Fecundarea

= germinarea gruncioarelor de polen exina crap se

formeaz tubul polinic prin evaginarea intinei
anterior formrii tubului polinic, nucleul generativ se divide
n 2 nuclei unul singur triete i va fecunda
cu timpul, nucleul vegetativ se resoarbe (n tubul polinic)
n tubul polinic nucleul generativ se mai divide o dat 2
nuclei care se nconjoar cu citoplasm 2 gamei masculi
= spermatii
tubul polinic ajunge la oosfer prin gtul arhegonului i i
resoarbe vrful, vrsnd gameii ou (zigot) diploid
diviziune embrion alcatuit din radicul, mugura, mai
multe cotiledoane
endospermul primar se dezvolt nlocuind nucela nvelete
complet embrionul = servete la nutriia acestuia
ovulul fecundat devine SMN
prin germinarea seminelor o nou plant
Ciclul evolutiv la gimnosperme
Fecundarea la gimnosperme
Clasificarea ordinului Pinales (Coniferales)
Fam. Taxaceae: Taxus baccata
Fam. Abietaceae (Pinaceae): Abies alba, A.
sibirica, A. balsamea, Picea excelsa, Pinus
silvestris, Pinus montana, P. maritima, P. nigra
Fam. Cupressaceae: Juniperus communis, J.
sabina, J. nana, J. oxycedrus, Thuja orientalis,
Thuja occidentalis, Cupressus sp.

Fam. Taxaceae
specii dioice
frunze aciculare sempervirescente
flori femele solitare, cu un singur ovul
flori mascule formate din 6 sau mai multe
stamine, fiecare stamin cu 2-8 saci polinici
Taxus baccata (tis)
arbust - arbore cu lemn dur
durat de via mare (2000-3000 ani)
areal: Europa
frunze dispuse pectinat (ca la brad), dar fr canale
rezinifere
flori femele cu un singur ovul i cu un integument; dup
fecundare, n jurul ovulului fecundat (seminei) se dezvolt
un nveli crnos ce acoper parial smna = aril rou,
comestibil
flori mascule = o ax, la baz cu cteva perechi de solzi
bracteali; n vrful axei se afl 4-12 stamine dilatate la vrf
sub form de apendice, sub care sunt dispui 5-8 saci
polinici; granulele de polen nu au saci aeriferi
plant rar, ocrotit
plant toxic, conine alcaloidul taxin; numai arilul este
netoxic, dulce, comestibil
Intrebuintari: emenagog, abortiv, toxic, arilul laxativ
Taxus baccata (tisa)
Taxus baccata floarea femela si
mascula
Taxus baccata frunze si muguri
Tisa samanta cu
aril
Fam. Pinaceae (Abietaceae)
familie cu reprezentani pe suprafee mari, pe toate
continentele
arbori cu frunze aciculare, sempervirescente (excepie
Larix) i canale rezinifere
plante monoice, rar dioice
flori mascule = numeroase stamine = solz, pe spate
cu 2 saci polinici, iar granulele de polen cu 2 saci cu
aer pe laturi
flori femele = dispuse pe o ax con; o floare
solz dublu, cel extern este steril = solz bracteal, cel
intern este fertil = solz carpelar; pe faa superioar a
solzului carpelar 2 ovule descoperite
dup fecundare semine, de obicei aripate
Genul Abies
45 specii = zone temperate i reci din emisfera nordic
arbori cu trunchi drept i cu ramificaie monopodial
frunze aciculare, solitare, aplatizate, dispuse spiralat pe
ramuri, dar orientate pectinat; pe faa inferioar au 2
dungi albe, de o parte i de alta a nervurii
conuri femele erecte pe ramuri, iar carpelele (solzii dubli)
la maturitate se desfac i cad rmne numai axa
conului pe ramur
Abies alba (brad alb)
frunze aplatizate i emarginate la vrf, cu 2 dungi albe pe
epiderma inferioar
alte specii: Abies sibirica, A. balsamea

Genul Picea
rspndire: emisfera nordic
arbori monopodiali
frunze aciculare, ascuite, contur rombic n seciune
transversal
conuri pendente, la maturitate cad cu tot cu axa
Picea excelsa sin. Picea abies (molidul)
arbore de maxim 50 m inaltime
frunze ascutite, cu 4 muchii, rombice in sectiune
transversala
conuri cilindrice
Abies alba (brad)
Brad frunze si
con
Picea excelsa (molid)
Molid frunze,
scoarta si
samanta
Genul Pinus
gen foarte bogat in specii
arbori si arbusti cu ramificatie monopodiala
2 tipuri de ramuri si frunze
- ramuri lungi = macroblaste, au frunze reduse la solzi
- in axila macroblastelor se dezvolta ramuri scurte =
microblaste (3-5 mm), care poarta frunze aciculare, reunite
la baza intr-o teaca comuna
florile mascule sunt alcatuite din stamine grupate in conuri,
avand la baza cate o bractee membranoasa
conurile femele au solzi dubli; varful solzului carpelar e
lignificat si ingrosat, alcatuind apofiza
conurile pendente, pot persista si cativa ani pe arbore
Pinus silvestris (pin)
raspandire: Europa, Siberia, la noi in zona montana si alpina,
dar si regiunea dealurilor inalte
alte specii: Pinus montana (jneapan), P. nigra, P. maritima
Pinus silvestris (pin)
Floare
femela si
mascula
la pin
Pin - con cu seminte
Actiune si intrebuintari

