Informaii i programri la:

0723.615.045
Home
Curriculum Vitae
Ortopedie
Traumatologie
Parteneri
Contact
COXARTROZA

Ce este coxartroza ?
Coxartroza este o afectiune degenerativa a articulatiei coxo-femurale (soldului).
Aceasta afectiune consta in distrugerea cartilajului de acoperire de la nivelul acestei articulatii,
urmata de compromiterea progresiva a tuturor componentelor care alcatuiesc aceasta articulatie,
fenomene ce se traduc prin aparitia semnelor clinice si imagistice descrise mai jos.

Coxartroza poate apare in doua forme principale, in functie de cauza (etiologie).
Coxartroza primitiva ( primara, de novo, idiopatica), care apare ca o degenerescenta progresiva
a soldului la persoane varstnice, fara a se putea stabili o corelatie intre o alta afectiune sau
eveniment traumatic si aparitia afectiunii. Debutul este in general dupa varsta de 50 de ani si
exista o predispozitie genetica.
Coxartroza secundara care apare in urma unei :
afectiuni congenitale ( displazia luxanta a soldului, coxa vara congenitala, etc),
boli aparute in copilarie (boli cu evolutie progresiva de tipul maladiei Legg-Calve-Perthes,
epifiziolizei femurului proximal,etc),
infectii la nivelul soldului, unui traumatism (fracturi, luxatii,etc),
unor modificari metabolice (dislipidemii) sau de nutritie osoasa (necroza avasculara a capului
femural), etc
Care sunt simptomele care sugereaza pacientului efectuarea unui
consult ortopedic ?
In coxartroza fenomenul central este durerea la nivelul soldului care este perceputa predominant
inghinal, dar si la nivel fesier, trohanterian (lateral) si care poate iradia pana la nivelul
genunchiului. Durerea trebuie diferentiata de cea asociata problemelor de la nivelul coloanei
vertebrale lombare (lombosciatalgia), care are alt mecanism de aparitie si care poate fi asociata
coxartrozei.
Limitarea mobilitatii este alta caracteristica a artrozelor. In coxartroza primele sunt limitate
abductia (indepartarea membrului inferior de axul corpului in plan frontal), rotatia interna si
extensia soldului (rigiditatea soldului in planul flexiei-extensiei poate fi mascata de miscarea
adaptativa a coloanei lombare).
Schiopatatul poate apare in coxartroza antalgic (datorita durerii), sau prin scurtarea membrului
inferior (in coxartroze cu distrugerea severa a femurului proximal), precum si datorita lipsei
mobilitatii soldului in fazele mersului.
Alte fenomene de tip inflamator, neurologic sau care afecteaza starea generala nu trebuie
asociate coxartrozei ca unic diagnostic, fiind necesare investigatii suplimentare ( reumatologice,
neurologice,etc).
Calitatea vietii este sever afectata in coxartroze, dizabilitatea progresiva ducand la sedentarism si
supraponderalitate, cu agravarea in cerc vicios a manifestarilor clinice. Este afectata atat viata
profesionala (la persoanele active) cat si cea sociala, ajungandu-se pana la autoizolarea
individului suferind. Pe de alta parte, tratamentul chirurgical (protezarea soldului) este conform
studiilor una din operatiile cu cea mai mare rata de satisfactie a pacientilor, din toate tipurile de
chirurgie. Avand in vedere aceste aspecte, afectiunea trebuie tratata inainte ca fenomenul de
dezinsertie sociala si incapacitate profesionala sa se instaleze.
Care sunt procedurile prin intermediul carora se stabileste diagnosticul de coxartroza ?
Imagistica in coxartroza
Coxartroza este prin excelenta un diagnostic care se stabileste prin radiologie simpla. Este
necesara o radiografie de bazin de fata (antero-posterioara) si profil de sold .
In anumite situatii pot fi necesare investigatii imagistice suplimentare, mai ales in stabilirea
planului operator in prezenta unor modificari arhitecturale importante la nivelul soldului, sau
cand este necesar un diagnostic diferential mai detaliat. Se pot efectua astfel CT (tomografie
computerizata) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) care aduc mai multe informatii despre
arhitectura locala sau partile moi din regiunea coxo-femurala.
Modificarile radiologice tipice in coxartroza sunt :
pensarea spatiului articular (ingustarea spatiului dintre capul femural si acetabul zona din
bazin cu care se articuleaza acesta)
aparitia osteofitelor (excrescente osoase, ciocuri) la nivelul femurului proximal si acetabulului
aparitia geodelor ( defecte osoase circumscrise) si a condensarilor osoase (zone cu densitate
crescuta).
In coxartrozele secundare pot apare in functie de afectiunea determinanta si alte modificari
radiologice:
incongruenta dintre capul femural si acetabul ( in displaziile luxante)
deformari diverse ale capului femural ( sechele de Perthes, epifizioliza, necroza avasculara a
capului femoral)
aplatizarea acetabulului (coxa plana) sau adancirea acestuia (coxa profunda)
diverse modificari ale unghiurilor de la nivelul colului femoral ( coxa vara, valga),etc
Probe de laborator in coxartroza
Nu exista modificari ale probelor de laborator specifice
coxartrozei primitive.
Cu toate acestea, in vederea stabilirii unui diagnostic corect cat si pentru planificarea operatiei
trebuie efectuate analizele uzuale ( hemoleucograma, coagulograma,biochimia, grupul sangvin
si Rh), precum si markerii inflamatiei ( PCR, fibrinogen, etc). In vederea artroplastiei totale de
sold trebuie exclusa prezenta oricarei infectii active, deci se va efectua si urocultura si un consult
stomatologic detaliat.
Care este tratamentul care trebuie avut in vedere tinind cont de
nivelul la care a ajuns afectiunea ?
Tratamentul conservator
Tratamentul igieno-dietetic se refera la scaderea in greutate ( foarte importanta in ameliorarea
simptomatologiei), mentinerea mobilitatii in masura posibilului prin activitate fizica, evitarea
suprasolicitarilor soldului.
Tratamentul conservator consta in balneo/fizio/kinetoterapie, proceduri care vizeaza redarea
mobilitatii soldului si limitarea durerii. Aceste proceduri nu au scop curativ, insa pot temporiza
momentul interventiei chirurgicale conferind o calitate a vietii adecvata pentru o perioada
variabila de timp.
Tratamentul medicamentos cu antiinflamatoare, antialgice si miorelaxante are efecte de scurta
durata, adresandu-se simptomatologiei si nu cauzei afectiunii.
Vascosuplimentele (substante care se introduc intraarticular in vederea imbunatatirii calitatii
cartilajului articular) se pot utiliza in forme incipiente ale afectiunii (mai frecvent in alte
localizari ale artrozei)
Tratamentul chirurgical
Protezarea (artroplastia) soldului : cum se pregateste , in ce consta , cat dureaza

