nnmai lipsa de provizii sill pe Cumani sn se retragn, parnsind
iesirile Uzulimnei. Dupe aprovizionare insa, ei se intone indata cu puled noun, hotariti a infrange pentru totdeauna puterea pacinafa,botArtre ce coincidea cu planul marelui Alexios
at Bizantului.

Pe temeiul acestut plan comun, drumul era deschis


pentru o alianta bizantino-cumana, menita sa stearga din
istoria fumii pe urgisitii Pecenegi. Sore acest scop, Cumanii
trimit o solie la 1-mparatul bizantin, care-si aduna o noui armata la Beroe, rugandu-1 sa-i primeasca si pe- ei ca aliati
impotriva Pacinatilor. Imparatul, temandu-se de curse, se
multumeste cu o primire amabila a sailor cumanir pe earl ii
clandu-le a Inte lege ca-i va chema la
incarca cu daruri si,www.dacoromanica.ro
maga
cadeocamdata
O. se }6toarca acasa, dincolo
nevoie, ti

24

de Istru, invocand totodata pacea pe care a fost silit s'o incheie cu Pacinatii biruitori la Silistra 1).
N'au fost Insa curse. Cumanii voiau serios nimicirea
Pecenegilor. Devadi e faptul a la 1091 iau si ei parteinsemnata, in calitate de aliati ai lui Alexios, la lupta de exterminare a Pacinatilor, Rusinea dela Silistra, impAratui o spala
strahmit langa. rau1 Oenus (astizi Marita), in localitatea numita Lebune (atfloihm). Pe MO Cumanii- can veniserA in
numar de 40.000 in ajutorul tmparatului, Anna Comnena mai
aminteste si legiunile recrutate de generalul bizantin Nichifor
Melissenus, legiuni compuse din Bulgari si din pastorii tineri
si (*lip In munca ai Valahilor nomazi". Incaierarea a fost
tngrozitoare. Pecenegii Intelegeau ca e vorba de starpirea tor,
Femei, copii, luptatori In floarea viirstei si batrAnif tot neamul
for era angajat In lupta, desfAsurandu-si suprema for forts,

Intocmal ca acele vegetate cari, inainte de a muri, t i arati


maximul de energie productive. Dar toata tnversunarea for
n'a servit la aitceva, decal la o glorie postuma. adarnica a
fest st tncercarea de mituire a fratilor for Cumani: acestia se
luptau ca niste- lei sub conducerea Imparatului, care sdrobeste pentru totdeauna puterea pacinati In ziva de 29
Aprilie 10912).

Biruinta aceasta sterge definitiv din istoria lumii pe


aceia cari au stapinit tarile noastre timp de aproape doua.

veacuri. A fost fatalA pentru neamul pacinat ziva de 29


Aprilie,
scrie fiica marelui biruitor
act\ nu o armata,
dar o rnultime fare numAr a unui neam tntreg W fost starpiti
pans in nimicire lntr'o singuri zi, printr'un singur succes al
armelor, asa ca n'a mai rAmas din ei nici unul in vieata, ci
toti
bArbati, femei si copii
au fost adunati !dee sin-..
1) Anna Comnena. Alexias VII, ed. Migne, col. 533- 5595) Alexias VIII, ed. Migne, col,. 616-628.
A. D. Xenopol repeti ci In editra a doua a Ist6riei Ro-

manilor, II Oucorelti 1914) pag. 250, Ca Pacinatii au fost

sdrobiti ..*Intre ro83--zop6 de Isaac Anghelul inteo lupt5. la


Lebunec of citeaza ca dovada cartea VIII-a din Alexiada Annei
Comnena, pe care se vede ca n'a cetit-o, cacr altminteri ar fi
aflat ca biruitorul dela Lebune e tatal scriitoarei, Alexios I
www.dacoromanica.ro
Isaac Anghelul ajunge la tron abia
Comnenos (1081-1118).
la 1185.

__.

- 25 gurA movilA de cadavre ale aceluia micel`"). De'i avem


dovezi, ca Anna Comnena, In apoteoza tatAlui ei, exagereaza
rezultatul luptei dela Lebune cu privire la numArul celor
cAzuti, rAmAne totu stabilit.. cA Jovitura din 29 Aprilie 1091

inseamna Infringerea pentru totdeauna a puterii pacinate.


Generalii Cumanilor In aceasta luptA erau Toirorta
(Toropth;) i Maniac (Mcevt(ix), cum Ii numete Anna Qom 'nena 2), nume corupte din Togor-Khan sau Tugor-Khan (hanul
'Tugor) li Boriiac al izvoarelor ruseti. Prizonierii pecenegi,
despre al cAror mare numar vorbete fiica lui Alexios, au
intrat in armata bizantini, iar cetele pacinate cari nu luasera
parte la lupta sau cari au scApat din aceea scalds de singe,
se refugiaza In Ardeal, spre a scapa de Cumanii biruitori.
Aceasta pare a fi originea Pacinatilor din Transilvania, cunoscull atolo sub numele de Patzinati, Pacenati,Pacinaci, Piceni,
Bisseni, Bessi, la cari s'au adAugat mai pe firma li elementecumane, aa ca pe la 1158 un martor ocular, Otto de Frey.slngen, putea desemna Ardealul prin Pacenatorum et Fait),
rum campania" 8). Pacinatii dintre 'Ural Si Volga erau deja
-subjugati de Cumani; astfel se explicA prezenta for In armata
---cumanA dupA 1091, prezentA dovedita din izvoareleTruseti.

Duna sdrobirea Pacinatilor la Lebune, Cumanii trec IndatA Dunarea, spre marea mirare a ImpAratului Alexie, care

n'avu vreme si-i rAsplAteasca pentru vitejia 100: dovada


lamuritA cA ei nu urmArisera altceva, decat stArpirea Pecenegilor. Anna Comnena nu cunoate pricina acestei grabnice
disparitii; izvoarele ungureti InsA ne ridicA orice nedumerire.
Cumanii aflaserA despre plecarea lui Ladislau 1, cel Sfant, in
Croatia, unde avea de regulat succesiunea la tronul regatului

croat, care devenise vacant tocmai la 1091- Acuma, in ab-senta regelui, li se oferia un prilej minunat pentru o noun
1) Alexias VIII ect Migne, col. 62a.
8) Alexias VIII, ed. Migne, col. 616. 0 alti lectiune are'royogritx.

8) Ilutatori, Scriptores rerum Italicarum, vol. VI, pag. 665


apud loan. Barbavescuf In Romanische Revue, an. VII (Viena
1891)- 48:

Inter aquilonem et item orientem Pacenatorum et

iFa'orum. (Cumani), maximam venationum copiam habente, sed


4vomere ac rastro pene
experte, campania'.
www.dacoromanica.ro
. Alexias VIII, ed. Migne, col. 632.

26

navalire In. Ungaria, unde_prezenta regelui le fusese fatala la


ultima invazie.
Et navalesc deci in Ardeal, prin pasul Branului, In Maiu
1091, sub conducerea generalului Kopulct, lasAnd in TaraRomaneasca pe Tugor si Boniac, pentru refacerea hordelor
sguduite in viforul dela Lebune. pupa devastarea Transilvaniei, barbarii tree, probabil tot prin muntii Meses, In TaraUngureasca, pustiind mai ales comitatul Bihorului, unde

zabovesc mai mutt cu adunarea prazii; de aici inainteaza


spre regiunile Tisei, pradand cu o deosebita furie linutul din
dreapta acestul rAu 'Ana aproape de Pesta. -Incarcati de o.
prada, cum nu se mai pomenise in Ungaria, si manand Inalritea for coloanele de pritonieri, Cumanii se coboara In Banat,.
uncle, nu departe de Timis, ii ajunge din urma\pie neasteptate
regele Ungariei, care, la vestea invaziei, alergase cu a repezici me fulgeratoare in apararea tarii cotropite. Aici. ianga un
parau nurnit de atunci *Pagani" (Poganis), Ladislau reusi si-i
incercueasca atat de grozav, incat numal un singur servitor
cuman, cu numele Eskembu, a putut scapa ca prin urechile
actilui, spre a duce vestea dezastrului Ja hordele ramase in
Tara-Romaneasca. Kopulcl' cu mai multi nobili ramane. pe
catnpul de lupta; cei ramasi In vieata sunt Watt prizonieri;
marele numar al acestora se poate deduce -din -faptul ca, pe
and ostasii regelui voiau sa-i omoare, sfantul Ladislau striga
prin randurile armatei sa nu-i ucida, ci sa-i crute pentru a-i
face crestini. La vestea nenorocirei de langa Timis, Cumanii
din Muntenia, voind sa -si rasbune moartea fratilor for si sit
I bereze pe captivi, pornesc impotriva dui Ladislau sub conducerea hanului Aku.z4). Dar regele it bate si pe ei lAnga
Dunare in partite Orsoveil).
\ k =-- alb, uz = lib-r; arnandoua numirile Inseamna

11

nub eta.
1)

Thurocz, Chronica 1-iungaroi urn, 11 tap. 57, ed. Schwandt-

ner, pag. 132,


&Winger, op. tit, pag 79-80.
Dr. Aug.
Bunea, Incercare de istoria Romanilor pans- la 1382 (Bucuresti.
1912) 124.
Katona si &Winger, cari vorbesc de o invazie,taciteato-curriand, ignoreaza
evenimentui de'a Lebune,-29 Aprtwww.dacoromanica.ro

lie 1091.

-27
Prizanierii luati in aceste doul lupte au fost asezatii
Intre Tisa si Zagyva, regiune numita mai pe urmi lazigia,

Ladislau luand toate misurile pentru Increstinarea for '). Astfek

avem o Cumanie" si in Ungaria.

6. Cumanii lards In Rusia. A doua navatire in imperiut


bizantin sub Alexie Comnenul.
Mut' pin& acurrYa totdeauna de Unguri, Cumanii nu mai

incearci multi vreme si treaca in .tara lot. Pe de alti parte,


aliauta cu Imparatul bizantin fiind inca proaspiti, imperiul
lui Alexios e scutit si el c(eocamdata de valurile vesnic in
miscare ale Cumanilor. in s-chimb, privirile for se Indreapti.
iaras spre Rusia.

La 1092, zilele din urmi ale lui Vsevolod, mare duce aI-

Chievului, tura amirite de o silbateg navali barbara. In


anul acesta
scrie Nestor
Cumanii ficura din toatepartite un mare rasboiu". Orasele si satele de pe malarile
Niprului sunt cucerite 4i devastate, iar o parte din ele, reduse iu cenusi. Slabul si batritrul Vsevolod nu Indraznea sa
se ridice jrnpotriva uraganului care pustiia meleagurile rusesti_
Nu raminea alt mijloc pentru Indepirtarea barbarilor, deck
a le oferi pradi in tarn streint. Un print rus, Vasilco Rosti
slavici, reusi st -i induplece a pifisi Rusia, unindu-se cti

damp pentru a atgca Polonia, care era tot atat de slabitl


prin desbiniri interne, ca si Rusia. Astfel, Vastly), printul,
Peremyslei, liberi pentru scurti vreme Rusia, ducand pe Cu
mani impotriva Poloniei.2).
Murind, la 1093, Vsevolod, si urmand pe tronul Chievuluf

Mihail Sviatopolc (1093=1112), Cumanii trimit soli la acesta,.


') Weber, Kumanen, in Wetter and Welte's Kitchenlextkon2, VII (Freiburg i.-Br. 1891) col. 1242, cu anul gresit.
Cu privire la ,Iazigia., s'a' se noteze ca acest nume s'a dat
Cumaniei din Ungaria mai intiiiu in veacul al X117-fret; apoi

sa nu se amestece zlazigik acestia, cu Iazigti Metanasti sau

Iassoni: Ia zigii I nostri stint un corp de armata alcatuit din


Cumani si cdvfintul e o ratinizare (lazyges) a ungurescului
.jaszt = arcas. Cumanii dintre Tisa si Zagyva formau corpul
de arcali din armata maghiara. Vezi despre aceasta articolul
citat at lui Weber; apoi Roesler, Romanische Studien, pag. 333;
Geza Kuun, Kodex Cumanicus, pag. LXXXIIIIV, unde insa
inzadar face aluzie la www.dacoromanica.ro
numele orasului Iasi.
25 Neater- Cronica ruseasa, cap. 75, ad an. 6600 (=1092):

- 28 -aratandu-si .dorinta de a till in buna tntelegere cu Rusia. In


mandria sa insa, tanarui mare-duce avu imprudenta de a
arunca In temnita pe solii cumani. Scump a trebuit sa piateasca aceasta mandrie. Barbarii inundari indata provinciile
lui. Era un jaf i un parjol, cum numai furia rasbunirii poate
inspira. Vladimir Monomahul, domnul Cernigovului, cu fratele
-sau Rastislav al Pereiaslavei, yin in ajutorul lui Sviatopolc,

depunand vechile lor certe sub zidurile Chievului. La Trepol,

pe Stugna, afluent pe malul drept al Niprului, se da lupta


fatala pentru Rusi, la 26 Maiu, Inaltarea Domnufui, 1093. Cu
toata vitejia lor, crestinii sunt batuti si fug in debandada
peste Stugna si Nipru;lanarul Rastislav se ineaca In Stugna,

iar In urma fugarilor yin Cumanii ca o revarsare de potop,


amenintind Insas capitala Rusiei. Sarmanul Sviatopolc isi
aduna din nou trupele sguduite si le iese inainte la Jelan, localitate asezata la- nord de Chiev. Lupta e mai inversunata
sca la Trepol. Dar totur se reduces numai la o datorie Implinita. Rwsii sunt Mutt din nou, la 23 lulie 10931).
E miscator tabloul zugravit de cronicarul contemporan,
cu privire la rezultatul acestor cotropiri cumane. Orasele si
-satele sunt pustii. Trecem prin fanetele pe unde pasteau
odinioara hergheliile de cai, turmele de of si cirezile de vite:
amnia Coate be vedem parasite. Ogoarele acoperite de bu,ruieni au devenit salasul animalelor salbatece. Cumanii duc
pe locuitorii tarii In stepele lor. Schingitati, istoviti de foame,
sete si mizerie, cu fats palidi pi pielea Inegrita, Rusii pleaca
desculti si rupti prin_tari streine, la popoare salbatece. Eu

sunt din orasul cutare", zice unul; eu din satul cutare",


raspunde aatul, cu lacrimi in ochi. Asrfel se intreaba, _plangand; unul pe altul despre originea lor, ridicand ochii scatdati in lacrimi catre Cel de sus, care singur cunoaste tainele
viitorului" 2).

Printul cuman care conducea invazia din 1093 e acelas


care s'a luptat la Lebune alaturi de marele Alexios at Bizantului,
e Tugor-Khan. Sviatopolc s'a putut convinge scum,
dupa dezastrul dela Trepol si jelan, ca dusmanin cu un ase1) Nestor, op. cit., cap. 76, ad an. 6601
www.dacoromanica.ro

181-9.
-1)

Idem, ibidem.

(=

1093), Leger

h- 29 -

menea barbat inseamna ruina totals a Rusiei. El se impaca


.deci cu hanul Tugor, luand in casatorie pe fiica acestuia').

Abia se Incheiase mult dorita pace, and un alt han


cuman, cu numele Tmuto, sguduie tails parnantul rusesc. El

era chemat de Oleg Sviatoslavici, care voia sa cucereasca


Cernigovul dela Vladimir Monomahul. Acesta insa isi iubia

prea mult patria, pentru a duce cu Oleg o 1upta fratricid4


care periclita binele obstesc al tariff. El cedeaza mai bine lui
Oleg provincia sa, retraganclu-se cu femeie si copii In principatul Pereiaslavei. ,,Cumanti insa pustiira Cara Cernigovulul;
Oleg nu-i impiedeca, deoarece el ii chemase. Astfel Oleg
aduse
Rusi-a pe acesti pagini pentru a treia oars. lertt-i.
Dumnezeu acest pacat
conclude calugarul contemporan
caci multi crestini au mai pierit atunci: unii dusi in robie,
altii imprastiati prin tari streine"2).

In anul urmator, 1095, un aventurier bizantin reusi sa_


duel ,pe Cumani in imparatia lui Alexios Comnenos. Diogen,
imparatul Bizantului, murise vitejeste la Antiohia 'Wet) lupta
impotriva Turcilor. Sub domniS ruarelui Alexie, se ridica in
imperiul aceStuia -un aventurier de origine orientalr, elandu-se
drept fit al lui Diogen, si pretinzand, in aceasta calitate, tronul Bizantului. Alexios 11 surghiuneste in Crifnea, inchizandu-1

intr'un turn din Chersona. Prin fereastra turnului, pretinsul


fiu al lui Diogen ajunge in contact cu negutatorii cumani,
cari furnicau to acest port, si reusi a-1 convinge ca al lui e
de drept tronul imperiului bizantin. Diplomatia nocturne,
exercitata prin fereastra turnului din port, ajungand la bun
sfarsit,_Cumanii it coboara din turn cu ajutorul unei funii, 11
iau in tara for si-1 proclama de imparat bizantin. La 1095,
barbarii, Impinsi de fagaduintele acestui vantura-tara, navalesc In imperiul Romeilor, ducand cu sine pe noul imparat,
pentru a-i cuceri tronul delinut de Alexie Comnenul. Pe

-cand acesta se afla la Anchialus, in Tracia langa Marea


Neagra, un fruntas valah, cu numele Pudilus, ii educe noaptea
vestea, ca o multime de Cumani, trecand Duntrea, au navalit
in Imparatia bizantina.
Comandantul suprem al cotropitorilor e tot hanul 7 ugor.
Despre marea for multime ne putern face o ideie din faptul,..
77, ad an. 6602 (= 1094), Leger` 189.
') Idem,-cap. www.dacoromanica.ro

2) [der; ibidem.

,'',..40

....

ca numai generalurKitzes avea sub sine 12.000 de CumaniCondusi de Valahi prin trecAtor-ile Balcanului, Cumanii ocupA
mai multe oraqe, patrunzAnd panA sub zidurile Adrianopolului.
"Energicul trnpArat InsA, reqeste. sA punA- mAna pe IndrAznetul
aventurier, oprind -totodatA, printr'o luptA crancena, Inaintarea

barbarilor spre Constantinopol; 7000 de Cumani Oman pe


--cAmpul de. luptA; 3000 sunt luati prizonieri, iar restul fuge,
urmArit de Alexios, panA dincoace de Balcan, unde stint batuti
din nou i aruncali peste Dunare.
Era deja IarnA. Imparatul se Intoarce to triumf la Con-

stantinopol, iar Ctimanii se indreaptA iar4 spre nenorocita


.usie i).
7.

Luptele Cumanilor In Rusia la sfarsitul veacului


al XI -lea.

Dupa atatea invazii si lupte, Cumanii simtiau nevoia


Ainistei, pentru a-Si putea reface fortele slAbite. In contiinta
puterii sleite, doi printi cumani, War i Kytan, se IndreaptA
cAtre Vladimir Monomahul, 'rare acuma domnia in tara Pereiaslavei, cerAnd incheierea unui tratat de pace si buna Intelegere ca Rusia, istovitA si- ea In urma rasboiultii civil i a,
invaziilor barbate. Cererea e primita si paces IncheiatA chiar
In jams anului 1095. Dupa jurAmantul pacii insA, ROI prind

-i ucid prin viclenie pe filar 0 Kytan; tot prin viclenie sunt


surprinse v.i batute trupele acestora, la 24 Februarie 10962).
DupA o pregAtire de mai multe luni, Polovtii pornesc la
Tasbunare. 0 parte, sub conducerea vestitulul Boniac, nAvileste In tam Chievului, aiungand ipana sub zidurile capitalei;

o alts parte, sub comanda printului Curia, devasteaza tara


Pereiaslavei; nu mult dupA aceea soselte i marele han Tugor,
socrul lui Sviatopolc, sub zidurile Pereiaslavei. Lupta defini-tivA se dA pe rAul Trubeja, afluent pe malul drept al Niprului,
la 19 lulie 1096. Ea a fost nenorocita pentru Cumani. Tugor,

1) Anna Comnena, Alexias X, ed. Migne, col. 701-721.


Nestor, op. cit., cap. 89 ad ann. 6603 (= 1095), Leger 190.
Pretinsul fiu al lui Diogen e numit aici Devgketrovici = fiul lui
Devghen sau Dioghen.
www.dacoromanica.ro
2) Nestor, op. cit., cap. 78, Leger 190-2.

- 31 marele Tugor, ramane pe campui de ()Male '), impreuna cu


si mai multi printi. Restul hordelor se imprastie.
Numai Boniac mai indrazneste ziva urmAtoare s incerce o
revansA, cazand pe neasteptate asupta Chievului, pe care ne'Elul sau

putandu-1 cuceri, dA foc mahalalelor si devasteazA manastirile


dimprejurul arasului. 1ntre aceste manisfri se afla si renumitul convent Pecerschi, in care trAia atunci si calugArul
cronicar dela care avem aceste stiri, si care-I onoreazi pe

Boniac cu epitetele de nelegiuit, spurcat, hot de codru"


Desi Boniac s'a putut retrage fail a fi atAcat de nimeni, totus,
tnfrangerea Cumanilor pe Trubeja a ridicat simtitor curajul
Rusilor, cari vedeau in aceasta bi'ruinta o slabire a puterii
cumane.

Darr pe dansii ii slabiau mai fau rasboaiele civile, cari


nu mai conte.niau intre ambitiosii conducatori ai Rusiei. In
luptele for sfasietoare de tarA, unit alearga la Unguri, altli la
Cumani,-pentru h primi ajutor dela streini Impotriva celor de
acelas sange si graiu. Astfel Sviatopolc trimite pe fiul sau

laroslav la Coloman, regele Ungariei, pentru a-I chema in


ajuto? Impotriva lui Volodar, ducele Premislei (Przemysl).
David lgorevici, indusmanit cu. Sviatopolc care-I drspoiase de
provincia Vladimiriei, voind sjr villa to ajutorul lui Volodar,
pleaca IndatA la Cumani, spre a cere sprijinul acestora impotriva Ungurilor) cart se apropiau de Premisla. Pe cand David
negotia la granitele Rusiei cu hanul cuman Boniac, regele
Ungariei, cu. 8000 de ostasi bine 'narmati si cu multi magnati,
intre cari si doi episcopi, impresura Premisla lui Volodar.
Intr'aceea se apropia si David cu Boniac. Acesta, parasind
la miezul noptii tabAra, incepu sA urle ca un lup In mijlocul
campului; un IGp ti xaspunse si o multime de lupi inCerfura
sA urle. Era semn bun la Cumani. Boniac, tntorcandu-se in

tabara, zise lui David: Mane vom birui pe Unguril. Ziva a


doua se dA lupta. Neinfricosatul han cuman ImpArteste ajmata in trei: o- parte, sub comanda generalului cuman Altunapa, pritneste ordinul de a ataca pe Unguri; comanda cdrpului prihcipal IncredintatA lui David, iar el, viteazul Boniac,
cu restul arrnatei,
numai 100 de oameni
se ascunde)a

1) Marele-duce Sviatopolc a cules trupul socrului sau st


www.dacoromanica.ro
la inmormantat lang4
Chiev.
2) Nestor, op. cit., cap. 79, Leger 192-5.

- 52' marginele drumu(ui mare, pe care Altunapa inainta la atac..


Acesta se aru.ncA asupra Ungurilor superiori In nustar; dar,
dupa descircarea primei grindini de sageti, Altunapa 41- Intoarse lute spatele si o lua la fuga cu trupele sale. Ungurii,
nebanuitorr de curse, Ii urmaresc pe_ drumul mare, siguri de
biruinta,
and deodata Altunapa se intoarce lnapoi, oprindu-i
pe loc i tnvaluindu-i tntr'un nour de sageti, pe and Boniac,
iesied din ascunz4u1 sail, le tale tetr-agerea; atunci se arunca
pe drumul acesta, devenit camp de lupti, si corpul principal
comandat de David lgorevici, Volodar, care -era inchis in
cetate, se folosete de acest prilej 9i, printr'o ieqire bine planuita, ataca In coasts pe Unguri. Ace0a, loviti din toate
partite, Isi pierd mintile si se gramadesc, cuprinsi de groaza
Inter) completa debandada, unul peste altul, Impingandu-se
spre raurile Viagr si San, sagetati fara Intrerupere de Cumanii
din urma. 0 mare parte ramane prada valurilor, iar restul e
fugirit de Boniac timp -de dotia tile pe malul Sanulul. Colo-

man Insus abia scapa cu vieata; !hand in urma 4000 de


eameni, jumatatea ostirii sale/ intre can si multi oagnati;
dintre. cei doi episcopi, Cupan ramane pe campul de lupta,
iar Laurentiu moare mai tarziu, In urma ranilor primite. Dezastrul acesta a avut loc la 1097. Chiar analistul ungur esilit O. martufiseasca: ;Tanta strages ibi fuit, quod raro Hungari in tanta strager fuerunt.. tanta tunc pericula facta stint,.
quae scripta non sunt, quae did non possunt").
Diva infrftngerea Magi-limn-or, David, ajutat de Boniac, cucereste oraul Cerven si Vladimlria, batand trupele lut Sviatopolc 9. Cu aceasta, Cumanii Incheiatt veacul at XI-lea,
tlupace au rascolit vi -sguduit, timp de jumatate de veac, Rusia,
Polonia, Ungaria qi imperita bizantin, in vepica for goani
dupa prada,
') Thurocz, Chronica Hungarorum, II, cap. 60, ed. Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum,
in foi., torn. I (Viena

Nestor, op. cit., cap. 82, Leger 211 213.


1746) 135-= 6.
Karamsin, HIstoire. de l'empire de Russie, traduite par St.
Budinger, Ein
Thomas et Jauffret, II (Paris 1819) 161-4.
Buch ungarischer Geschichte 1058-1100 (Leipzig 1866) 141=3
Karamsin, II
cap. 82, Leger 213.
2) Nestor, op...cit.,
www.dacoromanica.ro
164-6.

- 33 8. Cumanii la Inceputul veacului XII. 0fensiva ruseasca.


Ultima invazie In imperiul bizantin sub Alexie Comnenul
DupA atatea lupte interne, conducitorii Rusiei se adunA
la un congres pe rail! Zoloteci (Zlateci), la 1101, spre a pune
data capit necurmatelor desbiniri lAuntirice si a impiedeca
ruina total& a patriei comune. Printii cumani se folosesc de
acest prilej, pentru a trate tncheierea pAcii cu Rusia: ,Acolo
sosira
scrie Nestor
deputati din partea tuturor printilor
cumani, pentru a sere pace". Solii cumani si principii rusi
plecara la Sakow, nude se incheia pacea cumano-rus5, la

15 Septemvrie 1101, fall ca domnitorii Rusiei sA se impact


intre sine: intelegerea cu dusmanii igrii era mai wail, cleat
unirea intre frati.')

Pacea dela Sakow n'a tinut decAt ;Ana la 1103, and


Vladimir Monomahul reusi sA organiseze o ofensiva generalA

impotriva Cumanilor. Ea incepu la primAvara anului 1103,


cand printii rusi, cu o armata numeroasA, cavalerie si infanterie, cobortrA pe cursul Niprului in stepele cumane, and
aid langA Nipru, 1a Suten, lupta cea mare din 4 Aprilie 1103,
sub comanda supremA a energicului Vladimir Monomahul.
'Cumanii se pregAtiserA si 'el bine. Hordele cumane - scrie
soseau dese ca copacii codrilor: ochiul nu le putea
Nestor
cuprinde. Multimea lor se poate cunoaste si din numarul hanilor cumani ramasi pe campul de !WA, Ciocnirea cea mai
crancenA se dada intre cele &ma avangarde dusmane, dintre
cari cea cumanA era comandata de viteazul Altunapa, care se
distinsese in armata lui Bonioc la Premisla. Cand insA intreaga

avangardA cumanA fu distrusa impreuni cn generalul ei, o


panicA de nedescris ctiprinse sirurile barbare, ridicAnd curajul
Rusilor Warta la entuziasm. Rare on an avut acestia o ase-

menea izbandi. - DouAzeci de printi cumani zac pe cAmpul de

langa Suten, Nestor insirA pe cei mai insemnatit Urusoba,


Ctsii, Aroslanapa, Kitanopu, Cuman, Asup, Curtc, Cenegrepa,
Surhar 11 altii. Belduz (Beldi-uz) fu luat prisonier si ucis mai

pe urmA din ordinul lui Vladimir. Prada era imen-zi; Rusii


luarA oi, boi, cai, cAmile, pe cum qi corturile pline de bogatii
si de sclavi; Pecenegii din armata cumana cAzurA si ei in
manile biruitorilor, asa a Monomahul a putut exclama, la
-,..e---

www.dacoromanica.ro
') Nestor, cap. 84, ad ann. 6609 (= 1101), Leger 216.

- 34 --.
urma stralucitei victorii: Aceasta e ziva pe care ne-a dat-a
Domnuli: sA ne bucurAm qi sl ne Inveselim inteinsark 9
Boniac, istelul, scapase cu viea1A, cAci la 1105 11 vedem
bitand pe Brodnici la Zarub, pe malul drept al Niprului, mai
sus de Chiev.9
Trei ani dupi Infrangerea dela Suten, Cumanii Incearca
o navAlire neaqteptati In linutul Zariatcesc-ului, la 1106. Incercarea tnsA nu isbuti, cid sunt bAtuti din nou i goniti prin
Moldova i Muntenia pina dincolo de Dunare, unde despa-

gubindu-se de pierderile for din avutul Bulgariei, se Intorc


iarlf In Rusia.8) In pritnivara anului 1107, Boniac se Iupti in
lara Pereiaslavei; unindu-se apoi cu iarct cel Bdtran li cu
alti principi cumani, tmpresoara cetatea Luben, astAzi Lubny
din gubernia Pultavei, pe dui Sula. Dar Vladimir Monomahul,
reuind iarAf sAll caltige concursul colegilor sAi, ti bate din
nou, In- ziva Inallarii Domnului, 1107, urmarindu-i Oa la dui

Krool. Taz, fiul lui Boniac, e ucis; Surf- qi fratele du sunt


Walt prisonieri,

iar $ara abiali putu mantui

bAtrAnetele

prin fuga.4)

DufmAniile se tmpacl ,prin cisitoria fiilor lui Vladimir


li Oleg cu princese cumane: Oheorghe, fiul celul dintliu, is
pe fiica hanului Aiepa, fiul lui Asen; iar fiul lui Oleg se casatorete cu fiica until alt Aiepa, din familia lui Girgen.9

Clnd tusk dupi trei ani de pace, Cumanii IncalcA din


nou Pereiaslava fi CernigovuI9, Vladimir InduplecA pe tova/AO sii in domnie la a doua ofensiva tmpotriva acelora cars
tmpiedecau orice desvoltare a Rusiei. La Inceputul paresimilor
anului 1111, Ruqii, bine pregAtili, tnainteazA ping la Don In
Ora Cumangor. La Ossenew, reqedinia hanului $aru cel Beltran,
locuitorii le ievirl Inainte cu yin, hidromel i pelts, cerindu-le
pace, iar creftinii crutara un ora care cerea mila lor; In
schimb, oraful Sugrow devine prada flacarilor. De aici, armata
cretinA tnainteaza spre riul Dagieia, uncle- Weptau barbaril.
IntAiul atac iefi In favorul Ruvilor: paganii, dupi o lupti InarjitA, se retrag; la 24 Martie, serbitoarea Buneivestiri, Vla
dimir cu ai ski serbeaza prima biruinia. Dupi doui zile Ind,
1) Nestor, cap. 85, ad ann. 6611 (=---- 1103), Leger 217-220

2) Idem, cap, 86, ad ann. 6613 (= 4105), Leger 221.


3) Idem, cap. 86, ad ann. 6614 (:= 1106), Leger 221.
4) Idem, cap. www.dacoromanica.ro
87, ad ann. 6615 (1107), Leger 222.
5) Idem,ibidem.
61 Idcm, cap. 89, ad ann. 6618 (= 1110), Leger 224.

35

dusmanii se intorc cu forte nouil: .veniau -cu miile, deli, ca


copacii unei intinse piduri ". Rusii se Nfld. deodata Incunjurati

pe malul raului Sala. Lantul trebuia rupt cu once pret. Incaierarea fu atit de puternica incat, lovindu-se patrazele, se produse un sgomot ca de tunet. Monomahul se lupti ca un leu,
Imbarbatand pe crestini. Rezultatul nu intarzie. Cu toate pierderile Rusilor, Cumanli sunt bituti cumplit si urmariti pani
is raul Salnita, unde cazura iaras multi din ei, Vestea biruintei
crestine asupra piginilor se rispandi incurind In toad Europa, la Greci, Unguri, Lesi, Cehi, pita la Roma" 1).
Ofensiva condusi atat de bine de Vladimir determini pe
dusmanii Rusiei a-si ciuta pradi in aid parte. E adevarat ca,
murind marele duce Sviatopolc la 1113, Cumanii venial prod
la rain Vyr; dar Monomahul, care ocupase tronul Chievuluii
ii alungi Inca data spre Moldova noastri.1)
In toamna aceluias an, Cumanii sunt la Dunare, ocupati
cu pregatirea unei expeditil In iniperiul lui Alexios Comnenos.
Imparatul, Instiintat la vreme despre planul 11 pregatirile barbarilor, paraseste pompa Bizantului si vine la Filipopol, unde-si
aseaza cartierul general. Intarind, apoi, punctele strategice din
Bulgaria, el porunceste trupelor sa se Ingrijeasci in chip deosebit dt buna stare a cailor, stiind din experienta, ce rol joaca
aceste animale Mtn) lupta cu cilliretii stepelor. In mijlocul
acestor pregatiri, iata un curier care aleargi In goana roibului
.

dela Istru pans la Filipopel, cu vestea, ci barbarii au trecut


Dunirea Sr devasteazi Bulgaria. Atunci viteazul Alexios se
repede In persoauli, cu trupele de Ifni sine, spre Istru si
ajunge cu o repeziciune extraordinarit la Vidin. Dar aici, nici
urmi de Cumani. Acestia, anume, vazand pregatirile din Bulgaria, si afland ca impiratul e In drum Impotriva lor, 1si IAcurl calea Intoarsi. Spre a-i face inofensivi, Alexios trimite o
parte din trupele sale In Oltenia,. can urmaresc pe Cuman.

trei zile si trei nopti, pani la un rau ce se varsi In Dunire't

Cumanii trecand in grabs acest rau cu birdie pe cari le


purtau cu sine, ostasii imparatesti se intorc tnapoi la Alexios.
La atata se reduce ultima expeditie bizantina a Cumanilor sub
domnia imparatului Alexie Comnenu1.9
1) Idem, cap. 90, ad ann. 6619 (= 1111), Leger 227-233.
2) Idem, cap. 93,www.dacoromanica.ro
Leger 236.
Aici se sfarsevte Cronica

lui Nestor.
3) Anna Comnena, Alexias X, ed. Migne, col. 1093-1104..

- 36 Lupta Cumanilor cu loan Comnenul (1118-1143).


Co nouA descalecare cumanii In Ungaria.
Urmaqii Jul
Vladimir Monomahul i Cumanii.
9.

Sub domnia Iui Vladimir Monomahul ca mare duce at


Chievului (1113-1125), Cumanii n'au mai indraznit sa apara
In Rusia. Pe temeiul bunelor relatiuni cu temutul domnitor,
ei s'au putut reface si fritari,_ dand incurand 0 noun dovada
despre puterea lor, printr'o navalii neasteptati in imperiul
bizantia, unde domnia acum loan Comnenul (1118-1143), urmap! marelui Alexie.
In lama anului al 5-lea de domnie a lui loan Comnenul,
o multime nenumarati de Cumani trec Dunarea si se revarsi
ca licustele peste Intinderile Traciei, jafuind tot ce intalniau
in cale. Imparatul Ili aduna, in frigul iernii, trupe din toate
partite, concentrindu -le in lagarele de langa Beroe. lateaceea,
temindu -se de gumarul prea mare al dusmanilor, incearci,
prin soli cars stiau limbs cumant, sa-i tndeparteze dela planul
rasboiului, cel putin pe multi din printii tor, caci erau Impartill In mai multe triburi cu cite un han In frunte. Planul lui
loan Comnenul reusi In parte, cad, prin mese marl si daruri
strilucite se castigara cativa conducatori cumani. Dar ce

insemnau acestia, NA de numarul linens al celorlaltly


totus imparitia trebuia aparata.

Si

Lupta se da In Arimavara anului 1124. lzvoarele bizantine releveazi Iiiversunarea primului atac, care a Post neobisnuit de crincen. Cumanii se disting prin agerimea tor, and
navali ca niste duhuri pe caii for aprigi, si tnviluind ostirea
bizantina in nouri de sageti, In mijlocul until' iad de strigate
infernale. Imparatul instil e ranit in pulps de o sageata cu-

mani. Sirurile bizantine se clatini de vijelia deslantuita asupra


tor. Spre fericire 1114 Cezarul null pierde nadejdea, iar generalii conving armata, ca nu e- aitceva de ales, deck biruinta

sau moartea, Imparatia fiind In primejdia extrema. Se di al


doilea atac, mai cumplit cl.ecat cel dintaiu. Bizantinii, luptandu-se cu acea forts sufleteasca pe care o inspira constiinta
celei mai marl primejdii, reusesc skopreasca talazurile potopului cuman, luind si cativa prizonieri. Barbarii sguduiti se
dau Inapoi, nu spre a fugi, cum se asteptau Romeii, dar spre
www.dacoromanica.ro
a -'i reface rindurile
si a recurge la o noui stratagemii, caracteristica acestor nomazi. a caror locuinti erau ciruta si cortul.

- 37Q.-

Ei leagA carutele In forma de cerc, iar tnliuntru, sub corturi


de piei de bou, 1i incarca femeile vi copiii, lasand printre
carute mai multe treceri, asemenea unor strazi sucite, ce perpuiau In mtjlocul acelor cetati ambulante. Cara le deveniri
forturi pline de luptAtori, iar iesirile slujiau la eruptiunile eavaleriei cumane, carea, la nevoie, se Intorcea lute to dosul
cArutelor intarite, punAnd in m4care In direclia dumanilor o
intreaga ample de forturi milcAtoare. 0tirea lui loan Comnenul se lupta inzadar. Trebuia sfaramat mai tntaiu zidul
acela improvizat de Cumani. Dupi rugs fierbinte cAtre regina opirilor creftine
Imparatul detafeazi pe cei mai tndrazneti din armata sa, dandu-le tnsArcinarea de a tlia, cu
ajtttorul topoarelor, legatura !litre carutele
redute. Acetia
misiunea cu cea mai exemplarA abnegatie
vitejie Bizantinii nAvAlesc in lagarul dt4man. i atunci,
huruit de cart* gi strigite barbare de
un tropot de copite

se cutremura pAmAntul: fugiau Cumanii... Ala de mare era


numarul prizonierilor, Meat tmparatul a putut popula cu damp

o intreaga provincie din Tracia. De bucuria biruintei, Bizaatinii au Introdus o noun serbare nationala, numitA ,SerbAtoarea Cumanilor".--Cat a mai domnit loan Comnenul, pAganii
n'au mai tndrAznit sa tread DunArea2).

ScApand din macelul de peste Dunare, hordele barbare


se Intorc in stepele lor, afarA (I! un trib, care sub conducerea
hanului Tatar, lila drumul Ungariei, unde, recunoscand suveranitatea regelui Stefan II (1114-1131), fu qezat de acesta is
') Niketas Choniates releveaza, ca loan Comnenul s'a rugat
cu lacrimi, gernete si gesturi In tata icoanei care xeprezenta pe
prea curata Fecioara Maria.
') Niketas Choniates, Hisloria IV,. ed. Migne, Patr. Gr.,
ser. II, tom. 139 (Paris 1894) col. 336-340.
Kinnamos, Historiarum lib. I, 3, ed. Migne, PG, ser. IL, tom. 133 (Paris 1864)
col. 315-316
D. Onciul, Originele principatelor romAne
(Bucuresti 1899) 81 si 2j32 note 9, pune- aceasti expeditie cumarig la 1144, sustinand ca ea a avut loc sub Manuil Comnenul, citind ca dovada editia din Bonn (1836) a lui Kinnamos,
pag. 7. Dar la aceasti paging e tocmai lib. I, 3 al lui Kinna-

mos, citat de not mai sus, si nu e vorba de Manuil, ci de

predecesorul sdu loan si de expeditia acestuia lmpotriva Cumanitor In anul al 5-lea al domniei sales, cum ne spune lamurit
www.dacoromanica.ro
Kinnamos. deci la 1123-1124.
Mari de aeeasta, analele bizantine nu cunosg nici o expeditie cumuli in anul 1144.

--

3111 ,--

tinutul numit de atunci Cumania Mica (1124). E cunoscuta


dragostea exagerati a regelui maghiar fall de Cumani. Spre
marea nemultuutire a autohtonilor, hanul cu frunta0 tribului
se bucurau de cele mai frumoase privilegii, traind chiar la
curtea regalA fntr'o vAditA intimitate cu Stefan II, pe cand
Cumanli din provincie erau prigoniti de populatia bagtinalA,
din pricina jafului la care se dadeau acelti nomazi cu obiceiuri pAgAne. 1ar and Tatar cu ai sal tnconjurau patul de
boall al regelui li, sarutandu-i mana cu lacrimi in ochi, ii
arAtau suferintele poporului lor, Stefan ii mangaia qi le jura
ca va pedepsi aspru pe toti prigonitorii neamului cuman,
juraminte ramose firs rezultat, cAci craiul ili dote sufletul in
bratele Cumanilor ')-.

Pe cand Cumanii lui Tatar se stabiliau to Ungaria, cei


din stepe se folosiau de moartea lui Vladimir Monomahul
(t 1125), pentru a cluta pradA in Ora marelui apArAtor at
Rusiei. Planul for era sA se uneasca cu Torcii, popor nomad
ce riticia in jurul Pereiaslavei; dar laropolc, fiul fui Vladimir ji ducele Pereiaslavei, porunci acestui neam inrudit cu
Cumanli :A intre in ducatul siu; apoi, farA a atepta sosirea
celorlalti

cneji ai Rusiei, se aruncl pe neateptate asupra

Cumanilor ti -i bate, impingand pe multi to dud 2).


Sub Mstislav, noul mare duce al Chievului (1125-1132),
incepe rasboiul civil intre urmalii Monomahului f i descendentii lui Oleg, rlsboiu care va preface Rusia intr'un des

inundat de puhoiul venic in miqcare al Cumanilor. CAnd, la


1127, marele duce pornia impotriva lui Vsevolod, fiul lui Oleg,
spre a-1 alunga din Cernigov, stapanul acestui principat nu
gAsia alt mijloc de scApare, deck in ajutorul paganilor din
stepe. Dealtminteri, chemarea Cumanilor Impotriva fratilor de
atelal dive era d traditie in familia lui Oleg. La semnul
dat de Vsevolod, 7000 de cAllireti ai stepei cunt gata la granitele Rusiei, afteptand numai retntoarcerea solilor trimii la
domnul Cernigovului. AceVia Ifni, cazand in mAnile lui
Mstislav, i Cumanii viand cA trim4ii nu se mai intorc, s'au
1) Thurocz, Chronica Hungarorum II, cap. 63, ed. Schwandtner
in fol., 141-2.
Weber, Kumanen, In Wetzer kind
Welte's Kirchenlexikon 2, VII (Freiburg i. Br. 1891Y-col. 1243.
www.dacoromanica.ro
2) M. ,Karamsin,
Histoire de ]'empire de Russie, traduite
par St -Thomas et Jauffret, torn. II. (Paris 1819) 216.

- 39 temut de o trAdare din partea lui Vsevolod si au oprit pe loc


expeditia 9.

In anul urmAtor, 1128, marele duct plead sit pedepseasci pa Cumani, pentru allanta for cu Vsevolod. Ana lele
rusesti spun a armata lui Mstislav alungi pe Cumani nu
numai dincolo de Don, dar chiar si dincolo de Volga", cursfind de dinsii mezopotamia aceasta, asa ci el n'au mai cutezat si se apropie de granitele Rusiei sub domnia acestui
mare ducet).
Dar risbolul civil li aduce iaris inapoi, sub marele duce
1aropolc (1132-1139). Descendetiiii lui Oleg, printi ai Cernia

govului, vesnicii prieteni ai Cumanilor, Ii chianti din nou Iii


ajutor Impotriva Chievului. kris tncepe vechiul jaf. Pacea
Incheiata !rare cele data familii sub zidurile Chievului a fost
numai o Iluzie reciproci. Dupl citeva luni, risboiul isbucneste din nou (1136). Cumanii aunt lads aliatii nascutilor
din Oleg tmpotriva lui laropolc. Lupta se di In tare Pere
iaslavei, pe malurile riului Sipoi. Puhoiul viu al Cumanilor
rupe frontul jnarelui duct, prinzand si omortnd toad garda

lui, iar el fuge cu restul armatei in goani nebunA, Mind


chiar steagul Rusiei in mina piginilor, la 8 August 1136').
Urmeazi devastarea localitAtilor de pe malurile Su lei.
Cumanii tnainteaza in Pereiasiava, alungand pe Andrei, fiul
lui Vladimir Monomahul, si cucerind cetatea Preluc4). Ar fi

prei plictisitor si urmArim aceasta pagina atit de tristi to


istoria Rusiei, ImpletIta cu vesnica revirsare a potopului cuman. Ea se repeti necontenit pini la 1152, dud hordele stepelor se indeeapti spre imperiul bizantin.
10.

Cele trci navaliri cumane In imparatia bizantina sub


0 epopee greceasca la Teleorman"..
Din Rusia, Cumanii se Indreapta lads spre impAratia

Manuil Comneul.

