Materia-ocupa spatiu si are masa.

Energia-conceptul central din toate rationamentele chimice fizicii si reprezinta

capacitatea de a efectua lucru.
Lucru(L)-procesul prin care material se misca ordonat impotriva unei forte contrare
Caldura(Q)-generata de miscarea dezordonata a atomilor, respective a moleculelor
constituente a materiei.
Principiul conservarii energiei-energia nu se creaza nici nu se distruge ci poate fi
transferata dintr o parte in alta(se conserva)
-energie cinetica(Ec) a unui corp este energia pe care o are ca urmare a miscarii sale
Ec=mv
2
/2 J
-energia potentiala(Ep)-a unui copr depninde de natura campului la care este supus
corpul
Ep=mgh g=9,!m/s
2
Energia potentiala coulom"-Ep=#!#2/$%&'r =()
2
/)
2
/Jm* +
&'=,, -!'
-!2
)
2
J
-!
m
-!
(permitivitate)
Gazul perfect-este cea mai simpla stare a materiei
-este un ansam"lu de molecule haotica, iar v lor cresc odata cu cresterea temperaturii
-spatiul ocupat de pro"a de gaz este volumul sau (.)
-nr de molecule e/istente in pro"a se e/prima prin nr de moli(n)
-definirea pro"ei de gaz presupune specificarea presiunii p si a temeperaturii 0 la care se
afla
1p2si=3a !"ar=!'
,
3a=!''43a
p=5/6 3a !atm=!'!,72,43a !atm=89' 0orr=!mm coloana :g
calc p e/ercitata d o coloana de :g cu densitatea p si inaltimea h
p=5/6=mg/6 m=p.
p=;:g.g/6 .=6h
p=;:g6:g/6=;:ggh ;=g/cm
7
=4g/m
7
p=;gh
Temperatura(T)-o marime intensive ce nu depinde de intinderea sistemului
-o masura a agitatiei termice a moleculelor din sistemul studiat
-propritetatea care indica directia de transfer a energiei su" forma de caldura(<) de la un
corp =(mai cald) la un corp >(mai rece)
Principiul zero al termodinamicii-2 corpuri cu temp diferite aflate in contact termic
a+ung la echili"ru termic sunt separate prin suprafete diatermice
-pe "aza sa s a constituit termometrul
-in termodinamica 0 se e/prima in ?elvin(?)
Legile gazelor
-legea lui Bole p.=ct la temp constanta presiunea unui gaz perfect variaza invers
proportional cu volumul sau p!.!=p2.2 0-const p(.)-izoterma
-legea lui C!arles .=const-0 la presiune ct volumul unui gaz perfect variaza direct
proportional cu temp (izo"ara)
-principiul lui "vogadro in acelasi conditii de p si 0 constante, volume egale de gaze
contin acelasi nr de molecule
@==9,'27 - !'
27
.= const-n(nr de moli)
.m=./n=const(la p si 0 const volumul molar al gazelor sunt a(ro/ egale)
Legea lui #alton-presiunea e/ercitata de un amestec de gaze perfecte este suma
presiunilor e/ercitate de gazelle individuale daca fiecare ar ocupa singur acelasi volum
p=paAp" A B..Api AB..Ap4=Cipi
presiunea e/ercitata de un gaz perfect dintr-un amestec de gaze daca ar ocupa sigur tot
vasul se numeste presiune partiala(pi)
Degea=2 Ci pi=/a -pA/" -pAB..A/i -pAB..A/4 -p=pCi/i=p
Termodinamica-se ocupa cu studiul transformarilor sau schim"ului de energie intr un
sistem si med incon+urator
-se "azeaza pe un nr mic de postulate
$itemul-este o parte din univers p care il studiem iar med incon+urator este locul unde
studiem un anumit sEstem
0ipuri - in functie de relatia cu mediul incon+uratorF
-deschiseF schim"a materie si energie cu mediu
-inchiseF schim"a doar energie cu mediul
-izolateF nu interactioneaza cu mediul
-in functie de compozitia lor
-omogeneF au aceeasi compozitie in orice pct din sEstem(o singura faza)
-eterogeneF compozitie diferita in cel putin 2 pct ale sistemului(mai multe faze)
%aza-este o portiune din sistem care prezinta aceeasi compozitie pe toata intinderea ei
Marimi termodinamice-prop unui sistem se e/prima prin diferite marimiF
-e/tensive canddepind de candtitatea de su"st din sistem(.,m).pot fi raportate la
cantitatea de su"st din sistem -2 masimi specifice, sau la nr de moli din sistem -2 marimi
molare
-intensive cand sunt independente de cantitatea de su"st 0
Garimile termodinamice de stare repr marimile termodinamice care caract starea unui
sistem la un moment dat si care nu depinde de drumul parcurs de sistem pt a atinge starea
curenta se numesc marimi termodinamice de stare sau varia"ile de stare
.aria"ilele de stare pot fiF
-parametrii de stare(.m,p0) si se pot o"tine prin masuratori directe, fiind corelati prin
ecuatii de stare de tipul 5(.,p,0)='
p.m H I0=' (ec. de stare a gazelor)
-functii de stare(energie internaJ,entalpie :, entalpie 6, energie li"era Ki""s K) si se
o"tin doar prin calcul
0ipuri de diferentiale
-diferentiale totale e/acte(d/) marimi infinitenzimale care prin integrare conduce la un
rezultat ce nu depinde de drumul parcurs de sistem ci depinde doar de starea initiala si
finala a sistemului
L d.=.f-.i=M.
-diferentiale ine/acte(d/) marimi infinitezimale care prin integrare conduce la un rezultat
ce depinde de drumul parcurs de sistem(parametru de drum)
L N<=<
Caldura Qarata transferal de energie ca rezultat al diferentei de temp dintre sistem si
mediu
-depinde de drumul parcurs de sistem
-daca sistemul cedeaza mediului < are val negative, iar daca a"soar"e < din mediu are
semnul A si val pozitiva
Lucrul de dilatare sau compresiune-este datorat deplasarii ordonate a moleculelor
sistemului impotriva unei forte de rezistenta
-provine dintr-o variatie de volum si depinde de drumul parcurs de sistem
Lucrul de dilatare ireversi&il-izoterm la 0 const si pe/ const
Oaca pe/ 1 pgaz -2 lucru de dilatare ireversi"il izoterm
pe/ 2 pgaz -2 lucru de compresiune ireversi"il izoterm
dD=- pe/d. =2 D=- pe/(.2 H .!)=- pe/M.
Lucrul de dilatare reversi&il-izoterm daca 0 const si pe/ = pgaz =2lucru de dilatare
reversi"il izoterm
pe/ = pgaz = nI0/. =2 dD=-pe/d.=- nI0/. -d.
Ducru de dilatare reversi"il izoterm in valoare a"soluta este mai mare decat lucrul de
dilatare ireversi"il izoterm
Principiul ' al termodinamicii-enuntat in !$2 de catre Io"ert GaEer energia nu poate
fi create din nimic sin u poate fi anihilata de asemenea daca dispare o forma de energie in
locul sau apare o alta forma de energie
-din acest principiu deriva legea echivalentei diferitele forme de energie se transforma
una in alta in proportii riguros echivalente
.ariatia energiei unui sistem inchis la trecerea dintr o stare = in alta stare " este egala cu
suma dintre cantitatea de lucru D si cantitatea de caldura < schim"ata de sistem cu med
e/terior
MJ=J>HJ==DA< principiul P al termodinamicii
Oaca un sistem inchis evolueaza cEclic deci starea initiala = coincide cu starea finala = at
variatia energiei sist este '
MJ=J=-J==DA<='
Energia interna (-este definite ca fiind diferenta dintre energia totala a unui sistem si
suma energiilor cinetica si potentiala
J=Etot-(EcAEp) =ErotAEvi"AEtransABBBBB..
-energia interna a unui sistem repr suma energiilor provenite din miscarile si interactiunil
tuturor moleculelor si atomilor ce formeaza sistemul
-este o functiune termodinamica de stare e/tensive, care depinde de .,0 si compozitia
sistemului (nr de moli)
J=5(.,0,n!,n2,n7,BB.niBBnn)
-variatia energiei interne a sistemului este data de variatia ei in functie de .,0 si
compozitie (ni)
(N./Nni)0,.,n+=Ji repr derivate partiala a energiei interne J in raport cu nr de moli ai
componentului P (la 0,.,n+ constante) si repr o marime molara partiala
dJ=(NJ/N.)0,ni d.A(NJ/N0)-d0 A C Jidni
)ariatia energiei interne asociata unei reactii c!imice fie reactia chimica la . si 0
const
Q!=!A Q2=2ABBAQn=n -2 Q!R=!RA Q2R=2RABB..AQiR=iRABB.AQnR=nR
coef steochimici
Godificarea nr de moli a reactantilor si a produsilor de reactie are loc proportional cu
coeficientii steochimici ai reactiei chimice
$emnificatia variatiei energiei interne in raport cu )*)* si +
Oaca temperature(0) volumul(.) si compozitia sistemului (S) nu sunt constante variatia
energiei interne este d0 A MJdS
Da . const d.=' iar < devine <v =2 N<v=dJ si pt un process finit <v=MJ
Oaca MJ 1 ' procesul efectuat de sistem este e/oterm iar daca MJ 2 ' procesul este
endoterm
)aldura latenta repr cantitatea de caldura necesara sistemului pt a-si creste volumul cu !
unitate
)apacitatea calorica ()v) la un volum const repr cantitatea de < care tre"uie cedata
sistemului pt a-i creste temp cu !T
)ariatia energiei interne a gazului perfect-in cazul unui gaz ideal,comp nu variaza iar
energia interna poate varia doar in functie de . si 0
Pntre moleculele unui gaz perfect nu e/ista interactiuni iar energia interna este
independenta de distanta intre moleculele si deci este independenta de volumul ocupat de
pro"a de gaz
Pn cazul unui gaz perfect care se dilate sau se comprima izoterm(0=const) energia interna
ramane const.
