Curs patologie arteriala

Anatomie
Artere: mari, mijlocii, mici; <100 (d)=
arteriole.
Proportia de tesut elastic, fibre musculare
netede si colagen(caracteristicile
histologice) difera in functie de marimea
vasului
Principiile circulatiei colaterale; artere de
tip terminal

Anatomie
Aorta si arterele marirezervoare de inalta
presiune( rezistenta la trecerea sangelui)
Arterele mici si arteriolelevase de
rezistenta(contin ~20% din volumul sanguin)
capilarelesimple ducte cu peretii formati dintr-un
singur strat endotelial(nu-si pot modifica activ
lumenul)vase de schimb pentru substante
nutritive, produsi de catabolism, gaze respiratorii si
apa; contin~5% din vol. sanguin)
Venele si venulelevase de capacitanta,contin
~75% din vol.sanguin, la presiune scazuta

Fiziologie-hemodinamica
Meta-arteriolele(10-15) au sfinctere precapilare
care sunt sub control metabolic( nu neurogen
simpatic)
Velocitatea fluxului scade de la 20-25
cm/sec(aorta) la ~5 cm/sec la nivel arteriolar si
la 0,3-0,5 cm/sec la nivel capilar
Rezistenta totala in orice punct al sistemului
arterial va fi in relatie directa cu aria de sectiune
la acel nivel

Fiziologie-hemodinamica
Hagen-Poiseuille
Vascozitatea este o expresie a frictiunilor intre intre lamele de
lichid
Odata cu scaderea velocitatii apare turbulenta
Exista 3 teorii ale autoreglarii fluxului sanguin regional
Mecanismul miogen al lui Bayliss(Pcontractia fibrelor musculare
netede vasoconstrictoare )
Autoreglarea metabolica( pH, lactatului, CO2-ului, O2-ului,
adenozina)
Controlul neurogen, mediat de componentele simpatice(toraco-lombare)
sau parasimpatice(cranio-sacrate); studierea agentilor care blocheaza clase
specifice de neuro-transmitatori a facut posibila identificarea reactivitatii
receptorilor si in muschiul neted vascular; fibrele simpatice colinergice;
vasodilatatia mediata histaminergic

10

11

12

13

Patologie/bolile arteriale
TROMBOZA
-se datoreaza de obicei lezarii endoteliului si
expunerii colagenului la nivelul membranei
bazale
Trombul arterial-se formeaza in zone cu flux
crescut; liniile lui Zahn(straturi palide de
trombocite mixate cu fibrina alternand cu straturi
inchise la culoare formate de eritrocite)
Trombul venos se formeaza in zone cu flux
scazut; triada Virchow

patologia
Factori care predispun la tromboza:
Injuria endoteliala
-bacteriana
-stress-ul hemodinamic dat de hipertensiune
si ateroscleroza
-inflamatia
-produsii tumorali

patologia
Anomalii de flux:
-scaderea fluxului: arterial(disfunctie
miocardica, cresterea vascozitatii
sangelui); venos(inactivitate fizica,
insuficienta venoasa-vene varicoase)
-turbulenta crescuta(valve cardiace afectate,
defecte cardiace congenitale, compresia
vasului, slabirea peretelui vasului in
anevrisme)

patologia

Alte cauze:
-varsta
-Imobilizarea
-conditii procoagulante congenitale

patologia
Trombul poate evolua spre:
rezolutie(resorbtie),
organizare(recanalizare),propagare
EMBOLISMUL=obstructia lumenului unui
vas cu materii care circula in fluxul
sanguin(grasime, aer, bucati de
trombitrombembolismul)