Bizantmlui, unde domnia acum Manuil Comnenul (1143-1180),


Imparatul cu ambitiile cele mai vaste ;I cu planurile cele mai
grandioase, dintre toti puternitii cari si-au desfisurat strilucirca in cetatea lui Constantin.
1) Idem ibid., pag. 216--7.
2) Idem, ibid., pag. 218.
3) 1dem, ibid.,www.dacoromanica.ro
pag. 227-1.
4) Idem. ibid . oaa. 233-4.

-40 Intaia invazie cumani sub domnia acestui Iniparat e povestita de Niketas Choniates i de Kinnamos. CA arnandoi relateaza acela, fapt istoric, reiese din Imprejurarea, ca amandoi
vorbesc de una li aceeaf ocazie a expeditiei lui Manuil impotriva Cumanilor: Roger H, regele Si ,ciliei 11101-1154), ocupase Corcyra (astlzi Corfu), iar impAratul porneste Impotriva
lui spre apirarea insulei; ajuns la Filipopol, el primete ti.rea

ci hordele cumane au trecut Dunirea; atunci, Intrerupand


expeditia Impotriva lui Roger, porneste spre 1nrimpinarea Cumanilor. Deasemenea, amAndouk isvoarele releveaza ca, dupa

expeditia cumani, Manuil Comnenul pleats deadreptul spre


Corcyra. Aceste imprejurArt arata larnurit, ca amAndoi istorio-

grafii vorbesc despre una qi aceeas txpeditie a imparatului


bizantin Impotriva Cumanilor.

Ocuparea Corcyrei de citric Roger at Siciliei a avut loc


la 1151.1), iar Manuil Intreprinde expeditia pentru liberarea
1nsulei la 1152. Astfel invazia cumana qi expeditia Impotriva
for a Imparatului Manuil cade la 11522).
Expeditia trisAq e relatatA pe scurt de Niketas Choniates:
Camanii, trecand Istrul, devasteazA localitatile dela poalele
Hemului; impliratul, Intrerupand campania impotriva lui Roger,

se Indreapta asupra Cumanilor, pe cari li bate la Intlia ciocnire; dupa aceasta, pleacA deadreptul spre Corcyra 9. La atata
se reduce raportul lui Niketas. Si se noteze, cii el nu fie
nimic despre o trecere a Duntfrii din partea lui .Manuil in urmarirea Cumanilor.
In raportul lui Kinnamos deosebim doui part', dintre cari

tntiia e identici In substanta cu p9vestirea de mai sus a lui


Nichiti Honiatul: Cumanii, trecand Dunirea, aduni o pradA
imensg, jefuind tot ce Intalniau In tale; o- ciocnire Insi intro
Manuil f i Cumani n'a avut lo; cici barbarii, observind la
timp pregAtirile ImpAratului, se Intoarsed In grabs peste Istru

In Cara lor, luand cu sine toati prada adunati. Amindoui ra1) Chonologia Niketae, ed. Migne, PG, ser. II, tom. 139

(Paris 1894) col. 1059.

2) i nu la 1144e, cum are D. Onciul, Originele principatelor romine (Bucurelti 1899) 81. Vezi cap. 9 nota 2 din lucrarea de fati.
www.dacoromanica.ro
1) Niketas Choniates,
De Manuele Comneno, lib. II, 2, ed._,_.
Migne, PG, tom. 139 (Paris 1894) col. 412.

- 41 porturile se pot implca usor. Retragerea Cumanilor de teama


ostirilot imperiale, Niketas a putut-o concepe ca o biruinta a
Cezarului, atribuind-o linei ciocniri fericite pentru Bizantini.
La atAta s'ar reduce Intaia expeditie a lui Manuil Comnenul
Irnpotriva Cumanilor, daca Kinnamos n'ar mai adAuga la raportul sAu o a doua parte, care lipsqte la Niketas:
Dar, on de cite on am cetit si recetit aceastA parte a povestirii lui Kinnamos, totdeauna mi-a lasat impresia unui fragment epic, lipsit de aparenta adevarului. istoric. 1mi pare a
povestirea insas contine in sine toate semnele uuui cant epic
la adresa eroului apoteozat. SA urnsArim deci cu luare aminte
Coate elementele cari alcAtuesc expunerea istoriografului imperial.

linpAratul, auzind ca dusmanii s'au %tors la stAnga Du-

narii, alearga la acest fiuviu, unde gasind o luntre fAcuta


dintr'un singur lemn", porunceste unui taran de acolo sa i-o
zducA. Taranul insa, in loc sa -i aducliN luntrea, fncepe sa-)
.dojeneasca, pentrucA n'a avut grije de satele si orasele din
Bulgaria, pe cari Ie -a lAsat pradi Cumanilor. Drept raspuns,
Manuil jury ca va pedepsi aspru pe acesti pustiitori Sosind,
inteaceea, $i armata la Dunare, ImpAratul 4i alege 500" de
calared, intre cari se aflau Omani i Pecenegi siujitori in
ostirea bizantina. Acestia tree Istrui cu Manuil Comnenul In
frunte, pe luntri legate Intre sines. Dupl. trecerea Dunarii,
Bizantiaii nu dau nicairi de Cumani; totus ii urmdresc pans
ajung la doud rduri navigabile, pe cari nu le pot trece fari
luntri. Atunci, imparatul detaseaza o parte din mica sa cavalerie, trimitatniu-o inapoi la DunAre, cu ordin de a legs de cal
lunfrile de acolo si a le aduce in grabs. Ordinul se executa
si cele doua rAuri fArA nume sunt trecute. De aici strabat ,un
spatiu Wins", pans ajung la un munte cu numele enigmatic
de Trou.--rOgpo;, aproape tie hotarele Taurorcitiel. Ne and
nici aici de Cumani, Manuil trimite o parte din cei 500 de
calked in inter-Loral Tauroscitiei, spre cautarea dutmanilor, cu
ordin de a-i ataca, uncle vor fi dat de clantii. Soldalii Insa,
zirind In sfarsit pe Cumani, nu indraznesc a da lupta panA
la sosirea impAratului. Sosind in fine si acesta, el se Imbrad
mai intaiu In armurA de lupta
cu o solemnitate homerica
si apoi Incepe atacul. E o lupta crIncenA. Pe clad barbarii
partite asupra Bizantinilor, impAratul, ,rese arunca din t6ate www.dacoromanica.ro
pezindu-se cu sulita in mtjlocul tor, sparge frontul, omorind nu

- 42 cafe unul, ci ate doi deodatd; astfel, Cumanii fiind sguduitt


prin atacul Impdratului, se aruncd ;i ceilalti Bizantini ci rup
intregul fir de bdtaie ". Dufmanii sunt Invinfi; multi din ei

riman pe cimpul de lupti; Bizantinii iau cam vr'o 100 de


prisonieri", !titre earl 0 pe un renumit principe cuman cu

numele Lazaros. Nu e vorba despre aid un Bizantin ucis sou


luat prizonier. Biruitorii se tntorc tnapoi; impiratul i-a tmplinit jurAmantul facut unui faran pe malul drept al Dunarii1).
Lasind la o parte celelalte trasAturi cu caracter epic prea
bAtator la ochi, sl ne oprim la muntele Tirou--z'Oeuw dela
hotarele Tauroscitiei 2).

A. D. Xenopol se grabete a interpreta Tenu-Hormos prin


Teteorman, dar e silit sA constate, ca acest pretins Teleormatr
se afla la granifele Galitiirs). De fapt, Tauroscitia la Kinnamos.
0 contemporanii sai bizantini Inseamna Rusia de Nord cu

Galitia, pe and Scitia cuprindea stepele de sud ale Rusiei


ocupate de Cutnani, ImpreunA cu Moldova i Muntenia de
mai tarziu, supuse i ele Cumanilor, cart, tocmai pentru aceasta,
erau numiti ;Sciti" in imperiul bizantin 6).
Apdar, cei 500" de cAlAreti ai Jul Manuil au pitruns
pana la hotarele Rusiei, dupace au strabAtut un spafiu tntins".
Dar In care parte a Rusiei? In partea unde muntii ti formeazi
hotarul; in cazul cel mai bun pentru kinnamos, primim i not
granifele Galitiei muntoase. Ei bine, este oare probabil, ca,
marele Emanuil Comnenul sA fie atat de temerar, tuck sl urmareascA pe Cumanii nevazuti dela Dunare !Ana la muntii
1) Kinnamos, Historiarum lib. III, 3, ed. Migne, PG, ser. II.
tom. 133 (Paris 1864), col. 421-424; ed. Bonn (1836) pag. 93,
2) WA textul grecesc, Kinnam lib. III, 3, ed. Migne, col..
424: 01 ycyovOrtn attopiri dciptvov, x(iiede rA rum 6049:4
atatiElipavz-Eg iizet xal gal Veog Tivoli Oppov 0.8.ov, `dale ayxoi;
rwv Taveoazu('Lzijc deioir cirizst.
2) A. D. Xenopel, Is or a Romanilor2, II (Bucuresti 19141254..

4) Kinnamos nspune ca Galitia e 0 parte a Tauroscitie,

(lila. III, 11), ci orasul Chiev e In Tauroscitia i lib. V, 12), tar la


Niketas Chroniates of L'a,.; (Rusii) sunt id-ntici cu oi Tavemszi,acit, cum se vede spre pilda in De Alexio Alfg-elo, lib. III, 5,.

unde e vorba atat de Rusii din Galitia cat si de cri din tara

Chievului si Imprejurimi. Compare Ludwig Sch*Oz,er, Nestori

Russische Annaleit,www.dacoromanica.ro
II (Gottingen 1802), pag. 229 B.. precum iii.
locul indicat aihi din &titter

- 43
Galitiei numai cu ,500m de oameni? Nu Ctia el nimic despreneaumaratefe horde cumane, cari puteau s8 -1 nimiceasci tnitmpreuna cu ceata lui de cAlareti? SA inainteze el Cu atAta
siguranta prin Ins A tara Cumanilor cu o mAnA de oameni,
firA a se teme de un Intreg popor sAlbatec de cAlAreti? Mara
de aceasta, pregatirea la lupta, atacul ci rezultatul ne IntAresc
4i ele In impresia, ca avem de a face cu o epopee greceasci
langA pretinsul Teleorman din preajma muntilor galitieni. Pe
langA aceste criterii interne, mai relevam pe unul extern: tacerea lui Niketas Choniates, care descrie, cum am dovedit,
aceeac expeditie a lui Manuil Cotnnenul Impotriva-Cumanilor,
WA' a pomeni ceva despre o trecere a Dun Aril sau despre o
luptA bizantino-cumanA In partile de nord ale Istrului, deci ar
fi vorba despre o stralucitA fapta de arme a Bizantinilor.
A doua invazie cumanA In imperiul lui Manuil stA in
legitura cu rasboiul bizantino-maghiar din anul 1154. Pe cand
ImpAratul se rAaboia cu Ungurii, in absenta regelui Geza II
(1141 - 1161), Cumanii trec iarac DunArea; devasteazA cetatile
de pe malul. drept ci tnainteazA cu jaf ci parjol panA sub
lantul Balcanilor. Manuil, ocupat in Ungaria, trimite impotriva
for pe generalul Coloman, care Ina e bAtut, ci moare in urma
ranilor primite, iar trupele lui sunt sdrobite de Cumani. AceVia, In urma biruintei, Incarcand in tihna prada pe cai, se Intore iaras In tara Tor'). Anul navAlirii, e determinat atAt prin
rasboiul maghiaro-bizantin, cat ci prin indicatia din Cronologia
lui Niketas: 11542).

A treia navala cade intre 1158 -1157. Imparatul, intorcandu-se spre Constantinopol din rasboiul turcesc, primecte
In drum ctirea ca batbarii au trecut !strut ci pradeaza marginele imperiului. Atunci, IntrerupAndu-ci drumul spre cask,
pleaca la Callipolis, iar de aici spre DunAre Impotriva Comanilor. Acectia MO, auzind despre apropierea lui Manuil, trecurA lute In Muntenia').

') Niketas Choniates, De Manue e Comneno, lib. II, 7,.ed.


Migne, col, 429-432.
2) Chronologia Niketae, ed. Migne, torn. cit., col. 1059.
9 Kinnamos, Hist. lib. IV in fine, ed Migne, torn. cit.,
col. 549.
Primim cronologia admisa de Stritter, Memoriae
populorum olim ad www.dacoromanica.ro
Danubium, Pontum Euxinum, Paludem
Maeotidem, Caucasum, Mare Caspiurn et rode magis ad septemtriones incolentium. III, 2 (Petropoli 1778) 926.

44 --

La atata se reduc cele trei invazii; cumane to imparatia


bizantina sub Manuil Comnenul. India e respinsd de acesta,
probabil in urma unei ciocniri In sudul Dunarii; la a doua,
lrupele bizantine sunt sdrobite; la a treia n'a avut loc nici o
lupti. Astfel nu este exact ca, cu prilejul celor trei navaliri,
Cumanii furl bdtutt cumplit de Impdraful bizantin Manuil
Comnen i siliti prin aceasta a se tine catva timp mai departe
de Dunare"). Adevirata pricina, care i-a silit a se tine catva
limp mai departe de Dunare, e ofensiva ruseasca Impotriva
Cumanilor, cum vum vedea in randurile urmitoare.
11.

Ofensiva ruseasca Impotriva Cumanilor.

Parasind imparSt,a lui Manuil Comnenul, Cumanii se intorc Was la ,Nipru, de unde incep a nelinisti Rusia, cand din
propria for initiative, card chemati in ajutor de cite un print

rus care se lupta Impotriva fratilor de acelas singe. Fie ci


veniau ca aliati ai unui plincipe rus Impotriva altuia, fie ca
navaliau nechemati, invaziile lor au fost totdeauna ingrozituare.
Numai la sfarsitul anu:ui 1159, ei duceau In robie peste 10,000
de Rusi, dupace umplusera toati provincia Smolensc cu lesuri,

lasand in urma for orasele f i satele in flacari 2).


Cele mai multe devastari se repetau pe malurile Niprului,
aceasta artery de comunicatie comerciala intre imparatia Bizantului si Rusia, Cumanii cautand necontenit BA mina mina
pe corabiile Tncarcate cu marfuri bizantine pentru Rusia, pe
cum si pe cele ce Rusia trimitea in imperiul de pests Marea
Neagra. Tratatele de pace pe cari Rusii erau siliti a le incheia
cu acesti barbari, n'aveau nici o valoare. Situatia ne-o descrie
lrumos si miscator Mstislav Isiaslavici, ultimul mare duce cu
resedinta la Chiev (1167-1169), tntr'o cuvantare tinuta in fata
printilor Rusi, pe cari voia sa-i Induplece la o ofensiva geneTali Impotriva pustiitorilor Rusiei. , Rusia
zice domnitorul
Rusia, scumpa g o a stra patrie, singereaza din !tulle primite
dela Cumani, ale caror sfortari nelegiuite nu le-am putut sta-vili. !Ana scum. Ei ne jura pururea prietenie sinceri, primesc
darurile noastre, dar, Uri nici un respect fata de juramintele
tratatelor, ei pun mina pe crestini si-i duc in robie In stepele
'2) D.

1899) 81.

Onciul, OrlInile principatelor romans (ilucureqti


www.dacoromanica.ro

2) Karamsin II 367W.

-- 45 lor. Nu mai e nici o siguranta pentru corabiile noastre de comert cari strabat Niprul incarcate cu marfuri bogate. Barbaril
s'au hotArIt a pune mana pe calea comerciala care duce In
Grecia. -A sosit vremea sa recurgem la mijloace serioase si
puternice. Amicilor si fratilor, sa punem capit rasboiului civil,
si, cu ochii ridicati la cer, sa tragern sabia risbinirii si sa
caden asupra salbatecilor dusmani, chiemind In ajutor pe,
Doninul" 9.

Cuvantarea a avut efect. Urmeaza ofensiva generals din


Martie 1168. Ostirile aliate, sub comanda marelui duce, strabat
stepele cumane-timp de noun zile, dar dusmanii fug dinaintea

lor, Maud in urma tot ce le-ar fi Impiedecat fuga, Rusii, ur


mirindu-i, reusesc sa is tnapoi un mare numar de_prisonieri
precum si o prada imenza2). Puterea cumana a fost respinsa,,
dar nu invinsa. Dacs incercarea de revansi din anul urmator,
1169, a fost zadarnicita prin biruinta Rnsilor, cari au adus la
Chiev 1500 prisonieri, Cumanii s'au rasbunat Indeajuns, prin
desele for invazii !Ana Ia 1176, cand sdrobesc rele mai buns
armate rusesti ce be iesisera In tale 5t. Incurajati de aceast&
biruinta, ei continua a fi biciul Rusiei, mai ales sub marele
lor han Conceac.

Nenerocirea aduna din nou fortele crestine in sudul,


Rusiei, pentru a porni la a doua ofensiva. Trecand Niprul in
stepele Polovtilor, Rusii dau de dusmani dupa tin drum de
cinci zile. Intaia lupta se cla la Ugla sau Orel. Cumanii suet
batuti pe malurile acestui rau; 1000 de prisonieri si un mare
numar de cai si arme de tot felul cad In manile biruitorilor,
A doua luptil are loc la Khorol, unde e Infrant renumitul han
Conceac, cu toate -uriasele lui arcuri automate, pe cari 50 de
oarneni abia be puteau Intinde, si cu toate masinile arunca-toare de foc, nascocite de un Turc din Covaresm4).

Dar a treia ofensivA, intreplinsi de Ruli citeva luni


dupA ultimul triumf, Inprimivara anului 1186, fu un adevitrat

dezastru pentru Rusia. Lupta a avut foc In Cumania Ultra


Donet si Don, pe rail! Caiala, astazi Cagulnic. E adevArat ca.

') Idem, II 390-1.


2) Idem, II 391.
') Idem, III LParis
1819) 49.
www.dacoromanica.ro

') Idem! III 75-6,

Julie 1185.

46 --

din Intaiul atac au iesit Ru0 biruitori, dar succesul mai mutt
le-a stricat, mArindu-le ingAmfarea. Cumanii, vAzAndu-se pri-

mejduiti, Isi aduna toate hordele de pe malurile Donului si


reusesc sA tale iesirea Rusilor din clestele color doua ape,
multumindu-se timp de trei zile sA arunce numai sageti asupra

.dusmanilor, flit a se apropia la tin atac cu sulitele,. cad


asteptau sosirea altor ajutoare. lntr'aceea, numarul Cumanilor
crescand mereu, Rusii facura o sfortare spre a ajunge la rlu;
dar barbarii, printr'o stratagems iscusita, reusira sl-i inter.
cueascli deodata din toate pArtile. ZAdarnica fu toatA lupta
-desperatA a Rusilor. N'a scapat nici unul. Toti au fost ucisi
sau luati prisonieri. Niste negutAtori, cari priviau din depAr-

tare lupta, au fost singurii soli cari au dus in Rusia vestea


grozavului dezastru. Aceasta s'a intamplat In Maiu 1186').
Urmarea acestei strAlucite biruinte, care dadea marturie
despre puterea cumana sub marele Conceal, fu o nouA nivalire In Rusia, unde pustiind ora' dupA oral, devastand satele
cAlcAnd sAmAniturile, pornirl spre Dunire, Incarcati de
pradA pi prisonieri
Atilt de impunator era acest drum spre
Istru, Inc At dupi 420 de ani, o hotarnicA a satului Berilesti,
judetul Braila, mai vorbeste despre .Drumul lui Conceac` 3),
Era hr vara anului 1186, an Insemnat in istoria Rominilor din
Balcani.

12. Cumanii i infiintarea Imparatiei romano-bulgare.


La 1018, Impiratul bizantin Vasile II Macedoneanul (976

phi 1025) scaldi in singe qi desfiinteazi ImpArAtia bulgara,


Intinzand domnia Rizantulta pint la Dunire i primind, drept
multimire, tragicul nume de Bulgarocton (= ucigitor de Bulgari). Dupi o robie de 168 de ani, Bulgaria devine 'aril imperiu, dar un imperiu romano-bulgar. Providenta s'a folosit
pentru Inflintarea noului imperiu de dol frati romani, Petru pi
Assn, din Balcani (-laemus), cari au chemat In ajutor pe Cumanii din stiaga Dunirii, pentru a ajunge la scopul dprit.
1) Idem, III 77-9.
Intre prisonieri era si Igor, printul
Novgorodului eu fiul sin Vladimir, care in captivitate se inindrigosti de fiica hanului Conceac, luindu-o in casaterie (Karamsin, Ill 81).

2) Idem, III 79-80.


8) A. D. Xenopol. Istoria Rominilor2, II (Bncurenti 1914)
www.dacoromanica.ro
B. P. Hasdeu, Cuvinte din Bitrini, 071.
254.

- 47 Cand la 1186 Rom Anii :i Bulgarii din Balcani,, sub' con-

ducerea celor doi tract valahi, ridicara steagul revoltei pe


-piscurile stancilorf putreda mai-tall a imperiului bizantin null
(Mee seama de insentnAtatea :i urinal-He loviturii pornite din
muntii :i vAile Hemului. Expeditia Intaiu din vara aceluia: an
a imparatului efeminat Isaac Anghelos (1185-1195) a Int Arit
Bizantul In convingerea, ci rascoala din Balcani n'are nici o
importanta deosebitA. Ajutat de o ceata ,.dead, imparatul a
putut pAtrunde In munti, infrangind rezistenta risculatilor.
Alungati de o:tirile imperiale, Petru :i Asan, cu tovari:ii for
de rascoala, s'au repezit spre Dundre ;i, luntrdrindu-o \l'au
dit la vecinii for Cumani"), pe cAnd Isaac Anghelul, dAnd
foe seceri:ului adunat to snopi, :i IncrezAndu-se in figAduintele Valahilor rama:i acasA, se Intoarce in capitalA, signr de
pototirea primejdiei, spre a se fill cu isprAvile sale 2).
Petru li Asan frisk jrecdnd Dundrea, se intdlnird cu
Cumanii" 8) li, facAnd alianti cu ace:ti stApani ai nordului
dunirean, se Intorc Inapoi cu planul bine stabilit de a scutura
lanturile bizantine :i a Infiinta domnia Vlahilor :i a Bulgerilor"). Armatele aliate se compuneau mai IntAiu dintr'o mullime Uri numir de Cumani, cart tree DunArea ,ca ni:te legiuni de duhuri" 5); fn oastea cumani se afla li un corp (potea)
de Valahi din stanga Dunirii, cari erau supuli Cumanilor 9;
pe Una ace:tia mai sunt amintiti li Bordonii :au Brodnicii7),
supu:i :i ei Cumanilor; adiugand, In sfir:lt, :i Virile rontAnobulgare din muntii li vAile Hemului, Intelegem primejdia ce
se ridici amenintatoare ca o vijelie napraznicA asupra domniei bi-

1) Niketas Choniates, De Isaacio Angelo, lib, I, 5.

Par-

/Be din Niketas privitoare la imperiul romano-bulgar se afla


reproduce si traduse In limba cronicarilor nostri de G. Mtirnu,
in Analele Acad. Rom., ser. II. Mem. sect. ist., tom, 28 (BucuTesti 1906) 377-462. Textul ele mai sus, pag. 381.
2) Idem, ibidem, lib. I, 5-6. Murnu 381.
8) Idem, ibid., lib. I, 6. Murnu 382.
4) Idem, ibidem.
") Idem; ibidem.

0) Aceasta ne-o spume Niketas mni pe urma la ... 1199


Murnu 409

7) D. Oneiul, Originile principatelor romine (Bucuresti


www.dacoromanica.ro
1899) 150, nota 39, In
fine. Nu putem admite insi identificarea
Brodnicilor en Romanii din Moldova.

- 4$ zantine in Vlaho-Bulgaria din sudul Istrului.Toate aceste neamuri

Impreunandu-se tntr'o singura armie si coborindu-se pe se


surf butte de calarime", sdrobese armata imperialii, comandati

de loan Cantacuzino-, cumnat de sort a lui Isaac Anghelul,


trimis de acesta Impotriva rasculatilor').
Dezastrul era destul de mare, pentru a tree Bizantul din
molesitul ski optimism. Niketas Choniates, izvorul principal
pentru tnfiintarea imperiului romano-bulgar, releveaza necon-,
tenit puterea, vitejia, agerimea si istetimea Cumanilorr-desi
sufletul lui clocoteste Impotriva acestor barbari, cari rastoarna

din temelie toati opera lui Vasile Bulgaroctonul. _Mart de


prima expedilie, care a dat nastere Ia alianta valaho-cu.mank.
Imparatul a mai pornit de patru on Impotriva dusmanilor2),.
totdeauna Irma ljra isprava; ba In expeditia din 1190 era sa-si
piarda si vieata 8). In ulffina sa Incereare, 1195, abia ajuns la
Kypsella, e detronat, orbit si aruncat In manastire de fratelesau Alexia Anghelul, care-i ocupa tronul (1195-1203) atilt de
sguduit de puhoiul cuman.
Istoriograful bizantin, care a luat parte Ia expeditia din

1187 In calitate de scriitor artmpiratului"4). a putut studia


ca martor ocular si modul de lupta al Cumanilor, pe cari ii
imitau si Valahii de sub puterea si comanda lor. Cumanii si
Vlahii se rasboiau dupt datina for strabuni; adeca, propiindu-se, aruncau sageti si se incaerau cu, sulitele; peste putin
hist, prefacand 'Ayala for in fuga si intetind pe dusmani-i for
st se atie dupa ei ca dupa niste fugari, ei de iznoavii, cu iuteala paserilor ce tale vazduhul, se Invartejiau spre dusmani
si eu mai multa inima se bateau; smulgand sabiile si dand
strigit spaimantator foarte, aproape mai lute ca gindul se
aruncau, secerand deopotriva pe oricine prindeau" Cit priveste impresurarea oraselor, acelas scriitor ne da urmatoarea
lamurire: Cumanii nu se pricep Ia Impresurari de ziduri, din
care pricini dansii se dau Inlaturi dela Intaririle satelor si
1 Niketas Choniates, op' cit., lib. 1, 6. Murnu 382,

2) Idem, lib. II, 1-2. Murnu 383-7: expeditia a doua


$i a treia.
3) Idem, lib. III, 3._ Murnu 388-391: expeditia a patra.
4) Idem, ed. Murnu, pag, 385: 'Eu am urmat atunci pe Imparat slujindu-i ca scrritore.
www.dacoromanica.ro
b) Idem, ibidem.

oraselor si se ,multAmesc- ca in goana for dintaiu, In chipul


vijeliei, sa rastoarne tot ce le sta inainte si apoi sa se intoarne

inapoi"). Mai ales cand erau urmariti de forte superioare,


fugiau cat puteau, dar tot aruncau sageti inapoi", si
aceasta numai spre a trage in curse pe dusmani 2). Imparatul Isaac Anghelul ne da si el urmaroarea icoana a Cumanilor, din care fireste nu lipseste nici ura neputinciosului tm-

potriva biruitorilor: Si sunt acesti Cumani un neam farA


Dumnezeu si totodati cu multi dumnezei. Niste calici si cu
cojoace imbracati, dar foarte rasboinici si dedati la traiul talharesc si nesocotitori de orice moarte. Arma for e tolba cu
sageti piezis atarnata la sold si un arc rasAltAtor. Si la vreme
de lupta ei calaresc si sageteazA totodati. Cand sunt urmariti,
dau dosul si apuca fuga, dar fugind se Intorc si sagereaza
tnapoi. Ei umbla si se hranescAalare"
Slabul Alexie credea cel mai nimerit sa intre In tratative
de pact cu Petru si Asan; acestia Irma, pe temeiul necontenitelor succese, impun conditiuni atat de grille trick si noul
imparat e silit Ia continuarea rasboiuliri. El trimite Impotriva
Vlaho-Cumarilor mai intaiu pe generalul Alexie Astriete, a
carui armatA trisa e sfaramata in Bulgaria, iAr generalul luat
prisonier4). Aceeas soartA a art si sevastocratorul Isaac, ginerele imparatului, care e pr ns de Yu cum-an, dupAce si-a
pierdut o mare parte -din armaia sa 6). Nici retragerea Cumanilor la 1195, nici asasinarea lui Asan Ia 11960), nici uciderea
lui Petru la 11977) n'a putut schimba situatia in favoarea Bizantiniior, cAci in locul celor disparuti se ridica fratele lor
lonita, care desavarseste opera inaintasilor sal, facand din
Vlaho Bulgaria o inoparhie de care se cutremurau portile
Bizantului. Infrangerea Bizantinilor inseamna intemeierea impdrdtiei romano-bulgare, iar aceasta se datorecte in mare parte
concursului puternic dat de Cumani.
') Idem, ed. Murnu, pag. 410.

2) Idem, ibidem, pag. 433


8) Idem, ibid., pag. 456.

') Iderp, De Alexio Isaaci Artgeli fratre. lib. I, 4, Murnu

397-8.

5) Idem, ibidem, Murnu 400 401.

de ai

2) Idem, ibid.. lib. I, 5, Murnu 403-3. .0morit de unul


7) Idem, ibid., www.dacoromanica.ro
lib I, 6, Murnu 406: .Strapuns find cu

sabia de until din neamul luiel Aceeas soarta va avea si Ionita.

go -

M.

Cumanii i consolidarea imperlului romano-buigaf.

La 1195, Cumanii pArasesc Vlaho-Bulgaria de peste DunAre, bind chemati in Rusia de catre Ruric, principele Chievului,

care inaugura iarA veChiul sistem rusesc, de a amesteca in


rasboiul ucigAtor de frati si pe grozavli sguduitori ai impe-,
riului biantin. Ruric ii arunca asupra lard Cernigovului, pe
care Cumanii o jafuesc dupe obiceiul lor. La 1197 ii gasim
tot In solda ruseascA, iar la 1198 ii vedeni pustiind atat de
rAu sudul Rusiei, Incat Voevolod III Gheorghievici (1176-1212)
i fiul sal., Constantin nu gasesc alt mijloc, spre
a indepArta

acest biciu al lui Dumnezeu, decal Intreprinzind o ofenziva


desperate, cu toala desbinarea si slabiciunea interns a patriei
comune. Ei se coboara deci in iarna anului 1198 cu o puternica armata in tara Cumanilor, friaintand pans Ia Don, unde
reuesc sa bate pe barllari. Acepa fug spre tarile noastre,
lasand o multime de corturi In manile Rusi lor1).
In primAvara anului 1199, Wand cu sine un corp de Valahi din Wile noastre 2), ei trec Dun Area, spre a veni in ajutorul prietenului lor, lonita sau lOanitiu, care se lupta pentru
consolidarea i intindereg imperialui romano-bulgar. Crescut
si sustinut de Cumani i tinand In casatorie o printesA
cumanA4), loanitiu reinoete icu den ii alianta incheiata de
fratii sai, permitandli-le oriOce linpotriva imparatiei bizantine.
')
2)

Karamsin III (Paris 1819) 112-121.


Niketas Choniates, De Alexib Isaaci Angeli fratre, lib.

11, 5 (Murnu 409): .2atit9 tic (Cumanii) wee wiea.; Inaizow TOY
3'.1oreov diaildurEc.,.. At At textul cat si contextul ne sileste sa

intelegem aici pe Palahii din stanga Duncrrii, asa ca participarea Roman lior nord- dunarrnt Ia desrobirea fratilor sud-dunareni este sigura. A. D. Xenopol, Desedlecarea Munteniet (Iasi
19111 pag. 7-8, tagaduind aceasta participare a Moldo-Muntenilor la riscoala Asenizilor, ignoreaza textul lui Niketas, deli i1
avea sub ochi Ia D. maul, Originelt principatelor (Bucurestt
1899) 150, pe care-I impugneaza tocmai in acest punct. In
editia a doua Insa a Istoriei Romani 101 (vol. II, Bucure;ti 1914,

pag 312) e shit Si Xenopol a comenta textul de sus al lui


Niketas. In sensul adevarat: .Valahii de cari e vorba aici locutau la nordul Dundrii, salasluin(a Cumanilor'.

3) N. Iorga, Istoria Romanilor3 (Bucuresti 1919) 48.


Georgius Acropolita,
Annal. XIII, In fine, ed. Migne,
www.dacoromanica.ro

4)

Patr. Gr., ser. II, tom. 140 (Paris 1887) col. 1019-1020.

Vi

La 23 Aprilie 1199, Cumanii cu Valahii nord-dunlrem


intreprind intaia invazie in Tracia de. sud, pustiind orasele
din drumul for panA jos la Rodosto, pe Marea Marmara. Intorcandu-se apoi pe rang/ Marea Neagrl, ei se intalnesc cu
armata bizantina care apAra cetatea Vizia de langa mare.
Dupl o vijelioasl inclierare, Cumanii Incepura deodatl sl
fuga In goanl nebunl, Ilsand In urma bogata for prada, spre
a distrage pe dusmani. Acestia, dupl turbata si nevindecata
lacomie din fire a Romeilor", se napustesc asupra prazii, flrA
a banui ca fuga barbarilor era numai o curs /, iar prada
calul din Troia. Oprindu-se deci pe neasteptate, Cumanij
macelaresc armata bizantina si iau Inapoi toata prada ?I)
Pe la sfarsitul-verii aceluias an, hordele pagane pornesc
la o invaNe mutt mai mare si mai infricosata, decat cele de
mai inainte". Impartindu-se In patru ostiri, barbarii cutreerA

toata Macedonia, pradand farl crutare si mill orasele si suindu-se WA si pe culmile muntilor, unde jaluiau manastirile
si ucideau pe calugari, fara a fi impiedecati de cineva in fioroasa for excursie 2).
A treia invazie are loc la 1201, cand Valahii si Cumanii,

calcand in picioare tinuturile cele mai frumoase si mai roditoare ale Traciei, inainteaza papa aproape de Constantinopol,
fara a intalui cea mai mica impotrivire: trisla dovada a decadentei bizantine! Ar fi intiat si in capitala imperiului, sdaca
Roman, dory nul Galitiei, rugat de impAratul Alexie si de mitropolitul grec al Rusilor, n'ar ti intrat in tara Cumanilor,
usurand astfel situatia bietilor Bizantini, intru cat hordele
cumane erau silite a parasi Tracia, spre a alerga in apararea
tariff for amenintate prin. incursia lui Roman al Galitiei 2).
Acesta alungase pe Ruric din tam Chievului si fusese
primit de locuitorii capkalei cu bratele deschise, ca un invingator. Era deci natural, ca principele isgonit al Chievului sl

ceara iaral ajutor dela Cumani, spre a-si recastiga tronul


uzurpat de ambitiosul si vicleanul \Roman. Sosind deci hordele de peste Dunare, ele-si curates mai intaiu tara de Rusi,
spre a vent apoi in ajutorul lui Ruric si a pedepsi pe Chieveni pentru legaturile for cu printul Galitiei. Pedeapsa a fost
') Niketas Choniates, op. cit. lib. II, 5 in fine. Murnu 409-411.
2) Idem, op. cit., www.dacoromanica.ro
lib. III 2. Murnu 418.
81 Niketas Clioniatds, op. cit., lib. III, 5. Murnu 425---6.

-0
Toata furia salbateca a calaretilor din stepe se
napusteste asupra Chievului, care e luat printeun asalt fulgerator; casele, bisericile si manastirile sunt devastate; batrSnii
si neputinciosii, sugrumati; boierii, fetele, femeile, preotii si
calugarii, aruncati in lanturi; trumai negutatarii au fost crutati,
In schimbul marfurilor ofe6te. La urma aprind si orasul.
Gemetele celor ce muriau in flacari *se amestecau cu bocetele
celor ce erau scosr din cras, spre a fi dusi in robia cumana.
Vechea capitals a Rusiei e cl,istrusa cu toata splendoarea ei').
Dupe dezastrul Chievului, Cumanii s'ar fi putut intoarce
la loanitiu, daca principele Galittei nu i-ar fi amenintat cu o
noun lovitura. In viclenia sa, Roman se impaca In curand cu
Ruric si reuseste sa -I traga In curse, induplecandu-I s piece
impreuna impotriva Cumanilor. Astfel, in iarna ahului 1202,
cei doi aliati pornesc in contra pagantlor, pe cari i1 alunga
pans la Trepol, luandu-le o toultime de prizonieri. Aici insa,
printul Galitiei pune mina pe Rurici it duce in lanturi panA
Ia ruinele Chievului si, dupace I-a orbit, it arunca inteo manastire, facandu-I calugar cu forte).

fngrozitoare.

Intr'aceea, imperiul bizantin ftind in agonie, loanitiu putea

sa-si continue mai lesne opera de conkolidare a imparatiei


sale, dupace aproape toata domnia din apus a Romeilor a
surpat-o si stricat-o, spulberand-o prin rasboaie, pustiind-o
Print navaliri cumane si risipind-o In tot chipul" 2) Primind
diadema dela Pontificele Roman, si unindu-se in credinta cu,
Sfantul Scaun, impreuna cu clerul si poporul sau, el scutura
si ultima Inraurire bizantina si devine un suveran european,
catolic4). Nu Incape indoieala, ca altul ar fi fost viitorul catolicismului in tarile dunarene, clack dupe rasturnarea putredului imperiu bizantin, Ia 12 Aprilie 1204, Latinii, stapani la
Constantinopol, n'ar fi avut lipsa de tact diplomatic si imprudenta politica, de a nu recunoaste independenta statului romano-butgar si de a raspunde nepoliticos si mandru la fe1) Karamsin III-, 128 si urm.
2) Idera, ibid., pag. 12&-131.
3) Niketas Choniates, Urbs capta, 9. Murnu 430.

4) Hurmuzaki-Densusianu, ocumente privitoare Ia istoria


www.dacoromanica.ro
Romanilor, I, 1 (Bucuresti
1887) pag. 1-50.

53 7,

licitarile lui Ioanitiu, care le oferia ajutorul sau impotriva


Grecilor 9.

Din momentul acesta, imparatul romano-bulgar e pe picior de rasboiu cu Latinii, iar Cumanii apar iaras pe scena
tragediei balcanice: El chiama din nou pe grozavii sal ocrotitori si aliati, si lupta incepe mai intaiu prin stratageme
ascunse de surprindere a dusmanului: Ioanitiu, venind cu
ostile lui si cu ajutorul Cumanilor, cari erau aproape nenumarafi, cauta mai mutt pe ascuns sa loveasca pe Latini"
Intelegandu-se apoi cu Grecii rAsturnati de Latini, Ioanitiu trecb la atacuri fatise impotriva despretuitorilor sai,
atacuri si lupte salbatice, In sari rolul principal II joaca

aproape tOtdeauna Cumanii, cum putem vedea din insemnarile contemporanului Choniates, cea mai mare autoritate istorica cu privire la infiintarea si conselidarea statului romanobulgar din. sudul Dunarii. Una din cele mai marl loviturb cu
urmari fatale pentru Latini, se di land Adrianopol, la 15
Aprilie 1205. Atacul porneste dela istetul general cuman Cota,
trimis de Ioanitiu In ajutorul Grecilor din cetate, impresurati
de Latini. La furtunosul atac at Cumanilor, Latinii de sub
zidurile Adrianopolului se aruncA ctt aceeas vitejie asupra
dusmanilor, fara a cunoaste planurile acestora; atunci, generalul cuman cu ai sai o rum la fuga, sagetand Inapoi din
goana scAparatoare a cailor; si, pe cand barbarii inaintau
repede, caci erau mai sprinten inarmati si calariau pe cai mai
iuti de picior, calaretii Latini pe nestiute baturA cale foarte
lungs si ajunsera dIn prostie la locurile, unde erau pregatite
cursele dusmanilor ce stAteau la panda. ySi inteacest 'chip

dadura peste stile odihnite ale Cumanilor, tocmai and ei


erau slabiti de drum si caii be erau cu totul rupti de oste!walk si furs cuprinsi ca tntr'o mreaja, caci Cumanii i au
impresurat din toate pArtile.
dandu-se lupta de aproape,
Latinii inghesuiti fiind de multimea Cumanilor, erau rastur-4
1) ,Niketas Choniates, op. cit., loc. cit.: In raspunsul for
catre Ioanitiu, Latinii ii poruncesc 'Ca in scrtsorile lui cave
Latini, nu ca fmparat catre nite prieteni sa cuvanteze, ci ca o
slugs catre stapani; iara de nu, se vor scula asupra lui si vor
prada Mysia, pe care el pe nedrept a pus mana, risvratindu-se
impotriva stapanilor sai Romei, si-1 vor face iarii sa fie ce a
www.dacoromanica.ro
fest lnainte4,
2) Idem, ibidem. Murnu 4311.

54

nap de pe cai, caci fiecare din el lupta cu mai multi. Si tot


cu Seceri si laturfli apucau de grumazi pe acesti oameni Indaratnici si le ucideau caii, cad Intocmai ca un nour `negru
si des tnvaluindu-i Cumanii, nu puteau Latinii nici sa se desfasure si nici sa fuga. Si a pierit acolo floarea cetelor latine
si toti cei vestiti In rasboiul cu suliti. Cazut-a si contele
Ludovic' de Blois si Balduin fu prins si dus de viu in Mysia,
upde fu pus in lanturi si aruncat la inchisoare In Tarnova",
capitala imperiului rcrmano-bulgar'). Astfel fu pedepsita de
Icianitiu prin Cumani mandria nesocotita a Latinilor, prin
dezastrul armatei si prinderea imparatului for Balduin de
Flandra 2).

A doua lovituri data Latinilor de catre Imparatul din


Tarnova Mysiei urmeaza Indata dupa dezastrul, de langa Adria-

da Cumanilor sa prade toate targurile din


apropierea Bizantului, cari erau birnice Latinilor. Cumanii
nimiciau tot ce aflau In tale, si pe unii robi mai aratosi la
chip dupa biciuire ti spanzurau, inchinandu-i zeilor lor"3)
nopol.

loanitiu

Astfel, biruitorii dela Adrianopol ajung pentru a doua oars In


preajma Constantinopolului.
A treia lovitura o dau Cumanii, pe and loanitiu cuceria
si distrugea cetafile Latinilor. Asa, cand i-mparatul roman
cucerea orasul Serres din Macedonia, aliatii aoestuia paziau
drumurile, pentru a impiedeca orice ajutor latin impotriva cuceritorului din valea Strimonului. Rau a patit-o Bonifaciu de
Montferrat, care alerga In sprijinul. celor impresurati la Serres,
cad Cumanii it surprind, it napustesc si-1 cotropesc din toate
011ie, tntocmai ca niste roiuri call se vac] iesind din stupi
si ca niste viespi cari sboara din viesparul for ". Bietul Bonifaciu abia scapa cu vieata, fugind la Salonic, cLpitala du-

1) Item, ibid., 10. Murnu 433-4. Anul

si

ziva b'ruintei

cumane, tot acolo, 11 (Murnu 435): ,La 16 Apn lie 1205, Latin!'
filed batuti de cdtre Cumani4.
2) Despre participarea Valahilor la aceasta. lupta ne dau
mat-tune iZvoarele latine, din can sum ca la Adrianopol s'au
luptat 14.000 de Cumani: N. Iorga, Istor a ko naui or din peninsula balcanica (Bucurest 1919) 23
Hurmuzaki Densubianu,

Documente, I, 1 (Bucuresti 1887) 51-2: 'irruit subito kachus

ille lohanitius in nostpos cum multitudine barbarorum innumera,


Mathis videlicet et Commannis4, scrie frate e imparatului latin
www.dacoromanica.ro
catre papa.
8) Choeiates, Orbs capta, 11. Murnu 435.

- 55

catului sAu,,pe cand loanitiu, ocrotit de Cumanii sal, cuceria


Veria si alte orase din Macedonia, tnaintand spre Sa ionic.
Drumurile erau asa de bine pAzite de catre Cumani, incat din

cei ce veniau in ajutorul Latinilor mai toti periau de cetele


Vlahilor si Cumanilol, de cari se loviau pe drum" 1).
Groaza si pustiirea a ajuns culmea in primavara anului
urmAtor (1206), cand domnul romano-bulgar In furia lui, dote
drwmul roiurilbr de ostiri cumane, cari, In multimea lor, pareau ca florile de primavart. Unii, asemenea armiilor de furnici cari misue prin aril, au impresurat Adrianopolul; iar altii,
aRropiindu-se de Rusion, silirA sa iasA Impotriva for oastea
latina ce era de apararea cetatii". Armata vestitului Thierry
e sdrobita; cazura mai toti Latinii, dupa multe fapte viteze".
Alte horde cumane cuceresc orasul Apros'-de langa Marea
Marmara, claramandu-1 in inlregime si ducand in robie, cu
manile legate Ia spate, pe cei rAmasi in vieata. Dupace bat
in drum o alts armata latina, Cumanii distrug Rodosto de pe
tarmul aceleias marl, repetand infioratoarele scene dela Apros.
Urmeaza cucerifea, cotropirea si distrugerea celorialte orase
maritime -- Perinthos, Daonion, Arcadiopol, Mesene, Tzurulos
si Athyra. Aici cruzimea cumana ajunse la culme, cAci nu
numai barbatii si femeile parte furl ucisi, parte lu ,ati in robie,
dar nici pruncii sugari nu scapara de moarte, ci ca iarba si
florile furl secerati. Si ce era Inca sr mai vrednic de jale,
aceste lifte neiniblanzite, apucand Ia vreme tarmurile si iesind

in calea celor ce fugiau inteacolo, pe unii Ii Mau, pe altii ii


tarau inapoi, si pe altii iara ii siliau sA se arunce In adancul
apelor. Si putini cari gAsiserA luntri puturA sA scape. Unii
chiar, and intrau in luntri,--lunecau si cAdeau In mare. Atat
de strasnlca si feliurita era urgia si aproape deplina stingerea
celor de acoro, Apoi barbarii apucand inainte In palcuri si
tabere, ca o Inviforata vijelie, risipiau totul, sau, drept un foc
ce arde codrul, au prap4lit tot ce au gAsit in cale. Si din
Coate nimic nu era necercetat si nejAcuit, afara doar de Tizia
si Selivria, cari singure din cetAtile cele foarte multe fi marl
ramasera nepradate si nesurpate. de Cumani. Cad ele singure
nu numai prin Oda zidurilor cu cari erau incunjurate, ci mai
ales prin asezarea for s'au smuls dela desAvarsita for pieire".