E,T"LP'" - principiul P al termodinamicii poate fi e/primata si cu a+utorul unei alte
functii termodinamice de stare numita entalpie,notata cu :
:=JAp.
Oaca p=const <se noteaza cu <p
N<p=d:
)ariatia entalpiei asociata unei reactii c!imice
(d:)t,p=(CiQi:=i- CQi:=i)dS=M:dS=(U:/US)0p
$emnificatia variatiei entalpiei in raport cu T*p*+
Oaca p si S const atunci < devine <p
N<p=d:=)pd0 aceasta relatie este f importanta deoarece este folosita in termochimie pt
masurarea variatiei entalpiei de reactie MR: cu a+utorul calorimetrului la p=const
.elatiile dintre Cv si Cp
)apacitatea calorica la volum constant()v) repr produsul dintre caldura specifica la .
const(cv) a unei su"st si masa su"stantei sau solutiei m-)v=cv-m ( J-grad
-!
)
)apacitatea calorica molara la .const ()v,m) este o proprietate intensiva si repr cant de
caldura necesara unui mol de su"st pt a-si mari temp cu un grad
Lucru de dilatate adia&atica a unui gaz perfect intr un process adia"atic nu e/ista
schim" de caldura intre sistem si mediu, deci N<=' sau pt un process finit <='
-peretele adia"atic comp a sistemului ce nu permite schim"ul de caldura intre sistem si
mediu
Termoc!imia ramura a termodinamicii care se ocupa cu evaluarea "ilantului energetic al
sistemelor care participa la reactii chimice
-la p=const =2 M:=<p cu a+utorul calorimetrului masoara caldura produsa sau a"sor"ita
intr-o reactie chimica
-la .=const =2 MJ=< iar M:=MJ A MnI0 cu a+utorul "om"ei calorimetrice masoara
caldura corespunzatoare unei reactii chimice
6tarea standard= starea cea mai sta"ile a unui element sau compus chimic la p=! atm si
temp=2,T sau 29,!9?
Entalpia standard de formare /
f
-0123-reprezinta variatia de entalpie a sistemului in
reactia de sinteza a unui mol de su"stanta din elementele componente luate in starile lor
standard
-se masoara in 4J/mol sau 4cal/mol (!cal=$,!8J)
-pt ma+oritatea su"st entalpiile standard de formare au fost det si sunt ta"elate
Entalpiile standard de formare ale elementelor in starile lor de referinta sunt zero la
orice temperatura,intrucat ar fi entalpiile unor reactii nule
Entalpiile standard de reactie /
r
-0123 sau /
f
-0123repr variatia de entalpie a sistemului
cand reactantii in starea lor standard se transf in produsi de reactie in starea lor standard
pentru o reactie generala de forma V!=!A......AVi=iA......AVn=n -2 V!R=!RA...AViR=iRA......
AVnR=nR entalpia standard de reactie este
M
r
:T29=(CiV!R:=i-CiVi:=i)=(CiViR(M
f
:T29)=i-CiVi(M
f
:T29)=i)
Entalpia standard de com&ustie(ardere) /
c
-0123-este un caract particular al M
r
:T29 si
se det practic utilizand "om"a calorimetrica
-repr efectul termic care insoteste arderea completa a unui mol de compus organic format
din ),:2,W2 si @ pana la produsi finali )W2, :2o si @2
3t un nr mare de compusi M
c
:T29a fost det si ta"elata
-toate val entalpiilor standard au semnul H deoarece prin ardere se cedeaza caldura
-din valoarea entalpiilor standard se pot det entalpiile de formare a unor compusi
)aloarea calorica a alimentelor4
-caldura dega5ata la arderea unui gram de glucoza daca nu avem la dispoziti "om"a
calorimetrica se poate det valoarea eergetica a unui aliment daca se cunoaste cant in
grame de glucide, lipide, proteine raportate la !''g produs
)9:!2W9(s) A 9 W2 (g) 9)W2 (g) A 9:2W (l) (M
c
:T29))9:!2)9
(M
c
:T29))9:!2W9(s)= 9( (M
f
:T29))W2(g) A (M
f
:T29):2W(l)*-( (M
f
:T29))9:!2W9(s)A 9(M
f
:T29)W2(g)
( M
c
:T29)= 9((-79,,, 4+/mol)A(-2,,7 4+/mol)* H (-!287,27 4+/mol)*
(M
c
:T29)=-2' 4+/mol
! mol glucoza BB!'gBB2'g 4+
! g BBB/
X=!,,9 4+=7,8 4cal
-caldura dega5ata la arderea unui mol de acid palmitic
)!9:72W2 (s) A 27 W2 (g) !9 )W2 (g) A!2:2W (l) (M
c
:T29))!9:72W2
............
(M
c
:T29)=-99884+/mol
2,9g ac palmiticBB.99884+/mol
!g ac.........E
Y=794+=9,7 4cal
-caldura dega5ata la arderea unui gram de aminoacid-prin calcule asemanatoare s a
det ca in medie la arderea unui gram de == se dega+a !84+Z$ 4cal
-deo"icei == relultati din hidroliza enzimatica a proteinelor ingerate nu sunt utilizati ca
sursa de energie ci sunt folositi de catre organism la sinteza de noi proteine de care org
are nevoie la acel moment
-daca se cunoaste comp unui aliment adica nr de grame de glucide, lipide si proteine
raportat la !''g produs se poate calcula valoarea energetica
Legile termoc!imiei
-legea lui -ess entalpiile standard ale ractiilor individuale pot fi com"inate pt a o"tine
entalpia altei reactii.[.ariatia de entalpie a unei reactii chimice depinde doar de reactanti
si de produsii finali ai reactiei indiferent de calea urmata de reactie
-legea Lavoisier-Laplace efectul termic ce insoteste o reactie chimica directa este egal si
de semn contrar cu efectul termic al reactiei inverse
)onsecintele legii lui :ess si Dav-Da
-reactiile chimice pot fi scazute si adunate
-pe "aza lor si a entalpiilor standard de com"ustie se pot calc M
f
:T29 a unor su"st care nu
se pot o"tine direct din elemente
-legea lui:ess permite calcularea M
f
:T29 a unor su"st care nu se pot o"tine direct din
elemente
-legea lui :ess permite calcularea unor M
r
:T29 a caror det este dificila cum ar fi in cazul
reactiilor f lente, f rapide sau care decurg in conditii e/treme de temp si presiune
Energia de legatura-variatiile de energie care insotesc reactiile chimice se datoreaza
ruperii legaturilor dintre atomii reactantilor si formarii de noi legaturi intre acestea
-ruperea legaturilor chimice este insotita de a"sortie de energie fiind un proces endoterm
iar formarea de legaturi chimice este un fenomen e/oterm ce are loc cu dega+are de enrgie
-energie de disociere energia necesara ruperii unui anumit tip de legatura (=->) dintr un
mol de compus
-energia de legatura (\) media aritmetica a energiilor de disociere pt un anumit tip de
legatura (=->)
-cu cat energia de legatura este mai mare cu atat legatura este mai puternica
Legatura dintre /
r
-0123 si energia de legatura-efectul termic al unei reactii este egal cu
diferenta dintre energiile legaturilor rupte si ale celor formate
M
r
:T29 = Ci(ni,\i)rupte H Ci(ni,\i)formate
Principiul '' al termodinamicii H process spontan nu necesita efectuarea unui
lucru(actiune) din afara sistemului pt realizarea sa, are loc in mod natural
-proces nespontan necesita efectuarea unui lucru din afara pt realizarea sa, nu are loc in
mod natural
Oistinctia dintre procesele spontane si cele nespontane formeaza o"iectul principiului al
PP al termodinamicii
-pt a recunoaste un process spontan se cauta directia care conduce la cea mai mare
imprastiere haotica a energiei totale a unui sistem
-in timp ce lucrul mechanic se poate transf integral in caldura reciproca nu este posi"ila
-cauza acestei asimetrii este faptul ca lucrul mechanic corespunde unei miscari ordonate a
particulelor, iar caldura coresp unei miscari dezordonate a particulelor
Entropia ($) Hprincipiul PP al termodinamicii poate fi formulat cu a+utorul unei functii
termodinamice de stare entropia (6).Ea reprezinta o marime a gradului de dezordine
interna a unui sistem
-moleculele dintr un sistem aflat la o temperature ridicata sunt puternic dezorganizate,
atat in ceea ce priveste pozitia lor, cat si a modului de ocupare a starilor de
energie(translatie,rotatie si vi"ratie) accesi"ile.Jn transfer de energie su" forma de
caldura va conduce la o dezordine suplimentara relative mica
-moleculele dintr un sistem situate la 0 scazuta au acces la cateva stari de energie, iar
transferal aceleiasi cant de energie su" forma de caldura va avea effect pronuntat asupra
gradului de dezordine.