patologia
OCLUZIILE ARTERIALE
Principala cauza: Ateroscleroza
Ateroscleroza-afeciune a arterelor mari i
medii care const n acumularea focal de
lipide, glucide complexe, snge i produi
sanguini, esut fibros i depozite calcare(
definiia OMS 1958)
Def. Rutherford: boal degenerativ(
cronic inflamatorie) caracterizat de
acumularea de celule, fibre matriceale,
lipide i resturi tisulare n intim, care
poate cauza ngustarea lumenului i
obstrucia fluxului sanguin sau ulcerarea
intimei, embolizarea i tromboza

patologia
Placa de aterom

patologia
Progresia
leziunilor
aterosclerotice

patologia
ANEVRISMUL- dilatare permanent, localizat, a unei
artere, cu cel puin 50% din diametru, n comparaie cu
diametrul normal al acelei artere
dilatare<50% = ectazie
Lrgirea
difuz
cu
o
cretere
n
diametru>50%=arteriomegalie
Multiplele anevrisme la nivelul unui vas, separate de
segmente normale ca diametru=anevrismoza
Anevrismele dilatare a tuturor celor 3 straturi ale
peretelui
arterial;
pseudoanevrismelehematoame
pulsatile rezultate din disrupia postraumatic a peretelui
arterial, cu extravazare de snge care este reinut ntre
esuturile din jur

patologia

Alte boli arteriale:

TAO(trombangeita obliteranta)Buerger
Boala Takayasu
Fibrodisplazia musculara
Arteriopatii rare: sdr. Marfan, Ehlers-Danlos tip
IV, pseudoxanthoma elasticum,
neurofibromatoza tip I, vasculitele( Behcet, PAN,
boala Kawasaki, granulomatoza Wegener),
bolile arteriale induse de droguri i de radiaii

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

FIZIOPATOLOGIE::
Etiologie
ATS, traumatic, inflam.

Scderea lumenului arterial

EFORT
Scderea debitului sangvin

Scade oferta
Crete cererea

CLINIC
ISCHEMIE

Claudicaie intermitent

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

CLINIC:
n stadiile mai avansate, simptomul
principal este

durerea.

Claudicaie intermitent
Durere de repaus
Neuropatia ischemic

CLAUDICAIA INTERMITENT- Durere muscular cu caracter constrictiv

(cramp muscular, senzaie de greutate), care apare la efort i dispare la
repaus.
- Sediul (funcie de localizarea stenozei) cel
mai frecvent- molet.
DUREREA DE REPAUS- nu este declanat de efort
- durat lung
- accentuare la ridicarea membrului sau noaptea
- ameliorare la poziie decliv.

Clasificarea clinica a ischemiei

cronice(Leriche, Fontaine)
Stadiul I
fara leziuni ocluzive semnificative hemodinamic,
durerea apare la eforturi mari(IDB>300 m); testul de
efort- normal

Stadiul II
claudicatie intermitenta usoara(poate termina testul
de efort, p distala dupa efort>50 mm Hg, p distala
obstructiei< cu peste 25 mm fata de p brahiala)
claudicatie severa(nu poate termina testul, p distala
dupa efort<50 mmHg)

Clasificarea clinica a ischemiei

cronice(Leriche, Fontaine)
Stadiul III
dureri de repaus, p distala <50 mmHg, p
deget<30 mmHg si pulsatii distale abolite

Stadiul IV
tulburari trofice grave culminand cu
gangrena

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

EXAMENUL OBIECTIV
INSPECIA - Poziie antalgic (membru inferior atrnat la marginea patului).
- Modificri de culoare a tegumetelor
- Paloarea- expresia deficitului de irigaie periferic
- spontan
- accentuat la frig, efort, ridicarea membrului.
- Tulburri trofice
- pielea devine lucioas, uscat
- modificri trofice ale fanerelor
- reducerea sau dispariia pilozitii
- unghiile devin mate, friabile.
- atrofie muscular a membrului afectat
- gangrena (cea mai grav dintre tuburrile trofice)
- uscat zon de necroz parcelar,
nedureroas, bine delimitat, cu tendin la autoamputaie.
- umed (de suprainfecie)- dureroas, imprecis
delimitat, mrginit de un edem inflamator, cu o evoluie extensiv.