Pustiirea ajunse pans sub zidurile Bizantului. Dar Cumanii


www.dacoromanica.ro
9 Idem, ibid.,111 12. Murnu 438-441.

56 --I

putin au zAbovit in partite apropiate de Constantinopol; ade-

seori in goana luptei au venit cniar panA la ziduri, ba uneori

in cete foarte mici au Intrat si pe poarta; ce se chiamA a


/Sfantului Roman, numai ca sA-si arate vitejia sau si norocul
I ce-i cAlauzia in faptele lor de atunci. i, dupd uciderea celor
ce apArau portile, cu mare grabs s'au Tutors si cu toatA oastea
au purces inapot spre tara lor, ducand cu sine multimea robilor, ca pe.- niste turme de vite, iara dobitoacele de trunchiti
si de povara, mai mutt deck puzderia de stele "') La Pantile
anului 106, Tracia era in mare parte un cimitir inflorAtor2).
Astfel, Cumanii erau biciul lui Dumnezeu ? manuit de cruzimea
rasbunitoare a lui loanitiu,_pentru intinderea, consolidarea si
meatarnarea impAratiei romano-bulgare.

Nu 4 in gandul nostru de a urmari mai departe soarta


acestei imparAtii: not tinenl firul istoriei cumane, iar acest fir
se Incalcise dincolo de Dunke in framantarile vulcanice ale
nasterii si conaolidArli furtunosului imperiu al lui loanitiu,
rApus si el la 1207 de o mans ucigasa. Din larma si valma
si din isbucnirile gigantice ale uriasei intreprinderi, o constatare istorica se impune orickui- cercetAtor: imperial romano-

bulgar a fost 1nfiinfat $i consolidat cu ajutorul sdlbatec al


Cumanilor.
U.

Decaderea puierii cumane.

Cumania Alba si Cumania Neagra.


Niketas Choniates ne spunea mai sus ea, pe la sfarsitul
primAverii anului 1206, Cumanii au pornit cu toata- oastea
inapoi spre tara bor. Desi din cele expuse panA aici ar reiesi
1.

Cumania.

destul de lAmurit ce se intelege prin tara Cumajzilor, credem


totus potrivit a ne opri asupra acestui putict, pentru a stabili
mai exact granitele Cumaniei si a explica denumirile de alb"

si negru", date acestei tad.


Renumitul misionar loan de Plano Carpini, hate minor
din ordinul sfantului Francisc, trimis de papa Inocentiu IV
(1243-1254) in Mongolia, a trecut In anul 1246 si prin acea
parte a Cumaniei care e inchisA infra Nipru -si laic, lAsandu-ne

') N kefas Choniates,


Urbs capta, 13-44. Murnu 443-7.
www.dacoromanica.ro
2) Idem, ibidem, 15. Murnu 450.

bl

In raportul sau 1) si cateva notice privitoare la tara Cumanilor.


Coborindu -se prin PolOnia la Chiev si trecand Niprul la Caney, Carpini dA de terra Comanorum" sau ,,Comania ", despre
care ne spune, ca e o .farcI foarte mare ui lunge i ca e

toatd an singur yes, udat de patru fluvii marl ", dandu-ne si


numele Tor: primum appellatur Neper (veteribus Boristhene),
stcundum appellatur Don (Tanais), tertium diCitur Volga (Rha),
quartum nominatur faec9", Misio,narul ne da unele lamuriri si

.cu privire la hotarele Cumaniei; la nord, imediat dupa Rusia,


vine tara Mordvinilor; apoi Bulgaria Mare, leaganul Bulgarilor
din sudul Dunarii; urmeaza Ungaria Mare, de unde se trag
Maghiarii de astazi; dupa Ungaria Mare vine tara Parositilor
si a Samogetilor; sub aceste tAri, Insirate dela apus spre ra-

sarit, se afla ,Comania" sau terra Comanorum "; iar la sud'


intre Marea Caspica si Marea Neagra, se 'ntinde tara Alanilor3).

Desi fratele loan de Plano Carpini n'a calatorit decal dela


Nipru spre Mongolia, el stia lotus foarte bine ca tara Cuma1) Reprodus in HurmuzakiDensusianu, Documente I, 1
(Bucuresti 1887) 235-9. Dintr'o gresita Intelegere a introducerii, Densusianu atribue acest raport dominicanului Ascelzn.
Nimic mai gresit. Anselm de Lombardia, numit si fratele Asz
celinus, era tovarasul de misiune al lut Simon de SaintQuentin,
dominican si el, cu care a calatorit in Persia. Ascelin n'a fost
in Cumania si n'a scris nici un raport. Vezi D'Ohsson, Histoire
des Mongols IL (La Haye et Amsterdam 1834) 208 si urm.
'Raportul din HurmuzakiDensusianu e alcatuit de Carpini si e
cunos,cut ca atare si din alte izvoare; el a expus si in volumul
citat al lui D'Ohsson.

2) Hurmuzaki-Densuseanu, Docimente 1, 1, (Bucuresti 1887)

pag, 237 C. 23: Et est Comania terra maxima et Ionga, Idem,


pag. 236 C 21: Iban'ius per terram Comanorum, quae tota est
plana est flumina quatuor habet magna.,
Neper (Boristhene)
e Niprul, nu Nistrul, cum crede A. D. Xenopol (112, 248); kw
sau laic e fluviul Ural. Vezi Geografia lui Gio. Ant. Magini si
Leonardo Cernoti, II (Venetia 1597) 163 si 169, carte foate rara,

pe care anticvarul

araga din Iasi a binevoit a mi-o pune la

dispozitie.
2) Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., pag. 236 C. 23: Haec

Comania ab aquilone immediate post Russiain habet Morduynos,


Byleros id est Magnam_Bulgariam, Bastarcoso id est Magnam

Hungarian, post Bastarcos Parositas et Samogetas. A meridie


www.dacoromanica.ro
D'Ohsson,
Histoire des Mongols, I (Amsterdam 1852) 237 si harta dela inceputul volumului,
habet Alanos...

- 58 nilor se 'ntinde si la apus de Nipru; el ne spume doar lamurit


cA hotarul dela apus si miazinoapte al Cumaniei ii formeazA
regatul Ungariei si Rusia, intelegand prin aceasta din urma
mai ales acea parte a Rusiei, care se mArgineste cu Ungaria,
adeca principatul Galitiei, asa cA putea conclude la urma:

4i este aceasta Cumanie o tare foarte mare si lunge') ".


Granita din until e indicatA si de um alt document al vremii,
care ne spune ca detasamentul mongol condus de Cadan a
nAvAlit in Ungaria (1241) Nintre Galitia ;i Cumania, intrebuin-

rand trei zile pentru trecerea Carpatilor pAna la Rodna"; asa


dar aici, la sud de Galitia, se 'ntindea Cumania2). Astfel e
de prisos sA amintim, ca si tinutul de sud inchis Mire Nipru
si Nistru era ocupat de Cumani; dominicanul lulian, care, In
drumul sau spre Ungaria Mare, strabAtuse Cumania Inca Ina_inte de Carpini, stia cA Tanga rill) Bug se aflA un trib de
Cumani, In fruntea cArora stAtea un print cu numele Gueg,
i cA acesta se rasboia et1 vecinii de acelas sang 9.
Faptul apoi, cA Moldova si Muntenia au fost stapanite
de Cumani, e mai pe sus de orice indoiala. Desfasurarea everimentelor expuse pans aici, ne-au dumirit pe deplin in aceasta privinta. Pacinatii ocupau Moldova si Muntenia Ora
la venirea Cumanilor; acestia din urma cobarandu-se la DunAre, incheiarA mai intai aliantA cu fratii Tor, cautand prilejul
potrivit pentru a-i nimici si a lua singuri conducerea neamului; reusindu-le planul, prin coucurstri imparatului bizantin
Alexios Comnenos, ei devin, la 1091, singurii stapanitori as
Moldovei si Munteniei. Astfel constatAm cA in analele bizantine, cari dau bumanilor numele de Sciti, Moldova si Muntenia sunt numite Skytia, adeca tara Cumanilor. Deaceea si vedem, a fratii Petru si Asan, trecAnd Dunarea, se intalnesc,
cu Cumanii4)", iar acestia ridicA un corp de Valahi nord-du'1) Hurmuzaki-Densu*ianu, op. cit., pag. 237 sus: Ab occidente autern Hungariam habet atque Russiam.
2) Rogerius. Miserabile carmen, cap 9, ed. Schwandtner,
in fol., I. (Viena 1746) 302:
Scriptores rerum Hungaricarum,
Rex Cadan inter Russian et Comantain per silvas trium dierum
habens iter sive viam pervenit ad civitatem Rudanam.
9 Hurmuzaki-Densusianu. Document 1, 1, pag. 146 si 149.
www.dacoromanica.ro
4) Niketas
Choniates,
De Isaacio Angelo, lib. I. 6,

Murhu 382.

54

nal-en', spre a-I duce in alutorul lui loanitiu 9 Inca inainte de


aceasta, un aventurier rus Iovanto Rostislavici, fiul principelui galitian Rostislav si pretendent la tronul Haliciuluf, in urma

certelor pentru domnie, fugi, cum spun analele rusesti, la


Cumani ;i se a ;ezd In ora;ele de langd Dundre, unde e ailtat la 1145 qi la 11592). AfarA de aceasta, in documentele pri-

vitoare la cavalerii teutoni din Tara Barsei, se spune ca cruciatii acestia stau -:.a un zid despartitor intre Unguri si tam
Cumanilor si ca Tara Barsei se margineste to aceea a Cumanilor fi). E cunoscut apoi cA, Teutonii cucerind partite sudcarpatine ale Munteniei si Moldovei, noua cucerire de din-

cone de Carpati se numeste o parte a Cumaniei "4); treand aceasta parte parte la regele Ungariei, dupa alungarea
Teutonilor, acesta 1st- is titlul de rege al Cunzaniei, titlu constatat mai intaiu la 1233. In legatura cu aceasta relevAm ca
acea episcopie care s'a infiintat pe teritorul in chestie cu resedinta in Milcovia, era a Cumanilor intorsi la catolicism si
purta tittlul oficial de nepiscopie a Cumanilor", episcopie despre care vom vorbi in partea a 3-a a studiului de fats. Acelas
lucru reiese si din diploma lui Bela IV (1235 1270) prin
care darueste cavalerilor Ioaniti regiunile din stanga Oltului
sub numele de Cumania, marginitt la fiord cu muntii Car-

par). Toate acestea se confirms si prin faptul, ca in Mol'

dova si Muntenia exists pAnA astazi pesre 30 de numiri geografice, can ne-aduc aminte de Cumani.
Prezenta Cumanilor in Oltenia se dovedeste din activitatea Dominicanilor pentru Intoarcerea acestor pagani in tara
Severinului, activitate expusA in Frei scrisori papale din 12376).
1) Idern, De Alex oIsaaci Angeli fratre, lib. 11, 5. Murnu 409.

2) D. Onciul, Originile principatelor rornane (Bucuresti


1899) pag. 81 si 232 n 10.
2) Hurmuzaki-Densu,:eanu, Documente I, 1, pag. 59 n. 42
in confinio illo... assiduos Cutnanorum patientes ingultust
Idem, pag. 75 jos st pag. 77: in regni confinio positi, frequentes paganorum sust netts insultus, vos pro rtgno mord tanqarn
firmuirl propugnaculurn opponentes. Idem, pag. 57 Si 74: Terra
Borza, versttS Cumanos.

4) Idem, ibid. pag. 118 si 112: ips,s (cavalerilor teutoni)


partem Comaniae ultra Montem Nivium (Carpatii) contulisti.

6) Idem, ibid., pag. 251: a fluvio Olth et Alpibus Ultra-

silvanis totam Cumaniam.


www.dacoromanica.ro
6) Idem, ibid., pag. 153-155.

60

Pe WO aceasta, avem si aici localitAti care ne amintesc numete Cumanilor, cum e un sat pe Olt numit lit izearele vechi
Vadul Cumanilor, iar astazi Bumanii, sau localitatea din fata
Vidinului, care se cheamA pi astazi Cumanii9.
Aceasta e Intinsa tars a Cumanilor, lunga Cumanie
terra maxima et longa
cu un capAt udat de fluviul Ural
si Marea Caspica, iar cu celalt atingand valurile Dun Aril

noastre Ora la

Porti le-de-fier. Partea rAsAriteana, cuprinsa

-Ural, se numia Cumania Alba, iar partea apuseana, care se intindea dela Nipru pana'n Dunare i Carpati,
era cunoscutd sub numele de Cumania Neagrd, dui:Ileum reiese mai ales din cronicele unguresti, cari au ca izvor comun
una si aceeas cronicA mai veche, scrisa Inainte de invazia
Intre Nipru

Si

Mongolilor 4).

Conceptia, de a desemna popoarele si tarile, ba chiar


i neagrd isi are originea In
Asia centralA, de unde a trecut is Azia apuseanA i in Europa rAsariteanA; ea a fost aplicata de popoarele mongole,
turcesti si finice, punand In nedumerire pe scriitorii apuseni,
cari se foloseau de aceste numiri, fAra a le pricepe rostul
sau se pierdeau In explicatiuni lipsite de temeiu istoric. A
trebuit BA se adune documentele cari intrebuinteaza aceste
epitete pentru desemnarea popoarelor si se se aplice metoda
inductiunii istorice, pentru a afla solutia definitivA a chestiunii.
Pe baza inductiunii, Invitatul Carol Friedrich Neumann a ajuns la teza istorica: Negru InseamnA tributar, birnic, supus,
iar alb, liber, independent, domnitor'). OdatA calea indicate,
nu i-a fost greu lui Roesler si extinda putin comprehensiunea
persoanele, prin coloarea alba

acestei idei, adaugand, pe temeiul unui caz particular, a

alb* mai desemneazA regiunea hordei principale sau a celei

ce stA In cinste mai mare, pe and negru" arata horda mai


mid, mai putin InsemnatA, desfacuta de ce.a mare 9. Astfel,
1) A. D. Xenopol. Istoria Romanilor 2, II (Bucuresti 1914)
255, dar aceea Intainire a Cumanilor cu Francezii n'a avut loc
in Oltenia.
2) D.
Onciul, Originele principatelor romine, pag. 144
notes 28.

2) Karl Friedrich Neumann, Die Vtilker des sildlichen

Russlands in ihrer geschichtlichen Entwikelung 2 (Leipzig 1855)


www.dacoromanica.ro
VIIVIII si 98; editia
intaia se tiparise Is 1827.
4) Robert Roesler, Romanische Studien (Leipzig 1871) 153

ti

partea prindipalA a tarii, partea in care se aflA centrul politic, se numeste alba"; iar cealalta parte se numesle, prin
contrast, neagrA".
Intorcandu-ne scum la Cumania AlbA" si Cumania
NeagrA", ooncludem cu D. Onciul: Tot asa si la Cumani,
Cara principalA era numitA Cumania Alhd. Tara dominantA
fiind alba, cea supusA a fost numitA, prin contrast, neagrd...
Asa si tara cuceritl de Cumani a devenit Cumania Neaffrd.
Epitetul negru al Cumaniei Negre a ramas acestei pArti
si dupA desfintarea stapanirii cumane, partea rAsAriteana a
Mil Romanesti si Moldova fiind numite apoi Valahia Neagra
(turceste Kara- Iflak, bitlgareste si sArbeste Kara-Vlaska =
Tara RomaneascA; greceste Mauro-Vlachia; turceste Kara Bogdan= Moldova)" 1) Moldovenii Ina, 'Maude de a deveni
tributari Turcilor, erau numiti de cAtre acestia Ak-Ulakh. adeca
Valahi-Albi,2) ceeace e o noun dovada pentru expunere'a de
mai sus.
,

2. Cumanii iaras in Rusia. Inceputul decaderii cumane:


Mohamed al Corazmului si cavalerii teutoni.
La sfarsitul primaverii anului 1206, cotropitorii imperiului

latin se intorc iarAs in tara lot, deli loanitiu mai avea nevoie
de sAlbatecul for sprijin pentru aducerea la Indeplinire a uriaselor sale planuri. Motivele acestei grabnice 1ntoarceri trebuiesc clutate in evenimentele ce se desfAsurau 1AngA hotarele Cumaniei Albe.

La nord, In Rusia, patria vesnicei sfasieri intre frati, se


pregAtia o nouA IncAierare Intre cei de acelas sange si graiu.
Roman, principele Galitiei, murise la 1205, iar Ruric iesise din
manAstire si ocupase din nou tronul Chievului reclidit, care,

dela 1169, nu mai era capitala Rusiei, marele duce avAnd


dela aceattA data, resedinta In orasul Vladimir, capitala ducatului cu acelas nume. Trei printi aliati, Ruric al Chievului,
Vsevolod cel Rosu al Cernigovului si Mstislav al Smolenscului,
chiama in ajutor pe strasnicii Cumani, pentru a cuceri Galitia

dela urmasii lui Roman. Deli diplomatia, si mai ales neInte-.


1) D. Onciul, op. cit., pag. 23.
2) Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, I, 1, ed. Miron
www.dacoromanica.ro
Nieolescu, in Biblioteca
Socec, Scriitorii Romani (Bucuresti
1909) 31.

- 62 legerea Intre aliati, a impiedecat rasboiul si desfAsurarea sAlbAtaciei cumane, avem lotus aici dovada ca in vara snului
1206 Cumanii erau in Rusia.') Intr'aceea, cearta Intre aliati
luand proportii marl, lucrurilei se Intorc lads impotriva mutt
incercatului Ruric, deoarece Vsevolod _cel Rou, at Cernigovului aruncA asupra lui pe grozavii Poiovti, cari II alunga
pentru a doua oars din tron, la sfArsitul anului 1206, si devasteaza apoi tam Pereiaslavei, la incepuful anului urmAtor.2)

Daca Rusia a fost scutita in urma de vizita barbarilor


din stepe, faptul se datoreqte lui Mohamed, sultanul impE
riului corazmian, care se apropia amenintAtor de granita rAsariteanA a Cumaniei Albe. Imperiul acesta, care se ridica pe
ruinele Selgiuchizilor, cuprindea in partea de sud Afganistanul,
Belucistanul si Persia, iar in partea de nord tinuturile asezate
la rAsarit de fluviul Ural (laic) si Marea CaspicA panA aproape
de muntii Mongoliei, unde se mArginea cu Kara-Kitai; Turkestanut apusean infra si el In vasta Imparatie a lui Mohamed.
Inaintand deci din cucerire in cucerire, sultanul ajunse pant
lamalul stang at Ufalului (laic), unde locuiau Turcii Cancali,
cari. recunoscurA suveranitatea biruitorului. Astfel, Mohamed
batea la poarta Cumaniei Albe: ZAdarnicA fu toatA impotrivirea hordelor, desperate: Mohamed trece Uralul pe la 1208,

bate In mai multe lupte pe Cumanii din nordul Caspicei si


devine stapan si pe malul drept al fluviului, eiuntind pentru
intaia oars lunga tall a Cumanilor. Cu aceasta incepe decaderea puterii cumane, al cArei centru politic se mutA de acum
mai spre apus, unde, dupA scurtA vreme, va suferi o noun
Infrangere.')

Dupa lovitura primitA prin ciuntirea capAtului rasaritean

at lath lar, Cumanii sunt siliti a sta in relatiuni mai bune cu


Rusia, cautand in schimb pradd in Ungaria, unde domnia
acum Andreiu II (1205 1236). Navalind prin trecAtorile Carpatilor, ei devastau mai ales acel frumos colt din sud-estul

Ardealului care purta si atunei numele de Tara a Barsei. Atat


de grozave si dese erau invaziile for in aceasta grAdina a
Transilvaniei, Incat locuitorii et full nevoiti a-si parAsi sa14luintele for si a se retrage in vAgaunele muntilor, asa cA, la
') Karamsia, III 138.
2) Idem, III 142-3.
www.dacoromanica.ro
9 D'Ohs-on. I 216 i 181.

- 1211, Tara Birsei era o regiune devastate, pustiiti, nelocuid,


din pricing necontenitelor incursiuni ale acestor pagania.1)
Pentru a opri revarsarea puhaiului cuman, care ameninta regatul ungar, Andreiu II dArui Tara Barsei cavaleriloe teutoni
cu indatorirea ca acestia, in calitate de vasali ai regelui, sa
formeze o puternicA stavila la marginea regatului. Spre acest
scop, Teutonii, cunoscuti la Romani si la Slavi sub numele de
Nun ??, ridica, intre 1211 si 1221, cinci castele Intarite, pentru
tualtarea carora au cheltuit bani multi, rnunca enormi si mult
singe, deoarece Cumanli, vazand ca li-se inchid pasurile prin
cari obisnuiau si treaca in Ardeal, se napustiau in repetate
randuri asupra for pentru a zAdarnici cladirea neplacutelor
cetati.9 Localizarea celor cinc; cetAti din Ardeal am facut-o
In alt studiu,$) din care scot aici numai iuerurile trebuincioase
pentru a putea urmari istoria Cumanilor.
1ncurand, Teutonii tree Muntii Zapezilor", cum se numiau Carpatii In documentele vremii, si cuceresc din Cumania
Neagra partea de nord a Tarii Romanelti, iar in Moldova,
partea cnprinsa Intre Carpati si Siret, cucerire ratificata de
regale Ungariei, care intinde, la 1222, granita munteneasc& a
teritoriului teuton pana la Dunare.4) Cumca fe. Moldova cavalerii au ajdns pana la Siret, reiese din faptul ca, mai pe
urma, intreaga provincie cuceritA dela Cumani a Intrat in die ceza episcopatului cuman; e cunoscut insa ca, In Moldova,
tinutul a 'eestui episcopat se intindea din Carpati pana la Siret.9
1) Hurmuzaki-Densusianu. Documente privitoare la istoria

I, 1 (Bucuresti 1887) 57, 74 Nr. 54; 63 Nr. 47; 80,


82 86.
Scriitorul acestor randuri, 'storm cam iciamThlui in
Moldova, epoca teuton5; cap. 2, 1n Cultura cresting, IX (Blaj
1920) p..139-140.
2) HurmuzakiDensusianu, op. cit., pag. 118: ipsi (cavalerii
Romani lor

teutoni) pro colenda et munienda terra eadem, p,r. qua Cu-

mauls regnum Ungariae multipliciter pertm bantibus frequens


introitus .et exitus habebatur, numerosam pecuniam expende unt
ibi cum multo labore ac proprii effusione cruoris vinque castra
Ibidem, pag. 122 si 123.
fortia construendo.
3) Istorta catolicismului in Moldova. epoca teutonk cad. 4,
in Cultura crestiuk IX (Blaj 1920) 147-9.
4) Hrizovul ratiflcarii, 1222, In Hurmuzaki-Densusianu, op.
cit., pag. 75.
6) Rogerii Miserabile
Carmen, ca . 20, ed. Schwandtner,
www.dacoromanica.ro
Scriptores rerum Hungaricarum,
in f 1., I (Viena 1746) 302:
Bochetor autem cum aliis regtbus, flu ium qui dicitur Zerech

--61
OdatA stApani peste aceasta parte a Cumaniei Negre, ca-

valerii MOO vi aid mai multe cetati, atat pentru a-si apara
cucerirea infAptuitA prin jertfe grele, cat si pentru a administra diti ele coloniile sasesti, cari curgeau numeroase, sub
ocrotirei teutonilor, pe plaiurile noastre. Dintre cetatile ridicate ditdoaCe de Carpati, in Cumania Neagra, cea mai insem-

nata e aceea pe care documentele o numesc castrum munitissimune si pe care not am identificat-o cu Cetatea Neamtului dela Podul-Damboviiii, urmand in aceasta privinta pArerea dlor Alex. Lapedatu, I. Puscariu si C. Auner.') Sub
zidurile acestei cetAti s'a dat ultima si cea mai desperatA
luptA de recucerire a Cumanilor, cari, adunand o multime
enormA de luptatori, se aruncar* cu inversunare asupra fratilor (teutoni) aflatori in acea ceta)te. Dar
continua documental

Dumnezeu avu milA de lacestia Ain urmA. Invinsi,

si ingroziti, Cumanii Incetara atacul; ba mai mult


o parte se predarA fratilor vi primira sfantul botez Impreuna

zApaciti

cu sotiile si copiii lor".2)


Astfel, toate Incercarile Cumanilor se sfAramarA de piepturile vitejilor cruciati-calugari; Moldova !Ana la Siret si partea
de nord a Munteniei infra In stapAnirea lor; Cumania ramane

ciuntita si in partea ei apuseana; iar aceasta luvitura e mai


grea, In unele privinte, decat aceea pe care a dat-o Mohamed
al Corazmului la nordul Caspicei; decaderea puterii cumane
e tot mai vAdita. Dar nici cavalerit teutoni n'au putui stapini
lunga vreme noua for cucerire; cad, voind s se facA independenti de coroana ungara, devenira odiosi In fata regelui.
care-i considera de ignis in sinu, mus in pera et serpens in
gremio = foc in sari, soarede in traista, searpe In poala") La
1225, Andreiu H ii alungA pentru totdeauna din Ardeal si Cumania, socotindu-se deacum stApin peste aceea parte a Cumaniei pe care o cuceriserA Teutonii.4)

3. 0 mica digresie In jurul unei recensii.


Studiul publicat in Cultura Cresting ") sub titlul Istoria
catolicismuluOn Moldova, epoca teutona" a atras luarea aminte

') Cultura cresting, IX (Blaj 1920) 195-7.


2) Hurmuzaki-Densusianu, Docum. I, 1 pag. 118, 122, 123.
3) Idem, ibid., pag. 94.
www.dacoromanica.ro
4) Cultura crestina,
IX, 206-211.

6) IX (1920) 136-164; 193 - 211;'238 246 302

309.

65

Revista istorica"
1 -a invrednicit, in
a dlui N. lorga, -care
(Oct.Dec. .1920), cu Airmatoarea recensie:

D. dr. loan Ferent publics In revista Cultura Crestind


din Blaj (IX) un Intins sthdiu, de o constructie solids, de un
stil foarte precis si de o in'formatie destul de buns, despre
Cavalerii Teutoni in Tara BArsei si In Muntenia, ca un capitol dintr'o istorie a catolicismului in Moldova.
TAnarul autor drede ca-i e ingaduit
sj multumim si
si ironizeze cele cateva pagini pe care le-am
foii blajene
dat -in treacat despre .acelas subiect (soarecele 'n traisti
i s'o fi parand asa de periculos si latinitatea medievala socoate a se gasi in dictionarul lui Quicherat?). Ni va permite
sa nu credem, ca un Kreuzburg teuton ar da, prin forma Cruceburg, cetatea Craciunei, si ca numele de Cetatea Neamtului
luat dupa raul Neamtului, evident (judetul e si el numit dupa
rau; v. Tutova, CovurLui, Suceava) ar amintl pe Teutoni; eari
in judecata poporului puteau fi Cruciati", Crifaci, iar nu
Nemti, si mikales un Neamt pentru toti ceilalti. Ca Ia Campu-

lung este un cloaster", trimite evident la un caste! teutonic;


aitfel de unde acest nume? Un atac teutonic in Cumania pe
toate pasurile deodata ar fi de_o strategic specials, si nu intelegem valoarea militarata unui burg la Podul-Dambovitei,
oricat i s'ar zice Cetatea Neamtului (si tocmai deaceta), pe
and valoarea militara a Campulungului, dominatid trecerea
din muncele spre ses, au recunoscut-o Domnii munteni treand dela Arges la Targoviste. N'a zis nimeni, ca Ia Campulung cloasterul nu era In burgul insus. Actele ardelene puteau
ii cetite dupa Urkundenlluch, nu dup.& Hurmuzacki. i In.
Mitteilungen din Innsbruck era cu privire la autenticitatea actelor privitoare la Teutoni, un rntreg articol care nu se putea,
trece cu- vederea. Chiar pe urmele dlui R. Rosetti, dlui doctor
Ferent, si a doua zi dupa rasboiul mondial, i s'ar fi putut
...trece o atitudine mai putin martiala. N. I.".
RispunzAnd la aceasta recensie, tinem mai intaiu sA a-

ducem multumiri pentru cuvintele prin earl marele istoric al


neamului recunoaste constructia. solid& stilul foarte precis .Ft
informatia destul de band" a studiului nostru. Tot dl lorga, si
numai domnia-sa, relevase-cu alt prilej, In Neamul romanesca,
ca

www.dacoromanica.ro
,preotul Ferent din
lag serveste rdvnitor cunoasterea tre-

66

cutului nostru')". Asemene-a- apretieri ne ating cu atat mai pia-

cut, cu cat dinaltA parte, de unde credem a fi fost in drept


sa ne asteptAm la o incurajare, n'am primit decat piedeci, puse

par'ca anume pentru a rupe firul cercetarilor noastre privitoare la istoria catolicismului In Moldova. E bine sa se stie
si

aceasta.

Cat priveste supArarea distinsului nostru recensent, it


putem asigurai ca n'am avut niciodati intentiunea sa.ironisam"
paginile scrise de dorhnia-sa, pagini cart ne-au servit de ata-

tea on drept calruza prin labirintul istoriei noastre. Nici nu


s'a putut aduce alts dovada pentru pretinsa ironie, decat numai
bietut foarece in park!". Scrisesem anume, ca penfru Andreiu
regele TIngariei, care nu stia cum sa, sc.tipe de Teutoni,
acestia erau. foc to stiff, soarece in &aisle'', ferpe In pooh)",
II,

iar jos in not& citand cuvintele documentului latinesc, ni-am


observarea ca mus in pera" e tradus de dl forge
(Studii si documente, I II, p. XI) prig 4.$oarecele to parda2)1
SupArat de aceasta_nota, dl recensent ne'ntreabA, dace socotim
ca latiiitatea medievala se gaseste in dictionarul luiQuicheratr
Nicidecurli; dar atata e sigur cA pera" st originalul grecesc
7nua iuseamna, atat in latinitatea clasica cat si in cea medievald, numai traistel". Spre a indepArta orice banuiala, sA ni
fie ingAduit a cita citeva texte din yulgata, care, de sigur, nu
poate fi invinuita de latinitate clasica: Nihit tuteritis in via,
neque vtrgam (baston) neque panem (pane)8); nolite portare
sacculum (punga de bani) neque peram (traistA)4); quando mist
Ingaduit

vos sine saculo et pera... numquid aliquid defuit vobis?5);


et proferens (Judith) de pera caput Holofernis6)... Asadar,
pretutindeni ,,traiste, si nici data -pard": LAsand deci
oarecele In (mister. luatn act de marturisirea, -ca pagi
Wile dlui Iorga despre cavalerii teutoni au fost scrise 3,41
/3

treacdt",

regretam iesirea impotriva ciestitei foi blijene,

Neamul romanesc, XI. 2 (1916) p. 1 col. 2.


2) Cultura cresting, IX, 7-9 (1920) p. 209, n. 3: .ignis in
sinu, mus in pera et serpens in gremioe, Hurmusaki-DensuTianu,
1)

1 p. 94.
1) Lc 9, 3,
4) Lc 10, 4.
5) 1,c 22, 35. www.dacoromanica.ro
9 Iudita 13, 19.

Documente 1,

4- "67 -

care a iratat si arati atata stima fats de distinsul Indrumator


al neamului').
In continuare, puitrul profesor ne cere Ingaduirea,s1 nu
creada, ca un Kreuzburg teuton ar da, prim forma Cruceburg,
Cetatea Criciunei". Dar, acolo unde n'avem documente sigure,

Cu probabilitati, r va fi permis si noul si avem


o parere contrary, care, la urma, nu e a noastra, ci a dlui
ci operant

D. Onciul si a parintelui C. Antler, pe cari i-am chat cinstit2).


Mai este insa si altceva. Trebuie localizata Cetatea Milcoviei,
resledinta episcopului cuman Teodoric, a carui, dieceza cuprindea tioutul teuton in Moldova si Muntenia. 'NW e probabil
oare, ca el s fi primit drept resedinta dela regele Ungpriei
und din burg-urile -ramase goale dupi alungarea Teutonilor?
De fapt, episcopul nu se plange nici odata de lipsa palatului,
cum vom arata mai la vale. Pe de alts parte, Cetatea Milcoviei
trebuie cautati \pe Milcov. Asa stand lucrurile, am conclus si
concludem cu parintele C. Auner: Probabilitatea cea mai satisfacatoare e, ca acest oral (Milcovia) s fie identic cti Craciuna pe Milcov, in muntii Vrance un nume care aminteste
Kreuzburg-urile din timpul ca-Valerilor teatoni. Mai Intaiu era
o simply cetatuie, iar and Theodorich iisi fixa acolo resedinia, ea va fi fost ridicata la rangul unti oral, sub numele
de Milcovia., precum era obiceiul curiei roman'. In popar
Tiled a ramas numele de Kreuzburg, de uncle cu timpul s'a
transformat In Craciune 3).
Cat priveste Cetatea Neamtului, dl Iorga .nu ne da o
explicatie satisfacatoare a vechiului nume de Neamt; caci,
mai Intaiu, pildele aduse nu alcituesc o dovada evidenta"-

pentru afirmarea ca cetatea si-a luat numele dela au! Neamtului: cetatea putea foarte bide si poarte numele de Neamt independegt de dui din apropierer cum, de fapt, Cetatea Neamtului dela Podul-Dambovitei nu-si is numele dela rau; apei,
admitand chiar hipoteza dlui Iorga, numele de Neamt ramane
tot fira explicatie satisfacatoare; e natural doar sa ne Intre1) Arh fost si suntem de parerea, el o mica scapare din
peana, o greseala in traducerea unei vorbe, nu poate sa scads
nimic din valoarea operei prodtgioase a D ui N. lorga. (Nota
Red).

1 Cultura crestina,1X, 1951 si 2358.


www.dacoromanica.ro
Milcoviei, in Revista catolica,
) C. Auner, Episcopia

(Bucuresti 19/2) 544.

I.

- 68

barn din -nou:_ de ce -rani acela se chiama at Neamtului? In


sfarsit, nu trebuie sa pierdem din vedere Insemnitatea faptuTui,

ca cele mai vechi denumiri de Neamt le Intalnim tocmai in


tiouturile stipanite odata de Teuton', fapt care clatina binisor
supozitia ci, pentru Romani. Teutonii n'ar fi foot Nemti,
,Trecem la Campulung. SustInusent ca aici cavalerii teutoni n'au ridicat nici un burg. Impotriva acestei teze, di lorga
aduce clotta argumente, dintre care tntaiul e exprimat pe scurt
in chipul urmitoz: CA la Campulung este um cloager, trimite
evident la un caste! teutonic; altfel de uncle acest nume?"
Raspunsul e foarte simplu. Intaitil document care vorbeste
desire to manastire catolica in raijlocul Sasilor din Campurung e datat din 1 Martie 1382, and episcopul catolic al Severinului hirotorteste suhdiacon pe acolitul loan KorOspatak
fa indnastirea Maicii Domnului din Campulung" 1), Manastirea

aceasta era a dourimicanilor, precum arata un document din


1427, publicat de dl Iorga 2). Ea n'a existat la 28 lanuarie
1378, data listel oficiale a manasfirilor dominicane din Galitia
si Valahia", care nu cuprinde conventul din Campulung, desi
aminteste pe eel din Siret 8), asa ca data Infiintarii e cuprinsa
nitre 28 lanuarie 1378 li t Martie 1382. Sasii din -Campulung
ti ziceau Kloster"- (mAnastire), iar Romani' closter" sau
cloaster", nume cu care desemnau si fundamentele, vizibile
pia nu de mult, ale bisericii sf. Elisabeta din Campulung4).
Asadar, cloasterls-u.1 nu trimite la nn burg teutonic data inceputul veacului al 13-lea, ci la o meinastire dominicand .dela
sfarsitul veacului al 14-lea si Inceputul veacului al 15-lea.
Al doilea argument al dlui lorga, pentru apararea burgului teutonic din Campulung, e valoareas-militard a acestei localitati: nNu intelegem valoarea militara a unui burg la Podul-Dambovitei, oricat i-s'ar zice Cetatea Neamtului (s) tocmai

deacea), pe cand valoarea mifitara a Campulungului, dominand trecerea din muncele In yes, au recunoscut-o domnii
munteni trecand dela Arges la Targovrste". Credem insa, ca
n'avem nevoie de un studiu deosebit de strategic railitara,
I)

Hurmuzaki-Densulianu, Documents 1, 2 (Bucuresti 1890.

276 N. 216: in claustro beatat virginis in Longo Campo.


2) N. lorga, Acte li fragmente, III (BucurWi 1897) 8,1-2,
8) 1. C. Filial, Din arhrvele Vaticanului, N. 4, fn Revista.
catolica, II 360. www.dacoromanica.ro
4) C. Auner,"Episcopia Milcoviei, In Rev. cat., III 79-80.

- 69 -pentru a vedea aici o evidentA transpunere a situatiei, care


se restabileste printr'o simply distinctie. Pentru domnit munieni,

cari-i apArau !Ara de o ndvalire maghiard, CAmpulungul avea,


Para 'ndoiall, o valoare military deosebita; dar pentru cavaleril

cari aparau- Para Barsei qi Pasul Branului de o ini'azie barbard pornitr din fesul Munteniei, el nu mai avea aceasta valoare; in. cazul acesta, nu se poate tagAdui valoarea
militant deosebita a unui- burg la Podul-Dambovitei. i dl
Romul Candea-, idenlificand Castrum munitissimum` at Teu-toniltrr cu Cetatea Dambovitei, face constatarea, ca aceasta
.

din urmA era asezatA ,an einem strategisch wichtigen Punkt" 1.


La dovada, prin care aratarn ca Teutonii nu obisnuiau
sa cladeasca un Kloster"---langa burg, minastirea for fiind
burgul lnsus, dl Iorga rispunde: N'a zis nimeni ca La Cam-

pulung cloasterul nu, era In Purgul Inane. lad InsA cuvintele


(Winn-lei sale inpugnate In studiul nostru 2): Burgul transalpin
<castrum munitissimum) al Teutonilor nu poate fi alful cleat
acel din CAmpulung, laza care, dupa obiceiul lor, et interneiazA un Kloster a carui amintire se pAstrA !Ana' foarte tarziu T. Credem ca am putea spune si noi, cu mai mare drep-

tate, ca n'a vorbit nimeni de ma atac teutonic In Cumania


pe toate pasurile deodata", devi aceasta n'ar supune o stra-tegie deosebita" pentru cavaleril teutoni, avandu -se in vedere
numai-trecatorile cari dau In Tara BArsei.

Ca actele ardelene au fost cetite dupi Hurroziki si nu


Aupa Urkundenbuch", nu face nimic, deoarece actele utilizate
pie noi suet identiceicu copiile din Urkundenbuch-ul dlor Zimmermann si Werner, care Insa nu ni-a stat totdeauna la tndemana. Autenticitatea acestor acte fiind mai pe sus de once
Indoiala, n'am avut nevoie de capitolul dirt Mitteilungen din
Innsbruck tu privire la autenticitatea actelor privitoare la
Teutoni", mai ales cand avem atatea de citat.
Daca dl Iorga se leagA si de varsta noastra (tanarul
-autor"), ti rAspundem, cu batranui Horatiu: lam mihi vanities,
pulsis melioribus aunts! Eheu fugaces, Postume Postume, labuntur anni!...

1) Romulus Candea, Der _Katholizismus in den Donauiiirstentumern (Leipzig 1917) 2, nota 3..
2) Cultura cresting, IX (1920) 196.
www.dacoromanica.ro
8) N. lorga, Studii si documente, III (Bucuresti 1901),XIL

Cat priveste, in sfarsit, atitudinea noastra martiala, chiar


a doua zi dupe rAsboiul mondial", lAsAm la dispozitia cetitorilor sa compare paginele noastre cu judecata dlui lorga.
i cu aceasta sfarsim
'Ara nici o supararel
Nu stim, dace distinsul profesor mai are vreo recensie,
despre randurile noastre; cad Revista istorica, cu toad staruinta depusa, nu strabate in singurAtatea satului Rachiteni,
unde, in linistea zAvoiului scaldat de Siret, pe linga pAstorirea sufletetor, ne mai transportam si in cele trecute vremi
cu modestele mijloace de cari dispunem.
4.

Ridicarea Mongolilor.

Patria primitivA a -Mongolilor, despre cari vorbim in ran-

durile urmatoare, e regiunea ce se Intinde deasupra Coreei,


Chinei si a Tibetfflui2 despartita de peninsula Coreei prin

muntii inzapeziti Sanian-alin (astazi Ciang-pai-san), de China


propriu zisA prin lantul de munti Inlan, iar de Tibet prin
bratul Cuenlun cu prelungirea sa numita Alti-n-Tagh. La apus,.

acolo Wide Cuenlun se tntalneste cu Caracorum, la risArit de


platoul Pamirei e una din portile Mongoliei spre ladle apusene; de aici se ridica spre nord-est, intinzandu-se panA la
marea rasariteanA, puternicul si maiestosul lant-de munti care
desparte Mongolia atat de Siberia apuseana cat si de cea 11sariteana. La MiiipC, inchis !titre muntii amintiti, e un pustiu
intins, cu _umele Gobi, chinezeste Sarno (=mare de nisip),
deosebit de pustiul Africei si al Arabiei prin faptul ca brumele abondente si zapezile iernii dau atata umeneala pamantului, hick primavara produce iarba si buruieni. Marginilepustiului ridicandu-se treptat in directia muntilor, Gobi se
preface Incetul cu Incetul trite() frumoasa regiune de munte,
plina de izvoare si bogata In ,iarba, minunat loc de pAsune
pentru caii nomazilor.
Partea apuseana a Mongoliei, pe la Muntii Ceresti (Tiensan) si Altai, era locuita mai mult de popoare turcesti, Intre
cari se distingeau Uigurii, dela cari Mongolii au invatat scrierea si cetirea; parte& rasariteana, Mangiuria de mai tarziu, era
ocupata de neamul tunguz sau giurgic; Giurgii, din cari se
Crag Mangiurii de astAzi, tsi intinsesera -domnia si In China,

and o dinastie acestei imparatii. Restul tArii tl stapaneau

nenumaratele triburi
sau horde ale neamului mongol. ca Naiwww.dacoromanica.ro
-manii, Cheraitii, Merchitii, Uirktii, Tatarii q. a. China, cea main

- 71

veche imparatie a Aziei, era in ve#nica primejdie din pricina


deselor invazii ale acestor horde. SP-re a se apara de ele, un
fiu al ceriului" din imparatia de mijloc" ridici, cu 200 de
ani inain4 de Hristos, pe o lungime de 2700 km, uriapil zid
chinezesc", cu o inaltime mijlocie de 10 tn. si latime de 6
m., trec&nd peste munti #i vai #i rauri, duplicat in locuri primejduite si provizut d1 pa fiecare suta de metri cu bastioane1).
Toate aceste triburi din Mongolia se irasboiau Intre sine, pans
ce au fost unite sub un singur steag de catre fruntasul horde ,lor din muntii Bergadu sau Burcan-Caldun, astazi Iablonoi 2).
Aici, in muntii can dau nastere raurilor Onon, Cherulan
si Tula, se nascu in anul 1162 Temugin-, fiul lui Isugai-Bahadur, hanul triburilor mongole din aceasta regiune. Dupa
moartea tatalui sau, tanarul Temugin a trebuit sa tread prin
cele mai marl greutiti, din pricina, ca hordele lui Isugai-Bahadur nu voiau sa-I recunoasca de sef al lor. Prigonit, surghiunit, Mut, rinit si de multeori in primejdia mortii, Temugin
si-a pastrat totdeauna %Ha vointii, reusind, in sfarsit, a-si supune triburile parintep, pe cari le organize cu geniul sau
militar, facanda-le destoinice pentru implinirea maretelor sale
planuri de cucerire.iDupa lupte crancene cu printii celorlalte
horde din Mongulia, fin! lui Isugai-Bahadur reu#i sa-i sileasci
a-i recunoaste puterea, devenindu-i vasali. La adunarea generals
curultai", in limba lor , care a avut loc langi izvorul raului Onon in primal/am aaului 1206, Temugin e declarat hanul tuturof printilor, sub numele de Ginghiz-Khan
adeca hanul celor puternici, hanul hanilor 3).
Intre 1206 #i 1211,"noul imparat isi supune si restul neamarilor din Mongolia, adunandu-le toate sub conianda sa, asa
ca la 1211 ie credea destul de tare pentru a porni impotriva
Chinei, careia i-a fost pans acuma tributar. In trei expeditil
(1211-1216), China de nord e subjugati pan& la Hoang-ho,
Fluviul Galben. Lasand aici ca loctiitor al sau pe generalul
Muculi, cu ordin de a cuceri si restul Chinei, Ginghiztkhan

1-2.

1) D'Ohsson, Histoire des Mongols, 1 (Amsterdam 1852)

W. Ptitzit dr. Lud. Neumann, Lehrbach der

ver-

gleichenden Erdbeschreibung (Freiburg i. Br. 1905) 68-9, 112-3.


Dr. Herm. Adalb. Daniel si Dr. Berth'old Volz, Han,dbuch
der Geographic, 16 (Leipzig 1895) 410, (24 -7.

2) DOhsson I 5-10.
www.dacoromanica.ro
Idem, ibidem pag.. 99.