)oncluziiF-variatia de entropie a unui sistem la transferal unei anumite cantitati de
caldura < va fi mai mare daca este transferata unui cosp(sistem) rece decat daca < este
transferata unui corp cald
-variatia de entropie a unui sistem e direct prop cu cant de < transferata si invers prop cu
temp la care are loc transferal
-procesele naturale sunt ireversi"ile si decurg spontan cu cresterea entropiei
-in procese reversi"ileF M6 = </0 (egalitatea lui )lausus)
-in procese ireversi"ileF M6 2 </0 (inegalitatea lui )lausus)
-principiul PP se poate scrieF M6 2] </0
Entropia $ Heste o functie de stare
-este o diferentiala totala e/acta, iar la trecerea sist dintr o stare initiala intr o stare finala,
variatia entropiei esteF
6f
L6i d6=6f-6t=M6
-este o functie e/tensive si variaza in raport cu 6=6(.,0,S) sau cu 6=6(p,0,S)
-se urmareste variatia entropiei sistem in functie de p,0,S
-M6 repr variatia stoechimometrica a entropiei
-in conditii de p si t constF (d6)0,p=M6dS
-pt o reactie chimica de forma
Q!=!A Q2=2ABBAQn=n -2 Q!R=!RA Q2R=2RABB..AQiR=iRABB.AQnR=nR
M6=(CiQiR6=i H CiQi6=i)
Principiul ''' al termodinamicii 6 la temp de zero a"solute('?)entropia oricarei su"st
solide cristaline si pura este zero
-entropia molara standard 6T29 repr entropia unui mol de su"st pura la presiunea de o
atmosfera si la temp de 2,T) sau 29,!9 ?.se masoara in J?
-!
mol
-!
sau cal4
-!
mol
-!
-in functie de starea de agregare a unei su"st entropia molara standard creste cu cresterea
dezordiniiF
(6T29)solid 1 (6T29)lichid 1 (6T29)gazos
-6T29 creste ci cresterea masei moleculare a su"st
- 6T29 scare pe masura ce taria legaturilor intre atomii unei su"st creste
Entropia de reactie standard /
r
$0123- repr variatia de entropie a sistemului cand
reactantii in starile lor standard se transforma in produsi de reactie in starea lor standard
M
r
6T29=(Ci QiR (6T29)=i H CQi (6T29)=i)
Caldura necomensata si variatia totala de entropie- in cursul unui process care se
desfasoara spontan se poate inampla ca entropia sistemului sa scada, insa aceasta scadere
va fi insotita de o crestere a entropiei mediului
-conform principiului PP d6 2] N</0 =2 0d6 H N< 2]'
-diferenta dintre cele 2 marimi a fost numita de )lausius )=DOJI=
@E)WG3E@6=0=(N<==dS) si a fost notata cu N< deci 0d6 H N< = N< 2] '
-afinitatea chimica este o masura a gradului de spontaneitate a unei reactii chimice
-o reactie decurge spontan daca =2' sau M: H 0M6 1 '
-in conditii standard o reactie spontana M
r
:T29- 0M
r
6T29 1'
Potentiale termodinamice-au fost introduce pt a evalua gradul de spontaneitate
-in termodinamica sistemele evolueaza astfel incat potentialele termodinamice sa atinga
val minime.
energie li"era :elmholtzF 5=J-06
energia li"era Ki""sF K=:-06
-sunt marimi termodinamice de stare e/tensive
-energia li"era :elmhotz variaza in raport cu 5=f(.,0,S)
-energia li"era Ki""s variaza in raport cu K=f(p,0,S)
6emnificatia derivatelor partiale ale energiei li"ere Ki""s
-energia li"era Ki""s este definitive K=:-06
-at variatia energiei li"ere Ki""s dK=d(:-06)=d:-0d6-6d0
-se trece variatia en K in parametrii :,6 si 0 in parametrii p,0 si S
MK=(M:-0M6*
Energia li&era Gi&&s standard de forma /
f
G0123-repr variatia ener l" Ki""s a sist in
reactia de sinteza a unui mol de compus din elemente componente aflate in stari standard
-se masoara in 4J/mol sau 4cal/mol la p=! atm,t=2,T) sau 29,!9?
-pt ma+ su"st energiile li" Ki""s sunt det
-in cazul elem M
f
KT29
Energia li&era Gi&&s standard de reactie /
r
G0123-repr variatia de enrgie l" Ki""s a
sistemului cand reactantii in starea lor standard se transf in prod de reactie in starea lor
standard
-deoarece pt un comp oarecare =(M
f
KT29)=K=i
-var de energE l" Ki""s pt o reactie generala esteF
M
r
KT29=(CiQiRK=i-CiQiK=i)=(CiQiR( M
f
KT29)=i-CiQi(M
f
KT29)=i)
-daca se cunosc M
r
:T29 si M
r
6T29 se aplica M
r
KT29= M
r
:T29 - 0M
r
6T29
)ariatia energiei li&ere Gi&&s a gazului perfect cu presiunea-consideram un gaz
perfect care efectueaza un process reversi"il
-pt un process reversi"il legatura dintre principiul P si PP esteF dK=.dp H 6d0
-la temp constanta variatia en Ki""sF dK=.dp
-energia li" Ki""s pt un mol de gaz este en Ki""s molara Km=K/n
Potentialul c!imic 7-+oaca un rol central in tratarea echili"rului chimic
-pt un gaz perfect pur, la p si 0 const potentialul chimic definitF
^=(U(nKm)/Un)p,0=(nUKmAKmUn/Un)p,0=Km
-deci potentialul chimic este acelasi cu energia molara Ki""s
daca Km=KTm AI0ln(p/pT)
atunci ^=^TAI0ln(p/pT)
-^T este potentialul standard al gazului perfect pul la pT=! atm
)ariatia potentialului c!imic asociata unei reactii c!imice-pt un compus i aflat intr un
amestec potentialul sau chimic la presiune, temp si n+ const, deci cand variaza doar nr de
moli a componentului i, este definit
MK=(CPQPR^=i H CiQi^=i) sau M^=(CiQiR^=i H CiQi^=i)
Ec!ili&ru c!imicdezv conceptual de potential chimic si arata modul in care acesta poate
fi folosit pt e/plicarea compozitiei la echili"ru a reactiei chimice
-ceact chimice evolueaza spre un echili"ru dEnamic, in care sunt prezenti atat reactantii
cat si prod de reactie, care insa nu mai au tendinta de a se modifica in continuare
-cand concentr prod de reactie 2 decat concentr reactantilor netransf din amestecul de
reactie, reactie este considerate completa
-cand in amestecul de reactie _ concentratii aprecia"ile atat de reactanti cat si de prod de
reactie, react se numesc IE.EI6P>PDE
.eactii e8ergonice si endergonice-daca MK 2' react nu este spontana in directia =>si
se numeste endergonica.ac reactie se poate desfasura numai daca se furnizeaza din
e/terior suficienta energie li"era
-daca MK 1 ' react spontana si se numeste react e/ergonica
-daca MK= ' reactia este la echili"ru sin u este spontana
Ec!ili&re in gaze perfecte MKT A I0ln?p=' =2 ?p=e
-MKT/I0
-aceasta relatie este una din cele mai importante ec din termodinamica chimica,deoarece
face leg intre ta" de date termochimice si const de echili"ru ?p
Catul ar&itrar de reactie Q-pt o reactie generala desfasurata in gaze perfecte, catul
ar"itrar repr raportul dintre produsul p partiale ale prod de reactie ridicate la coef
steochiometrici coresp si produsul p partiale ale reactantilor ridicate la coef
stoechiometici coresp
<=`i(piR)
QiR
/`i)
Qi
.elatia dintre const de ec!ili&ru
a= A"> c)AdO
MKT=^)T^OT^=T^>T
-la echili"ru <=?p
?p=(/c)
c
(/O)
d
/(/=)
a
(/>)
"
- p
cAd
/p
aA"
?p=?/p
MQ
)oncentr volumetrica a gazului i()i)-repr nr de moli compus P raportat la volum )i=ni/.