Pini turiones (mugurii de pin)
de pe ramurile tinere de Pinus silvestris
cate 4-5 la un loc, in jurul unui mugure central
dimensiuni: 8 cm lungime si 1 cm diametru
principii active: ulei volatil ( si -pinen, limonen), rezina,
substante amare, pinitol, coniferozida
sub forma de infuzie, sirop:
- fluidifica secretia bronsica
- diuretic
Terebinthina communis
oleorezina purificata de la mai multe specii de Pinus
se obtine prin incizarea lemnului (rezinaj)
aspect: masa vascoasa ca mierea; prin sedere se tulbura si
separa doua straturi: - lichid galben, vascos
- depozit alb rezinos, microcristalin
terebentina contine: - ulei volatil cu 60% -pinen
- colofoniu = 90% acizi rezinici
se utilizeaza: - extern ca revulsiv
- pt. obtinerea: - uleiului volatil de terebentina
- colofoniului
Pini turiones (Pini gemmae)
Pinus montana sin. Pinus mugo
(jneapan)
Colofoniu (sacaz) = material rezinos galben-auriu;
- contine acid abietic
Aetheroleum terebinthinae (Ulei de terebentina)
se obtine prin antrenarea cu vapori de apa a terebentinei
lichid volatil, incolor, cu gust arzator
contine: si -pinen, caren
se utilizeaza extern ca rubefiant, revulsiv
-pinen se utilizeaza in sinteze organice (pt. a obtine
terpineol, terpinhidrat si camfora)

Larix decidua (larita, zada)
Arbore ocrotit, ntlnit sporadic n pdurile de conifere
Frunze aciculare, caduce, moi, de culoare verde-deschis,
grupate cte 30-40 ntr-un fascicul
Utilizri: scoara conine tanin
frunzele conin vitamina C
din rina de zad se obine un ulei de terebentin
de calitate superioar, numit terebentin de Veneia

Larix decidua (zada, larita)
Zada conuri si frunze fasciculate
Familia Cupressaceae
arbori si arbusti din emisfera nordica
frunze solzoase, rar aciculare
conurile femele au un nr. redus de carpele cu 1-20 ovule
florile mascule au stamine cu 2-6 saci polinici
dupa fecundare, ovulele impreuna cu carpelele devin seminte
inconjurate de solzi pielosi, carnosi, asemanatori cu fructele
baciforme
Genul Juniperus
peste 60 specii; la noi cresc 3, in zona montana
Juniperus communis (ienupar)
arbust dioic de 1-6 m
cate 3 frunze subulate, in verticil
florile femele au cate 3 carpele in verticil, fiecare purtand
cate un ovul
fructul fals = galbula (pseudobaca) = Juniperi fructus
se utilizeaza ca diuretic si antiseptic urinar si respirator
alte specii: J. sabina (cetina de negi), J. nana (ienupar pitic),
J. oxycedrus Pix Cadi (gudron, in dermatologie), Juniperus
horizontalis
Fam. Cupressaceae

Alti reprezentanti:

Thuja orientalis
(arborele vietii)
T. occidentalis (tuia)
Thuja
orientalis

Thuja
occidentalis

Juniperus
communis
(ienupar)
Ienupar frunze
subulate, cate 3 in
verticil
Ienupar galbula, fruct fals
Juniperus communis
Juniperus oxycedrus
Juniperus sabina

Cupressus sp. - chiparos

Cupressus sempervirens

Clasa Gnetatae (Chlamydospermatophyta)
traheide cu punctuatiuni areolate si trahee
flori cu foliole bracteale si invelis floral adevarat (3-4
foliole)
plante dioice: - florile mascule = 2-8 stamine
- florile femele grupate in inflorescente
in endospermul primar al ovulelor sunt arhegoane reduse
numai la oosfera
lipsesc canalele rezinifere
clasificare: - ordinul Ephedrales
- ord. Gnetales
- ord. Welwitschiales

Ordinul Ephedrales
Familia Ephedraceae
plante dioice, rar monoice, pitice, repente
tulpina verde, asimilatoare, cu ramuri articulate si ramificate
= tip virgat
frunze solzoase, foarte mici, concrescute cate doua
flori unisexuate, dispuse la noduri
- cele mascule grupate in inflorescente, avand la baza 2
bractei opuse si concrescute = perigon
- cele femele sunt alcatuite dintr-un ovul avand la baza
bractei opuse si concrescute = perigon

Ephedra distachya
areal:litoralul Marii Negre, in Dobrogea si Campia Turzii
tulpini si ramuri cu noduri si internoduri, striate longitudinal
frunze mici, solzoase, cu aspect de teci mici
culoare verde-cenusie
la maturitatea semintelor, bracteile de la baza devin
carnoase, cu aspect de baca (rosie)
Ephedrae herba contine alcaloizi: efedrina
Ephedra distachya (carcel)
Ephedra distachya:
flori femele si mascule
Ephedra distachya exemplar mascul
Ephedra distachya floare femela
Ephedra distachya tulpini si ramuri
Welwitschia mirabilis

Welwitschia mirabilis

Sequoia gigantea

Chemotaxoni Gimnosperme
Polifenoli: biflavonoide (amentoflavona, ginkgetol)
Polioli: pinitol, sequitol

Fam. Taxaceae
Taxani = amine protoalcaloidice = TAXINA (toxica)
= amide = TAXOL (anticancer)
taxol
Fam. Cupressaceae
Timol
Carvacrol
Alfa tuiaplicina
Ulei volatil
Fam. Pinaceae
Ciclitoli (pinitol)
Monoterpene (ulei volatil): pinen, limonen, borneol, caren,
camfen
Diterpene (rezina) tip acid rezinic: acid abietic, acid
levopimaric
Lignane: pinorezinol

Acid abietic
Alfa tuiaplicina
borneol
carvacrol
pinoresinol
Fam. Ephedraceae - efedrina