- 72 porneste Inpotriva II/1011010r din apus. La portile apusene


ale Mongoliei se Intindea Cara-Chitkij peste care domnia
Crntsluc, cuprinzand Turkestanul oriental, o-fmparAtie- cu po-pulatie tn mare parte mohamedana, tndeletnicindu-se cu agricultura, artele mecanice si comertul, si fiind, prin aceasta

mijlocitoarea comerciall Intre Mongolia de o parte, China si


India de alta. 0 parte din Cara-Chitai Intra chiar in Mongolia,
cu centrele Casgar, larcand si Chotan. Ginghiz-khan trimite
Impotriva lui-Gutsluc P'e vestitul ski general Gebe, care se
distinsese in luptele din China. La 1218 Gutsluc e bAtut si
ucis, iar Cara lui pustiita si subjngatA 1),
Prin cucerirea aceasta, imparitia lui Ginghiz-khan ajunge
limitrofa cu vastul imperiu al Covarazmuiui (Corazm), peste
care domnia sultanul Mohamed, cunoscul dintr'un capitol precedent. Covarazmul trebuia subiugat. In toamna anului 1219,
Imparatul mongol Isi Imparteste armata de apus In patru corpurl: corpul Intliu, sub comanda-fiilor sar.Giagatai si Ogotai,
.ataca Covarazmul superior, dela muntii Altai !Ana la nordestul Caspicei; corpul al dollent snb comanda fiului sat' mai
mare, Giugi, trebuia s-.1 sprijineasca actiunea celor dintaiu;
corpul al treilea, sub comanda generalilor Alac, Sugtu si Togai, tnainta la stanga, iar Ginghiz-khan ca- flu-! sau Tului, cu
central armatei, Inainta spre Bucharl, pentru a tAia retragerea
lui Mohamed. Duna lupte inversunate, Mongolii Wring pri_mete rezistente ale Corazmienilor; Mohameg fuge desperat
spre centrele apusene ale ImpArAtiei sale amenintate atat de
grozav de uraganul mongol, Atunci Ginghiz-khan detasazA
data corpuri de armata, unul sub comanda cunoscutului general Gebe, altul sub a tut Subutai, pentru a urmari pe Mohamed in retragere. Acestia 11 urmaresc din cetate In cetate,
strAbAtind si pustiind Persia pia la tArmul de sud al Caspicei, undt nu Minas, altA scApare pentru bietul Mohamed,

decAt o barca parasita la mal, care-1 transpoartA In grabi pe


-o mitt insula solitara, vizitatA numai de pasarile marii. Aici
moare, scurt dunk aceea, marele Mohamed, istovit de mizerie
Si chinuri sufletesti si trupesti, neavAnd la inmormintare nici

baram un giulgiu funerar, earl de cAmasa sa. Astfel trece


slava lumii 9.
www.dacoromanica.ro
-174.
11 trOlision 1 121
24 ThOtisson 1 216-255.

- 73 Pe cand celelalte corpuri ale armatei 4nongole devastau


Liebe st Subutai
pradeaza si distrug intreg tinutulmuntos -cuprins intre Marea
Neagra si Marea Caspica. Dupa devastarea Georgiei, ei trec
lantul muntilor Caudal, si imensa for armata, marita cu prtzonierii luati din toate partite pustiite, se revama ca valurile
unei marl peste sesul cuprins intre Marea de Azov si Marea
Caspica, in lama anului 1222-1223. Uraganul bubuia la portile
i

nimiceau in urma imperiul corazmian,

5. Primele doui navAliri In Cumania.

Lupta dela Calca.


Pe malul apugean al Caspicei, langa muntii Caucazi, locuia neamul Lesghilor; in fata, pe malul rasaritean at Marh
Nkgre, erau salasluintele Circazienilor; iar la mij10e, intre Les-

ghia si Circazia, in valea de nord a muntilor Caucazi, se Intindea tara Alanilor, numiti si Asi sau Iasi; la nord de Mania
era Cumania Alba. Aceasta era situatia geografica, la venirea
Mongolilor in aceste parti 2).

In fata primejdiei cowiune, cele patru neamuri facura adianta tmpotriva Mongolilor. La coborarea for din Caucaz,
dusmanii dau de zidul format de impatrita alianta, in care
se distingeau mai ales Cumanii, atat prin numirul, cat si
grin puterea tor. Lupta fu crancena, dar cu rezultat nedecis.
Atunci Mongolii, pentru a-si asigura trlumful, recursera la artnzle lot obisnuite:'viclenia si perfidia tmpreunate cu fagaduinte -stralucite. 0 solie la Cumani spuse din partea coman-damentului mongol urmatoarele: Noi suntem Turd, ca voi, iar
voi va aliati cu popoare streine impotriva iratilor vostril Sa
incheiem pace: \fa vom da our si vesminte scumpe, cat dorir.
Sedusi prin aceste cuvinte si, mai ales, prin darurile pe earl
be faceau sa straluceztsca In ochii tor, Cumanii parasira pa
aliati, lasandtri In seama Mongolilor, cart ii snopesc in bataie
si le devasteaza ladle cu o repeziciune fulgeratoare, In anul
1223, Pe cand insa Cumanii, siguri de pace, se tntorceau fie-care horda la centrul sits, Mongolii se tau pe urmele tor, bat

hordele izolate, Wand tnapoi mai mutt de cat au dat. Era


pretthl tradani 5).

') Idem, I 324-336,

D'Ohsson, 1www.dacoromanica.ro
337 si harta dela Inceputul volumului.
3) Idem, ibidem.
2)

-74Dupa aceasta loviturA- neasteptatA, Cumanii temandu-se


a se masura cu armata dusmana, se ImpartirA in toate pirtile,
unit cautand adapost prin codri, altii pe munti, iar o Mare
parte In tara Rusilora.A Astfel expune pe scurt imprastierea
Cumanilor bine informatul cronicar contemporan din Musul,
arabul Ibn-tliEthir (1160-1233) in cronica sa Kamil-ut-tevarikh (= istorie completA), care ajunge !Ana la anul 1231')
E de notat, ca el;n'aminteste nimic despre o retragere cumana
inspre Durfare, In Bulgaria si imperiul bizantin. Invazia Cumanilor iir impAdtia Bizantului, pe care D'Ohsson o descrie

In acest context-), bazat pe. Nicephorus Gregoras si pe


Georgius Acropolita4), a avut loc mai ariiu, cad Nicephorus
Gregoras ne spune lAmurit ca invazia aceea s'a intarr plat
,dupd moan -tea lui Ginghlz-khan 5)",iar acesta a murit la 18
August 1227.
Mongolii ocupand locul pArasit

de

Cumani si urmarindu-i

peste Don pins la Nipru, pe care nu-I trec de data aceasta,


devasteazA malurile Marii de Azov, strabAtand Crimea si
cucerind bogatul oral Sudac, care apartinea Genovezilor,

dar plAtia tribut Cumanilor, lupa cum ne informeaza iaras


cronica -arabl a lui Ibn-ul-Ethir: Tatarii (Mongolii) Inainteaza
.panA la orasul Sudac, care apartine Cumanilor si din careacestia Isi procurA grant Tor; el e asezat rangA Marea Crime-0
si corAbile debarca acolo. Aci cumpArA Cumanii stafe,-dand in

schimb sclavi de ambele sexe, precum ti piei de vulpe, de


castor si de alte animale din tara lore) ".
lntre .Cumanii cari s'au retras In principatele ruse ti se
afla si hanul Cuten (Cutan), pe a carui ficA o Linea In cAsaTradus de D'Ohsso I 444, nota VII.
*i Radu Rosetti e dus in-e2) D'Ohsson 1 339 -340.
roare de D'Ohsson, in articolul sau Broanicii publinat in }Revista Noutit. III (Bucuresti 1890) 55-61. ---Radu Rosetti mai

afirm'a ca tatarii au trecut, cu acest prilej, Niprul pAna la.Nistru;


e o gresealfi si aceasta, de care autorul se foloseste In sprijinul
unei teorii discutabile.
3) Nic. Gregoras. Byzantinae historiae lib. II, cap. 1-2, ed...
Migne, PG, ser. II, tom. 148 (Paris 1865) col. 157-160.
4) Georg. Acropolita, Annales, cap. 35, :Migne, torn. 140
(Paris 1887) col. 1061-1064.
5) Nic. Gregoras, op, cit., cap. 1: rev bp:it/puny ..tr:.C,toziei
www.dacoromanica.ro
rErEAftrIpuirocv
Ibn-ul- Ethir,.trad. D'Ohsson I 445.

torie printul Metislav at Galitiei. Cuten oferi socrului sou camile, bivoli, cai, si alte daruri frumoase, cerandu-i In schimb
ajutor impotriva Mongalilor, cari amenintau deacuma si Rusia.
Metislav convoaca la Chiev pe printii Rusiei meridionale, cad,
se invoira cu propunerea acestuia cu privire la alianta rusocumand impotriva dusmanului comun, trimitand o solie la
marele duce Gheorghe, pentru a cere si sprijinul Rusiei de
nord. Rusii
scrie Ibn-ul-Ethir
se unira cu Cumanii,
cari emigrasera in mare numar in tara lor, pentru a respinge
pe Mari. Aliatii iniintau spre intampinarea acestora". Laa
Niprul Inferior, ei se intalneso cu 10 soli trimisi din partea
generalilor mongoli, cu scopul de a castiga pe Rusi impotriva
Cumanilor, aducandu-le aminte de relele suferite de Rusia din
partea acestora si fagaduindu-le prada imbelsugata.. Drept
raspuns, Rusii, in mandria lor care va fi incurand pedepsita,
mail pe cei 10 soli si, trecand-Niprul, bat avantposturile
mongole, luand prizonier pe seful lor, care e ucis indata de
Cumani. 'Orbiti de primu-1- succes, aliatii inainteaza si urmaresc de aproape pe Mongolii cari se retrag necontenit. timp.
de 12 zile dela Nipru pans in apropiere de Don, fora a banuimacar. ce curse teribila ii asteapta. Trecand rani Calca, carecurge nit departe de gura Donului, Mongolii isi continua retragerea, pans trec si aliatii In &tang& laului. Atunci hordele
lui Gebe si Subutai se intrec pe neasteptate, aruncandu-se asupra Rusilor si Cumanil,o, cari no se asteptau la un aseera una din cele
menea Mac. Lupta
scrie Ibn-ul-Ethir
m,ai inversunate si finu mai multe zile; dar in sfarsit Tatarii,
iesira invingatori, Cumanii si Rusii flin_d cu desavarsire infranti; o fuga in debandada dinaintea urmaritorilor usury omorirea unei marl part!
ei; toate bagajele cazura in mamie TAtarilor. Ceice putura scapa (iar acestia erau putini la
la numar), avand un mare spatiu de strabatut, ajunsera in
Rusia inteo stare vrednica de plans". Au limas pe campul
de Utak 9 principi rusi; Cuten cu Metislav abia au putut

scapa din macelul de lingo Calca; iar in urma lor, Mira si


Mongolii in Rusia meridionala omorird, pustiind, arzand si
nimicind tot ce intalneau in cale". Dezastrul acesta a avut
loc in tunic 1223').
1) Ibn-ul-Ethir.

trad. D'Ohsson I 445-6. Sa se noteze

www.dacoromanica.ro
anul luptei dela Calca
1223, pus de cronicarul arab; deoi nu
1222, nici 1224, nici 1125, cum se ceteste de atitea ori.

9- -76

RetragAndu-se apoi din Rusia, Gebe si Subutai till/Mese

In tara Bulgarilor dela Volga- (Bulgaria Mare), cu_centrele


Bolgar -si Cazan; trag In cursA si armata bulgara, pe care o
-distrug In mare parte, la sfArsitul anului 1223'). De aici, cei
-doi generali, incarcati de prada, pleaci la Ginghiz-khan, care
se intorcea In Mongolia, dupAce pustiise ImpAratia Corazmului

si provinciile Indiei din stangt Indului2).


Dupa retragerea uraganului mongol, tArile cAlcate Incepura a se reface incetul cu incetul. Cu privire la Cumani,
Ibn-ul-Ethir scrie: Dupace TAtarii au evacuat tara Cumanilor, cei ce mai.erau in viatA din aceasta natiuney se intoarsera
In patrie", incepAnd iarAs Regotul cu pieile din tara 1(10.
S.

Armata de apus a Mongolilor.


A treia invazie in
Prapadul
din
prejur,
Cumania.

Inteaceea, Ginghiz-han, dupAce a intarit- cuceririle sale


din Mongolia subjugAnd of Corea, pocneste impotril Chinei
meridionale; moare Insa in toiul operatiunilor militare, la 18
August 1227; adus cu o pompa stralucitA in Mongolia, intemeiatorul celei mai grozave imparatii e tnmormAntat lithe copacii muntelui din care izvoresc rAurile Onon, Cherulan, si
Tula 4).

Fiii lui, pe carl trebt.ie sa-i cunoastem, pentru intelegerea


tiAvAlirei mongole In Europa, au socotit de dateria for a aduce

la indeplinire planul de cucerire uriasA conceput de genialul


for tats. Giuci, fiul cel mai mare, nu mai era lavvieata la
illoartea lui Ginghiz-khan; Tului, fiul cel mai tanir, a tinut
caimAcamia in timpul interegnului dela 1227-1229; ceilalti
scrie in Cromica sat ca au c5zut dinte Cuman' si Rusi.,ad cenlum milia hominumg Scriptores rerum
Germanicarum (Lipsiae 1,730) torn. 111, pag. 12 ; anul Insa e
gresit; Ctrmanii se numesc aici ,Parthit.
.Anonimus Saxo

9 Ibn-ul-Ethir, trad. D'Ohszm L 446.


2) D'Ohsson 1 309-310. Generalii trimisi'de GinghizAhae
in India erau Bela ti Turtai. Caldurile au impiedecat inaintaren

in interierul ord. Multi in xpariac indieni ?au inrolat In armata jafuitoare a Mongolilor; ei vor veni cu Mongolii in 45rile
aloastre: cadou barbar sub numele de Tigani, contundati la Inceput cu Tatarit.
9 Ibn-ul-Ethir, trad.
D'Ohsson I 446..
www.dacoromanica.ro
4,) D'Ohsson I 382.

- 77 trki "fir se numiaiu Ciagatai, Ogatai si Gulgan sau Cu lc-an,

Giuci a lAsat 7 fiii cari au ajuns Vestiti prin talentele for militare, talente ce an- se vuteau concepe de Mongoli fard amestecul celei mai sAlbatice cruzimi; patru din ei, Batu, Orda,
iban si Tangc.nt, stint conducatori ai armatelor occidentale;_
ceilalktret se numesc Berca, Bergaciar si Tuca-Timur. Dupd
un interegn de aproape trei ani, printii mongoli aleg imparat
pe Ogotai (1229-1241), cel desernnat de insus Ginghis-khan').
La conziliul de coroana (,curultai ") din 1235 se hotareste ctkerirea tarilor asezate la apus de Volga. Se formeazat
astfel o armata occidentals, puss sub comanda celor mai renuiniti din printii si generalii mongol!: Batu, Orda, iban si Tangcut, fiii Jul Giuci; Baidar si Buri, fiii lui Ciagatai; cuciuc sL
Cade _fiii imparatului Ogatai; Mangu si Budgec, fii lui Tului; Dulcan, fratele impAratului. Batu, cel mai in varsta din
foti, primi comanda supremA; Imparatul ii atria In calitate de
locotenetit- general pe- vestitul Subutai, pe care 11 rechemi spre-

acest stop din China, unde conducea operatiile militare 2).


Atat Faze1-U110-Rafid cat si Alai- eddin noteazg ca, afara de

cei insirati, erau Inca mai multi alti principi si generali" It


comanda armate-i gccidentale9. Astfel, vom da de printul Bochetor, care va distruge Moldova cu episcopia catolicA delanga Milcov4); de generalul Buruldai 9, care se va distingela catastrofa maghiarA de langa Saj(); de printuL Barcai
care-i amintit in luptele cumane; de printul Peta7) cunoscut
In Polonia i Ungaria.
L) D'Ohsson II 2-13.
A. D. X-nopol. Istoria Rornarailor,
vol. II, ed. 2 Bucuresti 1014) 258, repeta si in echtia a doua

greseala ca ,Batu e nu/ lui- Ginghiz-khan!. Lucrarea monumentali a lui D'Ohsson, Historie des Mongols, nu se poate ignora,_
fara a ignora totodata si izvoaree mongole, chineze, arabe si
persane.
2) Fazel-Uilah Rasid, trad. D'Ohsson, II 621.
trad. D'Ohsson, II 619.

Alai-ed din,

2) Rasid, loc. cit.: 'mai multi generali; Alai-ed-dini loc.

cit.: 'mai multi alti pristi.

') Rogerius, Miderabile carmen, cap. 20, ed, Schwandtner


In fol., I (Vieea 1746) 302.
Scriptores rerum Hungaricarum
) FazelUllah-Rasid, trad. D'Ohsson, II 622.
I Idem. trad D'Ohsson, II 626 si 625.
D'Ohsson, II 125. Identitatea cu Baidar pare, improbawww.dacoromanica.ro
Rogerius, op. cit., cap. 19, ed,,
bila:, Rogerius are tot
Petal.
cit., pag. 301.

78

In primavara arului 1236. armata de alms era la grani-tele Bulgariei Mari, pe Volga. Subutai, neinvinsul, antra In
Bulgaria, pustieste orasul Bolgar; intreaga tarn i se supune,
spre a se revolta indata dupa plecarea generalului. La vestea
rasvratirii, Subutai se intoarce din nou, dand curs liber furiei
sale salbatice. Bulgarii sunt subjugati cu brat de fier; locui-

torii sugrumati in mare numar; lungi convoaie de robi formeaza alaiul fiorosului biruitor 1) In aceeas epoca e supusi
si Ungaria Mare, cum reiese din isvoarele occidentals, cart
leaga cucerirea Ungariei vechi cu aceea a Bulgariei vechi2).
In primavara anului urmator (1237),_Mongolii nav'atesc in

Cumania Alba din nordul Caspicei si al Caucazului, unde primejdia suprema adunase toate fortele eumane. Dar, cu toata
vitejeasca lor aparare, Cumanii sunt tiatuti ass de crancen,
-Nat sesul se umplu de cadavrele lor; iar din cei ramasi in

viata, o parte fuge in partile necotropite Inca de Mongoli, pe


cand o alts parte, care n'a avut putinta de a fugi, e silita a
se supune jugului dusman, gustand si ei din paharul amaz_pe
care 1-au pregatit de atatea on altor popoare. Numaiunul

dintre fruntasii lor, viteazul Baciman, a mai Indraznit sa iasA


din ascunzisul sau, spre a nelinisti siguranta biruitorului. El
ii ataca des si apoi se facea nevazut prin desisul padurilof
de langa Volga, schimbandu-si necontenit lbcui de adapost.
In starlit, printii Mangu si Budgec se hotaresc a rascoli pa-

durile pe rand; Baciman e surprins cu ai sai Inteo insula a


fluviului; tovarasii sai furi taiati In bucati, iar el in doutt5.
Vine randul Alanilor, cari se mai numesc Asi sau Iasi
nume interesant, de oare ce se pune in legitura cu orignea
-orasului Iasi. Identitatea Intre Alani si Asi sau Iasi e mai
pe sus de once indoiala. Afars de dovezile adunate
cu multi lipsa de precizie si cu unele traduceri gresite_4)
GhibAnescu, Thai aminfim pe Fazel-Ullah-Rasid comparat
Cu Alai-ed-din si pe misionarul Vilhelm de Ruysbroek. Cei,
de

1) Fazel-Ullah-Raqid, trad. D'Ohsson. II 623.

Alai ed-din,

trad. D'Ohsson, II 619.


2) Hurmuzaki-Densuianu, Doc.Imente, I, 1 (Bucurev, 1887)
191, 145, 148.

3) Fazel-Uilahaasid, tracl.`D'Ohsson, II 623-4.


`) Gb. Ghibanescu, Originele Iasilor, extras din Arhiva"
(Iasi 1904) 42-46. Lingua
utuntur peCultarii e tradus: limba
www.dacoromanica.ro
lor e pastoreascer I

- 79
clintAiu vorbind despre unul si acelaa popor al Alanilor, Rasid
ii nane".te Aci, iar Alai-ed-din Alani1). Cat priveste pe misionarul Vilhelm de Ruysbroek (Wilielmus de Rubruquis), care

a vizitat pe Alani in anul 1253, el ne da pretioasa notita ca


Alanii se numesc acolo Iasi Albi sau Asi Albi" 9), desigur in
opozitie la Alanii cari traiau pe vremea aceea In Moldova ai
cari, ca trib defacut din patria primitive, se numiau lasi
Negri sau Asi Negri.
Acuma, la noua invazie a mongolilor in Cara lasilor, acestia se luptau vitejeste sub comanda Iui Caciar Oga la; dar
toata impotrivirea era zagarnica. Caciar e..ucis, jai poporul exterminat", cum scrie Alai-ed-din, afara de ceice
au fugit in Moldova si de aid in imparatia Bizantului.

Desi exterminat" nu trebuie luat is sensul strict al cuvantuilii, cum dovedeste istoria rasboalelor, avem lotus aid o
dovadi pentru striisnicia loviturii date de Mongoli 8) Sub apasarea acestei lcrvituri, vreo 10,000 de Iasi fug in Moldova,
unde prezenta for e dovedita dintr'o lista a oraselor din tarileromane, alcitaita la sfarsitul veacului al 14-lea sau Inceputul
veacului al 15-lea, in on ce caz dupe domnia lui-Roman Voda
(1391 1393), intemeietorul orasului Roman. lad partea care
ne priveste in inairarea oraselor moldovenesti din lista ruseasca: Askyt torg, la rout Prat; Romanov torg, tango Moldova; Nemec (Neamt) to munti; Koroojunov (Craciuna)"9,
Asadar, avem in Moldova, in vales Prutului, un Askyr torg",
un tam asic sau of Asilor; dovedita fiind identitatea entre Asi
si Iasi, n'avem nevoie de o filologie speciala pentru a conclude
la targul lasilor". Apasati, apoi, si in Moldova de catre Mongoli, lash, in numar de p'este 10,000 de barbati, luand cu sine
pe copiii si temeile tor, tree pela 1300, in imperiul bizantin,
1) FazeI-Ullah-RcSid, loc. cit. Alai-ed-din, trid. D'Ohsson
II 620.
21 Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1, pag. 267: ,venerunt ad nos quidam Alani, qui ibi dicuntur Ak-ias vel Ak-as";

269: Alani sive Acas".


Alai-td-din, trad. D'Ohsson, II 620; Rasid, trad. D'Ohsson, II 623 625.
4) D. Onciul, Originile principatelor romane (Bucuresti
1899) 233.
A. D. Xenopol, Istoria Romaniler, ed. 2, II
(Bucuresti 1914) 274. www.dacoromanica.ro
C. Auner, Episcopia Milcovii, in Reyista catolici, III (Bucuresti 1914) 61.

- 80

unde Imparatul Andronic 11, Paleo logul (1283-1328); ti primeste cu bunavointa si-i aseaza langa Magnezia').
7.

Impratierea
A patra invazie mongola In Cumania.
Alianta cumano-franceza.
Cumanilor.
Ca s nu fie nici o nedumerire cu privire la identitatea

tntre Mongoli si Thad, premitem observatia misionarului fran-

ciscan loan de Plano Carpini, care a petrecut !titre_ Mongoli


un an si jumatate; el ne spune ca prin Mongoli si Tatari dese?nnam unul si acelas lucru: Delude terram Mongalorurn
intravimus, quos Tartaros appellamus".2) Pricina acestei identificari ne-o di celalt misionar, brabansonul Vilhelm de Ruysbroek (sat langa Bruxela), scriind In raportul misiunei sale ca
Ginghiz-Khan trimitea In fruntea ostirii sale pe cei din tribul
mongol al Tatarilor;_ de aici sfrigatul de alarms si spaima, la

ivirea avangardei mongole: ,Vin Tatariir; iar acest flume a.


ramas mai pe urma pentru a desemna pe toti cotropitorii de
sub steagul mongol.3)
Relugm firul. In toamna anului 1237 se hotareste la un

curultai" atacul Jmpotriva Rusiei

si,

indata dupa aceasta

Mongolii -trec Donul, Indreptandu-se in goana nebunA spre

Rusiei. Ei se arunci mai Intaiu asupra marelui ducat


al Vladimiriei. Nimic nu poate opri revarsarea fsfioratorului
potop; cad rand pe rind orasele Riezan, Colomna, Moscova
si Suzdal; la 8 Februarie 1238 cade si Vladimir, capitala norelui ducat; urmeaza distrugerea celorlalte orase; Rostov,Janordul

roslav, Gorodet. Iuriev, Pereslav, Tver, Casin, Voloc si Cosniatin ;:


marele duce Gheorghe si aproape toti Onejii sunt ucisi Impreuni

cu o mare- parte din populatie; orasele trosnesc in valvAtaie,


vestind departe pierzarea.4)
In drumul for spre principatul Novgorodului, le soseste
stirea neasteptata ca Circazienii si Cumanii s'au reorganizat
') Nicephorus Gregoras, Byzantinae hystoriae lib. VI, cap-.

10, 1-2, ed. Migne, Patr. Gr., ser. II, tom. 148 (Paris 1865)
co'. 361-4.

21 Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 237 C. 25-

9 Idem, ibid., pag. 270 in fine: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros;_ et inde exivit nomen eorum:.
quia ubique clamabatur: Ecce Tattari veniunt!
4) D'Ohsson,www.dacoromanica.ro
II 113-117 In una din aceste lupte muri

Culcan, fratele 1mparatului.

- 31_ -

intre Volga si Don si sunt gata-a-i ataca dela spate. La aceasti


veste, Mongolii se intorc repede inapoi, spre a zidArnici plznurile celor mai viteji dintre dusmanii for. Cadan, fiul impiratului, scaldA in singe si mistueste In parl revolta circaziani,
pe cAnd generalul Barcai trebuia sit frangl rezistenta cea mai
indargita a Cumaailor, cart, deli surprinsi si nepregAtiti Incl
bine, se luptau, dela Volga ping la Nipru, cu forta ultimei n-

In curand InsA dispare si cea din urmi licarire a biruintei: in fata puterii de neinvins a Mongoli)or, Cumanii se
botAresc mai bine la fugi si pribegie prin tAri straine, decit
si rAm4na sclavi in propria lor tart hanul Iona pleaci spre
Dunire cu 10,000 corturi, jar. Caten spre Ungaria cu 40,000
corturi. Lupta a avut loc la sfarsitul anului 4238 si Inceputul
itiejdi.

anului 1239.1)

De oarece despre hanul Cuten vom vorbi In partea a


treia a studiului de fata, aid vom urmari nustai soarta hordelor lui Iona. Cumanii acestia scrie Nicephorus. Gregoras
ne mai avand nici o nAdejde de a Invinge
(1295-1359)
trite() luptA cu TAtarii, trecuri DunArea ImpreunA cu sotiile sr

copiii lor, in numir de 10,000, folosindu-se de piei umplute


cu pale, In loc de bArci. Si, dupAce au ratacit destull vreme
prin Tracia In cautarea unui Was potrivit, tmparatul Loan
(loan Duca Vatates) ti castigl prin daruri mirete, printindu-i
In legiunile bizantine si ImpArtindu-i prin diferite tinuturi: o
parte a fost asezatA In Tracia si Macedonia, iar o altA parte
in Asia, WO Meandru, si in Frigia.") Istoria lor ne-o completeaza cronicarii contemporani Gheorghe Acropolita ()2171282), cronicarul cistercian Alberic si Joinville (1224-1317),
sfetnicul, biograful si tovarisul de cruciati al sfantului Ludovic IX al Frantei.

Iati informatia pe care ne-o da Acropolita: Cumanii,


scapand de invaziile, devastarile si micelul TAtarilor, trec
Dunarea pe burdufuri Impreuta cu fill si sotiile lor, Cu toate
cl Bulgarii se tmpotriviau la aceasta, din pricina ca numArul
1) Fazel-Ullah-Rasid, trad. D'Ohsson, II 626 si isvoarele de
mai jos.
La 1239 Cuciuc si Mangu-sunrrechemati In Mongolia.
2) Nicephorus Gregoras, Byaantinae historiae lib. II, cap. 5

nr. 2, ed. Migne, Patr.


Gr., ser. II; tom. 148 (Paris 1865) col
www.dacoromanica.ro
160-1.

- 82 ler era prea mare."9 loan Asan (1218-1241)-, desi crescut la


Ctrmani 2) si ajutat de acestia in lupta dela Clocotinita, langA

Marita, 1,1 ubia totus mai mutt tare sa, pe care n'o putea
vedea cAlcatA de o multime asa de mare de nomazi. Neavand
Insa ce face, trebui sA invoiascA trecerea fostilor sai ocrotitori
si aliati, cArora se datoria in mare parte existenta imperiului
romano-bulgar de peste DunAre. In schimb, Cumanil trecura

repede prin Bulgaria in tinuturile bizantine. Ei devastara


tot ce intalniau in tale In Macecontinua Acropolita
donia, asa cA, in scurtA vreme, toata tal_adeveni o steps fAra
locuitori,,un pustiu cuman, cum se zice in proverb. Targurile
mai putin apArate le luau In stApanire, jAfuind si pustiind tot,
si macelArind pe multi; pe barbatii luati robi ii vindeau in orasele mai marl, pe cari nu le putegu lua, fie din pricina zidurilor mai puternice, fie din pricina multimii apAratorilor. Astfel
de orase- erau Adrianopolul, Didymotoechon (Dimotica, pe
Marita, la sud de Adrianopol), Vizia si Calliopolis (Gallipoli) .
Intr'aceea, Latinii reusesc sA se Impace cu loan Asan si sa -1
castige pe pattea lor; tot asa, prin daruri si fagaduinte, cAstigad si pe Cumanii nomazi, Cu aceasta armatA, compusa din
Vlaho-Bulgari si Cumani-, Latinii pornesc impotriva lui loan
D-uca Vatates si impresoara orasul Turulos din Tracia orien-

talk, nu departe de Marea Marmara, pe drumul dintre Constantinopol si Adrianopol. loan Asan insa, primind vestea ca
In -aceesq zi i-a murit sotiai,copilasul si episcopul Tarnovei,
se impacA in graba cu Vatates si paraseste cetatea, langA care
ramasera numai Latinii si Cumanii.4) In ctirand pArlsesc sl
Latinii cetatea, netncrezandu-se In puterile lor, si se tntorc la
Constantinopol, pe cand Cumanii isi refau obisnuita indeletnicire: jAfuirea Traciei, Tanarul impArat latin, Balduin de Courtenay, amenintat de Grecii lui Vatates din Nicea, ceruse ajutor
din Franta. La 1238, o puternicA cruciatA pornia din Franta_
spre Constantinopol in ajutorul imperiului latin. In Martie 1238,
papa stria lui Bela IV pentru libera trecere a cruciatilor fran1) Georgius Acropolita, Annales 35, ed-. Migne, PG, ser. II,
torn. 140 (Paris 1887). col. 1061.
2) idem, Annal. 13 in fine, ed. cit., col. 1Q19 -1020.
3) Idem, Annal- 20, ed. cit., col. )048.
4) Idem, Annal.
35-36, ed. cit., col. 1061-5.
www.dacoromanica.ro
Georgius Acropolita, Annal. 37, ed. cit..' col. 1065.

83

cezi prin Ungaria, Indemninda-I si le dea tot cencursul de


care vor avea nevoie.1)- In Noemvrie, acelas an, Grigorie IX
scrie printului Coloman, ducele Slavoniei, sa primeasca binevoitor cruciata franceza, usurindu-i trecerea prin ducatul sau.')
Scurt dugla aceea, Francezii, coborandu-se prin Ungaria si Sla-.
vonia, ajung la granita dunareana a Bulgariei. Schimblitiosul
Imparat romano-bulgar, rupand lark alianta cu BizantiniV,
cum observe Acropolita,9 le cla voie sit treaca Dunarea, ii trateaza ca pe amici i neamuri" in Bulgaria, pans tree in Tracia,.
unde dau de Camani,4)- Armata cruciata a Francilor se urea
la 60,000 de oameni, cum noteaza Acropolita9.
In Tracia are loc alianta cumano-franca. Mare le han al
Cumanilor e numit de cronicarul Alberic ,Rex Ionas",. adiu-

gand despre dansul ca videbatur esse maior in regibus Comanorum"); Joinville 1l numeVe ,le roi des Commains" sau
le grand roi des Commains"). Pe Tanga marele han unmet,.
' Alberic mai aminte0e pe un print cuman cu numele latinizat
Soronius: Stabilindu -se conditiunile, cruciatii francezi fac alianta.
In Tracia cu marele han 'Inas Si pfintul -Soronius impotriva

Iui Vatates; astfel Intariti, Latinii ataca din nou, cu ajutorut


trupelor cumane, cetatea Turulos" i reupsc s'o cucereasca;
prizonierii surd dui la Constantinopol, pe and Vatate se trnplc& .din nou cu n.estatornicul loan Asan, avand nevoie de
ajutorul acestuia impotriva ducmanulul merit').
La Constantinopol, alianta cumano-franceza se Intinde
asupra Intregului imperiulatin, aqa ca mai In urma, Joinville
1) Hurmuzak -Densuianu, Documente 1, 1 pag 171.
9 Idem, ibidem, pag. 180.
3) Georgius Acropoltta, Annal. 37, ed. Migne, col., 1068.
Lit ubY ovv Boti?.7agot rag pErd Ptuuatuiv Gam/bees, 7rePavax6rec..,

4) Idem, ibidem.
Asadar, intainirea intre hordele lui
Iona si armata franceza n'a avut loc in Muntenia", legaturileintre Francezi si Cumani nu s'au stabilit in Oltenia", cum vrea

A. D. Xenopol, Ist. Rom., ed. 2-a, 11, 252, 254.


5) Anna]. 37, ed. Migne, col. 1065.
Textul din Chranicon .Albtrict e reprodus de B. P. Hasdeup
Etymologicum magnum Romaniae, tern. IV (Bucuresti 1898),
LXXIX.

s) Joinville, Histoire de Saint Louis, ed. M. Natalis de

Wailly, ed. 6-a (Paris 1878)


222.
www.dacoromanica.ro
9 Georgius Acropolita; Annal. 37, ed. Migne, col. 1068.

s- 84 ne putea da urmatoarea informatie autentici despre alianta


Latino -cumana: Imparatul din Constantinopol (Balduin II
1228-1261), si ceialalti nobili ce se aflau In Constantinopol
erau atunci aliati cu un popor numit Cumani, pentru a avea
ajutorul acestora impotyiva lui Vatate, care era tmparatul
Orecilor`!-').
Legatura politica latino-cumani se pecetlui prin trei ea-

sitorii celebre.

Guile Im,

fiul Itti Geoffroy de Mery, conetabilul

Romaniei, lua iQ casatorie- pe o fiica a printului cuman So-

ronius, iar senierul Balduin de Hainaut lua pe a doua filch


aceluias print; amandoui au fost botezate in Constantinopol,
ficandu-se catolice. 0 a treia easatorie avti loc hare renumitul
Nariot de Toucy, inrudit cu Ludovic cel Slant al Frantei, si

Intre fiica marelui han Jonas, care a fost botezata si ea in


religiunea catolica si care, dupa moartea barbatului la 1241,
se ficu calugarita, tataI ei ramanand tot pagan.2)
Alianta a mai fost Maria prin dota ceremonii caracteTistice, povestite de Joinville, Dupa. obiceiul Cumanilor, ITU
marele han cat si nobilii sai se imunseri la brat si culesera
sangele inter) cups de argint. Tot asa trebui sa fact si imparatul Latin cu seniorii sit. La urma amestecara acest sange cu
vin _ti apt; bind apoi cu totii. Franci si Cumani, din tainicul
amestec, se facura frail de sange) Mara de aceasta, Cumanii
scoasera an cane intre tabara lor si nseek !Min siA Mara In
bucati cu sibiile lor, trebuind $i Latinii si loveasca inteinsul;
Joinville, Histoire de Saint Louis, ed. cit., pag. 221.
2) Alberici Chronicon, la Hasdeu, op. cit. LXXIXLXXX.
') Joinville, Histoire de Saint' Louis, ed. cit., pag. 221-2.
Un obioeiu analog exista i la MO (Herodot IV, 70), la
Asirieni si Lidieni (Herod. I, 74), la Armeni (Tacit, Anal. XII,
47), la Arabi (Herod. III. 8); el exista si la Romani sub numele
are#tinese *frail de cruceet. A se prinde frati de cruce e o da1)

tina antics, ce impute datorinta de a-0 da vieata unul pentru

altul. Legatura agestei fratii se faces prin amestecarea sangelui.


CAnd doi barbati se deaideau a se Infriti, trebuia st-si fact ei
pe bratul drept cite o taietura In forma de cruce si sit uneasci
sAngele lor. Acest obiceiu mistic, care in epoca de astazi a mai
de tot cazut, se tine negresit de oarec,ate traditie de pe timpul.
cruciatelore (V. Alexandri, Poezii populare, Balaurul, nota 2,
www.dacoromanica.ro
ed. Socec, Scriitorii
Romani
p. 20).
Bucuresti 1908

- 85 ceremonia se sfarsi prin cuvintele serbatoresti: Asa sl fie


taiat acel ce calcit alianta").

La 1241, pe cand Cumanii din Rusia si ladle noastre


erau sdrobiti de Mongoli, marele han Ionas moare in Constantinopo1, si, fiindcA nu era Inca botezat, a fost ingropat
afara -de zidurilt ofasului, sub o Inagua loarte Malta; langa
dansul, f a dreapta si stAnga, au fost spanzurati opt ostasi Mar-

mall, cari eau jertfit Ia aceasta de bunt( vole, si 26 cai vti".2)


Dupi, moartea marelui han, Vatate elstiga pentru .interesele sale, prin diferite dantri si binefaceri, pe Cumanii cari se
apucasera iaras de obisnuitele for pustiiri in Macedonia.$) Imparatul bizantin ,.ii primi in leg;unile sale si-i imparti prin
diferite tinuturi: o parte a fost asezata in Tracia si Macedonia,
far o alts parte in Asia, langa Meandru, si .In Frigia "'), unde
dispar din istoria lumii, asimilAndvse clu_ alte popoare.
Imprastierea Cumanilor sir ocuparea tArii lor de catrA
Mongoli InseamnA nu numai decaderea tetalA a puterii !or,
dar si disparitia for politica.
Hi.
1.

Episcopia cumarra.

Sfantul Dominic si ordinul sau.

Intoarcerea Cumanilor Ia religia catolicA si infiintarea


pentru dansii a episcopiei de Milcov nu e opera cavalerilor
feutoni, cari nu erau misionari li nici nu dispuneau de preoti
pentru asemenea intreprinderi. Cazul Conversiunii dela castrum

munitissimum" (Cetatea Dambovitei) a izolat si unicul relatat,


de documente, iar scopul lor, expus in regulele ordinului si in
stipulatiunile dintre clanSii Si regele Ungariei, era alful; nici
papa nu i-a insarcinat vre-odatA cu convertirea acestor pagani la religia catolica. Tinem sa relevarn aceasta pentru dl

1) Joinville, op. cit., p. 222.


2) Alberici Chronicon, textul la Hasdes, op. cit. pag. I.XXXI,

Despre obiceiul Cumanilor, de a ridica movile marl peste


mormantul defunetului, vezi rapo1-tul lui Vilhelm de Rubruquis
Hurm.Dens., Doc. I, 1 pag 267-8.
Geza Kuun; Codex
Cumanicus (Budapesta 1880) pag. XXXVIII IX.
3) Georgius Acropolita, Anal. 40, ed. Migne, col. 1073.
4) Nicephorus Gregoras,
Byzantinae historiae lib. II. cap. 5
www.dacoromanica.ro

n. 2, ed. Migne, col. 160-1.

86 ---

Romul Candea, care, pierzAnd din vedere activitatea -dominicanilor in misiunea cumanA, atribue cavalerilor teutoni un rol
pe care tiu' 1-au avut.9 De altminteri, expansiunea Teutonilor
In Cumania, expansiune care coincide cu o ocupatie militara
41 nimic mai. twit, e oprita peloc in anul 1225, cAnd Andrei II

ti alunga pentru totdeauna, din prima ca voiau- sa se faca


independenti de coroana maghiarA. In aceea4 epoca !risk in4epe o alts cucerire a Cumaniei, din partea bisericii lui Hristos,
care n'a uitat nici data porunca intemeietorului ei: Mergeti
de invatati toate neamurile, botefzAndu,i in numele TatAlui 4i
al Fiului i al sfantului Duh qi InvAtandu-i sA pazeasca tot ce
v'am poruncif you'd.") Misionarii de can s'a folosirbiserica
pentru convertirea Cu-manitor sunt fill sfantului Dominic, care,
el Ins4 void sA ulna to pirttle noastre, spre a-i \tars& sangele pentru intoarcerea acestor pAgani. -Desi moartea I-a Impiedecat dela -executarea planului, el infra totu4, prin ordinul
siu, In cadrele istoriel noastre. DacA mai adaugam, ca la not
vie+ sfantului Dominic e tot atAt de putin cunoscuta, ca si
istoria ordinului intemeiat de dAnsul, credem a aduce un serviciu real istoriografiei qoastre, schiland In- cAteva pagini trisiturile principale din vieata si opera aceluia, care a fost si
va fi o neperitoare glorie a Bisericii lui Hristos. Munca noastra e ulurata-- simtitor prin documentata biografie alcAtuitA
-de twill din cei mai de seamA dominicani, Lacordaire.3)
4.

1, Din Castilla in Franta de sud.

Intereeietorul ilustrului ordin al frafilor predicators s'a


nAscut la 1170, doisprezece,ani inaintea venirii In lume a prietenului sAu de mai tittiu Francisc de Assisi, de care era legal
din pronia lui-Dumnezeu pentru InfAptuirea aceluias ideal, des'In form!. deosebita. Castilla e patria lui. Acoto, in iimeritul sat
Calaruega, afezat inteo frumoasa vale utlata de Duero, a rA-

sarit cea mai frumoasA floare din ate a vazut vre-odata


1) Romulus Candea. Der Katholizismus in den Donau- furstentumern -(Leipzig 1917) 1-3, aparut In' LamprechtGoetz,
Beitrage zur Kultur = Lind Universalgesch.te, Bd 36 (Nene
Folge Bd 1).
2) Mt. 28, 19-20.
www.dacoromanica.ro
8) Dominique
Lacordaire, Vie de saint Dominique, ed. 7.
Paris 1871.

87 -

inindra Spanie. Dieceza de Osma n'a avut pans scum barbat


mai mare decal Domingo din Calaruega, cum se numia Dominic in limba patriei sale. Desi parintii sai, Felix si Manx
de Aza, alcatuiau una din _cele nai distinse familii din Castilia, totus teza dominicanului Bremond,9 care sustine ca
Dominic se trage din neamul nobil al Guzmanilor. e trasa
la Indoiala de Bollandisti si de alti critic!- mai noi. Ce spirit
crestinesc a trebuit sa domneasca in casa din Calaruega, se
poate deduce din urmatoarele- fapte: Anton, fiul eel mai mare'
se face preot secular si, fugind, de onorurile si demnitatile
bisericesti, 41 imparti mostenirea la saraci. retragandu-se intr'un spital, unde si-a jertfit resiul vietil pentru ingrijirea bolnavilor; Mannes, al cluilda fiu a murit ca dominican in odore
sanctitatis% e declarat fericit
beatus
si e sarbatorit to
martirologiul dominican la 30 lulie; 2) al treilea si eel din
urtna fiu, Domingo, despre care vorbim. a meritat sa fie trecut
in lista sfintilor curand dupa moarte; jar loana, mama lar, e
de-clarata si ea iericita
beata
filnd pomenita In martirologiul dominican la 2 August')

La varsta de seapte ani, micul Domingo pirisesle casa


parinteasca, fii-nd dus la unchiul sau,---care era arhipreot in

-(lumiel d'lzan, nu departe de Calaruega, spre a incepe, sub


conducerea acestuia, vieata de scolar Timp de opt ani cat a
stet la unchiul sau, Dominic fi-a pus o buns temelie atilt ist
privinta stiintei cat si cu privire la formarea caracterului.
Toate arataix ca e chiemat de Dumnezeu la statul preotesc.
Cand era c1F15 ani, Dominic se desparteste si de unchiul sau
si pleaca la universitafea din Palencia,.singura pe care o avea
atunci Spania, unde studiaza timp de 10 ani, dobandindu-si
acele cunostinte filozofice si teologice, de cari se va servi eu
atata ravni, pentru a aduce la indeplinire planul proniei dumnezeesti. Sarguinta, seriositatea, talentul, frumoasele-i virtuti,
Intre cari stralucia curatia ingereasca, iubirea frateasca, rugaciunea si reculegerea, i-au asigurat stima si dragostea superiorilor si au trezif admirarea si spiritul de emulatie In suneAele conscolarilor sat
1) P. Bremond, De Gusmana stirpe S. Dominic!. Roma 1740,
2) Martyrologium sacri ordinis fratrum praedicatorum .(ed.
4845 Roma) 30 tulle. www.dacoromanica.ro

Ibidem, ad 2 August

- 88 La sfarsitul studiilor, Dominic eliirotonit preot, In varst&


de 25 ani, si devine canonic la catedrala de Osma, prin mijlocirea cucernicului Diego (Didacus) de Azevedo, care stiuse
sa aprecieze la vreme rare calitati ale tanerului absolvent
de universitate. Era timpul reformei- bisericesti In intelesul eel

mai nobil al cuvintului. Capitulul din Osma se reformase si


el primind regulele sfantului_Augustin si obligandu-se la vieate

obsteasca (vita commune) sub conducerea unui prior. Canonicii astfei reformati se numiau canonici regulari. Priorul capitulului din Osma era tocmai ravnicul Diego de Azevedo,
care lucra din resputeri pentru consolidarea vietii canonice
dupe regulele sfentului Augustin. Cdnvins ce in persoana tanerului preot Domingo va avea un sprijin pOernic In aceasta
directie, Diego a mijlodit primlrea lui in capitul. 0 sfanta prie-;

tenie ii va lega de acum pe toate caile lor. Dho ajunse incurand-episcop de Osma, iar Domingo subprior, la 1201. Pe
lenge munca desfesurata pentru reformarea canonicilor dirt

Osma, mai ales dupe ridicarea la scaunul episcopal a lui


Diego, noul subprior mai implinia cu mare avant si functiunea
de predicator, dar numai intre limitele diecezei.
La sfarsitul nnului 1203, episcopul de Osma primi o Insercinare diplomatica foarte delicate din partea lui Alfons IX
eel Nobil (1-4581214), regele Castiliei: era vorba de punerea
la tale a unei casetorii intre flu} regelui castilian si o mindpea din Danemarca. Diego trebuia se piece la curtea daneza

spre a Impliyi aceaste mislune, el lui cu sine pe supetiorul


Domingo, fare de care nu voia se intreprAda nici o afacere
mai Insemnate. In drumul for, ei tree prin Franta de suct, unde
se ingrozira de progresul urias al erezief albigene, care nu era
altceva decal un paganism sub aparente crestine. Aid, in fala
primejdiei, lui Dominic ii veni intaia oars gandul de a Infiinta
tin ordin special pentru apdrarea bisericii prin predtcarea cuvantului lui Dumnezeu, gelid ce nu-1 va mai perasi deaCum
Inainte. Tot In dirumul for stare nordul Germaniei, Diego si
Domingo aflare multe despre poporul pagan a! Cumandor, can
amenintau crestinta in Ungaria si terile vecine, si, in inima for
de apostoli, se trezi dord de a merge fd-1 Intoarcd la adevdrata religie: at doilea gelid care-I va urmari necontenit pe
smeritul canonic din Castilla. Implinindtr-si misiunea cu deplith
succes, cei doi prieteni
se tntorc la xegele Castiliei, care-i triwww.dacoromanica.ro

mite Inapol cu mare alaiu,pentru a aduce pe mireasa mo-

89 -

Itenitorului de tron. In drum link le vine neasteptata vestedespre moartea miresei. Convins Inca pdata despre deserta
ciunea lumii, Diego trimite /tin curier la regele sau si se hoWaste a depune Coate onorurile episcopate, dand demisie din
scaunul de Osma si plecand cu Domingo la Roma, pentru a
dobandi dela papa Invoirea de a predica evangelia la Cumani.
Varela - Inocentiu III (1198-1216) insa, crezand cA munca for
e mai trebuincioasa aiurea, nu primi demisia lui Diego si respinse cererea for de a pleca in Cumania, >fi astfel ii vedem,
la 1205, coborand Alpii InTranta de sud. Cat pentru Dominic,
!dela de a tnfiinta 6n ordin special pentru prediearea credintei
se combina deacum cu planul de a convert' Cumani.: ordinul
sau va trebui sA realiseze si acest ideal apostolic Gandurile
acestea se cristalizau tot mai lamurit in mintea canonicului
de Osma.