-daca MQ=' ?p=?/=?c=?n
Principiul lui LeC!atelier-Braun-daca asupra unui sistem se efectueaza o pertur"atie,
atunci in sistem se produce o modificare care tinde sa atenueze pertur"atia impusa.3rin
pertur"atie se intelege o modificare a unei varia"ile care a det starea de echili"ru
(temp,presiune)
-influenta presiunii asupra efectului chimicF -2 ?p nu este influentata de modificarile de
presiune
-2p modifica insa valoarea constantei ?/
-2 efectul p asupra echili"rului chimic poate fi analizat pe "aza ?p
?p=?/-p
MQ
-2 daca p creste atunci pt a ramane nemodificata ?p, echili"rul se va deplasa in sensul
reactantilor(=) deci in sensul 2 ?p=?/-p=/>
2
//=-p
-2 daca p scade, atunci pt a ramane nemodificata ?p echili"rul se va deplasa in sensul
produsilor de reactie (>) deci in sensul ! ?p=?/-!/p=/>//
2
= - !/p
-influenta temperaturii asupra echili"rului chimic
-2 0 creste favorizeaza formarea @W2, a produsilor
-2 0 scade favorizeaza formarea @2W$ a reactantilor
-calculul compozitiei de echili"ruF constanta ?n are forma ?n=`iR(QiR Se)
Qi
/`i(n'i- QiSe)
Qi
Gaze ideale- gaze reale
-g ideale nu _ forte intermoleculare
-g reale in fct de p _ forte de repulsie sau de atractie intermolec p partiala a unui gaz real
i, devine p efectiva, numita fugacitate fiind notata cu f.3t un gaz i, fugacitatea(f) are
formaF fi=;- pi
; repr coef de fugacitate, adimensional ce inglo"eaza efectul tuturor fortelor
intermoleculare care se e/ercita intre moleculele gazului rece
-potentialul unui gaz realF ^i = ^iT AI0ln(fi/pT)
-potentialul uni gaz perfect ^i = ^iT AI0ln(pi/pT)A I0ln;
!. p ff mica, ; -2 ! gazul se comporta ca un gaz ideal
2. p moderata intre molec predomina fortele de atractie, ; 1 ! potentialul gazului real 1
gazul ideal
7. p 2 intre molec predomina fortele de respingere, ;2 ! potentialul gazul real 2 gazul
ideal
$olutii ideale-solutii reale 2 su"st formeaza o sol ideala cand la dizolvare nu se produce
nici o variatie de volum si entalpie
-astfel de solutii se intalnesc f rar poate doar in cazul unor su"st f asemanatoare
-spre deose"ire de gazelle ideale ale caror molecule nu influenteaza reciproc intre
moleculeel lichidelor apar interactiuni puternice
-fie 2 lichide = si > conditia pt a forma o solutie ideala de > in = este ca fortele ce
actioneaza intre moleculele solutului > in lichidul > pur si cele ce actioneaza intre molec
= pur sa fie de ac intensitate ca fortele ce actioneaza intre molec = si > in solutie
-intr o solutie ideala toate molec de solute > sunt incon+urate de ac nr de molecule de
solvent = sin u influenteaza un ape alta
-ac cond este indeplinita numai in sol de concentatie infinitenzimala la o asa numita
dilutie infinita
-in cazul solutiilor se defineste notiunea de activitate care repr o fractie molara efectiva.3t
un solute P activitatea sa este ai=ai- /i
-in practica se considera ca fractia molara a solutului (/i) este proportionala cu
concentratia sa molara(mi) si activitatea solutului se poate scrie ai=ai - mi
Constanta de ec!ili&ru in solutii MKT - en li"era Ki""s de reactie cand react si prod de
react se afla in starile lor standard 0=29?,a=!
MK=MKT A I0ln<
Da echili"ru MK=' si <=?
?=(ac)
c
(ad)
d
/(aa)
a
(a")
"
MKTAI0ln?=' ?=e
-MKT/I0
Ec!ili&rul electroc!imic-trateaza d p d v chimic reactiile care au loc in celule
electrochimice si care, pe parcursul desfasurarii reactiilor sunt degenerati e
-
intr-un circuit
e/terior.
Electolitul este o su"st care este dizolvata intr un solvent adecvata formeaza o solutie
prin care poate trece curentul electric
,eelectrolitul su"st care nu conduce curentul electric'
0ipuri de electolitiF-electoliti reali care provin din solutii ionice si prin dizolvare
disociaza in ioni,formandu se in urma unui proces fizic
-electoliti potentiali solutii provenite din su"st covalente polare, care interactioneaza
chimic cu un solvent polar de o"icei printr-un transfer de protoni
Gradul de disociere sau ionizare (9) al electrolitilor
b H nr de molecule disociate sau in moli b=S/n'i iar c (',!*
Pn functie de valoarea lui b electolitii sunt F
-tari care disociaza complet in solutie, b=! saruri ionice(@a,)l,?)l,?>r) hidro/izii
metalelor solu"ili in apa (@aW:,?W:) unii acizi (:)l, :26W$)
-sla"i disociaza intr-o mica masura b1! ac anorg(:2)W7, :26) ac org, amoniac,amine
Constanta de ionizare a electrolitilor sla&i H disocierea ac acetic in apa conduce la
echili"ru
?i=m'
2
b
2
/m'(!-b)=m'b
2
/(!-b)
Teoria #e&e--uc:el- interactiunile columniene intense si de lunga distanta dintre ioni
sunt direct raspunzatoare de a"aterile de la cazul ideal ale solutiilor diluate de electoliti
-in apropierea unui ion dat e/ista un e/ces de contraioni adica ioni de sarcina opusa
-norul sferic format din contraioni din +urul ionului central in care contraionii depasesc
numeric ionii de aceeasi saricna cu ionul central are o sarcina neta egala ca marime dar de
semn opus cu a ionului central si se numeste atmosfera ionica a ionului central
ln/=2,7'7lg/
Celule electroc!imice 6 energiile li"ere Ki""s standard de formare ale ionilor se pot
evalua pe "aza reactiilor cu transfer de e
-
care au loc in interiorul celulelor electrochimice
considerand prin conventie ca energia li"era Ki""s standard de formare a ionului de :
este zero la orice timp
d
f
KT(:
A
,a#)
E/ista 2 tipuri de celule electrolitice F-pila galvanica form din 2 electrolizi si o punte de
sare un electolit comun
-celula electrolitica -2 electozi si un electrolit comun
Pila galvanica este o celula electrochimica in care se produce electricitate dat unei
reactii spontane cu transf de electroni care are loc in interiorul sau
.eactii redo8 se produc cu transfer de electroni
-r de o/idare se produce prin cedare de e
-
fiind urmata de cresterea nr de o/idare a
agentului reducator
-r de reducere are loc printr-o acceptare de electoni urmata de scadere nr de o/idare a
agentului o/idant
red! o/!
VA
A V
-
e d
r
KTo/
o/2
VA
A Ve
-
red2 d
r
KTred
--------------------------------------------
red!Ao/2
VA
1-2 o/!
VA
A red2 d
r
KT=d
r
KTo/Ad
r
KTred
6peciile reduse si o/idate dintr o semireactie formeaza un cuplu redo/ care se noteaza
W//Ied.in cazul semireactiilor descrise anterior cuplurile redo/ sunt W/!/Ied! si
W/2/Ied2.
Ieducerea ionilor de )u
2A
de catre zinc poate fi e/primata prinF
en(s) en
2A
(a#) A2e
-
d
r
KTo/(en
2A
/en)
)u
2A
(a#) A 2e
-
)u(s) d
r
KTred()u
2A
/)u)
--------------------------------------------------------
en(s) A )u
2A
(a#) 1-2 en
2A
(a#)A)u(s)
d
r
KT = d
r
KTo/(en
2A
/en)A d
r
KTred()u
2A
/)u)
Pntr-o pila galvanica anodul se afla in stg si este incarcat -, deoarece la nivelul sau are loc
reactia de o/idare si sunt generati e
-
in circuitul e/terior
Da catod care este A si se afla in dr are loc reactia de reducere cu a+utorul e
-
proveniti din
circ e/terior
Tipuri de elecroziF-un electrod se noteaza reducator-o/idant,un cuplu redo/ se noteaza
o/idant-reducator.in functie de electrodul cu care constituie o pereche un electrod poate
+uca rol de catod sau de anod
-electrodul metal/ion de metal G/G H este dintr-un metal in contact cu solutia uneia
dintre sarurile sale
-electrodul de gaz- un gaz care se afla in echili"ru cu solutia ionilor sai,in prezenta unui
metal inert cel mai frecvent platina.metalul inert actioneaza ca o sursa de electroni dar nu
participa la reactie.
-electrodul metal/sare insolu"ila G/GX/X
-
- consta dintr-un metal G acoperit cu un strat
poros de sare insolu"ila GX,imersat intr o sol. )ontinand ioni X
-
Tipuri de pile
!. pila Oaniell =(-) en(s)/en
2A
(a#)//)u
2A
(a#)/)u(s) (A))
=(-) en(s) en
2A
(a#) A 2e
-

)(A) )u
2A
(a#) A2e
-
)u(s)
--------------------------
en(s) A )u
2A
(a#) 1-2 en
2A
(a#) A )u(s)
2. pila de concentratie de electrolit H este formata din 2 compartimente identice, care
contin electrolit de concentratii diferite(m! si m2)
=(-) G/G(a#,m!)//G(a#,m2)/G (A))
7. pila de concentratie de electrod H este alc din electrolizii cu concentratii
diferite(electrozi de gaz ce functioneaza la presiuni diferite sau amalgame pe "aza
de :g) 3t/:2(g,p!)/:
A
(a#)//:
A
(a#)
Tensiunea electromotoare a pilei- intr-o pila, daca reactia de o/ido-reducere nu a aatins
echili"ru, atunci d
r
K1' si are loc furnizare de lucru electric (D) in e/t
D=-V5E ! .olt=! +oul/! coulom"
5- sarcina unui e
-
- nr lui =vogadro
@==9,'27 - !'
27
mol
-!
H nr de atomi dintr un mol de su"stanta
5=e-@==(!,9 - !'
-!7
)) - (9,'27 - !'
-27
moli
-!