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

PALPAREA temperatur cutanat sczut a segmentului ischemiat
- pulsaiile arteriale sunt sczute sau absente.
ASCULTAIA arterelor poate pune n eviden un suflu sistolic.

PROBE CLINICE:
Proba Coscescu- se grateaz membrul bolnav pe toat lungimea.
n zona ischemiat, dermografismul este negativ, tegumentul zgriat, devine
palid.
Proba Moscovici- extremitatea afectat, ridicat la vertical se nfoar cu o band elastic; dup 5 minute se pune piciorul pe sol i
se desface banda. Zona ischemiat rmne palid, n timp ce
restul membrului se recoloreaz.
Proba Ion Jianu- Se badijoneaz extremitatea bolnav cu tinctur de iod, care nu este resorbit de zona ischemic dup 24 ore.

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

INVESTIGAII PARACLINICE:
1. Arteriografia (explorare radiologic cu substa de contrast a
arborelui arterial), evideniaz:

- stenoza lumenului arterial

- gradul stenozei
- topografia (locul i ntinderea) stenozei
- starea circulaiei colaterale.

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

INVESTIGAII PARACLINICE:
2. Ecografia Doppler- arat scderea fluxului

sangvin arterial al membrului afectat.

3. Oscilometria- (msurarea comparativ a

pulsaiilor arteriale la cele dou membre
inferioare) arat scderea amplitudinii
pulsaiilor arteriale la nivelul membrului inerior
afectat.

INVESTIGAII PARACLINICE:
4. CT

INVESTIGAII PARACLINICE:
4. Angio - CT

INVESTIGAII PARACLINICE:
5. Masurari presionale: ABI(indicele
glezna-brat)
ABI<1inalt sugestiv pentru o obstructie
arteriala

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

Medical
TRATAMENT
Chirurgical

TRATAMENT MEDICAL:
Obiective:- ncetinirea procesului patologic;
- ameliorarea circulaiei membrului inferior;
- prevenirea tulburrilor trofice;
- combaterea durerii.
Mijloace terapeutice: - modificarea factorilor de risc(fumat, HTA,etc)
- regim igieno-dietetic(exercise rehabilitation)
- terapii farmacologice:Pentoxifilin, Cilostazol,
Naftidrofuryl,Blufomedil, Carnitine, PG, VEGF, L-arginina
- terapie imunosupresiva pentru vasculite
- antialgice.

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

MENT CHIRURGICAL:
Operaii funcionale (au ca scop ameliorarea regimului circulator)
- simpatectomia lombar
Scderea tonusului simpatic i al
- suprarenalectomia
catecolaminelor
Operaii reconstructive: (au ca scop restabilirea fluxului sangvin arterial)
- ex:- rezecia arterial segmentar i nlocuirea cu protez
sintetic (Dacron) sau autogref (vena safen mare).
- by-pass (scurcircuitarea obstacolului) cu protez sintetic
sau cu gref din safen proprie.
- trombendarterectomia- dezobstrucia segmentului obliterat
prin ndeprtarea endarterei (intimei), a unei parti din medie i
a trombului aderent(sechestrul atero-trombotic)
- angioplastia endoluminala(PTA)- recalibrarea endoluminala
percutana arterial cu ajutorul unei sonde cu balona.
Operaii de necesitate: - necrectomia ( const n ndeprtarea esuturilor
necrozate.
- amputaia membrului respectiv este necesar n
cazul apariiei gangrenei umede, tulburrilor
trofice extinse, dureri insuportabile.

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

TRATAMENT CHIRURGICAL:
Operaii reconstructive: BY-PASS

SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERIC CRONIC

TRATAMENT CHIRURGICAL:
Operaii reconstructive: BY-PASS

 Stent-graft-urile
endoluminale