4. 2. Albigenii.
Secta ereticA a Albigenilor e o continuare, desvoltare st
adaptare si a vechiulni maniheism, cu care b;serica lui Hristos-

a avut atata de luptat in decursul celor dintai veacuri. AtAt


de puternica, asa de organizata si atat de primejdioasA era
aceastA sects, Incat ripunerea ei din partea bisericii e, alAturi
de sangele mucenicilor, o_ntrui dovada pentru originea divinA
a acestei institutii.') Deal Invins in incaierarea-sa cu biserica,
maniheismul n'a dispArut cu totul din istoria bisericii, ci. s'a

refugiat in unele suflete parte visatoare, parte Jevoltate trn-potriva autoritatii bisericesti, spre a fi ch ernat la o noun vieatA
In veacut at VII-lea prin fratii Paul si loan din Samosata, primind dela cel dintaiu rumele de paulicianism. Eresia ve-che,
sub forma cea noun, se raspAndi incurAnd In Armenia, Siria
si Asia mica; iar, printr'e masuri strategica luata de. Impa
ratul Constantin Kopronymos (731-775), paulicianismul trecu

In imperiul bizantm si In Bulgaria. Spre a-si apara granita


tmparatiei de .necontenitele nAvAliri bulgaresti, ImpAratul aseza

to Tracia colonii numeroase, aduse din Armenia, Siria si Asia


mief {'Facia deveni astfel un cuib de pauliciani, iar Bulgarii,
Wand dese incursiuni in Tracia, ajunserA to contact cu aceastA erezie prin prizonierii pe cari Ii luau "en sine In Bulgaria.

') Dr. J. Marx,www.dacoromanica.ro


Lehrbuch der Kirchengeschichte, ed. 2-3
(Trier 1906) 79-85.

In jumatatea intaia a veacului_al X-lea, preotul bulgar


Bogomil sistematiza paulicianismul, impiestrilandu-1 cu mai
multe elemente crestine si potrivindu-1 cu caracterul slavobizantin. Bogomilismul
cad asa se numia noua forma a
maniheismuldi
prince raclAcini adancyin Bulgaria, de unde
se rAspAndi In Serbia si Bosnia, trecand incurand in terile din
apusul Europei, mai ales In Italia si Franta. La sfirsitul 'yea-cului al XIl -lea, recta era stability in toata Europa, avand
centrele sale principale in Bulgaria, Bosnia, Italia de 'ford si
Franta de sud, cu ramificatii ODA in Teri le-de-jos Anglia si

-Aic,,

-Germania. Sectarii se numlau pe sine catari (/cOrceoL----curati),

de unde gazari la Italieni si Ketzer la Germani; in Bulgaria,.


Serbia si Bosnia erau cunoscuti sub numele de bogomili; in
Franca de nord si Anglia purtau numele de publicani, poblicani,

sau populicani (din -rattimul01); in -Franta de sud, bulgari,


mai pe t.rmA albigeni (albigenses), dela orasul Albi, care a
fost vreme lndelungata central catarilor din Languedoc. Erezia
stAtea in fata bisericii ca o puternicA societate cu dogme, mocult si organizatie stabilita.
La temera teologiei albigene -stA dualismui Manihean;

Tala,

Lumea materials, pe care o percepem cu simturile noastre,

este rea in sine, tocmai fiindcA a materie; prin urmare, ea nu


,poste fi faptura unui principiu bun, ea nu poste emana dela
Dumnezeul cel bun,. ci e opera unui principiu rffy numit Lucifer sau Lucibel, amintit in sfanta scripture sub numele de
principe al acestei lumi".') Astfel se stabilesc douA principii
dpuse, cad' exists din vecie independent unul de altul; un.
"Dumnezeu bun si altul rau, amandoi vesnici.2) .Dogma creatiunii e cladita pe principiul dualismului absolut. Amandoua
principiile isi creaza dela inceput tale o lume proprie: Dumnezeu produce cerul, umplandu-1 cu duhuri sfinte si oameni
ceresti; Lucibel creeaza pamAntul nostru, umplAndu-1 cu ma-

terie. Duhurile sfinte, numite si duhuri ceresti, sunt -spirite


curate; in fruntea for ate Duhul sfant" sau ,,spiritus principalls', care insa nu-i Dumnezeu, ci numai o fApturA a lui.
') Io. 12, 31; 14, 30; 16, 11.
2) E adevarat ca foul catari admiteau un dualism mai mitigat, vorbind despre o oarecare subord-inatie a lui Lucifer, dar
invkatura sectet erawww.dacoromanica.ro
dualisrtiul absolut, expus mai sus, care e
baza naturals a intregului sistem.

-= 91

.0amenii cerefti sunt tnzestrati de Dumnezeu cu cite un suflet


si un trup nematerial, eteric, si sunt fericiti In cer. Toti oamenii au fost creati deodatA, lard, sA existe intre dansii deo-

sebi-e de sex; gall de aceasta, fiecare a mai primit cite un,


duh sfant drept anger pazitor. Materia tusk faptura lui Lucibel,

e rea in sine, asemenea creatorului ei, care e rautatea Insas;


dela ea pornisc toate relele atat fizice cat si morale, Pe langa
-aceasta, Lucifer a mai creat si duhuri rele, ca sA-1 stea la dispozitie pentru Implinirea planurilor sale. Principe WI acestei
lumi" i -se datoresteji cdderea neamului omenesc prin _pdcatut
stramogsc. Aprins anum-e de urA impotriva iui Dumnezeu si
pizmuind fericirea oamenilor ceresti, Lucifer se furisa in Imparatia luminii si smomi pe oamenii ceresti sA se coboare pe
pamant, unde le fagaduia plAceri marl si nebanuite. data
Inselati si ajunst In valea aceasta, ei trebuirA sa-si paraseasci
trupurile for ceresti, si sufletele for se unira CU, trupuri pamantesti, trebuind BA se supund deacum la toate relele materiel. Pe baza materiel se ivi Si deosebirea de sexe, iar trupul
e cauza fizica a tuturor pacatelor. Aceasta e, dtipa invatatura
catarilor, istoria caderii noastre. Pacatul stramosesc zonsista
in faptul cA oamenii ceresti au ascultat, fara el bantreased
ce -i asteapta, de ademenirea Celui Rau. Conceptia iadului sta
in cea mai stransa legatura cu nenorocita cadere a oamenilor
ceresti ladul consists in faptul ca sufletele oamenilor, create
-de Dumnezeu, sunt Inchjse In temnita rusinoasa a trupului,
care e faptura Celui Rau, si supuse la toate relele fizice si
morale, la toata rusinea si injosirea ce izvoreste din aceasta
spelunca satani-cA. ladul, prin urmare, pe acest pamant si
alt lad nu exista-riadul, prin urmare, nu s vesnic: toate sufletele se vor mantui din aceasta temnita, din acest chin al ia-

dului, caci natura for d;vina cere sa se intoarca inapoi la


principiut (or: un Dumnezeu care n'ar vot sa be mantueasca
ar fi perfid si s'ar confunda cu principiul cel rau, Lucifer. Cat
priveste valoarea vechiului testament, catarii sustin ca In tot
limpul asezamantului vechiu a dornnit Lucifer, tinand in stapanirea sa sufletelerobite In noroiul materiel. Dumnezeu &
permis acest triumf al Celui Rau si nu s'a revelat deloc. in
vechiul testament, caci lehova (lahve) care se revels acolo,
nu e Dumnezeu, ci principele acestei lumi, Lucifer; si de aceea
tot vechiul testament
e rau: rele sunt asezimintele lui, rele
www.dacoromanica.ro
sfaturile, rele poruncile, rele jertfele, rele toate cartile vechiului

92

testament') Revelatiunea adeviratA a lui Dumnezeu Incepe

cui

noul testament prin trimiterea fiului sau in mijlocul celor robiti de satana sub povara tinei. Am ajuns astfel la Cristo logia
catarilor. Cand e vorba despre Hristos, rAutatea materiei albigene ajunge In conflict cu .trupul Mantatorului: daca #rupul
e rAu In sine, atunci fiul lui Dumnezeu n'a putut sA se infrapeze; iar. dacA s'a intrupck atunci trupul- nu i rau in side.
Spre a jell din aceasta stritniteare, albigenii recurg 1,a doke-

tismul vechilor manihei. Hristos, fdptura cea mai Malta a tut


Dumnezeu
superior ingerilor, superior' duhului sfAnt, dar
Uphill, nu Dumnezeu
venind In lumea aceasta, n'a luat
un trup pAmantesc, material, ci a venit cu un trup cerese,
eteric, lipsit de materie. A admite ca lsus s'a intrupat, luand
trup material, e o nebunie, cad astfel ajungea el insus sub
sobia Celui Rau. Prin urmare, intruparea lui Hristos nu e reala
ci aparenta: aparenta a nasterea lui din Maria; Maria Insas
e un Inger fill sex, cu tru-p ceresc, si Oren numai o femeie');
aparente au fost suferintele, aparenta uciderea lui; de fapt, et
n'a suferit i n'a fost ucis, ci s'a tutors In cer cu trupul sau

ceresc, lipsit de matMe, impassibil. Dar atunci la ce se reduce opera mantuirh? Se reduce numai la atata ca fiul lui
Dumnezeu ne-a Invatat ce mijloace. s6 intrebuintam pentru
a scipa de sub puterea materiei si a lui Lucibel. Invatatura
lui e depusi in biserica Intemeiata de clans61, iar aceasta e
aceea a catarilor: cine vrea si se MIntueascA, trebuie sa intre
In biserica lor, Imbratisand dogmele, morale, sacramentele si
cultul el. Aceasta-i pe scurt dogmatica atbigena.
Din conceptia materiei, urmeaza dela sine principiul fun-

damental al morale! catariste: pazeste-te de materie ci supune-ti trupul la cea mai asprd aschezd fizicd". Principiul e motivat prin aceea ca toate pacatele carg din contactul nostru
cu materia. E pacat, prin urmare, a avea proprietate; contactul
cr oamenii din lame, risboiul, uciderea fie si a animalelor
(afarA de searpe), apararea chiar legitimA: toate sent plcatel.

e pleat mai ales contactul conjugal, find nu numai cea mai


rusinoasa atingere cu materia, dar si

urn

Trrijloc de a incarcera

1), Totus, unii Camel admiteau unele carti din vechiui testament, afirmand ci in ele nu se gftesc urme de ale Celui Rau..
ZI Unii !ma admiteau
ca e femeie adtv5rata, adaugand ca
www.dacoromanica.ro
e zamislita firA concurs barbatesc.

din nou s. ,letele In materie; de aceea casitoria e opera cea


mai satanica; e pacat a consuma ceva ce supune legaturi seAmalie; de aceea e oprit a mAnca out, fapte, branza si mai
ales carne. Astfe.,1 toad morals albigenilor se reduce la o sumedenle de prohibitiuni migiloase si farizaice, la un intreg
Tegistru de noli me tangere".
'Aplicarea acestei morale e intretesuta cu tnvitatura despre sacramente, mai ales despre sacramental mangraierii, care
desparte pe albigeni in data categorii: perfecti (desavarsiti)
sl credentes (credinciosi). Sacramentul mangaierii, numit consolamentum, se da unui credincios (credens) dupa o lunga
pregAtire si dupt un post de trei zile, dar un post total, negru;
-el se dA prin impunerea manilor din partea celor desivirsiti

(perfect0; prin taina aceasta sufletul scapa de sub puterea


materiel si a lui Lucifer; dubuls, cel bun (IngeTul pazitor) se

uneste iaras cu dansul i credinciosul devine un desdvarOf


(perfectus), un prieten ai lui Dumnezeu, un om bun; de aceea,
desavarsitii se chiemau oameni bunt. Numai acestia erau datori sa aplice aspra morals expusa mai sus. Repetarea consolamentuiui se numia reconciliatio animae; unii-I repetau de
mai multeori pentru a fi siguri de mantuire; altii se abtineau,
dupa primirea tainei, de once hrana si se ucideau prin foame,

ca sa nu mai pacatueasca si ca sa-si fact un sfirsit bun";


multi luau otravii sau isi deschideau vinele pentru acelas
,sfarsit bun"; ba mai mult, se spune,-ca adesea parintii lasau

pe copiii for sa moan de foinit tot pentru un sfarsit bun*.


Asemenea fapte erau pline de merit i dovedeau o mare credinta si o sfintenie eroica. Se intelege dela sine ca numArul
perfectilor era mult mai mic cleat al credinciosilor (credentes).
Aceftia primiau Invatatura albigenilor, dar traiau In lume, in
asitorie, si puteau avea proprietati, puteau duce si rasboiu,
nefiind Inca obligati la praxa severs pe care o impunea consolamentul. gi trebuiau inat sa depuni fagaduinta (convenenza,
convenentia, pactum) de a primi consolamentul inainte de a
muri. Sufletul celui mort fart consolament rataceste prin alte

trupuri (continuarea iadului), pant se face partas de mares


taint a consolamentului; aceeas soarta asteapta pe once om
care nu e catar. Pe ltnga taina mAngaierii, albigenii mai aveau
i sacramental ptnii, benedictio panis. La fiecare mast, (tact
era de fait un perfectus,
acesta binecuvanta la Inceput o pine,
www.dacoromanica.ro

din care primia fiecare o bucatica, pe care o pastrau acasi

- 94 in vase anumite ca un simbol al iubirii si al solidarititii. Cu

toate ca se deosebia de sfanta Euharistie, pe care n'o admiteaue panea binecuvantata purta numele de pine a lur
Dumnezeu". Aveau ji un sacrament al pocdinfei (servitium,.
appareillamentum). De regula in fiecare Infra avea loc mArturisirea pacatelor sau spovada; credinciosii (credentes cu pacate mai marl trebuiau sA se spovedeasca separat, iar cei cu
pacate mai mid in comun; peniteritul ingenunchi4 inainteaspunea pacatele; dupA aceea, confesarul
unui perfectas
punea Noul Testament pe capul pe.nitentului si pronunta cu
vintele deslegarii. Aveau si un fel de sacrament al preofiei,
imitand ierarhia bisericii catolice; prin impunerea rhanilor se
faceau episcopi si diaconi; fiecare episcop avea doi vicari generali, un filius =Or si altul minor, dintre cari cel dintaiu
era totdeauna urmasul episcopului.
Perfectii, In locul intaiu episcopii, trebuiau sA se ingrijeasca de serviciul divin, pe care-I lineau Indeobste intro camera fara nici o podoabA; icoanele si crucifixele erau despretuite

ca niste semne satanice; In camera cultului.slivin au era decit


o masa acoperitii cu pairza alba, pe -tare stAtea Noul Testament, deschis lu capitolul intliu al sfantului Joan. Slujba incepea cu o cetire din Non! Testament, dupa -care urma predica si binecuvantarea ceruta de credinciosi; dupil TatAl-nostru
cu doxologia greceascA (singura rugAciuneprimita), perfecfii
binecuvantau pe credinciosii prosternati inaintea lor.
Ideile lor despre biserica caiolica sunt destul de cunoscute. Dela donatia, lui Constantin cel Mare (306--337),1) biserica catolica, devenind proprietarA, s'a lApidat de Iiiistos, pe
and maniheii, nepArisind adevarul, au alcatuit si alcatuesc
adevarata biserica. Lucifer, creatorul duhurilor rele; visa adesea
cite un demon in trupurile oamenilor: acestia-s dusmanii cei
mai marl ai lui Dumnezeu si ai catariler. Cand papa Silvestr.u, li
(314-335) a primit donatia constantiniana, un demon a intrat
intetasnl; de atunci papa e antihrist, iar biserica catolicl, murerea din Apocalips. Toate insfitutille ei, sacramentele, slujbele,
poruncile si orinduirile ei sunt nAscociri satanice, prin cart
Lucifer cautA sA piarda omenirea. De aici se explicA de ce
') *Donatio Constant-inii e o nascocire din veacul al 9-lea.
www.dacoromanica.ro
J. Marx, Lehrbuch der
Kirchengeschichte 2-3 (Trier 1909) 276.

90 --

papii prigonesc 134._ catari: e lupta lui Lucifer impotriva bisericii adevarate.
Tot atat de diabolicA e si puterea lumeasca, fund si ea_
cufundatd in materie. DetinAtorii acestei puteri sunt si ei posedati de demons; astfel, toate institutiile civile qi militare sunt

inventiuni de ale Celul Rau; a asculta de o asemenea putere

e a ascuita de satana si e tot asa de mare pAcat ca si a se


e upune papii sau oamenilor Iui.')

. 3.

Dominic in mijlocul albigenilor.

Trista situatie din Franta de sud la venirea -lui Dominic


ne-o descrie pe scurt Invatatul Tlefele, in lucrarea de carene:mm fdlosit tratAnd chestia albigenilor. In mijlocul, iumei
catolice
scrie istoricul conciliilor
se ridica o biserica a
cater i\ lor, bine organizata, puternica prim ravna membiilor ei
si pri legatura strAnsa a tuturor intre sine. In rranta de sud,
Manes 2) avea mai multi -adepti deedt- Hristos, cum scria Inocentiu III (Epist. lib. I, 94); peste o mie de orase erau molipsite de erezie si aproape toti contil si baronii tarsi erau credenies, sau protector! -si aparAtori ai sectei. Chiar cel mai
puternic stipanitor al acestor provincii, Raymond VI, conte
de Toulouse si marchiz al provansei superioare, era amic devolat lor; cu o ravnA Inca mai mare stateau pe partea lorvicontele Raymond Roger de Beziers si Carcassone $i cootil
de Beam, Armagnac, Comminges si Foix, pentru a trece cu
vederea pe cavalerit si boierii de rangul al doilea. Castele lorstAteau la dispozitia Catarilor parte pentru celebrarea riturilor

eretice, parte ca azil pentru cej prIoniti; in altele se ridicasera scoli si institute de educatie pentru fii si fiicele fralilor mai sAraci, precum si seminare pentru cei desdvar#(i
(perfecti) ".')

1) Hefele, Konziltengeschichte, V (Freiburg i. Br. 1863)


732-740. N'avem la mdemana editia a doua (GeteleKn.opfler).
citata de Marx. Dr. I. Marx, Lehrbuch der Kirchengeschichte,
Dr. Nik. Pfeffer,
ed. 2-3 (Trier 1906) 430-1: Die Katharer.
Die ungarische Dominikanerordensprovinz (Zurich 1913) 50-55
P. Rousselot et J. Huby, Le christidnisme du moyen Age, in
Joseph Huby, Christus (Paris 1916) 1140-3
Restul biblioz
grafiei privitoare la catari se aft' la autorii citati aici.
2) Mani, Manes, Manichaes, pArintele maniheismului dirt_
www.dacoromanica.ro
sect. III.
z) Hefelerop. cit., V -741.

- 96 Pentru combaterea primejdioasei secte, 1nocentiu III


(1198-1216) numise trei delegati apostolici cu cele mai marl
puteri; acestia erau cistercienii Arnald, abatele de Citeaux,
'Raoul si Petru de Castelnau din manastirea Fontfroid; alti
misionari -din acelas ordin sosira In urma, din porunca papii,
spre a da ajutor delegatilor apostolic-I:- El toti, impreuni cu
episcopii din Franta de sud, erau adunati la sfat. In vara
anului 1205, la Montpellier, and iata ca soseste si renumitul
episcop de Osma, Impreuna. cu subpriorul Dominic, cari se
intorceau din Roma si erau In drum spre dieceza lor. Rezultatul Intrevederii dela Montpellier fu ca episcopul Diego si
prietenul sau Dominno trebuira si ramana in Franta de sud
spre a merge In fruntea rnisiunii cu raxna si pilda lor buns.
Din convorbirile sinodale, Diego se convinse indata a nereu-

sit& de 'Ana acum


misiuriii se datoresre In mare parte
alaiului strAlucit cu care delegatii aparenu In mijlocul ereticilor; de fapt, Catarti Iasi bateau rot de acesti apostoli In
pompa regala, de acesti i,equitesi cari, incunjurati de servi-toritne numeroasi f i cai si tmbracati In haine de marl demnitari, veniau sa predice evangelia smereniei, a saraciei lui
lii..,

Isus si a lepadarii de sine, pe cand ei, albigenii erau admirati...


de popor din pricina severitatti traiufui lor. El sfAtui deci pe
delegatii apostolici sa-si schimbe Mfatisarea externs, dand

drumul cortejului lumesc si pornind la misiune In simplicitatea lui Hristos; el Insus merse Inainte cu pilda buns, incepand- In saracie si pe jos mares opera a apostolatului intre
albigeni, urmat de smeritul si tacutul situ prietin, Domingo.
Delegatii papali, miscall de sfatul si pilda lui Diego, Indepartart dela sine toata pompa lumeascA fri, retinandu-si numal
cartile trebuincioase, urmara pe episcopul de Osma si pe Dominic In saracie si In simplicitate apostolica. Asemenea sfanlului Paul, misionarii nostri trec din sat In sat, din- oras In
'oral, predicand prin biserici si locuri publice, discutlind prin
-case particulare, Intrebuintand toate mijloacele pentru a convinge pe albigeni de ritacirea lor. Glasul lor a rasunat la CaTaman, la,fga Toulouse,

la Bales,

la Carcassonne, Verfeil,

Fanjeaux i Pamiers, unde s'a distins mar ales Dominic ca


leolog. Acesta, vazand timpul apropiat pentru Infiintarea unui
ordin de predicatori, Is; paraseste titulatura de subprior al cawww.dacoromanica.ro

-9
nonicilor din

Osma, numindu-se de acum numai fratele

Dominic".9
Albigenii, prin azilele for pentru femei sarace si prin institutele de educatie in cari primrau mai ales pe copilele nobililor sarAciti, castigau multe -femei pentru erezia lor, cu-seopul

de a-si asigura viitorul sectei, femeia fiind un factor ark de


hotttritor pentru viitorul societatii. Dominic, ajutat de episcopul

Diego, se- hotari si el s infiintezq un azil similar pentru femeile si copilele catolice, spre a :combate pe eretici cu aceleasi
m-ijloace. Prouille e un sat in dieceza de Toulouse, asezat la
poalele Pirineilor, intre Fanjeaux si Montreal; avea o bisericA
dedicatA Maicii Domnului, in care Dominic obisnuia a se
reculeaga in rugaciune dupa ostenelile zilei. Aici, langA aceasta biserica, trebu.ia sA se ridice intaiul azil dominican, care
incurand se va preface intr'o adevAratA manastire de femei.
Fulco, favnicul episcop cistercian al Tuluzei, care venise ca
o mangAiere cereasci in urma lui Raymond Rabenstens, privet

de scaun prin decret papal, se impreteni indata cu Dominic


si Diego, dotand fundatiunea din Prouille; Berenger, arhiepiscopul Narbonnei, si mai multi catolici, Intre cari Simon de
Montfort, tarmeaza pilda lui Fulco, asigurand prin daniile. for
starea materials a casei dela poalele Pireneilor, care deveni
incurand Infloritoare si renumita. Azilul s'a deschis solemn la
27 Decemvrie 1206, in sarbAtoarea sfantului Ioan Evangelistul,
and mai multe dame si domnisoare se cousecrarA lui Dumnezeu la Notre-Dame de Prouille, cum --se numia mica minastire. Ele aveau o superioarl numiti prioara si stateau, la inceput, sub conducerea fundatorului, care se va numi de acum
prior de Prouille". Aici a samburele ordinului dominican.
Dupl trei ani de munca desinteresatA tlesfAsurata in

sudul Frantei, dupA atata lipsA din scaunul sAu episcopal,


Diego, amArit. de eXtraordinara incapatinare a ereticilor si de,
aparent, micul succes al ostenelilor sale, se retrage acasA in
Castilia lui, insotit de lauda, stima, iubirea si durerea celor
ramasi sA ducA mai departe povara zilei si arsita. De acum,
1) lordan Saxonul, Despre Inceputul ordinului fratiler predicatori, cap. 1, 16. Feritul Iordan din Saxonia, al do ilea general al ordinului, a compus inainte de 1233 Intaia biografie a
sf. Dominic. Textul a fost publicat de dominicanul Iacob Echard
fratilor predicatori, Paris 1719, si de
in Scriitorii ordinului
www.dacoromanica.ro
Bollandisti, Actele sfintilor, vol. I din luna August.

Domingo rAmane singur In tail strains, fart[ parintele sAu


conducAtor pe cAile aspre ale. apostolatului; singur va pasi
de acum in tAcere si rabdare pe drumul arAtat de Dumnezeu
prin bunul Diego.. Acesta putea sa-si--inchida de acum ochii,
linistit ca Iasi In urmA pe scumpul- sAu Domingo, care va fi
data

coroana lui s fala Bisericii intregi. Nit mult dupl so-

sirea sa la Osma, Diego Isi ciao:1u sufletul In mAnile Creato-

rului, in stralucire de sfant, la 1207.


DupA plecarea episcopului de Osma, Franca de sud deveni teatrul unei cruciate impotriva albigenilor, cari, nevoind
sa se sup-unA aid unei autoritati, cAutau sa rastoarne chiar
temelate pe cari, se ridica Biserica si statul. Fiindca s'au scris
si raspandit, pans si In reprezentatiile teatrale, atatea neadevaruri cu privire la rolul jucat de sfantul Dominic In timpul
acestei cruciate (1207-1215), vom cerceta si not pe baza documentelor, si nu a tendentioaselor piese teatrale, clack Inteadevar Dominic era un spaniol aspru, crud si fara inima,
cum e descris la noi,panA si in unele manuale de scoala, in
legaturA cu inchizitia spaniolA. SA vedem deci ce ne spun documentele despre dansul in epoca cruciatei (1207-1215).
Cronica ordinului fratilor predicatori", compusA pe la
1254 de fericitul Humbert, recapituleaza astfel -activitatea sfAn-

tului in aceasta epoca: DupA intoarcerea episcopului Diego


In dieceza sa, sfantul Dominic, ramas aproape singur cu vre-o
cativa tovarasi, cari nu erau legati de Matsui cu nici un vot,
sustinu timp de 10 a,ni credinta catolici In diferite Ipcalitati
ale provinciei Narbonne, Indeosebi la Carcassone si la Fanjeaux;

lucra neincetat pentru mintuirea sufletelor prin oficiul ptedicarii, si Indura cu mirinimie multe insulte, ocari si griji pentru
numele Mantultorului nostru Isus Hristos' 1) Inainte de a fi
stolatul la Toulouse; dar aici nu-i prea plAcea; Intrebat odata
pentru ce nu stn bucuros in dieceza de Toulouse, Dominic
dAdu urmAtorul rispuns: 6Pentruca In dieceza de Toulouse
Intanesc multi oameni cari ma cinstesci pe cand la Carcassonne') toatA lumea mi-e potrivnicA".9 Albigenii, simtind ca
Cronica lui Humbert, n. 2. Cronica aceasta, foarte interesanta pentru clasarea faptelor, cuprinde atlii -1202-1254. Se
aft' la Mamachi, Antiales ordinis praedicatorum. I. Roma. 1756.
lucrat la Carcassonne si Fanjeaux, Dominic tsi exercitase apo') Cuib de Albigeni.
') Constantin de Orvieto, Vieata fetid
-pominic, n. 44.
E a doua biografiewww.dacoromanica.ro
a sfantului, scrisa intre 1242-1247. Bollandiftii, Acta saactorum, August 1.

- V9 -irurile for se clatina prin neobosita predicA a marelui slant,

cauiau in mai, multe randuri sA-1 ucidA, cum au ucis pe dele-

gatul apostolic, sf. Petru de Castelnau, si pe allii; lute() zi


and 11 amenintan cu moartea, Dominic be raspunse asa de
sincer si simplu; Nu sunt vrednic sa flu martir, n'am meritat
_Inca o stare moarte".1) In schimb Biserica si toti oamenii
cinstiti i-au apretiat totdeauna-rnunca-i desinteresata, plina
de iubire si mils fatA de sArmanii rAtaciti. Astfel it vedem, la
1213, Implinind la Carcassonne functiunile vicaralui general,
pe cari i-le tncredintase episcopul absent 2); i-s'a propus de
episcopatul de Skiers, de Conanal multeori episcopatul
dar I-a respins intotdeauna, zicand
serans si de Comminges
ca .mai bine ar fugi inteo noapte in lume numai cu toiagul
pribegiei in mans, decat sa fie episaop; la Conserans a fost
ales in toatA regula, dar el n'a volt sit stie nimic.3)
Cine scrie ca cruciata Impotriva albigenilor a fost con..dusa de Dominic, fAcandu-I responsabil de eruzimele sAvarsite
cu acest, prilej, ignoreaza documerltele4) sau e de rea credintA.

Participarea lui la aceasta cruciatli se reduce la cateva puncte


"bind- stabilite. cari numai cruzime nu denota. 1. In timpul neuitatei lupte dela Muret (12 Sept. 1213), Dominic era In oral,
in capela cetAtii, Inapreuna cu mai multi episcopi si abati.
fugandu-se pentru biruinta armelor creWne. Atata stiu documentele despre participarea lui la acea mare lima incununatA
de un succes atat de stralucit.3) 2. Delegatul sfantului Scaun
In afacerea albigenilor it insarcinase cu oficiul de reconciliator", care consista In impaciuirea ereticilor cu BisericaM
1) Idem, ibid., 'nr. .12

2) Humbertus, Vita sancti Dominici, nr. 48, ed. Mamachi,


Annales ordinis praedicatorum, I (Roma 1755) Appendix. _E a
treia biografie scrisa inainte de 1254.
3) Actele din Toulouse, nr. 15, ed. Namachi, op. cit, Appendix

4) In actele privitoare la acest rasboiu nu e Mc; odata


mentiune despre Dominic, cum arata Lacordaire, Vie de saint
Dominique 7 (Paris 1871) 100.
6) Lacordaire, op. cit.i pag. 89.

4) Aceasta reiese dintr'o scrisoare a lui Dominic, tars data,

scrisa insa pe cand Arnald, abatele de Cit&ux, era delegat


apostolic: *La toti credinciosii lui Hristosi, la cari va ajunge
scrisoarea de tall, fratele Dominic, canonic de Osma, salutare
in Hristok_Prin autoritatea domnului abate de Citeaux, care
ne-a impus acest oficiu am reconciliat cu Biserica pe purtatorul
www.dacoromanica.ro
acestei- scrisori, Ponce
' Roger, intors prin harul lui Dumnezeu
4-.1e1a erezie la ,credinta....' Lacordaire, op. cit, pag. 107-8.

- too

ardinalul Petru de BeneVent, delegatul sfantului Scaun pentrus

Franca Intreaga, care lucra cu atata zeHa 1215 pentru starpirea ereziei,i) :1-a Intarit in acelas oficiu, cum reiese dintr'o.
scrisoare a lui Dominic, in care se arata foarte bland fats de
un eretic tutors 2) 3. Cu oficiul de reconciliator' e unit acel de
convingator" al ereticilor. Albigenii se luptau raps impotriva
Bisericii si rasturnau temeliile statului; sere apararea acestot
doui institutil fundamentale ale omenirii, se ridicara cruciatii,
declarand rasboiul sfant al crestinismului tmpotriva celui mai
primejdios paganism, care ameninta Europa intreaga caul ereticii cadeau in manile cruciatilor, li-se trimeteau preoti pentri.
a le explica dogmele catolice si a le arata absurditatea raticirir
lor; aceasta insemna a ,convinze' pe eretici, a le arata ca sunt pecale gresita. Preotii rconvingatori", alesi anume pe baza stiintei
si a purtarii for exemplare, Intrebuintau toate mijloacele revelatiunii, ale mintii sanatoase si ale inimei, pentru a converti pe cei
rataciti; cine se tntorcea, erajertat si Jeconciliat" cu Biserica;cine ramanea tncapatinat, era dat pe manile puterii civile sau
militare, spre a fi pedepsit dupa legile statului. Documentele

ne arata ca Dominic era un asemenea convingator"; ele ne


mai arata iubirea, mila si amabilitatea marelui convingator,mila lui era asa de mare incat adesea scapa_ de moarte pe
cei osanditi prin legea civila.3)

La atata, si numai la atata, se reduce rolul jucat de sL


Dominic in cruciata tmpotriva albigenilor: e un rol de impaciuitor, de mijlocitor prudent, blind si mabil.

. 4. Infiintarea ordinului.
Se apropiase timput stabilit in Pronia tui Dumnezeu
pentru savarsirea operei principale din vieata lui
Cand, la 1215, cruciatii ti deschid in triumf portile orasului
Toulouse, Dumnezeu Ii trimite doi barbati, de cart avea nevole pentru a pune cele dintai peril la temelia ordplui taut
primul era Toma, Inzestrat cu darul vorbirii frumoase si cu
moravuri amabile; al doilea era Petru Cellani, om bogat sk
cinstif, care clarui lui Dominick propria sa cask mare si frumoasa, asezata langa castelul contilor de Toulouse. Exemplul
1) Hefele, Konziliengeschichte, V (Freiburg i. Br. 1863) 763_
Lacordairre,www.dacoromanica.ro
op. cit., pag. 106.
2). Lacordaire. 104-8.

- 101 9or e urmat de alti locuitori ai orasului, cari se alipira de


Dominic in casa daruita de Cellani. La Toulouse, capitala
-ereziei, sentina haereticae pravitatielY, se intarise to gindul
de a infiinta un ordin pentru predicarea credintei, la Toulouse
se purse temelia acestui ordin. Dominic era de 46 ani; trnprejurul sau avea 6 frati. El ii Imbraci cu fiabitul pe care-1
purta el Insus: o tunics de land alba, peste aceasla o cote
tot alba de in, peste care venia mantia si caputa neagra. Era
uniforma canonicilor regulari, pe care o 'Astra dela intrarea

sa in capitulul de Osma. Mai pe urma va modifica putin


tuniforma.2)

Ordinul se Intemeia cu ajutorul, conlucrarea si autori-tatea episcopului de Toulouse, care era tot Fulco, cistercian
ravnic, generos si energic. Scrisoarea lui din 1215, prin care
loteaza noul ordin, e prea interesanta pentru tnceputurile si
scopul ordinului, pentru a putea fi trecuti cu vederea. In numele Domnului nostru Isus Hristos. Aducem la cunostinta tutturor de fall si.viitori ca noi, Fulco, prin harul lui Dumnezeu
smerit ministru al scaunului de Toulouse, voind si starpim
erezia, sa alungant vitiile, sa Invitam pe oameni regula cre-

sa-i aducem la moravuri bune: Infiintim ca pre.dicatori In dieceza noastra pe fratele Dominic si pe tova-rasii sai, cari 11-au propus sa meargi in sdrdcie evangeicd, pe ios si ca religiog predicand cuvantul adevdrului,
fiindca lucratorul e vrednic de hrana sa si ca nu trebuie

,dintei 9i

sa legi gura boului care treera, dar dimpotviva celce predica


evangelia, trebuie sa traiasca din evangelie, voim ca fratele
Dominic ti tovarasii sai, setnanand adevdrul in dieceza noastra,

sa culeaga lntr'lnsa

si cele trebuincioase pentru train! tor.


Dreptaceea, din Intelegere cu capitulul bisericii sf. Stefan si
,-cu tot clerul din dieceza noastra, le adscriem pentru totdeauna,

for si tuturor acelora pe cari ravna Domnului si mantuirea


sufletelor ii va lega In acelas fel de eaul predicdrii, a sasa
parte din dijmele de can se bucura bisericile noastre pato}dale, pentru a le sluji la nevoile for si a se putea odihni din
cand to and dupi ostenelile lor... Cici fiind orinduit prin
.drept, ca o anumiti parte din dijme trebuie data saracilor,
sunteni lira tndoeala datori a admite la Impartire pe aceia
cari tinbrati;eazd sdrdcia lui Isus Hristos, cu scopul -de a tm1)

cit.; V, 763.
Hoick, op.www.dacoromanica.ro

lacordaire, op. cit., 120.

-102. -

bogati lurnea cu pilda for si Cu darul ceresc al invataturiii


asa ca aceia dela cari primim lucrurile spirituale, sA primeasca
dela noi, direct sau indirect, lucrurile vremelnice Dat la 1215

dela intruparea Domnu lui, sub domnia peste Francezi a regelui Filip, si contele de Montfort tinand principatul Tuluzei ".').

Fulco, plecAnd la Roma pentru a Iua parte la sinoduL


ecumenic al 12-lea (Lateran IV), lua cu sine si pe Dominic,
care trebuia sA dobandeasca dela pontificele roman aprobarea
ordinului sau. Sinodul, deschis la 11 Nov. 1215, a hotirit, intre
altele, cu privire la Infiintarea ordinelorr urmatoarele: (cap. -IP

Pentru ca deosebirea prea mare a ordinelor sA nu dea _prilej


la incurcAturi neplacute to biserica, hotartm ca de acum tnainte nimeni sa nti mai nascoceasca un ordin nou. Cine vrea.
sA se faca monah sau sa infiinteze o manastire noua, trebuiesa intre in unul din ordinele aprobate sau sA primeascA una
din regulele aprobate") Era deci firesc ca, la cererea aprobarii, Inocentiu III sa sfitueasca pe Dominic a introduce In
ordinul sau una din regulele existente, conform decretuluit
dat in sinodul ecumenic. Intors din Roma In primAvara anului
1216, Dominic se hotAreste cu tovarasii sAi sA primeasca regula canonicilor augustinieni cu adausele sfantului Norbert,.
Intemeietorul ordinului premonstrAtean. De altminteri, Dominic

cunostea Regula sfantului Augustin de and se facuse canonic


regular la Osma: afara de aceasta, Regula sfantului Augustin
nu era deat un simplu expozeu al datoriilor fundamentale ale
vietii regulare, asa ca Intre aceste rame atat de largi, puteau
si incapa foarte bine particularitatile pe cari voia sa be imprime ordinului sau. La intoarcerea sa din Roma, sfantul Intemeietor gasi 15 frati la Toulouse, In loc de 6, cati lAsase. Incurajatl si mangaiati, ei pleaci la Notre Dame de Prouille,
unde-si iau de comun acord hotarirea de mai sus cu privirela regula ordinului. Inteaceea. din dania lui Fulco se- cladia
cea dintliu manastire langa biserica sfantului Roman, clod,
la 16 Iulie 1216, moare la Perugia marele Inocentiu III, dupa
un pontificat glorips de 18 ani, 6 luni si 8 zile. Dupa un scurt
interegn de 2 zile, tronul pontificelui universal e ocupat deCencio Savelli, sub numele de Honorius III, ales la Perugia,.
18 iulie 1216.
') Lacordaire, 120-2.
2)

www.dacoromanica.ro
Hefele, op. cit.,
V 791. Decretul trecuse in vechiul _Corpus'

iur s: c, 9. x. de religiosis (III, 36).

- 103 Ingrijorat de soarta ordinului, Dominic trece Alpii, pentru

a treia oars, st obtine la Roma dela !foul Pontifice confirmarea


solemnd a ordinulul sdu prin cloud bule, date amandoud in
ziva de 22 Dec. 1216. Bula Int Aia, iscaliti de Honoriu III ;i
de 18 cardinali, se indreapta cAtra Dominic, prior la sf. Roman din Toulouse, si fratii de MO si viitori can profeeazd
viea(a regulard" , Mil a se preciza numele noului ordin; mai
jos se hotAre;te ca ordinal canonic, 1pfiintat In aceasta biserica din inspiratia lui Dumnezeu si dupA Regula sf. Augustin,
s se pazeasca acolo in veci neatjns ".1) Cum vedem, nici numele nu e precizat, nici scopul; mai ales despre scopul prinpredicarea cuvangului lui Dumnezeu
nu se face
nici o mentiune. Se pare c, dupA primirea bulei, Dominic a
intervenit (In aceea; zi la papa pentru precizarea punctelor
cipal

rAmase obscure, cad In aceea; zi Honoriu ii dA o alts bulgy


mai scurta, dar mutt mai InsemnatA: Honoriu episcop, servuP
servilor lui Dumnezeu, catrA iubitul fiu-Dominic, prior la sf.
Roman din Toulouse, st catra fratii tai cars au facut ;i vor
face profesi.unea vietii regulare, salutare ;i binecuvantare apostolicA.

Considera-nd ca fratii ordinulyi Ulu vor fi luptcitorif

credintei si lumini adevdrate ale lumii, Intarim ordinul tau cu

Watt fondurile, ;i posesiunile sale de fata si viitoare, si luAm.


sub puterea ;i ocrotirea noastri ordinul insus cu toate bunurile si drepturile sale ".') Aici nu mai e vorba de regula :fantului Augustin, ci de ordinul tut Dominic", de unde s'a derivat
numele de ordin dominican sau dominieanii; ei scopul e mai
precizat: ordinul lui Dominic trebuie sa lupte pentru credintd
ft sd fie adevdrata lumina a lumii. Era, desigur, un succes;
dar el voia mai murt. IncA la 1211, Dominic se numia Afrate

predicator', nume imprimat chiar in sigilul sAu 8); acelas


nume voia sa-1 dea si noului sAu a;ezAmant: ordinul fratilor
predicatori"; el vrea frafi, adeca monahi cAlugari: el vrea tutodatA predicatori, adeca apostoli ; aceatta InsA era o inovatie

un ordin nou: iatA greutatea. Dupa o muncA de o tuna la


Roma, Dominic reuseste pe deplin in realizarea planului sAu;
dovada bula lui Honoriu III din 26 Ian. 1217; "Honoriu episcop, servul servilor lui Dumnezeu, cAtra iubitii sAi fii priorul
;i fratii dela sf. Roman, predicatori In tara Tuluzei, salutare
1) Lacordaire, op. cit., pag. 150-4.
www.dacoromanica.ro
9 Idem, ibid., pag
154.
9 Pecetea pe un act din 21, Iunie 1211, ibid. pag. 154-5.

- 104 si binecuvanfare apostolica". Scopul e precizat prin urmAtoarele cuvinte: Mistuiti Ifilluntru de un foc sacru, voi revarsati
tmprejurul vostru un parfum binefAcktor, care ImbucurA sufletele sanAtoase si vindecA pe cele bolnave:' voi le dati, ca

nista buni medici, mandragora spirituals, care le fereste de


sterilitate adecA le dati saman(a cuvantului tui Dumnezeu,
incdlzitci printr'o elocventa salutard... Atlefi netnvinci ai lui
Hristos, voi purtati scutul cred!utei si coiful miintuirii, Vara a
va teme de ceice pot ucide corpul; voi Intrebuintati cu marinimie Impotriva dusmanilor credintei acel cuvant al lui Dumne,zeu, care patrunde mai octane decat cea mai asculitd sable'.
La urma ii IndeamnA miscAfor de a relua evangelia oportune,
importune, i de a tmplini datoria de evangelisti" rimanand
statornici panA la sfarsit.i)

. 5. Magister sacri palatii.

Dispersio fratrum.