)=99$, )-mol
V H nr de e
-
cedat/acceptati din reactia de o/ido-reducere
deci D=d
r
K -2 -V5E=d
r
K=2 E=d
r
K/V5
daca d
r
K 1' =2 E2'
Ecuatia lui ,est- coreleaza t.e.m. a celulei cu activitatile participantilor la reactia ce are
loc in interiorul pilei
d
r
K = d
r
KTA I0ln< / -V5
-d
r
K/V5= - d
r
KT/V5 H (I0/V5)ln< E=Ef - (I0/V5)ln<
ET - potentialul standard al celulei se atinge atunci cand participantii la react o/ido-
reducere cu activitatile (fugititatile)=!
-repr en l" Ki""s standard a react e/primata ca potential in volti
Da 0=29,!9 ? ec @est are forma F
E=ET- (2,,8 m./V)ln<
3t o react redo/ generala in conditii standard se poate scrieF
ET=ETo/AETred sau ET=ETo/(W/!Ied!) A ETred(W/2Ied2)
Celulele la ec!ili&ru-react redo/ la echili"ru d
r
K=' =2 E=' si <=? iar ec @est devine F
'=ET- (I0/V5)ln? ln?=V5ET/I0 =2 ?=!'
V5ET/2,7'7I0
Potentiale standard H in cazul unui cuplu redo/ o//red react de reducere este inversul
react de o/idare
ETred(W//Ied) = -ETred(W//Ied)
-in cazul electrodului de : in cond standard avemF
ETred(:
A
/:2) = -ETo/(:
A
/:2)='
ETred al cuplului )u
2A
/)u
-construim pila 3t/:2(g,!atm)/:
A
(a#)//:
A
(a#,a=!)//)u
2A
(a#,a=!)/)u
-unde ET=',7$.
:2(g) 2:
A
(a#) A 2e
-
ETo/(:
A
/:2) ET= ETo/(:
A
/:2)A ETred()u
2A
/)u)=',7$.
)u
2A
(a#)A 2e
-
)u(s) ETred()u
2A
/)u) ETred()u
2A
/)u)=',7$.
........................................................................
:2(g) A)u
2A
(a#) 2:
A
(a#) A )u(s)
$eria electroc!imica Hcel mai mic reduce pe cel mai mare
-seria electrochimica a metalelor esteF
?1)a1@a1Gg1=l1en15e16n13"1:21)u1:g1=g13t1=u
Principiul construirii p--metrului si masurarea p--ului-un electrod : care nu se afla
in stare standard poate fi 3t/:2(g,atm)/:
A
(a#,ag!)
-daca este catod reactia de red esteF 2:
A
(a#) A 2e
-
:2(g) <=(f:2/pT)/a(:
A
)
2
=a(:
A
)
2
Ered(:
A
/:2)=-2,7'7 I0/5-p:
Ered(:
A
/:2)=-,9,!9 m.-p:
3otentialul de o/idare va fiF Eo/(:
A
/:2)=,9,!9 m.-p:
-pt determinarea p:-ului unei sol se constr o pila in care =(-) este electrodul de :,care
are activitatea ionilor de : diferita de unitate,iar)(A) un electrod de referinta -2
electrodul de calomel
3t/:2(g,!atm)/:
A
(a#,a)//)l
-
/:g2)l2(s)/:g(l)
E= Eo/(:
A
/:2) A Eo/(:g2)l2/:g)
E=,9,!9 m. - p:A',89.
E=',',9. - p: A ',89.
p:=E-',89./',',9.
Cinetica c!imica-studiaza react chimice ca fenomene ce se petrec in timp
-cinetica se ocupa cu sta"ilirea v

de reactie cu care decurg reactiile chimice, a factorilor

care o influenteaza
)iteza de reactie fie o reactie generala care decurge la temp si . const
Q!=!A Q2=2ABBAQn=n -2 Q!R=!RA Q2R=2RABB..AQiR=iRABB.AQnR=nR
Da momentul t=' in sist de reactie e/istaF n'!,n'2,n'7,......,n'i,......,n'n moli de reactanti si
nu e/ista nici un mol de prod de reactie
Da tg' F n!,n2,n7,......,ni,......,nn moli de reactanti
nR!,nR2,nR7,......,nRi,......,nRn moli de prod de reactie
Pntr-un interval de timpinfinitenzimal(dt) comp sist de reactie se schim"a F
-scade nr de moli de reactanti cu Hdn!,- dn2,..........,- dni,..........,- dnn
-creste nr de moli de produsi de reactie cu F dRn!,dRn2,........,dRni,........,dRnn
-modificarea nr de molia reactantilor si a prod de reactie are loc proportional cu
coeficientii stoechiometrici ai reactiei F
Hdn!/V!= - dn2/ V2=........= - dni/Vi=.........=- dnn/Vn=dS
-gradul de avansare al reactiei la un moment dat in functie de nr de moli de reactanti se
det prin integrarea relatiei F S=n'i-ni/Vi
-la sf reactiei,daca reactia este ireversi"ila ni=' iar S are val ma/ima,numit grad de
avansare ma/im si notat Sma/
Sma/=n'i/Vi
-se defineste gradul de conversie bi al reactantului =i in prod de reactie ca fiind raportul
dintre gradul de avansare al reactiei la un moment dat, si gradul de avansare ma/ al
reactiei
bi=S/Sma/=n'i-ni/Vi=Vi/n'i=noi-ni/n'=!- (ni/n'i)
-la inceputul reactiei ni=n' bi=' h bi c (',!*
-la sf reactiei ni=' bi=! h
.eactii de ordinul ;-la modul general ecuatia constantei de viteza pt o reactie
monomoleculara de ordinul ! se poate scrie F
4!=(!/t) ln(co/ct)
0impul de in+umatatire-timpul necesar pt ca val concentratiei reactantului sa scada la
+umatate din val initiala
4!t!/2=ln(a/a/2)=ln2=',99 =2 t!/2=',99/4!
0ipuri de reactii de ordinul ! F
-r de descompunere
-r de izomerie(izom, cis-trans,anomerizare b-i, racimerizare,tautomerizare)
-r de ordinul 2 cu 2 reactanti diferiti cand unul dintre acestia se afla in e/ces,reactia este
considerata tot de ordinul!
-r de dezintegrare radioactiva
.eactii de ordinul 1 H la modul general constanta de v are forma F
42= !/t(!/ct H !/c')
0impul de in+umatatire F t!/2=!/42a
.eactii de ordinul zero 6 e/ista reactii in cazul carora viteza nu depinde de concentratia
reactantului deoarece sunt conditionate de o etapa determinata in care aceata concentratie
nu intervine F
-d(a-/)/dt=4' =2 d//dt=4'
0impul de in+umatatireF t!/2=a/24'
#eterminarea ordinelor de reactie-nu e/ista o metoda generala pentru determinarea
ordinului unei reactii.Pn acest scop sunt folosite diferite metode dintre cele mai
importante sunt F
-metoda verificarii directe a ecuatiilor de viteza sau metoda integrata- consta in
determinarea e/perimentala a concentratiilor reactantilor la diferiti timpi de reactie,deci
determinarea perechilor(ct, t) si gasirea ecuatiei integrale care verifica aceste valori si
care da o valoare constanta pentru 4
-metoda timpilor de in+umatatire- aceasta metoda se "azeaza pe ecuatiile integrate ale
vitezelor din care se poate calcula timpul de in+umatatire
lgt!/2=lg 2
n-!
-!/(n-!)4n H (n-!)lg a
influenta temperaturii asupra vitezei de reactie-in general viteza reactiilor creste cu
cresterea temperaturii.Oatele e/perimentale arata ca in apropierea temperaturii am"iante
viteza unei reactii se du"leaza sau se tripleaza la o crestere a temperaturii am"iante cu
!'T).=cest fa(t este reflectat de coeficientul de temperatura al unei reactii F
j=.0A!'/.0
Teoria ciocnirilor se aplica foarte "ine reactiilor "iomoleculare,dar cu unele apro/imari
se poate e/tinde si la alte tipuri de reactii, cum sunt cele monomoleculare si trimoleculare
-din confruntarea teoriei ciocnirilor cu datele e/perimentale rezulta ca se o"tin valori
apropiate ale constantelor de viteza in cazul reactiilor ce implica molecule simple,insa in
cazul reactiilor dintre molecule comple/e, constanta de viteza are o valoare mai mica cu
cateva ordine de marime decat cea calculata cu teoria ciocnirilor
4==-e
Ea/I0
-3
Teoria comple8ului activat sta"ileste legatura dintre constanta de viteza si proprietatile
starii de tranzitie pe "aza calculelor de mecanica statistica si mecanica cuantica
-conform acestei teorii,particulele reactante datorita interactiilor dintre ele formeaza un
comple/ de ciocniri sau o stare de tranzitie,denumit si comple/ activat,caracterizat de o
anumita energie potentiala.)omple/ul activat are proprietatile unei molecule o"isnuite
dar este caracterizat de o energie superioara celei a particulelor din care s-a format,cu
valoarea energiei de activare Ea

$isteme coloidale H mi/tura o"tinuta prin adaugare de pudra de amidon in apa fier"inte
nu este omogena.3articulele de amidon sunt partial insolu"ile insa nu sedimenteaza ci
raman in suspensie un timp indefinit.Jn astfel de sistem poarta numele de dispersie
coloidala sau sistem coloidal,particulele de amidon formeaza faza dispersata,iar apa este
mediul de dispersie
-definitia de sistem cu aspect de clei nu este corecta deoarece e/ista si sisteme coloide
fluide,se poate v" mai degra"a de starea coloidala a materiei,o stare de dispersie avansata
a moleculelor sau a particulelor(faza de dispersie) intr un mediu de dispersie(faza
continua)
-particulele coloidale pot fi agregate de sute pana la mii de molecule sau pot fi
macromolecule precum proteinele.Pn cazul "iopolimerilor notiunea de masa moleculara
isi pierde sensul utilizandu se cea de masa particulara.chiar daca in cazul solutiilor de
polimeri se poate vor"i de masa moleculara,in momentul in care macromoleculele unor
polimeri se asociaza se foloseste tot notiunea de masa de particula care se e/prima in
Oaltoni(Oa).