Tratamentul coxartrozei avansate (care prezinta simptomatologia si semnele radiologice descrise
mai sus) este esentialmente chirurgical si consta in inlocuirea articulatiei soldului cu un implant
artificial compus care se numeste proteza de sold, de unde si denumirea interventiei chirurgicale
de artroplastie sau protezare a soldului. Operatia consta in montarea unei componente
semisferice la nivelul bazinului numita cupa protezei (care inlocuieste acetabulul deteriorat) si a
unei componente femurale numita coada sau tija protezei (care inlocuieste prima portiune a
femurului). Aceste doua componente sunt articulate prin intermediul unui cap sferic, cea de-a
treia componenta a protezei. Materialele din care este construita proteza sunt variabile,
important fiind cuplul de frictiune, adica raportul dintre suprafetele de contact ale elementelor
protetice. Alegerea modalitatii de fixare a protezei, care poate fi cimentata, necimentata sau
hibrid intre cele doua modalitati este de asemenea importanta . Aceste aspecte tehnice trebuie
discutate preoperator cu chirurgul care va efectua operatia, putandu-se astfel ajunge la tipul de
implant adaptat fiecarui caz.
Interventia chirurgicala are un caracter programat, fiind necesare cateva investigatii prealabile :
Analize de sange uzuale (hemoleucograma, coagulograma, biochimia, grupul sangvin si Rh-ul)
si probe de inflamatie (PCR, fibrinogen)
Urocultura
Radiografia pulmonara
ECG
Consulturi interdisciplinare daca exista istoric al altor afectiuni cronice
Radiografia de bazin si radiografia de profil a soldului de operat ( cu ajutorul unor tipare numite
template-uri se va face un plan operator care va stabili ce anume componente vor fi utilizate si
pozitia lor cat mai exacta).
Operatia se va efectua in conditiile in care exista un stoc de sange compatibil la dispozitie, care
se va transfuza daca pierderile sunt semnificative. Se poate utiliza in acest scop o autotransfuzie
cu sange propriu recoltat inainte cu cateva zile, sau un sistem de recirculare a sangelui intra sau
postoperatorie a sangelui propriu ( ex. Cell saver).
Anestezia este in general rahidiana (tip de anestezie loco-regionala efectuata prin punctie
lombara), care poate fi potentata intravenos pentru reducerea stresului intraoperator. Se poate
monta de asemenea un cateter peridural pe care se pot administra postoperator analgetice in
continuare pana la 24-48 de ore. In urma consultarii cu medical anestezist se poate opta si pentru
anestezia generala (care presupune intubatia oro-traheala).
Complicatiile potentiale ale interventiei chirurgicale sunt intraoperatorii (hemoragia, fractura
femurului, tromboembolismul, leziuni nervoase) sau postoperatorii imediate sau tardive (
infectia, luxatia protezei, decimentarea/defixarea).
Care sunt regulile de conduita postoperatorii si cum decurge
recuperarea dupa artroplastia totala a soldului ?
Spitalizarea postoperatorie este in general de circa 7 zile, timp in care se incepe reabilitarea cu
ajutorul kinetoterapeutului. Mersul cu sprijin complet pe membrul operat este permis din prima
zi in cazul utilizarii unei proteze cimentate, dar este temporizat in general pentru 4-6 saptamani
in cazul protezelor necimentate care necesita o perioada de integrare (in ambele cazuri se
utilizeaza initial un cadru de mers si ulterior carje, pana la recapatarea controlului adecvat al
membrului).
Kinetoterapia va fi continuata si ulterior la domiciliu sau intr-un centru specializat. Recuperarea
completa functionala dureaza circa 3-4 luni. Chiar si dupa aceasta perioada raman valabile ca