Cu strAlucitul succes obtinut la Roma, Dominic s'ar fi


putut Intoarce la ai sal, dace postul-mare nu I -ar fi oprit to
centrul crestinismului. El se folosi de acest prilej pentru a
exercita oficiul de predicator In capitala lu-mii crestine, expli-

and epistolele sfAntului Paul chiar in palatul papal, In fata


unui mare auditoriu. VAzand foloasele acestor- predici, Honoriu III infiinta oficiul de predicator al sfantului palat; Dominic hi cel dintaiu ,magister sacri palatii ", sarcina ce va
trece de acum ca sfAnta mostenire la fill sai. Cu timpul, drep-

turile si datoriile acestui magister" s'au merit simtitor: din


predicator si InvatAtor ce avea la Vatican o scoalA de teologie

popularA, magister sacri palatii" a devecit teologul papii,


cenzorul universal al cartilor ce se tiparesc sau Introduc to
cetatea eternA, singurul care dA gradul de doctor la universitatea romans, alegatorul acelora cari predicA la serbAtori marl

inaintea sfintului patinte: functiuni trecute succesiv dela un


flu al sfantului Dominic la altul.
La Roma a ficut cunostinta batranului cardinal Ugolin,

care mai pe urma va ajunge papa si va avea legAturi de


strAnsa prietenie cu Dominic. In casa Iui Ugolin s'a IntAlnit
cu tAnArul Guilelm de Montferrat, care venise In cetatea papilor pentru sArbatoarea Pastilor si care va deoune mai pe
urma urmatoarea marturie privitoare la aceasta epoca din
www.dacoromanica.ro
3) Lacordaire, .155-7.

vv

vieata sfAntului: Su-nt aproape 16 ani de cand mA dusesem


la Roma pentru a petrece acolo postul-mare; papa care dom-

neste acum si care atunci era episcop de Ostia, mA primise


in casa sa. In acea vreme, fratele Dominic, intemeietorul si
intaiul mdestru al ordinului predicatorilor, era la curia romani
si vizita adesea pe monseniorul episcop de Ostia. Aceasta
mi-a dat prilej sa-1 cunosc; conversatia lui mi-a plAcut si am
inceput sd-1 iubesc. Deseori vorbiam despre lucruri privitoare
la tuantuirea noastrd si a altora, si mi-se !Area cA n'am vazut
nici odatA un om pal religios, ca toate cA m'am Intl !nit adesea

in vieata mea cu oameni religiosi; dar nici unul nu mi-s'a


pdrut cu un zel atat de mare pentru mantuirea neamului ome-

nesc. Eu am plecat in acelas an la Paris spre a studia teologia, cdci mA Intelesesem cu dansul ca, dupd doi ani de
studiu si dupd asezarea definitivd a ordinului sAu. sA mergem
impreunA spre a lucra la Intoarcerea paganilor cari sunt In
Persia si in-partile septentrionale "1). Cumanii deci si ceilalti
pagAni din imperiul corazmian ii inspirau iards_planuri nouA
de muncA apostolicA.
In sfArsit, dupd serbdtorile Pastilor, Dominic se putu In-

toarce cu mangdierein suflet la fratii iii din Toulouse. Erau


16: opt francezi, seapte spanioli si un englez; Intre cei seapte
spanioli era si fratele Iqi Dominic, fericitul Mannes, care a
murit la 1230 si a fost inmormintat la Gumiel d'Izan, In Castilia.2) Dupd ce i-a pregatit la apostolatul ce-i a0epta, in liniVea sfAntA a mandstirii sfantului Roman din_ Toulouse, patriarhul ii adunA pe toti la Notre Dime de Prouilie, unde le
primi voturile solemne si de unde -i trimise In lume spre a
mAntui suflete si spre a tntemeia niandstiri pentru a forma
altj apostoli. E un spectacol extraordinar: cei dintai dominicani pleacA pe jos In lume, fArd bani, farA mijloace otnenesti,
u misiunea de a predica si de a Infiinta mandstiri; si toti
plead bucurosi; numai loan de Navara, care trebuia sA piece
la Paris, n'a voit sA porneascA fAra bani; Dominic ii Intinse
atunci niste bani, plAngAnd ca un frate predicator n'are incredere oarbd in Providenta lui Dumnezeu.
Trei orase guvernau atunci Europa: Roma, Bolonia si
Paris; Roma, prin loctiltorul lui Isus pe pamant; Bolonia si
Parisul, prin universitatile ror,' unde se aduna tineretul din
www.dacoromanica.ro
1) Actele din Bolonia,
depozitia a doua: Lacordaire, 161.
2) Martirologitil dominican, la 30 Tulle.

,g-- 106 --,

toate tarile si natiunile lumii civilizate. Aceste trei orase trebuiau cucerite de ordinul sfantului Dominic. La Paris trimise
trei frati francezi, trei spanioli si pe singurul engltz pe care-I
avea; Roma si Bolonia erau rezervate pentru sfantul patriarh
si- un frate francez. Dar Dominic nu putea parasi nici Tuluza,
unde era Intaia manastire a fratilor predicatori; nici Prouille,
unde Infloria conventul de femei;_ nici Spania, care era patria
Jul. Lasand deci doi frati la Prouille, doi la Toulouse, si trimitand patru In Spania, Dominic, intavarasit de Stefan din
Metz, pleaca pe jos la _Roma, unde Honoriu III (1216-1227)
Ii darueste biserica si manastirea In ruine a sfantului Sixt.
Cu Incredere netarmurita In Dumnezeu, el incepe repararea
manastirii; intr'aceea predica In_bisericile Romei; numaruI invataceilor se maria necontenit; ei locuiau in partea ispravita
a cladirii, iar restul se construia mai departe; conventul nu
avea nici un venit: fratii traiau din cersit. Dupe trei luni, Dominic avea Nina la o suta de frati. In luna a patra MO, papa
hotari ca Ja sfantul Sixt. sub dealul Coelius, sa se adune diferite calugarite cars rataciau prin cetatea etertitin prea mare
libertate, -trebuind sa primeasca aici regula sfantuiui Dominic;
In schimb, Honoriu III darui fratilor predicatori manastirea
santa Sabina, pe dealul Aventin, chiar Tanga palatul papal.
Fratii se mutara deciJa Sfanta-Sabina, iar Sfantul-Sixt deveni
manastire de dominicane. NumaruI calugaritelor trecu in scurta
vrcme peste o sutd.
Manastirea dominicana dela Sfanta-Sabina primi /nenrand o 'Malta viziti. No de Odrowaz, ales episcop de Cracovia,
veni la Roma Impreund Cu nepotii sili Hiacint, canonic la catedrala din Cracovia,. si Ceslaus, prepozitul bisericii din Sa-

domir; cu dansii mai erau Enric din Moravia si Hermann


Teutonicul. Acesti patru insotitori ai lui No se facura Iominicani la Sfanta-Sabina, primind haink ordinului chiar din
mana sfantului Dominic. Dupace au fost initiati In regula si
pregatiti pentru apostolatul ce-i astepta, episcopul Cracoviei
Ii is cu sine Inapoi. Treand prin vechiul Noric, ei predica co

mare succes in Friesachli infiinteaza o manastire, lasand


acolo, dupe o munca de 6 Juni, pe Hermann Teutonicul. Ceilalti urmSnd pe episcopul No la Cracovia, acesta le darui o
case deJemn axepiscopiei pentru manastire; astfel se infiinta
manastirea dominicand
din Cracovia. Ceslaus intemela mai pe
www.dacoromanica.ro
urma manastirea din Praga si pe cea din Breslau, iar Hiacint

- 107 infanta manastirea din Chiew, in central celor desbinati de


Roma.

In Bolonia, inceputul a fost destul de slab; mica colonie


trimisa de sf. Dominic dobandi o casa si o biserica cu titlul
SfAnta-Maria-de-Mascarella. Total se schimba insa, and, la
21 Dec. 1218, a-pare in Bolonia fratele Reginald, fost profesor
celebru la universitatea din Paris si decan al canonicilor din
Orleans. Elocventa lui sacra facea minuni: preoti, jurisconsulti,
Rrofesori si elevi universitari Miran la intrecere in ordinul care
pana acum fusee necunoscut sau despretuit. Manastirea fiind
prea mica, episcopal le clarui biserica Sfantului-Neculae; ca-

pelanut bisericii se fact, dominican, iar fratii se mutara aici


in primavara anului. 1219.

. 6. Intarirea fratilor.

Ultimele

Dupa cele dintai descalecari ale noului ordin, marele Intemeietor intreprinde o vizita generalit a manistirilor. El trece,
prin Franta de sud, in patria sa, pe care n'o vazuse de, &Ostia

si unde era acum o manastire la Madrid, InIiintata de


Petru din Madrid, unul din cei trimisi de Dominic in Spania
El o prefacu in manastire de femei, ridicand In schimb o manastire de barbati in Segovia, nu depart. de -Osma, una din
cetatile principale ale Castiliei. Astfel avem 'Ana acum trei
ani,

manastiri de femei intetneiate de Dominic in persoana: Prouiller

Roma si Madrid. Din Spania se coboara in Franta de sud,


unde Intaritid pe fratii din Toulouse, is cu sine pe Bertrand
de Garigue si pleac* la Paris. Aici primeste in ordin pe tanarul Guilelm de Monteferrata, pe care-I cunoscuse la Roma,
la cardinalul Ugolin, si care-i fagaduise ca se va face dominican dupa doi ani de teologie la Paris. Tot aici, Dominic isi
largeste planul, trimitand frati la Limoges, Reims, Metz, Poitiiers.
41 Orleans, spre a predica evangelia si a infiinta manastiri.
Dela Paris se tntoarce Yn Bolonia, de unde trimite frati la Mi-

lano si Florenta pentru a forma si acolo centre de activitate


apostolica. Pe la sfarsitul anului 1219 pleaca, pentru a cincia
oars la Roma. Astfel, in preajma anului 1220, sfantul patriarb
se putea uita In urma cu multamire sufleteasca si cu adanca
recunostinta fats de Dumnezeu: ordinal sau prinsese radacini
In Franta, Italia, Spania, Germania si Polonia.
www.dacoromanica.ro
Voind sa mai puns
ultima_mana de legislator la opera
sa, Dominic convoaca, pentru Rusaliile 1220, Intcliul capituli

- 108 general, la Bo Ionia. Ce priveliste inaltatoare.-de a vedea pe


marii bArbati ai Bisericii in genunchi Inaintea Ioctiitorului lui

!sus pe pamant, cerand lumina, sfatul si ocratirea lui pentru


-opere apt de marl ca aceea a infiintarii si rAspAndirii unui
.ordin universal, opera care intrece toatA maretia unei Impafatii din aceasta lume! Asa-1 vedem si pe Dominic la Viterbo
inaintea papii, care-I mAngAie, it ImbArbateaza, ii multumeste
pentru binele ce-I aduce Bisericii prin ordinul sdu. i ca sA
vazA si altii at de mutt line.la noul ordin, Honoriu III scrie,
la 20 Martie 1220, catra "poporul din Madrid, la 23 Martie
cAtrA credinciosii din Segovia si la 24 extra cei din Bologna,
multumindu-le tuturor, el Capul Bisericii, pentru dragostea cu
care au primit pe fratii dominicani si recomandandu-I si pe
viitor; la 6 Maiu Ti recomandl prin cuvinte duioase arhiepiscopului de Tarragona; iar la 12 Maiu, papa invoeste calugdrilor din celelalte ordine a se uni cu fratii dominicani pentru
a exercita Impreund migisterul predicatiunii.9 Aici trebuie
cautat Inceputul congregatiunii care purta mai pe urma numele de ,,fratres peregrinantes"9
Despre hotAdrile adunArii generale din Bologna stim ur-

1. Dominic a propus ca ordinul s se lapede de


proprietate, pentru a till din pomanA; capitulul a aprobat

mAtoarele:

aceasta, hotArand ca fratele predicator sA nu- posadA al.tceva


(Jecit virtutile sale;-2. Dominic a cerut ca pArintii capitulului
sA-I desarcineze de oficiul guverriarli, pentru a putea pleca la
Cumani, el

spusese mai inainte fratelui Paul din Venetia:

Dupace 11.0111

fi oranduit si format ordinul nostru, worn merge

la Cumani, le vom predita credinta lui Hristos si-i vom CAstiga pentru Domnul" 3); capitulul insa nu i-a ,primit demisia,
alegandu-1 din nou magister generalis": 3. In schimb, Dominic a obtinut consimtAmantul parintilor pentru infiintarea
unei dregatorii noun prin instituirea definitorilor, cari, la capitule generale, vor avea puterea de a regula afacerile ordinului
si chiar de a depune pe magistrul general In caz de prevaricatie; statutul a fost aprobat mai pe urmA de lnocentiu IV
1) Lacordaire, op.,cit., pag. 266.
2) Cf. G. Schmidt, Romano-catholicii per Moldaviam epi-

scopatus et ret-tornatio-catholicae res gestae (Budapest 1887)


14, nr. 5.

www.dacoromanica.ro
9 Actela din Bulogna,
depozitiunea lui Paul din Venetia,
nr. 3, Lacordaire, op. cit., pag. 269.

JUY.

(1243-1254); 4. In sfarsit; capitulul a mai hotartt de a setinea capitul general In fiecare an la Paris -sau Bologna. Atata
stim despre Intaiul capitul general at dominicatlilor.

Dupace a cutreerat apoi aproape toati Lombardia pe


jos ') cum obisnuia sa-s1 faca toate calatortile sale apostolice,
Dominic porneste a sesta st ultima oars la 'Roma, unde Ho-

noriu III ii dadu mai multe diplome pontificate, aratand din


nou cat de mutt tines is ordinul fratilor predicatori. Aici s'a
Intanit pentru ultima oars cu vechiul sau prietin, arhiepiscopuL
Fulco at TuluIei, cu care a incheiat un contract menit sa ne
arete ca intemeietorul ordinului intelegea saracia astfel ca indivizii ordinului sa n'aiba proprietate, ramanand ca mondstirile sau comunitatile sa poata poseda.2)
La Rusaliile anului 1221, 30 Maiu, se linu sub prezidentia
sfantului patriarh, at dollen capitul general la Bologna. Din
actele acestui congres a ajuns la not numal impdrfirea ordinulki in provinciy. S'au stabilit opt provincii: Spania, Provensa,
Franta, Lombardia, Roma, Germania, Ungaria si Anglia.') Afars
de Ungaria i Anglia, celelalte 6-provincii cuprindeau In acea-

sta epoca vre-o 60 de manastiri, inftintate in mai putin de 4 ani. Cele cloua provincii din urtna, Ungaria sr Anglia, nu
vazusera Inca nici un dominican; ele stint- intemelate &cum:.
Dominic trimite acum intaia Qara frati in aceste tari spre a
predica si tntemeia manastiri.q Cu. aceasta se sfarseste uriasa
opera a marelui Qrganizator. Stiind ca i-se apropie sfarsitul,
el

pleacg In Venetia spre a se iptalni cu prietinul sl protec-

toral ordinului sau, cardinalul Ugolin, care se afla acolo In calltate de delegat apostolic. Recomanclandu-i ordinul si luindu-si
iamas bun deli dansub Dominic se tntoarse la Bologna, unde
se imbolnavi grew i unde-si dete curatul sau suflet, Nal-cat
de merite, in ziva de 6 August 1221, 1a ameaz, intr'o Vinare,
dupice a tndemnat parinteste pe fratli sai la statornicie
1) In Cremona s'a Intainit cu af. Francisc de Assisi, vorbind
Inuit impreuna.

Contractul resiproc e datat din Roma 17 Aprilie 1221

si

poart1 iscAlitura si pecetea lui Dominic: *Sigilul lui Dominkc,

ministrul predicatiunilor, Lacordaire, 288-9.


3) Dr. Nik. Pieiffer, Die- ungarische Dominikanerordensprovinz (africh 1913) 15-7, unde se dau izvoarele. La 1225.
s'au mai fnfiintat 4 provincii: Polonia, Scandinavia, Grecia,_
www.dacoromanica.ro
Palestina.
') Idem, ibid., pag, 1711.

110 -

pazirea regulei si a iubirii fratesti. Ugolin, ajurs papa sub numele de Grigoriu IX (1227-1244 I -a trecut in numarul sfintil.or, la 1234, dupace toata Europa II venera ca slant.

Constittftia oriinului dominican:1)


I. Sfantul Dominic pune Ia temelia asezamantului sau

. 7.

fundamental obgesc al oricartii ordin-propriu zis: votul sdreiciei, al curdtiei $i al ascultdrii. La aceasta baza comuna, Dominic mai adauga si el sfintele obiceiuri monaeice existente
pana atunci: organizarea rugaciunii, unde intra si Tecitarea
ofiCiului divin (breviarium), cu scopul de a lauda pe Domnul

si a face ca dominicanul sa fie un barbat al rugaciunii. cu


mintea si inima InAltata spre Dumnezeu; dar sfantul patriarh

a mai volt ca rugaciunea si mearga mans in mans cu spiTitul de pocainta si severitate monahala: de aid organizarea

abstinentei $i a postulul; abstinenta de came- trebuie sa fie


vesnica si in toate manastirile fara nici o exceptie 2); postul
impus de legislatorul ordinului e postul monastic de 7 luni
(14 SeptPasti) si, In timpul anului, Vinerile si vigiliile Maicii
Domnului si cele ale apostolilor: menite toate, ca si rugaciunea,

_sa deslege sufletul de lanturile materiale si sa-I inalte spre


sfere mai inalte; Ia acelas scop duce si organizarea tdcerii,
pe tare sfantul Antonin o numeste parintele dominicanilora:
silentium pater predicatorum"; la aceasta se mai adaugli asa
numitul capital al vinei (capitulum culpae), cu scopul de a
veghea asupra observarii retulelor: superiorul manastirii trebUie sa adune cat mai des, si dace se poate chiar In fiecare
A pe supusii .sal si acolo, in fats fratilor,--fiecare trebuie sa
marfuriseasca In public pana la cele mai mici abated dela
regull si si primeascA dojana superiorului cu pocainta prescrisa. Paul aici nu e nici o inovatie.
1) Henri-Marie Iweins, ord. praed., L'ordre des freres-precheurs (Louvain 1882) partea I, gag. 1-29
Lacordaire, op.
Otto Schmid, Dominicus, In Wetzer und
cit., pag.137-148.
Weltes's Kirchenlexikon2), III (Freiburg 1, Br, 1884) col. 1936-42:
I. Marx, Lehrbuch
Geschichte und Verfassung des Nrdens.
der Kirchengeschichte2-3, (Trier 1906)-418-9.

Memoire pour

la defense des Congregations (Paris 1880) 125 -8: Les de-

-tninicains.
2)

Al,stragern-,
aici de dispensele papale (Leo XIII) de
www.dacoromanica.ro

anal tarziu.

Voind Insa ca asezamantul sau sA fie un ordin de predicatori, sfantul Dominic cra convinS ca mijlocul cel mai

bun pentru 0 atare menire este o erudille temeinica ; de aceea


ordinul -sat, e cel dintaiu care vorbeste in Regula sa expres
despre studiu, ca de un mijloc indispensabil pentru misiunea
-de predicator, E caracteristic in aceastA privinta faptul- ca in
fiecare manAstire trebuie sa profeseze un lector (profesor), ale
c_Arui prelegeri trebuie sA le asculte toatA minastirea, chiar si
prierul, admitandu-se la ele si externii. Pentru usurarea studiului s'a Introdus principiul unei -dispense largi dela regulele
Mndstiresti din partea superiorulai.1) Munca manuals, pe care
o gasim prescrisA de fundatorii ordinelor monastice atat In
orient cat si In apus, e. inlocuitA in noua legislatie prin munca
intelectuald sau studiu, care e, la dominicani, o obligatie expresA si severs, nu numai pentru noviti,-dar si pentru ceilalti
religiosi de orice varstA si rang: dominicanul trebuie :A fie
nu numai un calugdr, dar si un bkbat invatat.

2. Pe langa inovatia din urma in vieata monastica, legislatorul ordinului dominican a mai facut una radicalA: a unit
vieata monasticd a cdlugdrilor cu vieata apostolica a clerului
secular. Dominicanii trebuie sd predtce cavilntul iui Dumnezeu
Sri sd- mantueasca sufletele altora: acesta e scopul principal
al ordinului. Calugarul, ca atare, trebuie sA lucreze la mantuirea sufletului sdu, tinzand la perfectiunea,pe care o profeseaza, pe cand apostolul, ca atare, trebuie sA lucreze la mantuirea altora. Dupa frumoasa conceptie a dui Dominic, vieata
cAlugareasca In ordinul sau e numai un mijloc pentru dobandirea scopului principal: predicarea evangeliei sl mantuirea
altora; ea se orienteazA si se modificA dupacum cere scoput
principal. Aid e motivul pentru care munca manuals e inlo-

cuita prin studiu, fail care nu se poate Tealiza apostolatul


adev5rului; acesta-i motivul pentru care constitutia dispenseazA adesea dela observarea unor regule monahale In folosul
studiului, al prediarii vi al manfuirii altora. Astfel sfantul
Dominic hotAreste: Fiedare superior are in manAstirea sa puterea de a dispenza pe frati dela Indaforirile obsitesti, and va
erode de cuviinta, mai ales In lucrurile earl ar Impiedeca sturliul sau predicarea sau binele sufletelor, ordinul nostru fiind
Infiintat dela fnceput si in chip deosebit pentru predicarea
www.dacoromanica.ro
') Pfeiffer, op. cit., pag. 5.

- IL? cuvantului lui Dumnezeu k pentru mantuirea sufletelor, si toata

sarguinta noastri trebuind sA tina neincetat spre folosul sufletesc al aproapelul" 9. Pentru aceasta s'a hbtarit ca oficiul
divin sA se reciteze in biserica scurt si fars traganAri, pentru
a nu lua din timpul studiului; ca tratii in cAlAtorie sA fie dispensati de posturile regulare; tot asa dominicanii vor putea
manca carne cAnd sunt afarA de zidurile mAnastirii; tazerea
nu e absolutA; comunicatia cu strainii e permisa chiar in interiorul manastirii, gall de femei; un anumit numAr de student' vor fi trimisi la cele mai hisemnate universitati, unde
vor fi promovati la gradele academics; dominicanii insisi vor
Linea scoli cAt de bune. Toate aceste constitutiuni tind la
adaptarea vietii monahale la vieata apostolicA.2)

3. Din punct de vedere administrativ fiecare convent


(manastire) se va guverna de un prior conventual; fiecare
provincie, printr'un prior. .provincial; ordinul intreg, printr'un
singur cap, care a primit numele de magistru general. Conventul alege pe priorul . onventual; provincia, reprezentata
prin priorii conventuali si cite un deputat din fiecare convent,
alege pe priorul provincial; ordinul intreg, reprezentat prin
priorii provincial' si Cate doi deputati din fiecare- provincie,
alege pe magistrul general; pe acesta 11 confirms papa, iar
magistrul general la randul sAu confirmA pe priorii provinciali
si acestia pe cei conventuali. Functiunile acestea nu sunt perpetue guoad subiectum.

La aceasta se adauga congresele numite in iimba monastica capitiduri. Capitulul general trebuie sA contrabalanseze puterea magistrului general, iar capitulul provincial pe
aceea a provincialului; priorul conventual e Incttnjurat de
sfetnici.

Astfel a combinat Dominic libertatea supugilor cu autoritatea superiorilor, ferind pe cei dintai de IAXISM i destrAbalare, iar pe cei din urmA de opresiune si despotism, capitulurile controlAnd si judecand gestiunea superiorilor. lntre
limitele regulei sale, dominicanul se bucura de o autonomiedesAvArsiti, care nu e st4njenitA de nici o formalie sau directie.
uniformA 9i absoluta. El isi pastreaza toatA fizionomia individuals, si nimic nu seamAnit ap de putin cu un dominican,

www.dacoromanica.ro
') Constitutiunile
ordinului fratilor predicatori, Prolog, nr.- 3.

2) Lacordaire, op. cit., pag. 142-3.

din punctul de vedere at personalitatii, atilt In privinta cugetarii cat Si in privinta limbagiului si a apucaturilor.9 Din
aceasta combinare -malastra a libertatii cu autoritatea se explica, de ce ordinul dominican a trecut pr n toate veacurile
unul si acelas, pana la noi, pe cand alte ordine vechi au fost
reformate i impartite in diferite ramuri.2)

Provincia ungara a dominicanilor.


Unguril s'au crestinat pe la 'anul 1000, sub domnia lui
Stefan cel Sfant (1000-1038), care a primit dela papa, din
.2.

pricina activitatli sale apostolice, coroana si titlul le rege


apostolic. Vieata catolica primi un avant puternic priu infiin;area unui insemnat numar de- episcopil, cirri atarnau de cele
dolt& arhiepiscopii de Strigoniu (Gran) si Kalocsa;. avantul
crescu prin Introducerea ordinelor religioase si prin infiintarea
manistirilor Benedictinii sunt cei dintai religiosi in Ungaria;
cen-trul for era renumita abatie Pannonhalma (Martinsberg),
inceputa de principele Geysa si sfarsiti de Stefan t el Sfant.
Pd.] desul contact cu strainatatea, mai ales cti Franta, se introdusera incurand si ordinele mai Ilona. Astfel Premonstratenii sub Stefan II (1116-1131) si Cistercienii -sub .Bela III
(1183)' primesc aceleasi privilege pe cart le aveau si in Franta.
Ordinul fratilor mai mici (fratres minores) ai sfantului FranCisc de_Assisi n'a in /rat in Ungaria ducat is 1228, dupa stabilirea dominicanilor.9
Inflintarea provinciei ungare a ordinului _predicatorilor ar
lost hotarita de sf. Dominic -in al doilea congres general al
ordinului, Bolonia 30 Maiu 1221, intelegandu-se prin provincia
ungara tot_. -pamantul ocupat de Dalmatia, Bosnia, Serbia,
Croato-Slavonia, Carniolia, Stiria si Ungaria propriu zisa, cu
parti din principatele de mai tarziu ale Romanilor. Cu aducerea la_ indeplinire a acestui plan, sf. Dumlnic insarcina, la
al doilea congres general, pe renumitul ungur Paulus Hungarus din Bologna, pe 'care -uncle documente 11 tin `de fericit
beatus
din pricina virtutilor sale. Venit de tartar la uni-

1) Memoire pour la defense.des congregations religiueses

(Paris 1880) 126.


3)

Lacordaire, op.,.clts pag. 143-5.


www.dacoromanica.ro
chronita Anonyma
fratrum minorupn Germaniae, -ed"

Carey. Analecta fran.ciscana,

(Quaracchi 1885) 238.

- 114 versitatea din Bolonia spre a se lumina si incilzi la acest


focar de tiinta, dupa sfarlitul studiilor sale talentatul ungur
nu se mai Intoarce in patrie, ci 'devine profesor de drept In
aceea{ universitate, Maud cinste tarsi sale, atat prin renumele
cat si prin lucrarile sale juridice, fiind socotit i astazi ca cel
mai mare jurist ungur din aceea epoca. Ca profesor universitar, Paul ajunse incurind in contract cu dominicanii stabiliti
in Bolonia dela inceputul anului 1218. Urmand inclinarea
inimii sale, precum i pilda atator elevi i profesori, el devine
dominican, pe la sfarlitul anului 118, and sosise In Bolonia
Infocaful dominican Reginald, lost fi el profesor la universi-

tatea din Paris. De fapt, In documentele manastirii din Bolonia gasim pe fratele Paulus de Ungaria, doctOra in 9inal
celor dintai dominicani, notandu-se expres ca el e intre ),fratres primitivi conventus Bononiensle1). Sfantul Dominic era
ala de convins de _prudent& 9i destoinicia lui, ?mat, la 1219,
ti dadu greaul insarcinare de a inflinta o ministire de femei
In Bolonia.2) In lanuarie 1221 11 gasim prior in Bolonia la

conventul beati Nicolai .de Braida"). Pentru fratii sal dela


conventul Sfantului Neculae compuse o carte foarte insemnata
in felul ei, anuine un manual pentru .confesori, care a servit
ca temelie pentru manualele de mai tarziu. )
Paulus Hungarus era deci o personalitate bine cunoscuta
vi In lume i In ordin, cand
Is 1221
fu destinat si piece
in Ungaria ca viitor provincial al manastirilor ce le va infiinta

acolo. La inceputul lui hal& 1221 it vedem in drum spre


patria sa, insotit de patru tovarai In apostolat. Ei se oprira
la Raab, intaiul oral episcopal ce caclea In drumul lor,5) unde
aparitia for In haina alba i mai ales predica excitara curinsitatea si concursul poporului. Numarul for se man cu trei
noviti. Nepufand insa deocamdata. Infiinta o manistire, cei opt

dominicani trecura in Panotia propriu zisi, patrunzand tot


mai adanc In Ungaria spre Vesprim
Alba-Repaid: inde
1) Dr, Nik. Pfeiffer, Die ungarische Dominikanerordensprovinz (Zurich 1913) 20, nota 26.

2) Idem, ibid., pag. 19-20, Doc. Nr: 2, pag. 146-7.


9 Idem, ibid., pag. 20-1, Doc. Nr. 3,-pag. 147-8.
5) Idem, ibid., pag. 19.
5) Cotistitutiunile ordinului dominican (Dist.,II, cap. XII,
text. III) poruncescwww.dacoromanica.ro
ca fratii predicatori, si se prezinte episcopului diecezan, Inaintc de a incepe misiunaa for.

- 115 din Raab


procedentes venerunt in cjvitatem Vesprimensem et inde Albam", cum cetim, In Commentariolum de
provinciae Hungariae originibus", scris la 1259.1) Aici, in AlbaRega la (Szekesfehervax, Stuhlweissenburg), cetatea in care se

incoronau regii Ungariei, Paulus Hungarus infiinta India manistire dominicana In Ungaria,2) manAstire-mama, din care
vor porni" incurAnd fiii sfantulni Dominic si in partile noastre,
Infiintarea minastirii cade pe. la 1221-1222; pe la 1223 exists

deja o manastire dominicanA to Ungaria, al are'. prior era


fratele Teodoric, dapa cinci ani episcop al Cumanllor.9
Crescand in Alba-Regall numarul fratilor, Paulus Hungarus trimise predicatori mai Intitiu in tinuturile slavone de
sub coroana sfintului Stefan, spre a intoarce pe ereticii (Sogamin si schismaticii din acele pirti; aici, dup_A multe suferinte si prigoniri, reusira sA converteasci pe multi dela erezie
la adevArata credinta si dela schisms la unitatea Bisericiiu).
Apoi, aducandu-si aminte de vointa sfantului Dominic, fratii
aleg o seams de predicatori distinsi In vittute i-i trimit la
Cumanii pAgani, qui nullarp Dei omnino notitiam habuerunt")
Astfel incepe misiunea cumanA a dominicanilor.

3. Misiunea inthia la Cumanib


Daca rasfoim Inca data documentele vremli privitoare
Is vieata sf. Dominic, nu e greu sA descoperim in ele doul
mars idealuri, douA ganduri centrale, cars ies necontenit In
relief si can ii stApinesc, ca o sfAnta patima, pan& la moarte:
ordinul predicatorilor si intoarcerea Cumanilor. Idealul acesta
din urma se trezise IntAia oars( In taniiru-i suflet apostolic cu
prilejul unei cilatorii prin Germania spre Danemarca, unde
auzise multe despre acest popor pAgin, care n'avea nice o cunostintA despre adevAratul Dumnezeu. Nu mult dupi aceea 11
vedem In genunchi inaintea marelui papA Inocentiu III, ce1) Pfeiffer, op. cit.% Doc. Nr. 1, 1-3, pag. 142-4.
.2) Idem, op. cit., pag. 25-6.
-8) Hursetuzaki-DensuOanu, Documente, I, 1 pag. 107, .Nr.
LXXXII, unde papa, la 21 Martie 1,228, spune ca Teodoric fusese prior al ordinului dominican In Ungaria 'fete per quinquennium C.

Commentariolum de provinciae Hungariae origirqbus, 3,


Pfeiffer, op. cit., pag.www.dacoromanica.ro
144.
9 Commentariolum, 4, Pfeiffer, ibid.-

rindu-i Invoirea de a- -pleca in Cumania; jar and loctiitorul


lui Isus pe pAmAnt 11 respiage rugAmintea, Dominic InfiinteazA

ordinul predicatbrilor, intre altele, qi penfru convertirea Cumanilorl). El vorbia des cu fratii sAi despre aceasta, cum reiese din mArturiile lui Radulphus -de Faventia i Paulus Venetus, diptre cari cel din urmA redi astfel cuvintele auzite din
gura sfantului sAu parinte In Hristos: ,Postquam ordinaverimus et instruxerimus ordinem nostrum, ibimus ad Cumanos
et praedicabinius eis fidem Christi et acquiremus eos Domino".2) In anul 1220, el cere dela parintil intaiului capitul
general sA-i primeascA detnisia dela conducerea ordinului,

pentru a putea pleca in Cumania, Pe Paulus Hungarus cu


tovatAiiii di ii trimite In.. Ungaria qt pentrit scopul, ca de aid
si se trimitl frati predicatori -la Cumani spre a-i intoarce la
adevArata credinta.3) Deli parintii capitulului general din BoIonia nu, i-au primit demisia, Dominic a lost totdeauna convins ca afacerile ordinului, se vor putea orandui astfel, ca el
sA poata pleca Incurand in Cumania; de aceea it i vedem
idsand sA-1 creascA barbk, In Vederea apropiatel sale plecAri
la Cumani'). Dumnezeu In 1-a chemat la sine Inainte de a-0
sai trimisi
fi putut trnplini planul, rezervand acest har
de clansul in Ungaria.
Despre misiunea intim la Cumani a dominitAnilor dill
provincia Ungarief stim foarte putin. Documentele ne spun
scurt si cuprinzator, ka fratii predicatori din Ungaria, adu
canduli aminte de vointa fericitului Dominic de a intoarce
pe Cumani, au ales oameni destoinici $i i-au trimis is acel

neam lipsit cu totul de cunoVinta lui Dumnezeu.9 Tot asa


ni-s'a pistrat qtirea, ca provincialul care a pus Is rale intaia
-misiune cumani e Paulus Hungarus.9 Nu tim Insa_nici nu9 Pfeiffer, op.' cit., -_pag. 767.

2) Idem, op. cit., pag 76-710.Lacordatre, op. cit,


pag. 269.
3) ldem, op. cit., pag. 7711.
') lelem, op. cit.. pag. 7710:
b) Commentariolum de provinciae Hungariae originibus

(scris la 92'69). 4,ed. Pielffer, op. cit., pag 144: Deinde me-

mores-fratres peticionis beats Dominic' de paganorum- oonversione et precipue Cumanorum, qui nullam Del omnino noticiam
habuerunt, ordihaverunt -spiritus sancti consilio fratres virus virtutis mittere ad gentem iarm.,dictamc
9 Annale4 ordinis predicatorum. I {Roma 1756) 646 Nr.
XV ed,Pfeiffer op. www.dacoromanica.ro
cit pag. 177, Deg, Nr. 30t .oui-tnissi a
Paulci flioran04

111

mete

misionarilot, nici tinufurile strabatute de clanfii, Cumania

hind atat de valid. In schimb, avem informatii sigure despre


suferintele fratilor si nereu0a misiunii: coplefiti de suferinte
qi istoviti de mizerii, ei au fost alungati de catra pagani i
siliti a se tntoarce acasa f&rd nici un rezultat"'); barbarii
s'au purtat cu o cruzime de
aceia
zice un alt document
necrezut NA de ei qi, nelisandu-i sa se opreasca intre hotarele lor, dominicanii s'au -Mors de unde plecasera, fara nici
o isprava(2).

Cat priveVe anul In care a avut loc aceasta misiune,


avem de facut o mica combinatie. Mal Intaiu, e sigur ca misiunea cumana a fost puss la cale- de Paulus Hungarus, Intaiul prior provincial al Ungarief; pe de all& parte ftfm ca
provincialatul lui a Inceput la 1221. In locul at doilea, avem
o scrisoare din 21 Martie 1228 a lui Gregoriu IX (1227-1241)
catri provincialul de atunci al Ungariei, to care se spune ca
Teodoric, episcopul Cumanilor, a fost provincial in Ungaria

fere per quinquennium"). Vom arita Ind ca dominicanul


Teodoric a trecut dela provincialatul Ungariei la episcopia
Cumanilor Intre 31 tulle 1227 gi 21 Martie 1228; aqadar, pro -

vincialatul iui a inceput pe la 1222 sau 1223, iar misiunea


cumana, Intro aceasti data i 1221.9 Suntem deck In epoca
i anume ih perioada de Inflorire a cavalerilor teutoni,
cad dAduseri deja lovituri puternice Cumanilor din Muntenia
i Moldova, cucerind dela ei Moldova cuprinsi Intre Carpati
teutona,

1) Commentariolum, ibid: ubi tribulacionibus et vix credi-

bilibus miserils affecti repulsi suit a paganis et n.ullo fructu

allato redire ad- propria stint compulsi.


2) Annales, ord. praed. Nr. XV, ed. Pfeiffer, pag. 177-8:
cum barbari. homines incredibili in illos crudelitate uterentur,

aeque its potestatem in suis finibus consistendi facerent, eo,


unde discesserant, infectis rebus redierunt.
2) ,1-111rmuzaki-Densusianu, Documente I, 1, pag. 107 Nr.
LXXXII.

4) Lista provincialilor provinciei dominicane a Ungariei'


alcituita de Pfeiffer, op. cit.. pag. 133, trebuie Intregita prin
introducerea nnui sou provincial, al carui nume au-1 stim, dar

a carui existents, e clovedita prin scrisoarea papii din 21 Martie


1228, citati in nota precedents. Iata deci lista exacta:
1. Magister Paulus Hungarus, Rusaliile a. 1221
c. 1223.
2. Teodoric, c. 1223
c. 1227.
3. X {nu-i qtimwww.dacoromanica.ro
numele), c. 1227-1232.
4. Iohannes Teutonicus, 1232 c, 1234..,

118 -,

si Siret si partea de nord a Munteniei. Desi documentele privitoare la India misiune dominicanA nu vorbesc uimic despre
Teutoni, credem totus a rArninea !litre cadrele istorice ale
acestei epoce, admitand ci dominicanii au trecut Carpatii i
s'au coborit In Cumania sub ocrotirea cavalerilor teutoni, atM
de temuti 91 urgisi(i de Cumani. VAzand, poate, In misiunea
dominicana porniti din Ungaria, o uneltire politicA a Teutonilor, Cumanii nici n'au permis misionarilor sI se opreasca
to Tiara lor, silindu-i a se Intoarce flit isprava In Ungaria.

4. A doua misiune la Cumani.


DupA neisbanda primei misiuni, dominicanii null pierd
curajul. Departe erau de dansii intentiile politice ale unui sovinism cuceritor de tad: ei erau condui de idealuri mult mai
Ina lte. Impinsi de vointa expresit a sfintului for patriarh si
mai ales de idealul sublim al Mintuitorului lumit, care trimite
pant' la sfArsitul veacurilor apostoli la Nate popoarele: fratii
predicator' se tntorc din nou In Cumania, pentru a aduce pe
locuitorii ei la adevirata -credinta si vesnicA mantuire. Acesta
era idealul de care se conduceau apostolii veacului al 13-lea.
De altminteri, izvoarele ne spun lAmurit, el ei s'au tutors to
Cumania aprinsi de Duhul Slant si impinsi de zeitif pentru
mantuirea sufletelorg1). Fireste: omul dobjtoc
animalis
horno2) nu pricepe asemenea avanturi, dar misionarii nostri
merg mai depatte,..
Dominicanii pornirA deci iaras, nu spre Dundre, ci spre
Nipru, centrul politic at Cumanilor. Izvoarele sunt lAmurite in
aceastA privintA; aitfel cetim: Duni multe greutati de drum
au ajuns la Cumani, iuxta quendam fluvium qmi dicitur Deneper"9, far Denepenu e altceva decAt Niprul, care si astazi
se mai chfama Dnieper sau Nieper.4) Penfru a tmprastia orice

indoiall, un alt izvor ne spune aeela lucru mai lamurit:


Dui:a up drum lung si plin de primejdik s'au tutors in acea

') Commentariolum, 4; ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144: Sed


spiritu lanais inflammante et zelo animorum utgente, secundo
ad dictam gentem redierunt.
Pfeiffer, pag. 178, Doc, Nr. 30:
divino quodam instinctu ac numine incitati.
2) 1 Cor. 2, 14: animalis homo non percipit ea quae sunt
Spiritus Dei: stuhitia, enim est illi.
1) Commentariolum,
4t ed. Pfeiffer, pag. 144.
www.dacoromanica.ro
ve,4) MaginiCernoti, Geografia, II (Venetia 1597) fila pag. 1

119

-0

parte a Cumaniei, quae est ad Boristhenem fluvium"); Boristhenes tnsA e numele vechiu al Niprului. DacA asadar cronicarii ordinului dominican vorbesc despre Deneper, fie si In
forma prescurtatA Denep, aceasta nu e o confusie intre Denep
i Danubius.2) ,RAmane deci stabilit, cA misiunea a doua a
pornit, nu spre Dunare, _ci spre Cumania de linga Nipru.
Misionarii au avut mutt de Indurat In mijiocul acestor
pagilni. Pe langa lipsa de cele trebuinQioase pentru bietul trup
omenesc
fames, sitis, nuditas , au mai fost si persecutati;
In una din aceste prfgoniri, cAtiva frail predicatori au fost
dusi In robie; doi, anume Albert si Dominic, au fost ucisi
pentru credinta; iar cejialti au rAmas statdrnici in suferinta,
rigAciune

si mund apostolica, asteptand ca Dumnezeu a

binecuvinteze statornicia for prin Intoarce(ea Cumanilor.9


Munca aceasta a &int cativa ant; In scurgerea carora,
dominieanii au reusit sA dispuna tot ,mai mult inimile pAglnilor pentru primirea .crestinismului, asa ca clupa Mini ani"
se putura bucura de intoarcerea la crestinism a doi printi
cumani si a unui mare numar de barbali si femei4); Convertirea aceasta a avut loc In anal 1227, cum vom vedea mai
jos; punAnd inainte ,paucos annos" al documentului, credem

crinisiunea a doua a pornit din Ungaria inainte de plecarea


cavalerilor teutoni
toamna anului 1235; poate a pornit
chiar In primavara acestui an; in on ce caz convertirea -de
care vorbim a avut loc vre-o, doi ani dupa alungarea din
Tara Barsei a Teutonilor, SA ne oprim putin la cei doi
printi cumani.
') Pfeiffer, op. cit., pag. 178, Doc. 30,

2) Aceastase zapoarta la o notita din Revista catolicA, I


(Bucurelti 1912) 5421,
3) Pfeiffer, op. cit., pag. 178, Doc. Nr. 30: Quibut in locisetsi fame, siti, aliisque gravissimis incomodis conflictabantur-

sociorumque aliquos partim in captivitatem abduci, partim interimi (quod Alberto atque 1 ominico evenit) vtdebant; nihilo,
,secius despondendum animum recedendumque a suscepto conr
-stlio non putarunt. Nam labore, prece, oratione eonfidebant fore,
ut barbari immanesque homines, unum esse D'um cOnfiterentu,
sacrisque ihitiarentur Christianorum.
Commentariolum, 4; ed.
cif., pag. 144.
.t) Pfeiffer op. cit., pag. 178, Doc. Nr. 30: Ergo post annos
paucos, duobus Cumanorum
ducibus, magnoque numero virorum
www.dacoromanica.ro
ac mulierum, ad Christum
adductis, singularum patientiae labo_rumque frttctum retulerunt. Comentariolum, 4 ed. Pfeiffer, 144

-, 120 Printul castiged pentru prinfirea cretinismului se pumia


Bortz, cum ne sputie Gregoriu IX Wet) scrisoare din 31 tulle
1227:r nun print cu numele Bortz din tars Cumanilor" 1). Pe
lingA Sorts, el mai purta numele de Membrok2), aqa c numele de plin -e Bortz-Membrok9. Despre dansul mai suntem informall, ca e'ra al patrulea dintre principii mal mart al Cumanilor'); deaceea e vi numit Intr'un alt izvor ,,dux nobiliora6).
Fiind vorba de un act a'a de- Insemnat, cum e Intoarcerea la creftinism a unui popor, dominicanii din provincia un-

gall au volt s pafeasca mini'n mina cu ierarhia bisericeascA. Dealtminteri e tiut, ca el au cautat totdeauna sill
desfiqure activitatea apostoliei in armonie cu episcopii pui
de Sfiatul Scaun spre carmuirea pastorali a pdpoarelor6),
Afari de aceasta, primejdia permanent& a Mongolilor, cari ii
mina ca o vijelie din tinuturile Asiei lnspre tarile noastre, i-a
putut convinge tot mai mutt pe Cumani, despre trebuinta de
a se apropia tot mai molt de Ungaria, uncle an putut vedea
la vreme rezultatele tulturii catolice i unde triiau multi conationali al lor. Bortz-Membrok se va indrepta deci citre capul bisericil catolice In Ungaria.
In fruntea acestei biserici statea afunci Robert, arhiepiscopul Strigoniului (Gran) f i primatul Ungariei. El fusese mai
inainte episcop de Vesprim i In aceasta calitate Iscaleqte, ca
martor, actul prin care Andreiu 11 daruia Tara Barsei cavalerilor teutoni, 12117), 1,a 13 /V1artie 1226, Robert de Vesprim
devine arhiepiscop de Strigoniu8). Documentele ne spun c*
9 Hurmuzaki-Densugianu, Decumente 1, 1, pag. 102. Din
Bortz, cronicarii au facut Boris, Borics, Boricius, Boritius.
2) Conientariolum, 4, ed. Pfeiffer, op cit, pag. 144 jos;

mai sus (Burch) e yorba de fiul sau,


9 Sigismund Ferraril, 0. P., De rebus Hungariae provinciae sacri ordinis praedic torum (Viena 1637) -40. Din BortzMembrek, cronicarii an ,facut Benbroch, Benborch, etc.
') Pfeiffer, op, cit., pag. 182, Doc. Nr. 34.

5) Commentariolum, ibid.
6) Pfeifper, op. cit , pag. 7.
7) Hurmuzaki-Densusianu, Dociantnte 1, 1 pad. 58; alte
acte iscalite de AdAilsul, ibid. pag. 73. 76, 80.
5) C. Subel, Hierarcbia catholica medii aeyi. (Monasterii
www.dacoromanica.ro
1898) 489.