0ipuri de sisteme coloidale F in cazul sistemelor coloidale faza dispersata poate fi un gaz
un lichid sau un solid, iar faza de dispersie poate fi de asemenea un gaz un lichid sau un
solid.Jn gaz dispersat intr un alt gaz nu formeaza un sistem coloidal deoarece particulele
dispersate au dimensiuni su" !nm.suspensiile concentrate se numesc 3=60E.
Clasificarea sistemelor coloidale-se poate face in functie de anumite caracteristici ale
particulelor coloidale si ale mediului de dispersie dupa cum urmeaza F
!. in functie de starea de agregare a fazei dispersate si a mediului de dispersie
2. in functie de structura particulei coloidale
7. in functie de interactia fazei dispersate cu mediul de dispersie
!.)lasificarea sistemelor coloidale in functie de starea de agregare a fazei dispersate si a
mediului de dispersie F
-gaz (lichid-nori,ceata,spraEurile)-aerosol k(solid-praf,fum,smog)-aerosol solid
-lichid (gaz-al"us de ou "atut,frisca,spuma)-spuma k(lichid-lapte,maioneza,unt)-
emulsie k (solid-suspensie de amidon,cerneluri,acuarele,sange)-soli
-solid(gaz-piatra ponce,sapunuri plutitoare) k (lichid-geluri,+eleuri,opal,perla)-emulsii
solide k(solid-pietre pretioase si semipretioase)-soli solizi
2.)lasificarea sistemelor coloidale in functie de structura particulei dispersate F
a. sisteme coloidale micelare Freprezentate de particulele coloidale formate prin agregarea
unor molecule si ioni
".sisteme coloidale micelare de asociatie care rezulta din dispersarea moleculelor cu
dimensiuni 1 !-!'
-9
, cu structura amfipatica.acestia se ascociaza in mediu polar sau
nepolar formand micele de asociatie
c.sisteme coloidale macromoleculare formate din particule coloidale care au structura
macromoleculara si dimensiuni de ordinul particulelor coloidale
<=Clasificarea sistemelor coloidale in functie de interactiunile particulelor cu mediul de
dispersie F
a.sisteme coloidale liofo"e formate din molecule sau macromolecule care se
caracterizeaza printr-o interactiune sla"a cu mediul de dispersie si printr o insta"ilitate
termodinamica accentuata.pentru sta"ilizarea lor este necesara adaugarea unui sta"ilizator
care poate fi un electrolit,o molecula liofo"a sau un surfactant
Emulsiile,microemulsiile,solii liofo"i,aerosolii,spume fac parte din aceasta categorie de
sisteme coloidale
3rincipala interactiune care se e/ercita intre componente de natura lipidica si protidica
este interactiunea hidrofo"a si anume tendinta componentelor nepolare de a se asocia
intr-un mediu polar
".sisteme coloidale liofile din aceasta categorie fac parte atat sistemele coloidale
macromoleculare(proteine dispersate in mediu apos,amidon dispersat in apa), cat si
micelele de asociatie(surfactanti).aceste sisteme interactioneaza puternic cu mediul de
dispersie,devenind asttfe foarte sta"ile din punct de vedere termodinamic.=ceste sisteme
coloidale pot fi distruse numai printr o modificare radicala a naturii solventului cum ar fi
inlocuirea unui solvent polar cu un solvent nepolar
>&tinerea sistemelor coloidale Hindiferent de metoda aplicata o"tinerea unui sistem
dispers presupe satisfacerea urmatoarelor conditii F
-e/istenta a 2 faze F mediul de dispersie si faza dispersata
-asigurarea unui grad de dispersie corespunzator
-sta"ilizarea sistemului coloidal o"tinut,fie prin adaugarea unuia dintre reactanti in e/ces
pentru a conferi particulelor coloidale sarcina electrica,fie prin adaugarea unui coloid de
protectie care poate fi un electrolit sau su"stanta cu caracter liofil cand mediul de
dispersie e polar sau liofo" cand mediul de dispersie are caracter nepolar
W"tinerea sistemelor disperse se poate realiza prin metode de condensare si metode de
dispersie
Getodele de condensare permit o"tinerea unui sistem dispers plecand de la molecule prin
agregarea sau prin policondensarea lor
Getodele de dispersie pleaca de la sisteme macroscopice ce sunt supuse
fragmentarii.particulele o"tinute sunt dispersate in mediul de dispersie
=m"ele tipuri de metode se pot realiza prin procedee fizice sau chimice.
Prepararea solilor liofo&i 6 metoda condensarii fizice se realizeaza prin inlocuirea
solventului in care solutul este solu"il, cu un solvent in care acesta este partial solu"il sau
insolu"il.Getoda se utilizeaza in general la o"tinerea solilor din rasini organice naturale
sau din polimeri.formarea particulelor coloidale in acest caz se datoreaza interactiunilor
hidrofo"e care determina aglomerarea rasinilor si polimerilor cu structura nepolara aflate
intr un mediu polar pentru a micsora pe cat posi"il suprafata de contact cu mediul
respectiv.
-metoda condensarii c!imice prezinta anumite particularitati si anume F
-formarea solilor are loc numai in domenii inguste de concentratie
-solu"ilitatea compusului rezultat in urma reactiei chimice tre"uie sa fie foarte mica in
mediul de dispersie
-pentru sta"ilizarea sistemului coloidal este necesara adaugarea unui agent de peptizare
care impiedica agregarea sau coagularea particulelor coloidale.
Gicelele liofo"e sunt foarte putin solu"ile in mediul de dispersie si au o structura formata
din nucleu,ioni si contraioni
@ucleul este un agregat de molecule,ioni sau atomi intre care se pot sta"ili legaturi
covalente,ionice sau van der laals
-pe suprafata nucleului sunt retinuti ioni si contraioni care formeaza un du"lu strat
electric
-acest du"lu strat electronic mentine particulele de marime coloidala dispersate in mediul
de dispersie,deoarece intre particule cu sarcina electrica de acelasi semn actioneaza forte
de respingere care nu permit agregarea lor
-astfel,in cazul o"tinerii solilor de iodura de argint printr-o reactie de du"lu schim"
particulele coloidale de iodura de argint rezultate prin reactia dintre azotatul de argint si
iodura de potasiu pot prezenta sarcina electrica pozitiva sau negativa in functie de
reactivul folosit in e/ces(agentul de peptizare)
-metoda dispersarii peprararea aerosolilor poate fi comparata cu un stranut care produce
aerosoli imperfecti.un aerosol se poate prepara prin pulvelizarea unui lichid intr-un
gaz.dispersarea este im"unatatita daca se aplica o sarcina electrica lichidului deoarece
respingerile electrostatice a+uta la imprastierea in picaturi fine.acest procedeu se poate
folosi si la o"tinerea emulsiilor,cand faza dispersata este incarcata electric si este
imprastiata in mediul de dispersie lichid
-la trecerea unui curent electric de inalta tensiune printr-o celula formata din mediul de
dispersie si electrozi din material solid se produce o sfaramare a electrodului in particule
coloidale.descarcarile electrice su" forma de arc electric in mediul de dispersie pot de
asemenea genera coloizi
-emulsiile se prepara in mod o"isnuit prin agitarea energica a celor doua lichide
componente, dar pentru sta"ilizarea sistemului este nevoie de adaugarea unui emulgator.
Prepararea solilor liofili solii liofili interactioneaza puternic cu mediul de dispersie,sunt
mult mai sta"ili si pot fi o"tinuti mai usor
-o"tinerea micelelor de asociatie si interactia hidrofo"a-micelele de asociatie se formeaza
prin dispersarea moleculelor de surfactanti,cu dimensiuni su" ! nm,intr-un mediu de
dispersie polar sau nepolar.datorita structuri lor amfipatice se asociaza in functie de
mediul de dispersie in micele care au dimensiuni mai mari de ! nm ordinul de marime al
particulelor coloidale.la "aza formarii lor sta interactiunea hidrofo"a.molecula acestor
surfactanti este formata dintr-un cap polar,hidrofil care asigura solu"ilitatea intr-un mediu
apos si o coada hidrofo"a care tinde sa se asocieze cu structuri de acelasi tip.de asemenea
coada hidrofo"a permite moleculei solu"ilizarea intr-un mediu nepolar
-in functie de tipul gruparii polare surfactantii se clasifica in ionici,neionici si amfoteri
;=surfactanti ionici F
-saruri ale acizilor grasi(sapunuri) ):7 H ():2)n H )WW
-
@a
A
-saruri ale acizilor "iliari,derivati ai colesteroluluiFcolat de sodiu,deo/icolat de sodiu
-detergenti anionici-sulfonati de alchil
):7 H ():2)n H ):2- 6W7
-
@a
A
-sulfati de alchil
):7- ():2)n H ):2 H W6W7
-
@a
A
-detergenti cationici F - cloruri de trimetil alchil de amoniu
):7 H ():)n H ):2 H
A
@():7)7)l
-
2.surfactanti neionici F
-eteri polieto/ilati sau alchil fenoli polieto/ilati
I- ):2 H W H ():2 H ):2 H W)n H ):2 H ):2 H W:
7.surfactanti amfoteri F
-alchil aminoacizi
-"etaine
-fosfolipide
)apacitatea de spalare a sapunurilor si a detergentilor se datoreaza tot structurii lor
amfipatice.astefel,daca intr-o dispersie de ulei in apa se dizolva molecule de sapun,partea
hidrofo"a a acestora se orienteaza spre picaturile de ulei iar partea hidrofila se orienteaza
spre mediul polar.are loc inglo"area picaturilor de ulei si formarea micelelor de
asociatie.in acest caz,sapunurile si detergentii +oaca rolul unor emulgatori care
sta"ilizeaza dispersia de ulei in apa sau invers.la dizolvarea sapunurilor si detergentilor in
apa,are loc formarea spumei la interfata dintre aer si apa deoarece cozile nepolare ale
surfactantilor prefera un mediu nepolar iar capul hidrofil prefera mediul polar."ulele de
sapun sunt vezicule formate prin inglo"area aerului in micela de sapun.
Gicelele de asociatie se formeaza numai peste o anumita concentratie,numita
concentratie micelara critica()G)) valoarea )G) este determinata prin o"servarea unei
discontinuitati a proprietatilor fizice ale solutiei in particular conductivitatea molara
5ormarea micelelor este foarte importanta dat fiind functia lor de solu"ilizare.o su"st
hidrofo"a poate fi inglo"ata intr-o micela interactionand cu componenta acesteia
hidrofo"a putand fi astefel transportata printr-un mediu apos.pe aceasta se "azeaza
folosirea sistemelor micelare ca transportori de medicamente pe cale sanguina
Goleculel de surfactant neionice se pot aglomera in agregate de !''' de molecule sau
mai mari.in cazul speciilor ionice micelele tind sa se rupa datorita respingerilor
electrostatice dintre gruparile de semn contrar si astfel sunt limitate la agregate formate
din !' pana la !'' de molecule.populatia micelara este adeseori plidispersata,numarul de
molecule din fiecare micela variind pe un domeniu larg.formele micelelor individuale
difera in functie de concentratie.desi se formeaza ca micele sferice,la o concentratie ce
depasesc )G),forma lor devine de o"icei mai turtita.unele micele la concentratii mult
peste )G) formeaza folii paralele e/tinse sau micele lamelare
Goleculele individuale de surfactant se plaseaza perpendicular pe folii cu gruparile
hidrofile orientate in e/terior spre solutia apoasa si cu gruparile hidrofo"e orientate spre
interior.astfel de micele lamelare sunt foarte asemanatoare cu mem"ranele "iologice si
reprezinta adesea un model util pentru investigarea structurilor "iologice
'n solutii concentrate*micelele formate din molecule de surfactant pot lua forma unor
cilindri lungi,care se agrega in retele he/agonale.aceste aran+amente ordonate micelare se
numesc forme mezomorfe liotropice sau mai simplu faze cristaline lichide.
0ermodinamica formarii micelelor arata ca entalpia de formare in sisteme apoase este
pozitiva cu d:=!-2 4J/mol surfactant.faptul ca micelele se formeaza peste limita )G)
sugereaza o variatie pozitiva de entropie la formarea lor,iar masuratorile indica o valoare
de !$' J?
-!
mol
-!
la temperatura camerei.deoarece variatia de entropie este pozitiva desi
moleculele de surfactant sunt agregate rezulta ca solventului este raspunzator de cresterea
entropiei.deci dezordinea este plauzi"ila,deoarece la concentratii su" )G) fiecare
molecula de solut este mentinuta intr o cusca mica de solvent ordonat dar odata ce micela
s a format moleculele de solvent vor forma numai o cusca singulara de dimensiuni
mari.cresterea entropiei la agregarea structurilor hidrofo"e si reducerea interactiunilor
dintre moleculele hidrofo"e si solventulul polar reprezinta originea interactiunii
hidrofo"e.interactiunea hidrofo"a a stat la "aza aparitiei mem"ranelor
"iologice.interactiunea hidrofo"a este un e/emplu de proces de ordonare care este
sta"ilizat printr-o tendinta de dezordine mai mare a solventului.deci,dispersia moleculelor
hidrofo"e in mediu polar este dezavanta+ata entropic, iar agregarea lor este favorizata
entropic
$tratul du&lu electric si formarea coloizilor macromoleculari- o sursa ma+ora de
sta"ilitate a coloizilor macromoleculari o reprezinta e/istenta unei sarcini electrice
glo"ale pe suprafata particulelor.aceasta sarcina apare in momentul dispersarii
macromoleculelor cu dimensiuni de ordinul !-!'' nm(dimensiuni caracteristice
particulelor coloidale)intr-un mediu apos deoarece la suprafata lor se afla orientate
grupari polare ioniza"ile iar cele nepolare formeaza miezul hidrofo" al particulei unde
predomina interactiunile van der laals.Oatorita sarcinii electrice glo"ale a particulei
coloidale sunt atrasi ioni de semn opus sau dipolii apei.se disting astfel doua regiuni de
sarcina F un strat de ioni destul de imo"il,care adera strans la suprafata particulei
coloidale ce include si dipolii apei,cand aceasta este mediul suport,pe de o parte si pe de
alta parte unitatile de sarcini opuse acestora.reteaua interna de sarcina si norul e/terior
formeaza stratul du"lu electric
0eoria sta"ilitatii dispersiilor macromoleculare este cunoscuta ca teoria OD.W.conform
acestei teorii repulsiile care apar intre sarcinile straturilor du"lu electrice ale particulelor
vecine si atractiile care apar datorita interactiile van der laals dintre particule se
echili"reaza.
Energia potentiala care rezulta din repulsia straturilor du"lu electrice ale particulelor
sferice de raza (a) se e/prima printr-o relatie de forma F
.repulsie=A(=a
2
m
2
/O)e
-/rO
Jnde = este o constsanta m este potentialul zeta sau potentialul electrocinetic, O este
distanta de separare a centrelor (s) reprezinta distanta care separa suprafetele celor doua
particule (s=O H 2a) iar (rO) este grosimea stratului du"lu electric.
Pn fiecare caz, patratul grosimii stratului du"lu r
2
O este direct proportional
cu Fpermitivitatea mediului \ constanta gazelor I temperatura 0 si invers proportianal cu F
densitatea solutiei (;) si cu taria ionica a solutiei(P)
Energia potentiala rezultata din interactiunile de atractie datorate fortelor cumulative van
der laals poate fi e/primata printr-o relatiede forma F
.atractie=->/s , unde >este o constanta
.ariatia energiei potentiale totale ca rezultat al insumarii energiei potentiala de repulsie
cu cea de atractie (.=.repulsie A .atractie) in functie de distanta de separare (s)
Jrmarind aspectul cur"ei de potential se o"serva e/istenta a doua minima de
potential,caz in care .atractie depaseste valoarea .repulsie si potentialul total . devine
negativ.cand sunt atinse aceste minime are loc distrugerea sistemului coloidal.minimul
primar de potential apare cand este distrus stratul du"lu electric(. repulsie scade) al
particulelor care interactioneaza iar particulele a+ung sa se aproprie la distante foarte mici
si are loc unirea(coalescenta) particulelor fazei disperse,proces numit
)W=KJD=IE.minimul secundar de potential apare cand in mediul de dispersie este
adaugat un agent 5DW)JD=@0 care are capacitatea de a uni particulele fazei
dispersate,proces denumit 5DW)JD=IE.ca agenti floculanti sunt folositi de o"icei
compusi macromoleculari care actioneaza prin crearea unor punti de legatura intre
particulele sistemului coloidal fara modificarea su"stantiala a elementelor de sta"ilitate
proprii sistemului.materialul floculat poate fi redispersat prin agitare deoarece minimul
nu este prea pronuntat si nu apare cuagularea totala.
3roteinele,macromoleculare "iologice au dimensiunea unor particule coloidale si se
comporta ca atare.astfel,cand sunt dispersate in solutii apoase,proteinele se incarca
electric iar numarul de sarcini pozitive si negative ale unei proteine este determinat de
natura catenelor laterale ale aminoacizilor constituenti si de p:-ul mediul4ui de
dispersie.pentru fiecare proteina e/ista o valoare a p:-ului,numita p: izoelectric(p:i) la
care numarul sarcinilor pozitive este egal cu cel al sarcinilor negative iar sarcina glo"ala a
macromolecului devine zero.la aceasta valoare de p: proteinele precipita deoarece
particulele coloidale nu mai au sarcina electrica,du"lu strat electric este distrus,fortele de
repulsie dispar si particulele se apropie foarte mult una de alta(s') atingand minimul
primar al energiei potentiale.la un p: al mediului,egal cu p:i, proteinele nu migreaza in
camp electric.la valori ale p: mai mici decat p:i proteinele au sarcina neta
electropozitiva si vor migra spre electrodul negativ.la valori de p: mai mari decat p:i
acestea vor avea sarcina neta negativa si se vor orienta spre electrodul pozitiv.punctul
izoelectric este o constanta si caracterizeaza fiecare proteina in parte
6olu"ilitatea proteinelor este puternic influentata de taria ionica a solutiei (P) in care sunt
dispersate, iar aceasta depinde la randul ei de sarcina ionilor prezenti in mediu de
dispersie si de concentratie molara.astfel la tarii ionice mici,ionii sarurilor neutre a+uta la
formarea stratului du"lu electric al proteinelor marind distanta dintre particule,a+utandu-le
sa treaca de minimul primar al energiei potentiale,fenomen numit in "iochimie n salting-
in o dat fiind rolul protector al stratului du"lu electric este important sa nu se indeparteze
toti ionii la purificarea coloidului prin dializa.
0aria ionica creste la adaugarea de ioni,in special a celor cu sarcina mare,cum ar fi ionii
di si trivalenti, care prin neutralizarea unei parti din sarcinile electrice ale coloidului pot
induce acestuia o sarcina neta egala cu zero.apare si un fenomen de deshidratare a
particulelor coloidale deoarece ionii sarurilor atrag in +urul lor moleculele de apa
polariza"ile.indepartarea moleculelor de apa va descreste solu"ilitatea proteinei,iar
fenomenul poarta denumirea de n salting-out o
.olul principal al stratului du&lu electric este de a conferi sta"ilitate
coloizilor.)iocnirea particulelor coloidale provoaca desta"ilizarea stratului du"lu electric
si produce coalescenta numai daca ciocnirea este suficient de energica pentru a rupe
straturile de ioni si de molecule de solvatare, sau daca miscarea termica induce
acumularea superficiala de sarcina.aceasta rupere poate aparea la temperaturi inalte,ceea
ce constituie un motiv ca solurile sa precipite la incalzire.
3rezenta sarcinii la suprafata particulelor coloidale permite separarea si purificarea
coloizilor prin metode fizico-chimice ca electroosmoza,electrodializa,electroforeza si
cromatografia de schim" ionic.
t=287,!9?='T)
tstandard=29?=2,T)
p=!'
,
3a=!"ar=!atm
.m=2$,89D/mol
I=,7!+/mol?=,7!-!'
7
3a-D/mol-?=2cal/mol-?
3ro"leme
1.La arderea unui gram de hidrozina intr-o bomba calorimetrica temp creste cu
3,5C.Cunoscund capacitatea calorica a sist ca fiind 5,5 KjC sa se calculeze cantitatea
de caldura care se degaja la arderea unui mol de hidrozina.
<a"s A <ced='
<com"ustie A <sistem=' =2 <com"= - <sistem= - )sistem-d0
)sistem=,,, 4+/T) <c= -,,, 4+/T) - 7,,T)=-!9,2, 4+
d0=7,,T)
<sistem=)sistem-d0
@:2 H @:2 Hhidrozina GG=72 g/mol
n=md/GG=!g/72g/mol=','7moli
d:c=<c/n=-!9,2,4+/','7moli=-9$!,94+/mol
!."a se calculeze si sa se e#prime in $jmol caldura care se degaja la fermentatia
completa a !%%$g must care are concentratia de &5' glucoza cunoscand urmatoarele
date ()
f
*!+,-glucoza(s-.-3%&,, $calmol / ()
f
*!+,-C0!(g-. -+&,%5 $calmol /
()
f
*!+,-C!*10(l-. -11,&$calmol
)9:!2W9(s) 2)2:, H W:(l) A2)W2(g) p
d
r
:T29 = (2-(d
f
:T29))2:9W(l) A 2(d
f
:T29))W2(g)*- (d
f
:T29)glucoza(s)
d
r
:T29=(2-(-99,$4cal/mol) A 2(-9$,', 4cal/mol)* H (-7'$, 4cal/mol)
d
r
:T29=(-!72,4cal/molH!,!4cal/mol)A7'$,4cal/mol=-72',94cal/molA7'$,4cal/mol
=-!9,! 4cal/mol
!''g must........$,g glucoza
2''-!'
7
g must ....../g glucoza =2 /=9'-!'
7
g glucoza
GG glucoza=!'g/mol
! mol gluc....!'g
E............9'-!'
7
g =2E=,-!'
2
moli
!mol gluc.............-!94cal
,-!'
2
moli.............z =2z=- -!'
7
4cal
!cal.......$,!4+
--!'
7
4cal......q =2q=-77,$-!'
7
4+
3.la arderea completa a acidului glutanic se formeaza apa,C0! si uree.cunoscand
urmatoarele date,sa se calculeze entalpia de formare a ureei
compus d
f
:T29(4cal/mol) d
c
:T29(4cal/mol)
2c. 3lutanic -&&5,4 -&!1
*!0(l- -1,,3 -
C0!(g- -+&,%5 -
=c.glutanic
)WW:
r
):2
r @:2
):2 A W2 )W2A:2W A W=)/
r @:2
):- @:2 uree
r
)WW:
2),:9W$@ 9)W2 A 8:2W A):$W@2
d
c
:T29=((9-d
f
:T29))W2 A8(d
f
:T29):2WA(d
f
:T29)uree*-2(d
f
:T29)ac glutanic
d
c
:T29-((9-d
f
:T29))W2 A8(d
f
:T29):2W*A2(d
f
:T29)ac glutanic=(d
f
:T29)uree
(d
f
:T29)uree=-$29-(9(-9$,',) A8(-9,7))A2(-$$,,8)
(d
f
:T29)uree=-$294cal/molA!72$,,4cal/mol-9!,$4cal/mol=8,!,4cal/mol
&.sa se calculeze entalpia de formare a glucozei daca se cunosc urmatoarele entalpii
standard de combustie
compus d
c
:T29(4cal/mol)
C(grafit- -+&,%5
*!(g- -1,,3
C1*1!01(s- -143
9) A 9:2 A7W2)9:!2W9
)9:!2W9 A 9W2 9)W2 A 9:2W (-!) (d
c
:T29)glucoza
9) A9W29)W2 (-9) (d
c
:T29))W2
9:2 A7/2 W29:2W (-9) (d
c
:T29):2W
..........................................................................................
9) A9:2 A7W2 )9:!2W9
(d
f
:T29)= (d
c
:T29)glucA9(d
c
:T29))W2A9(d
c
:T29):2W
(d
f
:T29)= -987A9(-9,7)A9(-9$,',)=-987-$'9,-,9$,7= - !9$8,! 4+/mol
1.Constanta de echilibru a reactiei este %,&3. dKT= s
4=',$7
I=,7! +/mol-?
dKTAI0ln?='
dKT=-I0ln?=-(,7!+/mol?-29?-ln',$7*=-(,7!+/mol?-29?-(-',$$)*=2'9','9+/mol
!.fie reactia 256 C57 cand e la echilibru constanta sa $.1,&
a.sa se calculeze dKT
b.sa se calculeze dKr daca conc 829.1%
-&
m, 869.1%
-3
m,8C9.1%
-5
m,879.1%
-5
m
4=!,$ I=,7!+/mol? t=29? ln/=2,7'7lg/
a. dKT=-I0ln4
dKT=-(,7!+/mol?-29?-ln!,$*=-(,7!+/mol?-29-',77*=-!8,2', +/mol
". dKr=dKTrAI0ln<
<=()*(O*/(=*(>*=!'
-,
m!'
-,
m/!'
-$
m!'-
7
m=!'
-!'
/!'
-8
=!'
-7
dKr=-!8,2+/mol A ,7! +/mol?-29?-ln!'
-7
=-!8,2 +/molA,7! +/mol-29-2,7(-7)lg!'
=-!8,2 +/molA,7!+/mol-29-(-9,9)=!8929,,+/mol=!8,97 4+/mol
3.256:C57
$1.3,!;1%
3
.<dKT!=-$892,2cal/mol
OA:2W >AE
dKT2=-88''cal/mol
=A:2W )AE dKT= s
dKT=dKT!AdKT2=-$892,2cal/mol-88''cal/mol=-!2$92,2cal/mol
&.265C
$.1,3;1%
-&
s
-1
atm
=.313K
2.ordinul de reactie
b.concentratia 829 dupa 1% min daca 829%.%,3,>
c.?a 2.&,5;1%
3
s
-1
a.ordinul = ! pt cant timpului se masaoara in ts
-!
u
".4=!/tln(co/ct)
4=2,7'7/t-lg(co/ct)=2t=!'-9'=9''s,co=',7,4=!,7-!'
-$
4t/2,7'7=lg(co/ct)=lgco-lgct
lgct=lgco-4t/2,7'7
ct=!'
c.4==-e
-Ea/I0
4==-!'
-Ea/2,7I0
(/lg)
lg4=lg=-(Ea/2,7I0)lg!'
Ea/2,7I0=lg=-lg4
Ea=(lg=-lg4)2,7I0
5.2 @-< 6 dKT=,''cal/mol
4= s I=2cal/mol?
dK=dKTAI0ln<
dK=dKTA2,7'7I0lg<
'=dKTA2,7'7I0lg4=2-dKT=2,7'7I0lg4 =24=!'
-dKT/2,7'7I0
4=!'
-,''cal/mol/2,7'7-2cal/mol?-29?
=!'
-,''/2,7'7-2-29
=!'
-',79