precautii interdictiile din perioada initiala : sunt interzise miscarile membrului inferior care
depasesc anumite limite :
flexia peste 90 de grade, deci se evita scaunele joase, inclusiv la toaleta
Adductia exagerata ( pozitia picior peste picior, etc)
Pivotarile pe membrul operat ( rotatii extreme)
Speranta de viata a unei artroplastii totale a soldului este in medie de circa 15 ani, pana la
aparitia fenomenelor de deteriorare a montajului de tipul decimentarii/defixarii care impun o
noua operatie (revizia artroplastiei). Semnificatia acestei evaluari temporale este destul de mica
avand in vedere ca gradul de uzura este dependent de gradul de activitate al pacientului,
greutatea acestuia, incidente si accidente si nu in ultimul rand de acuratetea interventiei
chirurgicale si calitatea materialelor folosite. De aceea, pacientii varstnici, normoponderali si nu
foarte activi nu au in general nevoie de o a doua operatie, in timp ce pacientii tineri si activi (
care au in general coxartroza secundara) ajung frecvent la revizie.
Sunt necesare consultatii periodice in perioada postoperatorie ?
Da, in perioada postoperatorie se efectueaza in general consultatii periodice, mai frecvente in
primele 6 luni ( la 14 zile, 6 saptamani, 3 luni, 6 luni) si ulterior anuale, cu evaluarea clinica si
radiologica a pacientului, pentru depistarea precoce a eventualelor complicatii.
Care sunt eventualele situatii cind pacientul operat trebuie sa reia contactul cu medicul ortoped ?
Situatiile care necesita contactul imediat cu medicul curant sunt :
Evenimentele traumatice ( care se pot solda cu fracturi la nivelul protezei, deteriorarea stabilitatii
protezei, luxatii, etc) dupa orice traumatism la nivelul soldului operat trebuie efectuat un
examen clinic si radiologic.
Infectiile care pot sa apara precoce sau tardiv, sub diverse forme scurgeri de lichid la nivelul
plagii postchirurgicale, caldura locala, durere, scaderea mobilitatii, febra, alterarea starii generale
aceste semne nu stabilesc diagnosticul de infectie ( care se poate pune doar prin recoltarea
produsului biologic examen bacteriologic) - trebuie contactat medicul curant si efectuate
analize specifice, deseori fiind necesara o noua interventie chirurgicala.
Tromboza venoasa profunda care apare ca o tumefactie dureroasa, calda, a gambei sau/si a
coapsei, ca urmare a unor tulburari circulatorii la nivelul membrului operat constituie o urgenta
trebuie contactat medical curant.
Cum influenteaza calitatea vietii aceasta afectiune si tratamentul ei ?
Calitatea vietii este sever afectata in artrozele membrului inferior, dizabilitatea progresiva
ducand la sedentarism si supraponderalitate, cu agravarea in cerc vicios a manifestarilor clinice.
Este afectata atat viata profesionala (la persoanele active) cat si cea sociala, ajungandu-se pana la
autoizolarea individului suferind. Pe de alta parte, tratamentul chirurgical
(protezarea/artroplastia) este conform studiilor una din operatiile cu cea mai mare rata de
satisfactie a pacientilor, din toate tipurile de chirurgie. Avand in vedere aceste aspecte,
afectiunea trebuie tratata inainte ca fenomenul de dezinsertie sociala si incapacitate profesionala
sa se instaleze.

Subcategorii
Sold
Genunchi
Glezna si Picior
Umar
Cot si Antebrat
Mana si Pumn
Generalitati
Contact
Dr. Andrei Anastasiu
0723.615.045
andrei.anastasiu@gmail.com

SPITALUL DE ORTOPEDIE SI CHIRURGIE PLASTICA MEDLIFE
Bd. Ferdinand 98-100, sector 2, Bucuresti
programari la tel 021/9646
Parteneri

Copyright 2014 Dr. Andrei Anastasiu - Site creat si optimizat de website-uri.ro