-- 121

era face din Belgia, nAscut in dieceza Liejului J), adaugand


cA era vir bonus et religiosus"2), calitati confirmate prin
rAvna lui apostolic& pentru latirea credintei. Nu era dominican, cum se afirmA citeodatA, pentrucl la 1211 11 vedem episcop de Vesprim in Ungaria, iar la acest an nici nu exista
ordinul dominican; n'avem apoi nici o dovada ci el ar fi intrat in ordin ca episcop, cAci titlul demagister", pe care I-1
di. Magnum Chronicon Belgicum 9, nu dovedeste decAt o confuzie a cronicarului; deaceea nici nu figureaza In lista episcopilor dominicani intre 1221 si 12424); in sfarsit, inainte de
Teodoric, numit episcop al cumanilor Intre 1227 si 1228, nu
se cunoaste cleat un singur episcop dominican, anume- tin
Dominicus, episcop in regno Miramolini" (Marocco), la 27
Oct. 1225 9. Robert nu era deci dominican.
DovadA pentru zelul sAu e, Intre altele, si faptul ci se
leigase prin vot la un pelerinaj cruciat in Tara-SfantA, 'pre
apararearedintei. Pe la sfarsitui primAverii anului 1227, Robert lease 'rucea st pornise la indEplinirea vatului, cand WA
ti iese In cale o delegatie cumanA, in frunte cu fiul principelui Bortz-Membrok, pentru a trata cu primatul Ungariei chestia Intoarcerii 1a crestinism a Cumanilor. Delegatia e com-

pusa din a) Burch, numit in comparatie cu tatal sAu, un


principe mai mic at Cumanilor", fiul unic al lui Bortz-Membroc;, b) doisprezece Cusnani, cari sunt nobiles gentis Aline,
toti din familia marelui print; c) mai multi frati predicatori,
lucrAtori in secerisul Domnului din Cumania". Astfel delegatia
trimisi de rnarele print la primatul Ungariei cuprindea tot ce
Bortz-Membrok avea mai nobil. Scopul delegatiei este expus
de seful ei, fiul marelui principe cuman, Mtn) alocutie cAtre
Robert, interPretaa de fratii predicatori, din care cuvantare
ni s'au pAstrat cuvintele: StApAne, boteaza-ml cu acesti doi1) Pfeiffer, op. cit., 178, Doc. Nr. 31: in Leodiensi diocesi
natus. Idem, ibid., pag. 78".
2) Idem, ibid., pag. 178, Doe. Nr. 31. Re igiosus ,nu 11seamna a era calugir, ci e echivalent cu ,evlavios".
8), Pfeiffer, op. cit., pag 178, Doc, Nr. 31. initio.
4) Idem op. cit., pag. 134.
5)- Idem. op., cit., pag. 81, nota. 23, In i ne: Vor Theodorich ist ens bloss ein aus dem Dominikanerorden hervorgeganwww.dacoromanica.ro
gener Bischoff bekannt:
Donsiniku-, Bischoff 'in regno Miramolini (Marokko), 27. Okt. 1225. Siehe z. B. Eubel 1 341),

122'-,-

sprezece bArbati; tatal meu va veni ssi el peste munti (in


Transilvania), la locul pe care-I vei hotart, cu 2000 de bar-bati, can toti tioresc sa primeascd botezul din manile tale".
Din informatiile date de fratii predicatori, primatul a putut
afla ca tot tribul printului Bojtz e pregatit de &Ili sa primeasca credinta crestina prin mijlocirea lui Robert; dreptaceea, delegatia maga- pe primatul Ungariei sa vind in persoand" In tara lui Bortz-Membrok, spre a aduce la Indeplinire
Increstinarea lor. Vazand bunele dispozitii ale tanarului print,
si asigurat din partea misionarilor de pregAtirea lui si a tova-

Tisilor sal, Robert spala cu apa sfantului botez pe printuj


Burch impreunA cu cei doisprezece Cumani in fata martorilor dominicani 1).
Pentru datarea evenimentului e de mare Insemndtate
scrisoarea papii catre Robert din 31 Iu lie 1227; primatul Un-

gariei informase pe Grigorib IX, Indati dupd botezul din Ardeal, despre delegatia si cererea Cumanilorf jar papa Ii ras-

puntle cu data de mai sus: ,Nuper si quidem per litteras


1) Magnum Chronikon Belgicum, ad ann. 1220 (an gresit:
trebuie pus 1227), Pfeifer, op. cit, pag. 178, Doc. Nr. 31: In
Hungaria Magister Robertus Vesprimiensis, vir bonus et religious, in Leodiensi diocese natus, factus fuerat episcopus Stri-

goniensis, cui, cruce signato et in procinctu itmeris constituto,


occurrit filius principis de Cumania et aft: Dom ne, baptiza me
cum duodecim istis et pater meus veniet ad te ultra silvas in
tali loco cum duobus minibus virorum, qui ornnes desiderani
Gregoriu IX catre Roberts 13 Iulie
de manu tua baptizari.
1227, Hurmuzaki-Densusianu, Doc. I, 1, pag. 102: .Aliqui enim
nobiles genus illius (cei 12 Cumani) pec te ad baptismi gratiam
pervenerunt, et quidam princeps Bortz noMine de terra illorum
cum omnibus sibi subditis per ministerium tuumfidem tlesiderat suscipere ehristianam; propter quod unicum filium suum
una cum fratribus ptaedicatoribus, messis dominicae operariis

in terra praedicta, ad te specialiter destinav-it, attentius obsecrans, ut personaliter accedens ad ipsum et suos, viam vitae
ostenderes ipsis, per quam ad veri Dei notitiam valeant pervenire". La venirea delegatiei, Robert era 'in peregrinationis itinere constitutuse si aceasta 'pro executione voti tui, quod

Commentariolum de
emiseras pro terrae sanctae succursux.
provinciae, Hungariae originibus (1259), ed. Pfeiffer, op. cit.,
pag. 144: Tandem placuit altissimo respicere laborem et constanciam fratrum et dedit eis graciam, ut audirentur a dictis
www.dacoromanica.ro
paganis; et sic primp
omnium ducem Cumanorurn nomine
Burch, cum. aliquibus de familia_sua baptizaveront.

--, 123

nobis transmissas accepimus, quod lesus Christus deus.


ac dominus noster super gentem Cumanorum clementer respiciens, eis salvationis ostium aperuit hiis diebus" Socotind
timpul trebuincios pentru calatoria celor dotia scrisori, ajungem la concluzia ca delegatia cumana s'a prezentat lui Robert pe Ia sfaraitul primaverii anului 1227. Dealtminteri si
cruciata la care pornia Robert era organizeta de /mparatul
Frideric 111 in anus 1227. E lamurit deci, ca grqete Magnum
Chroni&n Belgicum9 primin evenimentul sub anul 1220; dar
greleala accidentald, a unui cronicar cu privire la anul faptului, nu schimba deloc j'aptul sigur din alte isvoare, ci, dimtuffs

potriva, Ti Intarepe.

Iata deci Intaia rAsplata cu care a incorynat Dumnezeu


munca statornica a dominicanilor si sudorile at sangele Afarsat In Cumania. Dorinta 1nfocata a sfaniului Dominic, dorinta_
care 1-a 1nflAcArat ant- de zile pans la mormant, incepe a se
implini prin munca neobosita a final. sai.

Pontificele Roman si Cumanii.Brodnicii.


Odatace Cumani, din sfatul dominicanilor, au apelat la
ierarhia bisericeasca, chestiunea trebuia sa ajunga Ia Vicarul
fuilgus Hristos ,pe pamant, dela care porneVe sfantul lant al
ieiarhiei. Primatul Ungariel, crezind de datoria sa a informa
pe capul Bisericii despre o afacere atat de insemnata, trimite
5.

indati la Roma pe arhidiaconul de Zala cu o scrisoare in


care expune papii tot ce am povestit mai sus despre delegatia cumana, cerandu-i totadata imputernicirile trebuinciose,
pentru a putea aduce Ia indeplinire dorinta lui Bortz-Membrok.
Informat din partea dominicanilor din Cumania despre ma,rea

vaza si valoare a ,autoritatii la Cumani si in tara vecinA a


Brodnicilor", Robert roagA pe Pontificele Roman sa-I schimbe

votul care-I mina to Palestina, dfindu-i voie a merge In misiune la Cumani si In Cara Brodnicilor in calitate de delegat
apostolic. Se vede ci dominicanii din Cumania ii vorbiseri
si de acea Cara vecinA a Brodnicilor, a cAror convertire se
sped".
Papa ii raspunde la 31 Julie 1227, scriind ca a primit
epistola primatului super ", aded nu de mutt, mai deunazi;
www.dacoromanica.ro
1) Hurmuzaki-Densulianu,
Documente, 1, 1, pag. 102.
2) Pfeffer, op. _cit., pag. 178-9, Doc...Nr. 31-.

-nu sunoastem scrisoarea originals a lui` Robert, dar ea se


poate reconstrui cu siguranta din raspunsul papii.
In rAspunsul sAu, Gregoriu IX ma stie cum sa-si exprime

bucuria si cum sa Maude bunatatea si mila Mantuitorului


lumii, care iubeste tot ce a facut si care nu vrea pierzarea
nifnanui, ci mantuirea taturor; 'sus liristos si-a aruncat zilele
acestea privicile sale pline de mila asupra neamului Oman,
deschizandu-i poarta mAntuirii si chiemand la calea adevarului
pe ceice zaceau panit acum in Intunerecul ignorantei pagAne.

Dui:a aceasta introducere, papa repeta faptele, de cari a


fbst informat de arhidiaconul de Zala si prin scrisoarea primatului Ungariei. Cativa nobili cumahi (am Wzut ca erau 13
Tmpreuna cu furl lui Bortz) au ajuns la harul botezului prin
ministerul lui Robert; un princip$ din Cumania, eu pumele
Bortz, cu top supusii sal, doreste sa primeasca credinta crc-stina dela arhiepiscopul pritat; deaceea a trimis in chip deosebit catre acesta pe unicul sau fiu, intovarasit de fratii predicatOri, lucratori In sever sul Do-mnului din Cumania -, rugandu-1

.sa mearga la dansii in persoana spre- a le arata calea vietii


si a-i aduce la cunostinta adevaratului Dumnezeu,
Trecand apoi la rugamintea arhiepiscopului de Strigoniu,
ii schirnba votul pelerinajului In Palestina, d'andu-i vole sa
piece In Cumania si fn- tara vecina a Brodnicilor, a caror Intoarcere se nadajdueste; si, fiindca autoritatea are a mare valoare in ochii acestor doua popoare, papa 11 numeste delegat
-apostolic in tara Cumanilor si a Brodnicilor; ca atare, in calitate de reprezentant al SfAntului Scum, el are imputernicirea
de a predica.in aceste tari, de a boteza, -de a ridica biserict,
a hirotoni preoti, a institui episcopi si, to genere, a face tot
ce priveste cultul si raspandirea credintei.
In concluzie, Gregoriu IX Il asigura pe Robert ca I-a
dat bucuros aceasta putere, atat din pricina binelui mai marece urmeazA din aceastA delegatie apostolicA, In comparatie cu
un pelerinaj in Palestina, cat y din cauza ravnei apostolice
a arhiepiscopului
Astfel, drumul e deschis peritru. apostolatul lui Robert in
Cumania si tara Br9dnicilor. Thainte MO de a Incepe acest
capitol, st ne oprim putin la- acesti Brodnici, pusi In legaturi
cu activitatea vijtoare a delegatului apostolic.
www.dacoromanica.ro
1) Hurmuzaki-Densuvianu,
D'ocumente I, 1 (Bucarer188,1
r1.02. Pfeiffer, op. cit. pag. 1'79-480. Dec. Nr. 32

- 125 -r
Hotarul apusean al Orli Brodnicilor terra Brodnicorumse poate determine cu o oarecare aproximatie din diploma
lui Andrei 11, regete Ungariei, data cavalerilor teutoni din Tara
Barsei to anut 1222, pentru a ratifica Intre altele si noua cucerire a acestora in Cumania. Regele desemneazA teritoriuk
teuton din Moldova .grin cuvintele: Tara care se Intinde dela
sfarsitul titrutului Kreuzburg pina la hotarele Brodnicilor') ".
tim tug cA tinutul ardelenesc al Kreuzburg-ului se afli la
risant de 'Tara BArsei, Intre TArlunga *i Carpatii Moldovei
cu cotitura spre Muntenia 2). Aici era sfarsitul tinutului
Kreuzburg", ler Mara claruitA de Andreiu 11 cavalerilor teutoni,
se Intindea de aici spre rAsArit Ora la hotarele Brodnicilor.

Prin urmare, nu se poate afirma ca tara Brodnicilor se afla


lanird hotarele tinutului Kreuzburg" s'au cfi se marginia cu
Ardealul, deoarece diploma din 1222 ne arati famurit, cA intre
hotarul Kreuzburg-ului-si tare Brodnieilor *e gAsia la mijloc
teritoriul moldovenesc al Teutonilor; cu aceasta se clatina *i
teoria Brodnicilor In Ardeal3). Astfel terra $rodnicorum" nti
se mArg n a cu Transilvania, ct trebuie,cautatA mai Incoace
in interwar' Moldovei. Un Ounct de razim In aceasta privintk
e tocmai teritoriul din Moldova al cavalerilor teutoni, despre
care stim cA se intindea din Carfohti pAna la S ret; si cum la_
hotarul risAritean al acestui reritoriu -e arfrtata tare Brodnicilor, urmeaza ca' termini 8rodnrcorunt" coincide cu Siretul..
DupA alungarea cavalerilor teutoni pi Infiintarea episcopiei
cumane, Intreaga cucerire teutona din pArtile noastre alcAtuia
dieceza episcopului Teodoric al Cumanifor; *Om Insa ca, In
Moldova, pamantul acestui episcop era cuprins Intre Carpet',
si SiretA); ale ci hotarul risaritean al tariff Brodnicilor cade
2) Hurmuzaki-Densuliafiu, Documente I, 1 pag. 75: et
fine terrae Cruceburg terram, quae yacht usque ad terminos.
Prodnicorum (addiclimus)..
2)

Cf.

studiul nostru Istoria catolicismului In Moldova,

epoca teutona, cap. IV in Cultura Cr-qtina'i. IX (Blaj 1920) 148 -9

ci cap. V, ibid. pag. 152.


8) Amandoua parerile se gasese in opera poatuma a ret
gretatului Dr. Aug. Bunea, Incercare de istoria Romanilor pita
la 1382 (Bucurelti 1912) 129.
4) Rogerius, Miserabile carmen, cap. 20, ed. Schwandtner
in fol., I (Viena 1746) 302
www.dacoromanica.ro
Scriptores rerum Hungaricarum
Zetech

Seret = Sirer.

- 126 cu siguranta la Siret, care eta totodata, pentru scurti vreme,


grani(a extrema a suveranitatii maghiare. Astfel Bela IV putea
scrie, la 1254, catre papa Inocentiu IV, ca xegatul unguresc e

Incanjurat la reisarit de Galifia (Haliciu), Cumania si tara


Din marturia
aceasta, combinata_ cu diploma din 1222 si eu faptul ca tara
Teutonilor se intindea spre rasarit !Ana la Siret, concludem
ca tara Brodnicilor incepea -cu malul stang al acestui .rau si
Brodnicilor, iar spre miazazi de Bulgaria1).

a era asezata mai molt In sudul Moldovei, Ianga Siretul


inferior 2).

Cu privire la nalionalitatea Brodnicilor, punctul de ple-

care de pans acum a Post bula din 1222 Inter regalia excellentiae insignia", prin tare Honoriu III (1216-1227) confirma diploma din acelas an a lui Andreiu 11, regele Ungariel.
Pe and in hrizovul acesta din urma cetim ca regele da cavalerilor teutoni tare quite vadit usque ad terminos ProdnicorumT, in bula confirmarii e vorba de tam quae procedit
usque ad terminos Blacorum9. Faptul ca in actul papal,
care reproduce cuprinsul diplomei lui Andreiu II, numele
Brodnicilor e Inlocuit cu cel al Vlahilor a tmpins pe Hunfalvy sa emits parerea ca Brodnicii sunt de nationalitate romana5); parerea lui Hunfalvy a devenit teza sigyra la Radu
Rosetti e), canonicul Bunea l) i Romul Candea, care citeazi
pentru aceeas teza si pe dl N. krga9); D. Onciul, luand In
1) HurmuzakiDensusianu, Documente 1, 1 pag. 260 sus:
Regnum Hungariae... d versis infidelium genertbus circumsepium,
ut pote Ruthenorum Cumanorum, Bradmicorum a parte orientis
Bulgarorum et B?znerrzium haereticorum a parte meridiei.
2) La aceeas concluzie ajunge si D. Onciul, Originile prin-

cipatelor romane (Bucuresti 1899) 89-90.


8) HurmuzakiDensusianu, Documente I, 1 pag, 75;
4) Idem, ibid., pag. 77.

8) Hunfalvy, Die Rumanen and ihre Ansprfiche (Wien


Teschen 1883) 83.
) Radu Rosetti, Brodnicii, In Revista noui, III (Bacuresti
1890) 61.

7) Dr. Augustin Bunea, lacercare de istoria Romani lor


pita la 1382, scriere ,postuma, ed. Academiei Rom. (Bucuresti
1912) 129.

8) Romulus Candea, Der Katholizismus in den Donau/firstentilmern (Leipzigwww.dacoromanica.ro


1917) 3, nota 2: Prodnici oder Brodnics: shad

Rumanen.-Vgl. Iorgao Gesch. des rum, Volirs I S. 133, 138.

- 127

consideratie si numele slav al Qrodnicilor (brod = vad, brodnic = locuitor pe vad sau Tanga un rau mai mare), tine calea
de mijloc,*afirmand ca Brodnicii erau o populattune mixtd,

tompusa din Romani st Slavi9, pe and istoricii rufi sustin


nationalitatea ruseasca a mult discutatulul popor2).
Nu se poate tigadui, ca atat teoria lui Hunfalvy si a
istoricilor notri, cat ci aceea a scriitorilor ruTi inspire multe
i. serioase nedumeriri, marite simtilor prig slabiciunea, si de-

seori neseriozitatea, dovezilor pe cari se razima amandoui


tezele. Mai Intaiu e sigur ca nici Romanii, nici Rulii nu erau
.nomazi in aceasta epoca I^ In aceasta parte a Euiopei. Brodnicii insa prezinta toate semnele unui popor nomad, mutanclu-se din loc In loc, Intocmai ca. Mongolii -si Cumanii. Inteadevar, la 1147, cand_ sunt amintiti pentru prima data In analele
rusesti 3), ei apar tocmai pe malurile raului Oca, afluent at
fluviului Volga, alituri de Cumani, ca aliati ai printului rus
Sviatoslav4); la 1186-7 ii intalnim, tot alaturl de Cumani, ca
aliati ai Ylaho Bulgarilor, in lupta Impotriva Bizantului, dincolo de Dunare5); la 1222 Si 1254 Cara for e indicate in sudul
Moldovei, Tanga Siretul inferior, cum- am aratat mai sus; la
1223, ii gasim tocmai la Calca, Tanga Don, ca aliati ai Mongolilor, luptand impotriva Rufilor i Cumanilor, nub conducerea voevodului" for Ploskinia ). Astfel i, vedem cand la
marginea rasariteani a Rusiei, cand In fundul Cumaniei,ocand

In Moldova, cand -In Bulgaria si imperiut bizantin; acuma apar

la Oca si Volga) acuma la Siret, acuma 'n Balcani, acuma la


Calca si Don; odata aunt aliatii Ruqllor, odata ai Cumanilor,

.odata ai Mangolilor impotriva celor dintaiu, odata iaril ai


Valahilor i BulgaOlor. Chiar Karamsin, care-i socotecte de

Ru?i, e slit si constate aseminarea for cu popdarele barbare


i nomade, adangand ci dudeau o vieata salbateca 7) ". Cu
') D. Onpiul, Originele principatelor, pag. 90,
2) Idem, ibidem, pag'. 238-9 nota 28.
8) Mem, ibid., pag. 89 qi 238 nota 25.

4) M. Karamsin, Histoire de l'empire de Russie, traduite


II (Paris 1819) 274, Cf. nota

par StThomas et Jauffret,


precedents.

9 D. Onciul, op. cit., pag. 89 si 238 nota 26.


9 Idem, op. cit., pag. 90-1 4i 239 nota 29. Si pe noteze
www.dacoromanica.ro
Ca Mongolif nu trecusera
fines Niprul, cum am aratat in alt loc.
Karamsin, op...cit, II pag. 274.

-.128

greu se pot aplica acestea Ia Romanii din Moldova, Afara


de aceasta, to epoca despre care vorbim, atat Rusli cat si
Romanii erau cre ,stint, pe and Brodnicii stint aratati ca pagani. Astfel la 1227, Gregoritr 1X, In scrisoarea expusa la
inceputul acestui capitol, pune pe Cumanii pagani in aceeas
linie iru Brodnicii, a caror convertire se nadlijdueste, iar delegatul papal e trimis si la acestea pentru a-I aduce Ia cunostinta adevaratului Dumnezeu 1). Deasemenea, in scrisoarea
din 1254 a regelui Bela IV catre Inocentiu IV, Brodnicii -sunt
uumiti pdgani (infideles), alaturi de Cumanii pagani2). Con eludem, aKdar, ca Brodnicii nu aunt Hie' Romani, nici Rusi..
Care 'e deci nationalitatea Brodnicilor? Credem ca Brodnicii

nu sunt decat un trib din neamul turcesc al Perendicilor,


despre cari vorbeste cronica lui Nestor 9, si cari sunt aratati
ca un popor nomad de semintie turceasca Ei Incuiau pe
malul stang al Niprului i ati jucat un oarecare rot In rasboaiele civile ale printilor ru.si In veacul al XI -lea. Invinsi de
Vladimir Monomahul, ei devenira tributari Rusiei. Numele
for dispare cu-veacul at Xl11- lea4) ". Locuind la vadurile Niprului, Berendicii au fost numiti de catre Rusi grodnici, nume
care li-a r6mas si la vadurile Siretului In Moldova de sud.
Venim la dovezile celeilalte pareri. Temeiul principal pe
care s`e razima teona nationalitatii romane. a Brodnicilor e
taptt.01 a papa inlocueste numele Brodnicilor din diploma lui
Andreiu II prim cel al tllahilor. Argumentul acesta a cazut
Inca Ia 1892, and Zimmermann si Werner .au publicat lextul
critic al bulei din 1222,In care nu se mai teteste B(acorum"
et tot Prodnicorum9m, aa ca nu mai poate fi vorba de o.
inlocuire a numelui. Afara de aceasta, D. Onciul mai aduce
urmatoarele semne pentru pretinsul romanism, cel putin in
1) Harrnuzaki--Densusianu, Documente I, 1 pag. 102.
2) Idem, lb d., pag. 260 sus. Vezi cap, acesta, uc4a 6.
Daca Ruq i din Galicia (Rutheni) sunt creOini, Brodnicii trebuiesi fie pgJani, cari numai fa Cumani nu se poate ap fca *diversa infidelium general.
3) Nestor, Cronica ruseasca, cap. 86, ad an. 6613 (= 1105),
cap. 82, ad. ani 6605 (=1097), ed Leger pag. 221, 208 si 204..

4) Louis Leger, Chronique dito de Nestor (nris 1884),.

diationarul deia urmi ad vocern gerenditches, pag. 275.


www.dacoromanica.ro
ci) ZImmermannWerner,
Urkundenbuch zur Geschicht
der Dthitschen in Sjebenbargen I (Hermanstadr-1$92) 3.

i2
parte, a Brodnicilor: faptut--ca Brodnicii stint deosebitica
popor i de Cumani 9i de Rui, cum i cA ei ajutA pe Asaneti In luptele acestora cu Byzantinii, lupte la cari au luat
parte i Romanii din Tara Romaneasca, ar indica a Brodnicii
din Moldova meridionalA erau Romani 1) ". Dar, faptul cA
Brodnicii sunt deosebiti ca popor i de Cumani i de Rui"
dovedeste oare cA ei sunt Romani? Nu exista atunci, afarA
de Cumani li Rui, gild un alt popor ? DacA, apoi, participarea for alituri de Romani la luptele impotriva Bizantinilor,
ar indica ca ei sunt Romani, atunci cu acela drept am putea
conclude ca i Cumanii i Bulgarii erau Romani, deoarece
acestia au ajutat in mai mare mAsura pe Asaneti in luptele
acestora cu Bizantinii. Argumentul e bolnav deci de un nimis probat: ergo nihil probat". Dealtminteri, prezenta for in
Balcani se explica din legaturile ce he aveau cu poporul Cumanilor. DacA, in sfarit, la Calca (1223) el trec, sub conducerea voevbdului for Ploskinia, pe partea Mongolilor impotriva
Rulilor li Cumanilor2), aceasta nu dvvedete cA ei sunt Romani. Numele de voevod, dat lui Ploskinia de analele ruseti,
nu 'nseamnA, cum observa chiar D. Onciul, decat numai conducAtor In timp derAshoiu 8); i Constantin Porfirogenitul
numise pe Lebedia voevod al Ungurilo dela Volga'): nu
cumva li strAbunul lui Arpad era Roman? A preface apoi pe
Ploskinia al-analelor ruseti to Ploscanea li a vedea Intr'tnsul
un Roman, ne pare un joc filologic, fArA altA valoare decat
aceea a unui haz. Cu metoda aceasta am putea ajunge la
identificarea nationalA a Cumanilor cu Romanii. SA ramanem
deci la fapte pozitive. CA posesiunea Prepostfalva (Probstdorf, Protea), din sus de Media langl Tarnava, se numia, la
1359, Prodnik5), si ca langa Sibiiu tntalnim, la 1223, o moie
cu numele de terra Borothnik"), nu dovedeste nationalitatea
1) D. Onciul, Originile, pag. 90.

2) Idem, ibid., pag. 90 1 gi 239 nota 29.


9 Idem, ibid., pag. 91.
') Constantinus Porphyrogenitus, De administrando imperio,
ci,,-rii roii iredirov

cap. 38: -Ungaria Veche se numia Lebedia


iloE(1.6(You aurti5v.

1.") ZimmermannWerner, Urkundenbuch, II (Hermannstadt


1897) 170. Dr. Augustin Bunea, Inceroare de istoria Romanilor
(Bucureqti 1912) 129.

9 Hurmuzaki-tDensuqianu,
Documente, I, 1 pag. 79: terra
www.dacoromanica.ro
Borotnic va fi o modificatie dupa fonetica ungureasca: Borodnic
= Brodnic; Onciul, Originele, pag. 239 nota 28 ih fine.

13O

romana a f3;odnicilor; nici nu s'a dovedit pang "acuma cA


acele numiri din Ardeal sunt in legitura cu neamul pagan si
nomad al Brodnicilor. Acele numiri din Ardeal sunt amintiri
din epoca slavona, iar la Slavl brod Inseamna vad fi brodnic
ar Insemna locuitor pe vad sau langi on 11119, faro a se determina na(ionalitatea acestui locuitor;- astfel numele in sine
nu dovedeste nimic cu privire la nationalitate. Din acelas
motiv, numele de Brodnic, dat de Rusi poporului despre care
vorbim, nu dovedeste ca el e de nationalitate ruseasca, precum numele de Polovfi (locuitori ai jesului), dat Cumanilor,
nu dovedeste ca acestia ar fi fost Slavi;
6.

Misiunea a treia la Cumani.

Avand toate imputernicirile trebuinbioase, Robert pleaca


to Cumania. Misiunea aceasta e plina de stralucire, !nand parte

la dansa cei mai marl demnitari bisericesti de sub coroana


sfantului Stefan. Inteadevar, pe langa arhiepiscopul de Strigoniu, care era totodata primatul Ungariei si acum delegat
apostoli_,c in Cumania, mai vedem in aceasta ruisiune trei episcopi: S' artolomeu de Cjnci-Biserici (Pecs, Fiinfkirchen), Bartolomeu de Vesprim si cunoscutul Rainald de Transilvania.2)
De aici putem conclude la un mare numar de preoti, cari Intovarasiau pe episcopii for In sfanta misiune. Rainald e acelas,
care ridicase pretentii de jurisdictie bisericeasca asupra teritoriului cavalerilor teutoni in Ardeal. Atat el, cat si primatul
si episcopul de Vesprim, erau de origine francez5.9 Cu acesi
marl demnitari bisericesti se Gni si ravnicul print de coroana

Bela, rex junior, mai pe urtna regele Bela IV, fratele sfintef
Elisabete, fiul cel mai mare al Atli Andreiu II.*)

Misiunea a trecut Carpatii, intrand In Cumania, asa a


botezul marelui print cuman Bortz-Membrok va avea loc nu
in Ardeal, ci In Cumania, dincoace de lantul Carpatilor. Aceasta

ne-o spune lamurit papa, dupe informatiile oficiale primite


') D. Onciul, Originele, pag. 90. Dealtminteri, numele de
Brvd, Brady se intfimpi-nA toarte des in raffle slave.

9 Albrici monachi Trium Fontiuki Chronica, ad. a. 1241,


ed. M. G. S S. XXIII, 920; Pfeiffer, op. cit., pag. 179.
3) Pfeiffer, op. cit., pag. 78.
www.dacoromanica.ro
4) Hurmuzaki
Densusianu, Documente 1. 1 pag. 108 Nr.
LXXXIII.

- 131 dela Robert; aa avem scrisoarea din 21 Martie 4228, In care


Gregoriu IX,...felicitil pe tanarul Bela ca a intrat, ImpreunA cu
arhiepiscopul de Strigoniu, in tam Cumanilor "'). Astfel textul
din Magnum Chronicon Belgicum: Quo facto, abiit arhiepiscopus ultra silvas, in occursum patris illius"2), trebuie inter-

pretat In sensul cA, nu mutt CIO botezul tanArului print


cuman, arhiepiscopul Robert s'a dus dincolo de mun(i, adeca
a trecut munrii, venind in Cumania.
Pe de altd parte, i primp! Bortz-Membrok se apropia
tot mai mutt, cu supu,ii sdi nomazi, din pArtile Niprului inspre
Moldova, insotit de misionarii dominicani, astfel a arhiepiscopul i ai sai au intrat In Cumania spre intampinarea"
marelui print Bortz-Membrok: abiit in occursum".9 Intalnirea
a avut toe in Moldova, poate undiva pe Milcov, unde se va
ridica incurabd episcopia Cumanilor. Din stirile ce ne-au
rAmas putem conclude ca Intalnirea a fost, cordials, afa cif
trebuie sit eliminam din context observatia dlui forge: Cumanii, sub amenin( area sabiei, se botezarA cu grAmada"), ob

servatie care nu is in seams uriasa muna a dominicanilor


pentru pregAtirea acestui act atat de solemn in istoria Cumanilor.

Arhiepiscopul Robert boteazd deci pe marele principe


i convertit de fratii predicatori:
Bortz a fost convertit la credinta lui Hristos de citre fratii
din ordinul predicatorilor V botezat cu multi oameni din neamul ski de catre domnul Robert, arhiepiscop de Strigoniu,
Bortz-Membrok, pregAtit

hind de fats Bela, rex junior al Ungariei, fiul regelui Andreiu").


Cum vedem In acest document, Bela a asistat chiar la botezul
1) Idem, ibidern.

2) Pfeiffer, op. cit., Doc. Nr. 31, pag. 178-9. Explicatia

din parantrza In Trausilvaniam" n'are nici un inteles.


a) Magnum Cronicon Belgicum, ad. a. 1220 (gre0t), Pfeiffer,
op. cit. Doc. Nr. 31, pag. 179.
a) N. lorga, Istoria Bisericii romineqti, I. (Valeniidemunte
1908) 16.

a) Emonis Chronicon, ad. a. 1226 (recte 1227): Eodem

anno Boricius, quartus de maioribus principibus Chunorum, quos


Theutonici Walerin vocant, per fratres de ordine praedicatorum

-ad fidem Christi conversus est et baptizatus est cum muftis


suae gentis hominibus a domno Roberto, Strigoniensi archiwww.dacoromanica.ro
episcopo, praesente Bela,
iuniore rege Hungariae, filio regis
Andreae. Pfeiffer, Doc. Nr. 34.

132

printului cuman, qi anume In calitate de naT, In numele lui


Andreiu II, care se bucura foarte mult de Intoareerea la cretinism a marelui Curran.')
Cu prilejul botezului, Bela conferi printului cuman ca
feud un teritor de dincoace de Carpati, donatiune intAriti
mai pe uraoi de Andreiu II fi de papa la 1229.2) Tara aceasta
trebuie cautati In acea parte a Moldoveili Munteniei pe care
o cucerisA Teutonii 1 pe care, dupa alungarea acestora, Bela
oluase In stApanire.
Cu Bortz primesc botezul li o mare multime de Cumani,
nu sub amenintarea sAbiei, ci pregatiti i convertiti s1 ei prin
munca apostolica a fratilor predicatori. 9 NumArul Cumanilor

botezati e redat prin multi homines"), magnus numerus virorum ac mulierum"5), non parva multitudo Cumanorum"); un

alt izvor determine i numArul: baptizati sunt, Deo dante


quindecim millia "'). Doi print' cumani i vreo 15'000 de supu0 convertiti fi botezati: iatA o frumoasa rasplatA pentru
sudorile 91 sangele vArsat In Cumania de misionarii sfantului
Dominic.

Amandol printii, tatAl fi fiul, au dus, dupa primirea sfan-

tului botez, o vieatA inteadevir creltineasca. Burch, fiul lui


Bortz-Membrok, a adormit in Domnul cAtiva ani dupi b_otez;
el ratline statornic In mArturislrea adevaratei credinte; Inainte
de moarfe s'a spovedit li a primit sfanta ImpartAenie, dui:4
obiceiul cretinesc, din mlnile fratilor predicatoii. A fost

1) Commentariolum din 1259 scrie a insusi Andreiu i-a


fost nas, Pfeiffer, Doc. Nr. 1, pag. 145. Textul tholes . dupa
obiceiul Bisericii de a admite nasi delegafi: guod quis per alium.
facit, per se fecisse censetur.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Dooumente I, 1 pag. 1-1.3_ Ns..
LXXXIII.

5) Mamachi, Anales ordinis praedicatorum I (Romae 1893)


XV, Pfeiffer, .op citit. Doc. Nr. 30 infine, pag. 178.

') Emonis Chronicon, ad a. 1225, Pfeiffer, Doc._, Nr. 34,


pag. 182.

5) Mamachi, Annales ord. praed., XV, Pfeiffer, pag. 178,


Doc. Nr 30.
8) Gregoriu IX, catre printul Bela, 21 Martie 1228, Hurmuzaki-Dens., I, 1 pag. 108. cf si pag. 111, untie si se indrepte
anul: 1228, nu 1229.
www.dacoromanica.ro
7) Magnum Chronicon
Belgicum, ad a. -1220 (recto. 1227),
Pfeiffer, pag. 179 sus, Doc. Nr. 31..
-4,

- i33 --inmormantat cu pompa In, capela Sfintei Fecioare, pe care o


cladiseri fratii, cand erau in mijlocul acestui neane. Astfel
sutra un memorlu dominican din anul 1259 1). Acelas izvor ne
da si miscatorul sfarsit al lui Bortz-Membroc, pe care-1 vedem
la 1229 alergand calare In fruntea Cumanilor sai Impotriva
Galitiei, alituri de trupele lui Bela. A murit

si el, dupl o

vieati crestineasca, In bratele fratilor dorninicani, cari-1 -adusesera la calea vietii. Convins de aberatiunea paganismului si

patruns plan maduva oaselor de adevarul religiei crestine,


el se strangea cu groaza la pieptul fratilor predicatori, zicand
in agonies S se Indeparteze Cumanii pdgani, caci vad land
dansii niste diavoli tngrozitori; sa ramana numai fratii (dominicanii) si Cumanii botezati". Apoi, aducandu-si aminte de cei

doi frati predicatorl (Albert si Dominic) cari au fost ucisi de


-Cumani pentru credinta si pe cari i-a cunoscut cand mai erau
in vieata, Bortz exclama, cuprins de mirare: Iata-i langa
mine pe cei doi frati: m'asteapta sa ma duca la bucuriile pe
cari le-au predicat". Si
continua memoriul nostru zicand
acestea, isi dete sufletul cu o bucurie nespusa. A fost Minormantat In aceeas capela a Maici Domnului 2).

Infiintarea episcopiei cumane.


Actele_primului an.
Misiunea lui Robert In Cumania a culminat in numirea
unui episcop pentru Cumanii convertiti la credinta catolica.
Folosindu-se de imputernicirea primita dela Sfantul Scaun la
7.

31 Iulie 1227, arhiepiscopul de Strigoniu, in calitate de reprezentant al pontificelui roman, numeste episcop al Cumanilor
pe dominicanul Teodoric, Intre 31 tulle 1227 si 21 Martie 1228,
si informeaza pe caphl Bisericii despre intregul mers al afacerii cumane. Scrisoarea lui o putem reconstrui din raspunsuf
papii.

Dumnezeu i-a Implinit dorinta, grin intoarcerea la credinta a unei marl multimi de Cumani, pentru cari a si numit
un episcop In persoana lui Teodoric, din ordinul predicatorilorbarbat invatat in legea Domnului sKle o vieata exemplars". Cumanii au fost pant acuma un popor nomad, popor
1) Cominentariolua, 4 ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144, Doc.
Nr. 1.
www.dacoromanica.ro
2) Commentariolum) 4, ed. Pfeiffer, o01 cit., pag. 144-0.
Doc. NI% 1.

- 1.34 .--

rAticitor si neasezat", Uri orase, fArA sate; acum Insa au inceput a ridice orase si sate, in cari doresc sa alba si biserici;
pentru a-i sprijini In aceasta intreprindere culturala si religioasa, delegatul apostolic roagA pe Gregoriu IX sa -i dea voie
a aplica indulgente, pentru aceia cari vor veni In persoana la
lucru sau vor trimite ajutoare materiale pentru ridicarea
acestor clAdiri. Afars de aceasta, Robert mai scrie despre

primejdia ce ameninta Cumania cresti.nA din partea sultanulul


din Iconium si a altar pdvini, cari detin Wile crestine vecine
Cumanilor; pentru asigurarea crestinismului la Cumani, delegatul apostolic cere o cruciata impotriva acestor pAgAni. Pe

ling& primejdia !Agana, Robert mai vorbeste despre altii",


cari nelinistesc pe Cumanii convertiti si impiedeca intoarcerea
celorlalti. Arhiepiscopul mai informeazA pe papa, cA e n.evoie

mare si de acum inainte de frati predicatori in noua plantatie


din Cumania, dar provincialul for din Ungaria se cam Impotriveste, cu toate cA multi frati se oferA de bunA voie si cu
bucurie pentru a merge In Cumania; chiar and da, nu-i dA
pe aceia pe cari Ii cere Teodoric, care-i in stare s cunoascA
pe cei destoinici, ca unul ce a fost provincial al ordinului in
Ungaria timp de aproape cinci ani, inainte de a fi numit epicop. In sfarsit, primatul mai aduce la cunostinta lui Gregoriu
IX si faptul cA la intoarcerea Cumanilor a luat parte si raynicul print de coroana Bela, at cArui concurs ar prinde bine
si in viitor.
La toate aceste informatii, papa raspunde la 21 Martie
1228, prin t,rei scrisori: una cAtre Robert, alta catre provincialul dominicanilor din Ungaria, si a treia cAtre printul de
coroana. In Scrisoarea cAtre Robert, papa II feliciteaza pe
acesta pentru increstinarea Cumanilor si aproba numirea lui
Teodoric de episcop al Cumanilor Intorsi Is catolicism. RAspunzAnd apoi la cererile delegatului apostolic, Gregoriu IX ii

dA autorizatia de a concede indulge* panA la 100 de zile


acelora cari vor merge in persoanA sau vor trimite ajutoare
spre a cladi biserici si case pentru stabilirea Cumanilor convertiti; iar pentru ceice pleaca la cucerirea tarilor crestine
dimprejurul Cumanilor, tail detinute de sultanul din Iconium

sau de alti pAgani, precum si pentru ceice pleaca Impotriva


acelora cari nelinistesc pe Cumanii intorsi si ImpiedecA dela
www.dacoromanica.ro
Intoarcere pe ceilalti,
primatul e autorizat sa dea indulgente
Oa la doi ani; predicarea cruciater se va face unde va crede

135

In sfarsit, pontificele roman ii mai da


vole sa deslege de cenzura pe ceice s'au facut vinovati de
violarea canonului care apara inviolabilitatea inclividuala a

Robert de cuviinta.

clericilor, afara de cazul cand ar fi urmat mutilare sau moarte;


cumca aici nu _e vorba de o calcare a canonului din partea
Cumanilor, reiese din faptul ca aceasta deslegare se -refers Ia
,ceice pleacd sau au plecat deja in Cumania pro servitio Iesu

Christi", adeca pentru scopurile aratate mai sus'). A doua


scrisoare a papii, 21 Martie 1228, e indreptata catre provincialul dominicanilor din Ungaria, care-i informat de papa
despre succesul delegatului apostolic in Cumania, unde a nu-

mit episcop pe Teodoric, din ordinul tau', pentru Cumanii


convertiti la credinta. Provincialul si fratii din ordinul lui,
fiind obligati prin regulele ordinului s caute mantuirea sufletelor, trebuie sa fie gata a conlucra din toata inima la
sfanta intreprindere a delegatului apostolic si a episcopului
Teodoric. Dreptaceea, nu-i este ingaduit a face greutati la
trimiterea fratilor, mai ales ca multi din acestia se ofera de
bunavoie spre a fi trimisi la Cumani; nici sa nu stinghereasca
amestecul 4ui Teodoric-la alegerea fratilor destoinici, deoarece
episcopul Cumanilor cunoaste foarte bine pe cei destoinici,
ca unul ce li-a Post provincial timp aproape de cinci ani 2).
Cat priveste scrisoarea adresata printului Bela, papa 11 feliciteaza cs a intrat si el cu arhiepiscopul Robert in tara Cumanilor si a colucrat pentru a aduce Ia Dumnezeu o parte destul

de mare a Cumanilor, indemnandu-I totodata sa lucreze si


deacuma inainte, pentruca opera mareata a incres-tinarii cumane s'ajungi Ia bun sfarsit
Acestea-s actele din 1228 privitoare la episcopia cumana.
Chestiunea dusmanilor de cari sunt inconjurati Cumanii si
despre care vorbeste papa in scrisoarea adresata lui Robert,
este destul de grea si cere o cercetare deosebita, Aici rele') Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 111. Anul
1229, pus. de Denstqianu, p gresit. In Bullarium ordinis ff.
praedicatorum, I (Romae 1729) 27, Nr. 24: Datum Laterani,
XII cal Apfilis, pontificatus nostri anno secundoc. Prins Z. V.
Lobkowii, Statistik cltr Papste (Freiburg i. Br. 1905) 33, n. 179:
Gregoriu IX, 19 Martie 1227-22 Aug. 1241. Deci, scrisoarea
atre Robert poarta data 21 Mantic 1228.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 107, Nr.
www.dacoromanica.ro
LXXXII.
8)

Idem, ibid., pag-108, Nr. LXXXIII,

186

vAm tlumai partea cronologicA: avem deci data sigura a con-,


firmard celui dintoiu episcop al Cumanilor, 21 Martie 1228.
Numirea lui din partea delegatului apostolic a avut loc la
sfarsitul anului 1227 sau lnceputul anului 12281); 1n orice caz,

not vom socoti anii episcopului cuman dela confirmarea lui


din partea papii: 1228.
8.

Biserica si Ausmanii Cumanilor.

Din scrisoarea papii catre Robert, 21 Martie 1228, iese


In relief grija Biserica catolice nu numai de binele sufletesc,
dar si de cel vremelnic si national al Cumanilor, aratami Inca
data, a non eripit mortalia, qui regna dat coelestia". Astfel,
ea tsi dA toatA silinta de a oferi Cumanilor elementele fundamentale ale civilizatiei: incetarea vietii nomade, Intemeierea
de orase si sate, descalecarea in ele a Cumanilor, Infiintarea
vietii de stat european, apArarea drepturilor nationale si ocrotirea tmpotriva dusmanilor dimprejur.
Cu privire la acestia din urmA se ridica chestia plinA de
nedumertri: cine aunt dusmanii Cumanilor impotriva cArora
papa permite lui 'Robert predicarea cruciatei? Documentul
pontifical cuprinde douA categorii de dusmani: a) sultanul din
IconiuT i alti pagani, cari detin tarile crestine vecine Cumanilor; aici e vorba deci de pigini; b) dar, afarA de acestia,
papa mai Norbeste despre altii, pe cari nu -i numeste prigani
infideles ; ei rasboiesc pe Cumanii convertiti, si impiedecA pe altii sa primeasca credinta crestine 2). Punctul intaiu
Dealtminteri, cronicarui. contemporan Albric pune si
numirea la 1228, scriind ca in acest an: Archiepiscopus Robertus Strigoniensis de Huagaria---hovum fecit episcopum in
Cumania, Theoduicum nominel, Albrici monachi Trium Fon1)

tium Chronica (M. G. SS. XXIII. 291); Pfeiffer, op. ell:, pag. 807
nota 23.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 1, 1. pag. 111: profi-

ciscentibus ad recuperandum christianorum terras Cumanis vi


cinas, quas Soldanus de Iconio vel infideles alii occuparunf, ac
euntibus contra iilos, qui Cumanos conversos impugnani, et prohibent alios ad fidem -christianam venire, remissionem, biennium
tamen non excedentem, iuxta devoionis affectum, quantitatem
subsidii et laborem, quem propter hoc sustinuerint, largiaris, et
www.dacoromanica.ro
indulgentiam et remissionem
huiusmodi denunties et denuntiari
facias ubi videris expedire.

1St

-.

fin pare a ptiezenta nici o -greutate deosebita, dulmanul, land"


desemnat prin sultanul din !Conine., tar tntre eeilalfi pdErtmi
din vecinAtatea Cumanilor convertiti, trebuie al Intelegem si
pe Cumanii pdgani
poate si pe Brodnicii din sudul Moldovei; despre Mongoli nu poate fi Inca vorba. ToatA gren,tatea cade asupra categoriei a doua, uncle documental nu ilea nici o indicatie llmuritoare, &fail de notitele generale ca
dusmanii acestia sunt zreStini, ca ei turbura, nelinistesc si
rasboieso 'pe Cumanii convertiti si el impiedecl pe cella/11
Cumani dela primirea trestinismului, In lipsa de documente,
trebuie sa recurgem la neplacutele ipoteze.
Pfeiffer'), Itiandu-se dupl Gyarfas2), crede el e vorba de
locuitorii crestini din acele Orli ale Ungariei cart au ajuns in
contact cu Cumanii imigrati dela not, adlugand ca musafirii
acestia nom,zi si salbateci nu li erau simpatici nici dupl
botez. Deoarece insi Cumanii convertiti n'au trecut In Ungaria, ci S'au stabilit in pArtile din Romilnia cucerite odatA de
cavalerii teutoni, locuitorii crestini ai lui Pfeiffer nu pot fi
deck Rominii, Ungurii i Sasii arAtati dooumentar fn aceste
parti. Ei bine, et la fie oare acei dusmani primejdiosi despre
cart vorbepe papa, autorizind pe Robert sa predite b cruciatl
Impotriva.lor? S'o treads cine poatel
Mult mai probabill ne pare pirerea Invltatulur canonic

bucurestean C. Auner-8), care sustine ci e vorba de tarul


romano-bulgar Asan II (1218-1241), care nu putea privi cu
ochi bunt pe acefti Vasali ai Ungarieie Intinzandu-se sub
-paalele Carpatilor In Muntenia si Moldova, In atarnare de
coroana sfantului Stefan, pe- cand -el nutria de mult pretentli
asupra nordulut dunlrean amenintat de dominatia maghiarl.
Pe langl acest motiv politic, mai era si altul bisericesc: de0i
nestatornicul st oportunistul tar al Bulgariei nu denutlase
Inca unirea cu Sfantul Scaun, tutus relatiunile /titre Tarn-ova
1)

Dr. Nik. Pfeiffer, Die ungarische Dominikanerordens-

provinz (Zurich 1913) 81.

Gyarfas Istvan, A IlszKunok tiiitenete, II (Kecskemet


1873) 7,22, citat de Pfeiffer, loc. cit.

3) C Auner, Episcopia Milcoviei, la It evista catolica, I


(Bucuresti 1912) 547. Nu putem Iasi admits, cu toati staruista
diui D. Onciul, ci imperiul Asenizilor s'ar Ii olntins vreodata lei
In partea de flora a www.dacoromanica.ro
Dunatii; sici tarul Asan 11'a avut %drepturi
tde suveran prepriu zis", ci numai tretenfil.

Lli --

9i Roma incepused a se reci, li tendin(a spre desfacere eras


lAmuriti; pe de altA parte nici papa nu putea da uitarii atitudinea du9manoasra lui Asan fata de imperiul, latin de Constantinopol, iar curtea ungarA va fi raportat lucrurile din.,
punctul sAu de vedere. Ruptura de mai tArziu cu Ungaria 91
Roma par a confirma aceste banuieli. In acest context, se explica,

de ce tam( ar fi cautat sa puna stavila propagarii

cre9tinismului roman", cum scrie canonicul Auner.


Duna un an 9i jumatate, Oregoriu IX dovede9te din nou
cAtA grija are Biserica 9i de binele vremelnic al popoarelor.
La 1 Octomvrie 1229, papa scrie chiar principilor _si poporului
cuman, Wind sub ocrotirea sa libertatea, independenta 9i drepturile lor, cari au fost iarA9 aticate de catre cineva. Pentruca
noua plantatie, care n'are Inca rAdAcini adAnci, sA nu se usuce
din pricina vreunei lovituri turburatoare, am crezut de cuviinti
s'o inconjuram cu zidul ocrotirii apostolice". Dreptaceea, pontificele roman is sub protectia sa specialA persoanele, bunurile qi tars Cumanilor, oprind sever ca cineva sa IndrAzneascA

ail aroga .stdpanire peste vol st fara voastrd, sau a vii impune jugul robiei din pricina cd v'a(i tutors la Hristos, hotarind
ca in frica lui Dumnezeu sd vO bucurafi de toatd libertatea
voastrd de mai tnaintea. Spre acest scop, Gregoriu IX confirmA actul de danie feudal& fAcut de Andreiu II cu consim-

timantul fiului sAu Bela, relevand libertatea, imunitatea

91

palnica stApAnire a pamAntului, dui:4 cum a fost prevAzut in

bula de _our a regetui ungar, ti luAndu -le toate sub protectiunea sa specialA, a9a ci cine se va atinge de ele, se atinge
de Scaunul Apostolic1).

Pirintele Auner crede cA fi aici, li mai ales aid, e vorba


despre Asan II, tarul Bulgariei2). ComparAnd Insit documentul

acesta cu cel precedent, am ajuns la convingerea cA nu se


poate apAra identitatea litre turburAtorul de aici al Cumanilor
III durtanul de acolo. Intr'adevAr, in documentul din 21 Martie
1228 e vorba de un du9man care nu se bucurd de convertirea
Cumanilor si care cautd sd Impiedece Increptinarea celorlal(i,
pe cand in documentul de fata turburdtorului it convine tntoarcerea acestor pagan!, deoarece el se face stilpan peste cel
convertiti, iar aceFtia devin robil lui; acolo dumanul e amewww.dacoromanica.ro
1) HurmuzaidtDensulianu,
Documeate I, 1 pag. 112-.0.
2) C. Auner, ibidem.

- 139 nintat cu o cruciati, aici papa se multumefte cu o porunca


severs; acolo nu se atinge actul de investiture feudala a Cumanilor, aici Gregoriu IX releva drepturile, imunitatile qi libertitile prevazute In acel act i cilcate de cel vizat. Astfel stand

lucrurile, pare sigur ca In documentul din 1 Octomvrie 1229


papa are In vedere pe Unguri. Pentru casa regale a Ungariei,

Increftinarea Cumanilor era o mare bucur1e, fiindca prin


aceasta tai vedea puterea manta, Intru cat convertitii deveniau
vasalii ei; deaceea, departe de a pune piedeci, curtea is parte
active la opera de convertire a acestor pagani; principele

moltenitor reprezinta ca nal; pe Andreiu II la marele botez


din Cumania; regele"Ungariei arata In chipul acesta marea
sa bucurie '). Mai ales Bela, care domnia ca rex iunior peste
pArtile ardeleneti 2) si tinutul cucerit de cavaleril teutoni In
Muntenia i Moldova'), avea -tot interesul de a atrage la
cretinism i pe ceilalli Cumani. Si in bula de our din 1227,
prin care Andreiu II i principele Bela darufau teritoriul teuton
Cumanilor convertiti, erau garantate toate drepturile, imuni-

titile si libertatile nationale ale Cumanilor, In cadrele vasalinth. Se vede insa ca, In rastimpul dela 1227 pia la 1229,
Ungurii nu prea respectau aceste drepturi, prefacand tncetul
cu tncetul vasalitatea In robie, aka ca principii Cumanilor au
fost siliti sa recurga la papa, prezentattdu-i actul de danie
regale din 1227 Ili cerand confirmarea lui din partea pontificelui suveran; ei se plang cum rezulta din rispunsul papii
cli, fiindca s'au facut crepini, tai pierd libertatea de care
se bucura Cumanii pagani: In acest context se tnteleg aka
de bine cuvintele Jul Gregoriu IX: noprim sever ca cineva
se-si aroge stapanire peste voi si (ara voastra, sau sd vd impund jugul robiei din pricina td v'ati tntors la Hristoe.
1) Commentariolum de provinciae Hungariae originibus, 4;
ed. Pfeiffer, _op. cit., pag. 145: Andreiu 11 implineste (prin Bela).
fanctiunea de nas la botezul lui BJrtz-Membrok 'non sine magwo,

gaudio.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I, 1 pag. 121 Nr

XCIV: Nos (Bela, Dei gratis rex, primogenital regis Hungariae)


positi in Jransilvanis partibue (1231).
') Andreiu II di tinutul acesta Cumanilor oonvertiti, Bela.
regis, primogeniti-sui,www.dacoromanica.ro
accedente consensus, Hurmuzaki-Deasulianu, Doc. 1, 1 pag 113 Nr. LXXXV11I.

-140
Organizarea diecezei carmine.
Nimic nu aratA mai bine spiritut desinteresat al lui Robert cleat faptul el, implinindu-si misiunea in Cumanfa, el se
Intoarce acask Vara a pretinde ca Teodoric sA stea sub jurisdictia M. Nu exists nici un document care Si dovedeasca o
asemenea atarnare a episcopiei cumane de icaunul arhiepiscopal de Strigoniu, dar din faptul ca noua -episcopie era infiintata de Robert, precum si din Impreiurarea ca acesta, In
calitate de ,legatus apostolicus", fusese mai -mare peste. die9.

ceza Cumanilor, se puteau nakte nedurneriri serioase, mai ales


dupa plecarea arhiepiscdpului de Strigoniu. Spre a avea o deplinA siguranta in aceasta privir4 Teodoric cere o declaratie
din partea SfAntului Scaun, care-i 4i raspunde la 13 Septemvrie
1229 1),,hotA'rand ca el i urma0 sir sA nu fie suptiqi altuia

deck numai pontificelui roman, st&nd sub nemijlocita jurisdictie -a Scaunului Apostolic; hotartrea Romei e motivatA prin
numArul crescand al credincioOlor st progresul realizat in
eparhie, to urma muncii neobosite a episcopului 2j. Neatarnarea epistopului cUman era intdiul pas hr. organaarea, interne:1
a diecezei lui Tiodoric.
-Deki prin aceasta mAsura se tAia definitiv orice amestec
al episcopilor streini In afacerile bisericesti din tparhia cumank se pare totuki ca neastamparatul episcop 9) al Transil-

vaniei isi aroga jurisdictie bisericiasca peste Ungurii 9i Saii


veniti din dieceza lui in partite marginake din Moldova i Muntenia, cum fAcuse si in decanatul de Brasov al cavalerilor teutoni. Firekte, un asemenea amestec putea nelinikti pe Cumanii
cart tineau alit de mutt la imunitatile si libertAtile for atat
politice cat 1 bisericesti. In asemenea imprejurari, capii for
se IndreptarA din nou cAtre primatul Ungariei, rugandu-I sA

Densuseanu, Documente I, I pag. 112


') Hurmuzaki
No, 87. Bullarium ordinis fratrum praedicatorum, VII (Roma
1739) 8 No. 207, Pfeiffer, op. cit., pag. 1,85 6. No., 39.

2) Cum pre fide in gente Cumanorum plantanda sonic to


laboraveris et profecerislaudabiliter, dante Domino incremen-,
turn: tuis precibus benignius annuentest to ac sutcessores tuog
a cuiuslibet subiectione preterquam Romani Pontificis liberoA
esse decerninuts et immediate ad iurisdictionem sedis apostolicae pertinere.
www.dacoromanica.ro
3T Era tot Rainald; veK.1 Hump -1-4 Dees., bocumentepae..136 No 106.

14i .t-

vi n4 iaral (item* ln persoana la dansil, ca reprezentanf at.


Soaunului ApOSiOli-Or a-i Indruma in nevoile- lor si a desavarsi

.organizarea diecezei infiintate de dinsul. Acesta Insa, crezandull mislunea implinita, cere avizul papii, care-I numeste a
doua oars delegat apostolic in eparhia Cumanilor, la 27 Februarie 12319).

Venind deci RObert iaras in Cumania, Intaia mIsura pe


care, o is spre binele cuman lor catolici e tocmai delimitarea
diecezei lot. Deqi din documentul privitor la acest fapt stim
numai ciRobert, arhiepiscopul Strigoniului, a delimitat dieceza Cumanilor in calitate de, delegat al Sfantului Scaun in
provikcia Cumanilor"), a3em totes dovezi Indestulitoare pentru a putea -restabili granitele diecezane, cari fusesera statornicite in actul official Ineredintat episcopului Teodoric din
partea delegatului apostolic. Astfel e sigur astazi ca eparhia
cumand nu- s'a extins dincolo de Carpati earl despart Moldova
$1 Muntenia de Ardeal, cd episcopul Cumanilor n'a avuf vreodata jurisdictia Transilvaniet, ca Secuimea $i sudul Ardealului

etau supuse episcopului de Alba- Julia, aa ca nici Scaunele


Secuilor, nici Tara Barsei n'a stat vreodatd sub jurisdictia bisericeased a epjscopiei cumant, care se 'ntindea, in aceasta diratie, numai pdnd la Carpati 9. Deasemenea e sigur_ a Teodoric n'avea nici o putere dincolo de Olt, inBanatut Severinului, cad -la 16 Mai 1237, papa Grigoriu IX, scriind dominicanilor din acest banat, le cra vole- si binecuvinteze palele altartilui, odajthile preole01 sl cimilirele fiindca ei n'ay.,-episcopl, cari se poati Implini aceste functiuni' 4). Cat privete
Moldova, un izvor contemporan ne da indicatia ca Siretul
1) Hurmuzalci

Pfeiffer, 189 No. 43.

Densuseanu, Documente I, 1 pag.. 113-4

2) Gregbrin IX cgtre Teodoric, episcppul Cumanilor, 11


Octomvrie, 1234. S gnificastt siquidem nobis, quod venerabilis
frater-noster Strigomensis Arliiepiscopus, tunc m provincia Cumanorum apostolicae sedis legatus, tuans diocesim limitans...
3) Dr. Augustin Bunea, Incercare de istoria Romanilor
pang ja 1832, qd. Acad. Rom. (Bucureti 1912) 181-4. Vom
reveni.

4) Bullarium ordinis fratrum praeclicatorum; 1,1 pag. 153-4


www.dacoromanica.ro

.Na- 116.

142

forma grantta rdsdriteand a eparhiel cumane1). In sfArlit, dieceza Cumanilor cuprindea teritorlul dAruit ca feud de catre
Andrei H Cumanilor convertiti la religiunea catolic e tiut
lest, cl acest teritorlu e identic cu acel cucerit de cavaleril
teutoni In Muntenia #i Moldova 91 desemnat In documentele
si in titulatura regelui uagar s) sub numele de Cumania"; fad, e 9tiut cA Teutonii cuceriserA de fapt Muntenia de nord dela Olt pail la Siret 9i Moldova cuprinsa Intre
acest rau i Carpati; urmeaza deci cd acesta era 91 tntinderea
vremii

diecezei cumane.

Poporuf nostru catolic din Moldova e de o tenacitate


formidabila In traditille sale. In opera de organizare a prime] dieceze catolice la not, delegatul SfAntului Scaun a avut

de luptat Impotriva acelorati gre9eli pe cari le tntAmpini


astazi episcoput de la9i. Intr'adevir, Robert e silit, dupa delimitarea eparhiei, sA la masuri Impotriva amestecului prea
mare al mirenllor in afacerile bisericott E vorba, Mn 'ndoiall
de Ungurii 91 Sapii, cari, din vremea cavalerilor teutoni, curgeau necontenit In Moldova 9i Muntenia, 91 cari, stabilindu-se
th satele 91 targurile noastre, aduceau de aiurea preoti seculad pentru nevoile for suflete9ti. BogAta9ii #i frunta9ii for pricinuiau multe nepliceri bietului episcop diecezan prin faptul
cA-91 arogau dreptul de a alege preotl pentru comunitatile tor,
prezentind lui Teodoric capelani" streini, pe cari acesta nu-i
putea cunoa ;te Indeajuns. Spre a pune capAt acestel atari de
lucrurl, care turbura bunul mers al eparhiei, delegatul apostolic lua Intartrea ca alegerea 91 numirea preotilor la bisericile
din diecezA sA depindA numai de ordinariatul local, a9a ca

nici un mirean sa nu mai poata prezenta capelani" pentru


pAstorirea comunitatilor, facAndu-se o singura exceptie In favorul acelora, cari prin jertfele for materiale, 91-au dobandit drep
1)

Rogerius, Miserabile carmen, cap. 20, In fine, ed. Schwan-

dtner, Scriptores rtrum Hungaricarum, in fol., I (Viena 1746)


302: Aochetor autem cum aliis regibus (Tartar's) fluvium qui
Zerech (Seret) dicitur transeuntes, prevenerunt ad terram episcopi Comanorum.

3) Bela IV diruevte mai pe urtni acelaq jinut cavalerilor


Ioaniti: a fluvio Olth et Alpibus Ultrasilvanis totam Cum1niam;
Hurmuzala-Dens , Moc. I, 1 pag. 251.
3) Bela purta www.dacoromanica.ro
titlul de mrex Cumaniaee Inca Inainte de a
ajunge rege al Ungariei (1245); Pfeiffer, op. cit., pag. 8$.

14#

ful patronatulul asupra vreunei biserici. Mai era 1 neplicuta


chestie a simbriel trebuincioase pentru sustentarea preotilor,
chestie Ipe care Robert o traneazA In sensul ca preotii sit
primeascA a patra parte din dijmele bisericeti. In sfArfit, documentul din care culegem aceste tiri mai vorbefte ti de
alte mdsuri luate de reprezentantul papii pentru asigurarea
bunului mers al eparhiei cumane, adaugand TA toate acestea
au lost trecute Inteun protocol oficial Incredintat lui Teodoric
i aprobat, la cererea acestuia, de papa prin scrisoarea din
11 Octomvrie 12341).

Robert fusese numit a doua ore delegat apostolic In Cumania la 27 Februarie 1231; In Julie 1232, el poarti Inca titlul de legatus apostolicus "'), dar la 11 Octomvrie 1234 e
vorba de dAnsul ca de un fost delegat at Sfintului Scaun In
provincia Cumanilor" 3).

In marea opera a organizaril diecezane, nu se putea trece


cu vederea nici chesttOtea bisericit episcopate. La- inceput,
Teodoric se va fi lolosit de capela claditA de fratii dominicani, probabil pe Milcov, capelA in care fusese Immormantat
printul Bortz Membroc cu finl situ'), cari n'au ajuns Si vadA
1)

Scrisoarea lui Gregoriu IV catre Teodoric, episcopul

Cumanilor, 11 Oct. 1234, Hurmuzaki Dens., Documente I, 1 pag.


130 No 103: Significasti siquidem nobis, quod venerabilis (rater
noster Strigoniensis Arlrepiscopus, tutu in provincia Cwmanorum
apostolicat sedis legatus, hams diocesim limaans, perpetus statuit
observari, quod nail laico, patrons excepts's, in ecclesiis twat choctssis praesentare liceat caftellanos, et sacerdotes quartam habeant

decimaium, ac quaedam aha, prout in ipsius litteris inde confectis plenius dicitur contineri, quae eontempta periculum,
custodita salutem pariunt animarum. Nos itaque fraternitatis
tuae precibus inclinati, quod per eundem legatum super hiis
rite ac canonice factum est, ratum habentes, auctoritate apostolica confirmamus et praesentis patrocinio communimus.
0) Pfeiffer, Die ungarische Dominicanerordensprovinz (Zu-

rich 1913) 84-36.


3) Vezi mai sus nota 11.
4) Comentariolum de provinciae Hungariae originibus, 4
ed. Pfeiffer, op. cit., pag. 144: In capella beatae virgin's, quam
fratres in eadem gente comorantes, ut se ibi aliquanda coiiigewww.dacoromanica.ro
rent". edificaverant, hornorifice
est sepultus. pag. 145: et in
capella beatae Mariae Virginia supra memorata traditur sepulturae.

tbareata catedralli.ce se -va-- ridica incurand in oil;e1u1 Mircow sau Milcovia, in apropierea raului ca acela; nume. Pettru cladirea acestei catedrale, episcopul Curnanilor se pusese
In legatura cu Jacob de Praeneste, delegatul Sfantului Scaun
in Ungaria, rugandu-1 se intervina la- Bela, vRegele Cumaniei ;
ca, dupa pilda strabunilor sal, cad- au semanat Ungaria cu
biserici marete, se Ingle si In dieceza Cumanilor o biserica
episcopal/1 vrednica de un rege. al Cumaniei. La starulnta delegatului papal, Bela se legs printr'o fagaduin(a solemna ci
va implini dorinta lui Teodoric, dotand totodata noua catedrala cu posesiuni' paste. Cum regele tot amana Implinirea
promisiunii, Teodoric. recurge la papa, care, la 25 Octomvrie
1234, comunica lui Bela ordinul pontifical pentru cladirea ;i
dotarea catedralei cumane-1)1 Porunca Rome! n'a fog zadarnica:

Bela ;i-a implinit fagaduinta, aci la navalirea Tatarilor (1241),


episcopul Cumauilor avea o catedrala bine dotata cu ,,possessiones, bona et iura"). Pe langA catedrala i un teritoriu
intros, Teodoric mai era inconjurat de o frumoasa coroana de
canonici, a cari navalirea Mongolilor parte i-a imprattiat,
parte 1,-a stans. La 127 mai dam de un PhiliOpus canonicus
.4) Gregoriu IX atre Bela, 25 Octomvrie 1234, Hurmuz.Dens., Doc. I, 1 pag. 131, Data trebuie .retitli VIII Kal Nov.
(=25 Oct.); Pfeiffer, op. cit., pag. 187,. Doc. No. 41, titlul, si
pag. 83. Dupace vorbete despre exemplul regilor sfinti ai Un-.

garter, continua: Quare proposita nobis spe, quod laudabiliter


aemulatus eorumque provocatus exemplis, Cumanorum ecclesiam,

ad nos nullo medio pertinentem, sicut coram dilecfo filio nostro


Penestrino electu, tune apostolicae sedis legato, prout ex relatione venerabilis fratrjs nostri Episcopi Cumanorum accepimus,
liberaliter'promisisti, construtre debeas et dotareSerenitatem regiam rogamus et monemus attepte, in remissionem tibi pecaminum iniungentes, quatenus sicut de lure teneris, plum ptomissum huiusmodi executioni regia liberalitate demandans sic
ecclesiam ipsam construere ac ditare studeas amplis possesionibus

et dotare... Nu e deci vorba de 'all, posesiunig (Revista pato1ica, I, 1912, pag. 645), ci de ' vaste posesiunig,

2) Papa loan XXII cat.:e primatul Ungariei, Avignon, 4

Octomvrie 1332, Hurmuzaki-Densuianu, Documente, t, 1, pag.


622, vorbind despre distrugerea de ratre T5tari (1241) a aeestei
episcopii, adauga el gi obisirica acesici episcopii a Post distrusi
din temeliis., puternicii acelor p5rtk ocupand sposesiunile, bunurile 7/..drepturile www.dacoromanica.ro
episcopiei spa ale catedralek Acelaq-lueru S&"coustata la 134; Hurmuzaki-Dens, gyp. cite pag. 5,

-14
Ctunsuenele ti iStre 130-13o9 41; pciegiN# ,fie A04414
Cumano canonicus"), der la an nu mai cm n1 yq cog,
nib cuman 110 trials'). Catedral4 se FifliCa h ffittet Wir.Pfitfui, numitt In documentelp latines$I fifilcovia, :MPS iilispe

viensis tau sivttas IIc Plago*.


Tot acolo, do aproptereA r,tulpl C41 SCOW NW, $.0 IWO

si palatal episcopal, despre a drill existents nu ne mai putem


tndoi. El exiptP ivainte ile adirga CA1g4ralEl. InteadevAr,
dacA Teodpric, Jacob de Praeneste, papa fj Bela pe IntersseazA

cu atata "twit de clAdirea catedralel, idriI a face tact cea


mai mica- pomenire. despre tribuffila aniti patat episcopesc, deli
era vorba de organizarea deplina a diecezei, aceasta Inseamnt

cA episcopal Cumanilor dispuneg de o repdinti vrednici de


o catedralfi egalt. Marii de aceasta, existenta catedralei si a
capitulylui, de canonici In cetatea Milcovtrlui supune 'xi:tents
resedintei episcopate to aceeaj cetate.
constatat, apoi, ;A
epissopul Cumanilor era ,i senior feudal" avand sul? sine vasali
i teritoriu corespunzitor tntre Siret i Carpaji 1); aceastatnst nu

putea fart shaibt si o refediata yrednica de un magnat at cotoanei ungarp. In sfArsit, lag Coctomvrie 4279, papa Nicolae

scrie flelegatului apostolic did Ungaria: Cetatea Miicovulut,


situate la hotaral Inspre naiad, a fost distrust de mutt de cAtre
numitii Thad, si nu se mai afld acolo de vre-o 40 de ani Fi
mai bine nici episcop, micilocuitori Catolici"). Deck 'episcopul
Cumanilor a avut, cu. vreo 40 .de ani si mai bine Inainte de
1279, resedintA in cetatea Milcoviei. Din to,ate acesfea am
')

C Auner, Episcopia Milcovier, In Revisla tatolica,

(Bucurqti 1912).545, izvoarele sub No. 2.


2) Hurmuzaki Dens , Doc. I, 4 pag. 622 si vol. I, 2 pag. 6:
ExtEnctis et defunctis successivis delude temporibos ,cenooksio
ecclesiae antedictae.
8) klurmeaDens., Doc. I, 1 pag. 622 4i 429 No. 345:ivitas
de Mylco, vezi Iorga, iStudii si documente, j-11 Olucure4ti OAP
XIX note 2, C. Auner, op. cit., pag. 543
') Cr Auner, op. cit., pag. 545. Rogerius,..-Miserabile carmen, cap. XX, ed, Schwandtner, Seriptores rerum tlungaricarum,
in fol, I (Viena 1736) 392.
5) Hunmuzaki-Densusiadu, Documente I, J. pag. 42 9-330:
Cum... civitas de Milko (nu: de multo), posita fr. conrisibus
Tartarornm, iamdudum per praedictos Tartaro,s destruota 1uerit,
www.dacoromanica.ro
nec inibi Epissopiks ,et
alii Aatbolici habitatores extitAriskt 9padraginta *anis et aMplins iam elapsia,

146

eonclus 91 concludem, cu toata critics ce ni-sa facut c A Te odoric va fi primit dela inceput drept refedirip dela regelei
Ungariei unul din burg -uritc rimase goale dupA aluhgarea ca
yalerilor teutoni, si anume in apropiere de apa MilcoVului
aici insa nu poate fi vorba cleat de Cetatea Cdrdciunei,
carei origins teutonicA o aparA D. Onciul i canonical Miner.

Cleml din eparhia Cumanilor.


Cele dintai colonii catolice, cunoscute din documente,
10.

au descAlecat In Moldova In epoca teutoni;, Intre 1211 fi 1225;


ele erau compuse din Safi, ljpguri fi SAcui 1). -Hind afezate

pe teritoriul Cumaniei cucerite de tavaleiii teutoni, fi desvoltandu-se sub ocrotirea si administratja aceslora: tie st4teau
sub jurisdictia bisericeasca a decanulul din 131.afov, pus de
Sfhtul Scaun peste toatdrtara Teutonilor. De fapt, documen-

tele ne vorbesc lamurit, despre popor sr clef catolie, dincoact de Carpati On MOldova_fr Muntenia), stand fn atarnare
bisericeasca de arhipreotul sate decanul din Tara barsei 3).
Astfel, In lista istorica a ordinariatelor de carir tt atarnat, in
scurgerea vremii, poporul fi clerul catolj& din,_Moldova, tre-

buie sA se puns in locul IntAiu Decanatul din Tara Barsei,


cu refedinta la Brafov.
Am ardtat in alt studiu si relevant din not( faptul ca
preolli acestor colonii aparfineau clerului ,secular,,, care sta astfel la leagdnul catolicismului in Moldova 8), Acestia-s ,1Capellanr pe cari dominicanii ti gAsesc, la 'venirea lor, h1 vAile
Moldovei, si pe cari bogatafii Unguri fi Safi ti prezentau

episcopului dominican Teodoric, In virtutel dreptului de pa'tronat, drept ce li se respects si to noua organizatie a catalicismulul din partile noastre
Din mijlocut for se recrutau
9i canonicii catedralei de Milcov 8).

Dad mai vorbim si despre activitatea dominicanilor in


Moldova fi Muntenia, e numai spre a pune in- relief cA a') Ferent, istoria catolicismului in Moldova, epoca teutong,

cap. XIXII, In Cultura Cresting, IX 238-246.


2) Hurmuzaki-Densusianu, Dot. 1,i. p. 80-1 Nr. 58; p. 88
Nr. 65 si 66,
3) Ferent, op. cit., loc. cit., p. 241-2.
www.dacoromanica.ro
THurmutaki-Densusianu,
op. cit., p, 430, Nr. 103.
-6) Idem, Doe. I, 1 p, 622 91 Doc, 1,

p. 6.

147

proape toate documentele privitoare la Intaia episcopie de


Milcov sunt pline de pomenirea lor, pe cand despre franciscant cu toatA stAruinfa depusA, n'am putut afla panA acuma
nici mAcar un singur -document, care al dovedeascA presenta
activitatea for in eparhia lui Teodoric. Ar putea servi aceasta sf la formularea unui Argumentum e silentiot. Afirmarea noastra cu privire Ia fratii predicatori ai sfAntului Dominic, e doveditA pang la evident& In documentata disertatie
a pArintelui Dr. Nicolae Pfeiffer'). Dealtminteri si independent de acest studiu, Intemeindu-ne numai pe docunientele
culese din arhivele Vaticanului si publicate In tail, ajungem
la constafarea papii Grigorie IX cA fratii predicatori sunt
messis dominicae operarii in terra Cumanorum"2). PAnA si
dincolo de Olt, et sunt, do aceastA epoch, apostolii din Tara
Severinului, Ingeri ai pAcii,l cularinii de dragoste cAtre cei din
banatul Severinului, cra nicii vesnicului rege, a cAror nAzuinfA
e de a frAi fad vine i de; a dobandi fericirea nesfArsita pentru
toll aceia can se renasc din izvorui botezuluil` 9).

Ne mai puiand plana nici o IndoialA asupra prezente


secular In dieceza de .

activitAtii dominicanilar kli. a clerului

Milcov a Cumanilor% rAinane sA sercetam ti mult agitata chestie franciscand. 0' facem aeasta numai din punct de vedere
istaric, sine ira et studio4.
Chesaa_o restrAngem deocamd4tA numai la perioada cuprinsA ?titre infjintarea ordinului franciscan 9i distrugerea de
citre Mongol' a episcopiei de Milcov in anul 1241. Pireste cA
In aceastA epocA nu poate fi vorba despre fra(ii minori con ventuali", cAci, ca ordin separat 91 aprobat ca atare de Stantul Scaun, Convenlualii n'au ex4tat Inainte de anul 15179);
2) Die ungarische Dominikanerordensprovinz (Zurich 1913)
cap. IV... Die Kumanen-Mission unci die Dominikaner (75-92)

ji colectia de doctimente prtviteire la acest capitol (177-197).

Grigorie. IX cAtre primatul Cngariei, 1227, In_Hurmuzaki-

Densusianu, Doc, I, 1 p. 102.


,
is) Grigorie IX cAtre poporul din Tara Severinului, 17 Mai
1237; in Hurmuzaki-Densulianu, op. cit., p. 154-5; 153 N.115;
153-4 N. 116. Am aratat ca banatul Severinului n'apartinea la
.eparhia de Milcov a Cumanilor.
4) Cf. *Cuftura Creqtin4c nrut 1 din acest an.
r) Pia X, citre genera ful Franciscan, 1 Nov. 1909, In Collectsa

aeforum Pit X minoriticas


familias respicientiuns (Roma 1910)
www.dacoromanica.ro
.30 Nr. 2:-)Minores ,conventuales_ profecto, ut corpus distinctum

Iva .efarbitlf det1 death*e tingura tanlilie fraticiscana care exists


afhtlel 'Oldie flub auttlele de Iffati mai mid ttratreS ttlfi
hbrill all ifidlUlni Francl de Asslil. lati deci chestia lu
trafBall dfdl frafii filhitiri in Moldova $i Muntenia thainte de
Out 1241?
InIfiliri ,13P0 Inetnotte, alcittilt de tin pArinte conventual
(Ida nal pe fa 1860, cetini: ,E fapt sigtit ca ordinul minorilor
gfirttltlul Ftilitelie k Wrung to bacia, pentru predidarea Evan -

gheiiei, chlar dela Wain sa tntetheiere, dupicum reieie din


isdid Iiit Offgotie 1X: Cam 4ttrrecipit, din 24. futile 1235 1).
Mil 161 e VOrbit de herd Datid,-di cui la Moldavia forMatta la UM !nee*. E 11Murit cl, pe !Mita bula cetjta, se
mai fate aluzle la tithea prOvindie frantiscani a Daciel. Pe
Halal itorneiit (pfavincid frandistand ft Daciel) se bateaza
V schematitmut din anal 1906 al pArintilor conventual' din
YMCA% tub otovintialatul lot losif Giorgini, In tare cetim:
Milinfitn Mnidovei, In tare intit ttoOri duc povara $i arnica
zilei de mate veaeuti fare Intrertipere, a fost Intemeiata de
trim pittiarhul dostril S. Prancisc1.1 Prete* franciscanilor
hi eParhia eumafl {1227 1241) se afirtnii si in Schernatismul
detivetillual pe anal 1015, Sub comisariatul general al Oriniiftinini tilderit Clpallonif Inflintlindu-se in veactil al X11I-lea

episcopia de Milcov pentru Intoarcerea Cumanilor, au fost


intrebuintnti in attanta tinitiune fittlitninori din provintia Unparitl. lar thiphce tatedtala > #i reqedinta episcopali an fost
disttute tie Tatar) la 1241, gala sufletelor au purtat-o de
baba 'seams Tiumal Cm. Pentru actste afirmari nu se aduce

dblt 8 singtita dbVida [Asa in Iruntea pasajului trades de


1301

InttlitA to nth .Valde probabile; 'ate dovada In textu4

original: sLicet nullum dotumentum positivum prae manibus

?abeamus, valde ptobabile videtur primos fratres ab Innocenti X119 anno 1245 ad Tartaros et Cumanos miss(); per
terram Moldavkarn transiisse: Cumani enim has terras intole11) Pnblicat lie V. A. Urechie, din athiva episcopiei de Iasi,

it Vbliet Pandinks, Anal. Acad. Rom,, seria 1I tom 16, Mem.


'Stet. 1st. Bucttregti 1895) CLXV.. Memoriul e serfs dupi teche-

mares episcopului Anton de Stefano (1849) pe and acesta mai


traia la Neapole.
Innbtiniu XV
na ekistat Inca! Trebuie pus Inocentiu iy
www.dacoromanica.ro

'0243-54),

149 -,-

bad 1). Lisind la o parte alte citalli, in cari nu se educe


nits o dovadi noun, relevim- ci pAnA si In discursuri publice
se afirmd mereu p1 destul de recent ci aici (In Moldova),
chiar de pe timpul sf. Francisc, adici prin sec. al XIII, fiii
Saracu lutui din Assisi au Indurat foamea, lipsa, prigonirea.,.*
Rezumam: fratit minori ai stdntului Franclse (mort 4 Oct. 1226)
au pdtruns in Moldova chiar dela intemeierea ordinului; el au

lost trimi# aid de sfdntul patriarh. care e -intemeietorul acestei misiuni; et au lucrat in eparhia de Milcov (1227-1241)
pentru iatoarcerea .Cumanilor; iar dela 1241 lpsi ferme soli
curam fidelium vs:cran' 3).
Trecind la cercetarea critics a argumentelor pe cari se
IntemeiazA tema expusi, mirturisim ci raminem uimili In
fate destainuirii ficute de autorul notice' istorice" din Schematismul anului 1915: cucernicul autor marturiseste sinter ci
n'are ,niei un document pozitiv" pentru teza sa, firs ca din
aceasta constatare sA tragi concluzia unei smerite uteri.
Lipsa de document pozitiv` e suplinita prin urmitoarea con Jecturd, pe care autorul o numeste foarte probabili ": la 1245,
Inocentiu

11

trimite o delegate din frail minori la Marl ;i

Cumani; cum insa Cumanti locuiau in partile noastre, urmeazd


cd ceidinta (primi) franciscani au trecutprin Moldova la 1240.
Spre nenorocire toss, conjectura aceasta se prabuseste, cu toata
,probabilitatea" ei, In feta unui document pozitiv', care e
chiar raportul lui loan de Plano Carpini, seful acelei misiuni.
Intr'adevir, renumitul franciscan
care se iscAleste ,,apostolicae sedis legatus, nuncius ad Tartaros et nationes alias
Orientis"
ne snune 'Omura ci misiunea a pornit din Boe-

oda, s'a coborit in Polonia, iar din Polonia a trecut in Rusia,


spre a se pune In contact cu TAtarii de dincolo de Nipru;
delegalia franciscana, pornind dela regele Boemiei, se opreste
In Cracovia, de aici .trece is Kiew, i de aici la Kanew, de
untie, lasand Niprul in urmi, inainteazA prin Cumania de din') Schematismus fr. min. cony., prov. S.Toseph In Roar jia,
pro a. 1915 (Iassiis 1914) 10.

5 Vie*, ,revistl redactata de P. P, Con.ventualf, a VIII


(1 Sept. 1922, Nr. 9) 135.
www.dacoromanica.ro
0) ScbernatiSfiltil
conventual pe 4 49-16, pag. 10.

16b -

de Nipru plan fundul Mongoliei 1). Ace lat drum e indicat i la Intoarcerea misiunei 2), iar Cumania pe care o de-scrie Carpini In raportul sau, e Cumania de dincolo de Niprut
unde era centrul politic al Cumanilor pagan' 3). Aadar, fratir
cob

minori, trimi0 de Inocenflu IV la Marl to anul 1245, Il'au


trecut deloc prin Moldova.

Mai este Ins& In notita istorica" din Schematismul In


#i a alts incoherenta, ca sa nu zicem contradictie. Se
afirma mai intaiu c primii franciscani ar fi patruns in Moldova la 1245, ceace am vazut ca nu-i adevarat; imediat dupi
aceasta, se afirma, farA nici o dovada, cA fratii minori au Iucrat In eparhia de Milcov a Cumanilor, deci Intre 1227 #i
1251, pi ca dela 1241 ipsi ferme soli curam fidelium gessechestie

runt". Daca cei dintill franciscani yin In Moldova abia la 1245,

atunci cum se mai poate afirma ca ei au fost aid infra 1227


91 1241 i dela 124L pant( la 1245?

Un alt argument, care nu s'a adus, dar se poate aduce,


ar fi bula lui Grigorie IX' (1217-1241) Cum hora undecima
sit Wei", din 11 lunie 1239, In care cetim: Dilectis filiis
fratribus ordinis fratrum minorum, in terras Saracenorum,
Paganorum et Graecorum, Bulgarorum, Cumanorum aliorumque- infidelium proticiscentibus 4)...." De aici s'ar putea condude ca, pe la 1239, franciscanii ar f lucraf tntre Cumanii
din Moldova i Muntenia, adeci in dieceza de Milcov g Cu,

manilor. 'Pentru a nu cadea Mtn) afirmare nedocumentati


se impure numaidecit o distinctie: e altceva eavea permis
papal de a merge la o sumedenie 'de popoare i- a fi preVazut,
pentru cazul acesta, cu diferite privilegii, pi altceva a fi de
fapt ix fiecare din acaste popoare, la un limp anumit,
i a lucra pentru mantuirea lor, Afars de aceasta, existau
doul Cumanii, In mare parte Inca pagine; o Cumanie

era dincolo de Nipru, WO Bulgaria paginai o alts Cumanie


') Hurniuzakt-bensulianu, Documente 1, 1 p. 235 C. 16.
E raportul lui Carpini; titlul pus de Densuslanu e gresitr cum
am aratat in Culturet Crotind, XI 194'.
D'Avezac, Relation
des Mongoles ou Tarfares Par le here Jean du Plan de Carpin,

,Paris 1838.

3) Hurmuzaki-DemUsiaau, op. cit., p. 239 C. 33.


3)

Cultura Creating, XI (1922 Nr. 7-8) 194-5.

(Romae 1759 269


4) Sbaralea, BuIrariura iraaciscanum,
www.dacoromanica.ro
Nr CPXCVI. Inocentiu
IV retnnoieste si amplifica bula la 1245,
Hurmuzalo-Densulianu, op. cit, p. 220,

161 ,
era to Moldova i Muntenia alcatuind eparhia de Mi 'coy a
Cumanilor, uncle lucrau Dominicanil sub conducerea unui e-

piscop dominican. Bula to chestie e un permis dat frafilor


minori de a merge la popoarele Insirate i confine mai multe
privilegii pentru cazut acesta. Mai mult nu se poate deduce
din ea. Pretenfa reald ci activitated de fapt a franciscanilor
in Cumania, 4i anume in Moldova $i Muntenia ci in aceastd
?pocd, trebuie dovedita prin alte documente pozitive, ceeace
nu s'a fAcut pAnA acum 1).

Pentru a dovedi faptul algur" ca franciscanii iucreazi


la not tncd dela intemeierea ordinului, Memoriul din 1860 recurge la bula lui Grigorie aX Cum qui recipit" dip 24 lunie
1235. Bula a, fast data de douA on fara nici o scilimbare:
mai tntli la 12 lunie 1234, apoi la 24 lunie 1235,afa ca

se adevereste data dip Memoriul citat2). Faptul sigur"


insa era nu dovedelte absolut nimic, fiindca nu e deck o
recomandatie a frafilor minori catre orhiepiscopi, episcopi,
abaft $i alfi prelate` ai Bisericii, -eu scopul ea acetia sl-iprimeasca _benigne et charitative", and at Veni Ia clan,ii ci
Ia credinciosii for pentru predicarea Evangeliei; este totodata
si un certificat papal, prin care se adeveresite ca frail' sunt
,catolici i credincio0 i ca top pot avea incredere deplina
recetit bula: nici
in ei. Mat si pimic mai mutt. Am cetit
a aluzie la Cumani, nici una la Valahi, nici un semn ca s'ar
refer' si la parfile noastre,, nici o menfiune despre Dacia,
desi aceasta n'ar dovedi pin-11c, Cade, prin urmare, temeiul
faptului sigur",
Ramane sa examinam ultimul argument duprins in cu1

van,tul Dada. E adevarat ca a existat Inca din prima epoca


istoriei franciscane ,,provincia Daciae", cum grata vechile
izvoare,. Mild de acest nume legat de .pAmantul nostru, era
natural ca ni0e *Intl conventuali dela not sA creada, cu o
fireascA bucurie, ca prin Dacia se infelege Iva noastra; ci al
scrie c1i franciscanii au patruns td Moldova chiar dela MeCfr. Revista catolica, I (Bucuresti 1912) 547, sus.
2) Sbaralea, Builarium franciscanum, I (Romae 1759)127-8
Nr. CXXXI si 167 Nr. CLXXIII. Despre locul de unde porneste
serisoarea, vezi Conrad Eubel, Bullarii franciscanii epitome
(Apud Claras Aquas 1908)
14 Nr. 133, nota 8. Si se 'ndrepte
www.dacoromanica.ro
deal. afirmarea din Revista
catolica. 546-7 despre existenfa
1)

bulef,4

18S

meierea ordinulul ti ca misiunea catolica din Moldova e fnfiintati de tnsuq slAntul patriarh. Din nefericire insi, s'au
tnlelat i alai; cacti prin Dada din latinitatea medievall, si
fndeosebi a izvoarelor franciscane, nu se Intelege DaciaTraiand, ci Dania sau Danemarca'). E vorba deci de ,,provincia daneze a fratilor minori, care cuprindea Danemarca,
Sveclia si Norvegia, i e arAtatA in lzvoarele franciscane prin
prol)incia Daciae, id est Daniae cum Suecia et Norvegia $) ".
lespre aceasta nu mai poste IncApeit nici cea mai mica in11:01A, i at fi pierdere de tiny i spatiu si mai inOrAm la
dovezi.

S'ar mai putea recurge fi

la vicariatul franciscan at

Bosaiei (vicarla Bosnae), pe langA care intalnim mai tArziu qi


vicariatul Valaliiei (vicaria Wallachiaer), spre a se conclude
la venirea Iratilorminori- din Bosnia In Valahia #i Moldova.
Dar nici aceasta n'ajuta ohmic pentry .epoca despre care vorbim. E sigur hoar ca cei dintai franciscani au veniun 'Bosnia,
-din provincia Dalmatiel, sub papa Nicolae IV, iar acesta qi-S
inceput pontificatul abia 47 de aril (1288) dupa nimictrea episcopiei cumitne14)

Dieceza Cumanilor a fost pastorita de preofi


i Muntenia se .deslipesc, prin noua organizalie, de arhipresbiteratul din Brasov
si se pun sub jurisdictia episcopului Teodoric al Milcovului,
Deacuma, iici tin episcop maghiar, nic14 decanul din Cara
BArsei, nu inai au dreptul de all frrtinde puterea asupra clerulul i popbrului din noua fi bine organizata eparhie ce se
intide la poalele Carpatilor.
Sfarsim.

seculari

,>-.1

frail dominicani. Moldova

") ideatitatea Intre Dania si Dacia latinititii medievale 4


lost relevata la not de A. a Xenopol, Istoria Rominilor, ed. 2,
I (BucureSi 1914) 64.
2) Holzapfel, Handbuch der Geschichte des F1 anziskanerIeiler, Franziskaner-ordtn,
ordens (Freiburg i. ,13r, 190q) 161.
in Wetzer and Welte's Kirchenlexikon2, IV 1652.
2) Holzapfel, _op. cit., p. 160.

') Holzapfel, op. cit., p. 244.


www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro