CIUDANOVITA

I. La Ciudanovita, in judetul Caras Severin, radioactivitatea e atat de mare, incat oamenii se

sting de tineri, iar nou-nascutii vin e lume cu mal!ormatii. "ana in anul #$$$, aici erau mine
de uraniu, dar dua inc%iderea lor nimeni nu s-a mai deranjat sa a!le nivelul radiatiilor din
&ona. "e %artie, s-au c%eltuit sute de miliarde de lei vec%i. "ractic, moartea are sa se !i
instalat de!initiv la Ciudanovita.
Crucile de metal de anii trecuti din Ciudanovita arata ca multi dintre cei care s-au prapadit nu aveau
mai mult de cincizeci de ani. Cancerul i-a secerat. Toti au lucrat in minele de uraniu din muntii
Banatului.
Din minele de la Ciudanovita si Lisava s-a scos uraniu inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand
austriecii au inceput exploatarea.
Au urmat nemtii si rusii.
riviti ! se spunea intr-un "urnal de cinema din anii #$ !, peste cateva minute minerii vor co%ori in
su%teran si doar %ecurile lor vor lumina drumul muncitoresc in re&atul de car%une. 'a fie intr-un
ceas %un()
*usilor le-am dat uraniu in contul datoriei de raz%oi. +inerii erau platiti %ine. ,eneau aici din toata
tara si se im%o&ateau. -umai in colonia Ciudanovita locuiau peste .#.$$$ de oameni, iar in mina
lucrau mai %ine de zece mii. -u li spunea cat de periculos este uraniul din adancuri, dar nici ei nu
erau interesati. Casti&au in cateva luni %ani pentru un apartament. /aceau avere. +ulti n-au mai
apucat sa se %ucure de ea. Trenul-)%om%a), asa cum ii spuneau localnicii, pleca incarcat de mai
multe ori pe zi spre *asarit.
Dupa mai %ine de o "umatate de secol, trenul circula &ol pe aceeasi linie. Ciudanovita este un loc
mort. In anii 0$ minele s-au inc1is.
-imeni nu recunoaste zona radioactiva
*adioactivitatea uraniului se in"umatateste in cateva miliarde de ani, asa ca la Ciudanovita atin&e in
continuare cote alarmante.
+ircea 2olosie, presedintele 3-2 4o%%5 Clu% 6ules ,erne, a simtit pe pielea lui ce inseamna
iradierea cu uraniu. 'i-a instalat cortul si a %aut apa din zonele %o&ate radioactiv. Luni de zile
doctorii au fost neputinciosi. )-u mai poti um%la, ai diaree, ai niste mici frisoane la inceput, in
prima saptamana. Dupa aceea... pro%lema s-a complicat timp de doua luni. ...Au crezut ca am
'IDA, au constatat apoi ca nu e 'IDA. Intre timp s-au facut analize la apa si solul pe unde am
um%lat si s-a constat ca terenul e radioactiv.)
Cand s-a pus pe picioare, +ircea 2olosie s-a dedicat cercetarii zonelor cu radioactivitate. ),-ati
uitat intr-un &1id turistic7 intrea%a el. 'crie undeva ca zona asta este radioactiva, sa nu va asezati
cortul acolo, sa nu %eti apa de acolo7 -icaieri in &1idurile turistice nu scrie asta.)
Cu aparatul sau, 2olosie a inceput un adevarat raz%oi cu indiferenta, secretomania si nepasarea
autoritatilor. A masurat de multe ori zona si sustine ca nivelele atinse sunt de
prealarmare nucleara suta la suta...). La un moment dat a fost acuzat de spiona".
Ca-n Texas
De mai %ine de 8$ ani, minele Ciudanovita si Lisava au intrat intr-un amplu proces de conservare si
ecolo&izare. Atat de amplu incat in zona au ramas inca neacoperite peste .$ de 1alde de steril. Apa
se scur&e de pe 1alde direct in paraul 6itin, iar limitele de radiatii sunt cu mult depasite.
Coloniei Ciudanovita i se spunea in perioada comunista Texas, pentru ca aici lumea um%la
im%racata in %lu&i. In locul unde odata locuiau mii de mineri, astazi totul este &ri si parasit. In
%locurile construite de rusi mai locuiesc putin peste doua sute de oameni. Le-au cazut dintii din
cauza radiatiilor. Cei care au plecat au murit cu totii, n-au rezistat mult.
-eniu Ion a lucrat in mina. '-a ales cu tu%erculoza. Locuieste in primul %loc din colonie. )De cand
am venit aici, mi-au picat dintii...99 'otia lui are cancer. )-evesti-mii i-a picat tot parul din cap.
Doctorul a zis ca din cauza radiatiei.)
:raniul din mina s-a platit si inca se mai plateste cu un pret scump; cancer, tu%erculoza, leucemie,
im%atranire prematura. Intre% un localnic; )'unteti pensionar de la mina7) Da.) Cati ani aveti7)
<..) -u-mi vine sa cred, repet intre%area, oomul arata de parca ar avea cu douazeci de ani mai
mult.
Dealul 2ol&ota
C1iar in spatele coloniei se ridica dealul 2ol&ota. 3 uriasa 1alda de steril. Are =$-0$ de metri
inaltime si o suprafata de vreo opt 1ectare. Toata suprafata e radioactiva.
+asor impreuna cu -eniu Ion radiatia din "ur, in apropierea fostelor &uri ale minei. Tot materialul
scos din &alerie l-au pus aici... au venit unii si-au masurat unii si au zis sa nu lasam vitele, ca si
laptele e radiat... au zis sa nu stau pe pietroi ca are radiatii si intra in corp... daca mer&eti acolo, pe
1alda de steril, e si mai tare...)
In apropiere e una dintre intrarile in mina de uraniu. A fost inc1isa in noiem%rie >$$#. La cativa pasi
pasc animalele oamenilor. entru ecolo&izarea si conservarea acestei zone s-au c1eltuit multe
miliarde de lei. -u exista nici un &ard care sa impre"muiasca zona si nici un semn care sa le spuna
oamenilor ca nu au voie nici sa intre in acel perimetru si nici sa urce pe 1alda uriasa de steril.
Am vazut capre pascand, am intre%at un cio%an cum de le lasa in acel loc. -u e o zona cu radiatii
aici7 Ce faceti cu animalele alea sus7) Cum le lasa Dumnezeu), mi-a raspuns. 'titi ce se scotea
din pamant de aici7 :raniu. 'i caprele astea... pasc in zona de uraniu.) Acuma nu mai e, spune
cio%anul, daca o mai fi, e inauntru, dar afara nu mai este radiatii... Dvs ce ziceti7) Dar v-a spus
cineva sa nu intrati aici in zona aceasta cu caprele7) -u. -imeni nu mi-a spus pana acum.) 'i ce
faceti cu carnea, cu %ranza7) 3 vindem la oameni, cui ii tre%uie.)
-u exista documente
)La spital ! spune +ircea 2olosie - nu &asesti nici un document. Ca sa faci un studiu stiintific, iti
tre%uie niste documente. ?le nu exista. Despre nici unul dintre cei care au murit... Ar tre%ui facuta o
evaluare sociala...)
'pitalul din Ciudanovita este o ruina. Ana /erenczi a fost asistenta aici timp de .. de ani. Imi arata
unde au fost ca%inetul salariatilor, cel al I+B-ului, radiolo&ia, pediatria. 'cara spre eta" nu mai
exista, s-a pra%usit. Toti oamenii care veneau si se internau aici aveau %oli profesionale. Bolile lor
insa erau un secret. -imeni nu le spunea de ce sufera si nici ca erau capatate din contactul cu
uraniul. Ana /erenczi, fosta asistenta, spune ca cei mai multi au facut silicoza, dupa silicoza a venit
cancerul pulmonar si din cauza lui au plecat, au murit.
'i acum radiatiile din zona sunt tinute la secret. -u a fost voie sa se spuna ca exista iradiatii.... asta
e o crima... normal ca e o crima.)
-e&ari la Bucuresti
La Bucuresti, la Compania -ationala a :raniului, il intalnesc pe directorul Iosif +oldovan. entru
el, mortii si %olile din Ciudanovita sunt doar un mit.
)?xista aceste mituri, aceste povesti.)
)Cand spuneti mituri si povesti la ce va referiti7), il intre%.
La ce spun oamenii de acolo, nu sunt confirmate de nimic.)
Ca mor oamenii acolo nu este o poveste...)
ai, toti murim la un moment dat, ca suntem muritori. +ai devreme sau mai tarziu...)
/oarte multi mor acolo de cancer, de %oli produse de uraniu...)
Ce inseamna foarte multi7... -u sunt date care sa iasa din tipar, din statistici, mai mult decat ar fi
a%aterea normala. 'unt convins ca s-ar fi sesizat toate autoritatile pana in acest moment si nu acum,
ci mai inainte... Deocamdata va spun ca nici o data oficiala nu confirma ce spuneti.)
Boli si malformatii
+iturile despre care vor%este directorul +odovan sunt fapte reale, confirmate de doctorul Dan
opescu, medaliat anul trecut de 'tatele :nite pentru cercetarile in domeniul uraniului. ?l a condus
in anii @$ spitalul din Ciudanovita. Ce am constatat acolo... era ca muncitorii, in proportie foarte
serioasa, de .#-<$ la suta, mureau de cancere %ron1o-pulmonare din cauza in1alarii &azului
radioactiv radon.) C1iar doctorul sufera dupa contactul cu uraniul, iar cancerul i-a luat sotia.
Lucrase ca &eolo& la Ciudanovita.
?u am facut o serie de investi&atii ! spune el mai departe. Circa 8A pana la >$ la suta dintre copiii
de acolo se nasc cu malformatii con&enitale.)
Am intalnit mai multe cazuri. In familia +i1alac1e, in urma cu 8> ani, Claudiu s-a nascut cu
picioarele lipite de a%domen. Acum imi dau seama - declara ,i&inia +i1alac1e - ca, dupa ce am
nascut copilul cu pro%leme, aici la noi in santier mai sunt si alti copii cu malformatii, tot asa de
&rave.)
Doctorul Dan opescu confirma; ):nii s-au nascut cu &ura de lup, cu %uza de iepure... Ce ma
uimeste este ca, azi, cola%oratorii mei de aici considera ca de un numar de ani in Ciudanovita nu a
aparut nici un fel de malformatie con&enitala. Asta este 3 +I-CI:-A. 3 minciuna facuta pe
spatele oamenilor. Al cui ar fi interesul7 Al Institutului de I&iena din Timisoara. Ideea este
urmatoarea; daca spunem adevarul, ca oamenii se im%olnavesc, ca se nasc copii cu malformatii
con&enitale, asta inseamna ca noi nu am luat masuri la timp si munca noastra este ineficienta. Asa
ca mai %ine sa tacem si sa mintim.)
+ai mult, doctorul opescu a solicitat Institutului pentru I&iena opulatiei din Timisoara, pe care l-
a condus 8< ani, date despre situatia %olilor din Ciudanovita. *aspunsul7 )Leucemie, din 0< pana in
>$$#, zero.) Imposi%il( ! stri&a doctorul. +alformatii con&enitale din 0< pana in >$$# - zero din
nou) Imposi%il( Il sustin cazurile pe care le-am intalnit noi, ec1ipa de filmare a *3 T,.
Bineinteles ca le-ati intalnit()
Am %atut si noi la usa Institutului din Timisoara pentru informatii le&ate de zona Ciudanovita. Am
fost trimisi la Institutul din *esita. Dupa ce am fost mutati dintr-un %irou in altul, a venit si
raspunsul.
):ltima masuratoare a fost in decem%rie, atat in localitate, cat si in zona in care se face
ecolo&izarea. In zona de populatie, datele sunt comparative cu restul "udetului. Diferente
semnificative nu sunt) ! se afirma in raspunsul La%oratorului de I&iena *adiatiilor -ucleare din
*esita.
-ici pentru A&entia de +ediu, situatia de la Ciudanovita nu iese din tipare. A&entia pentru mediu
masoara nivelul radiatiilor din %irou. -u are aparate ca sa iasa pe teren. ro%a%il ca si daca ar avea
tot nu i-ar fi necesare.
Apa si case contaminate
Aici este uraniu foarte mult si nu stie nimeni si nu vine nimeni sa ne intre%e ! spune ,iorica
+ocanu, locuitoare din Ciudanovita. 'titi ca nu vine nimeni sa ne intre%e cum traim sau ce viata
ducem7) ,iorica +ocanu a lucrat >$ de ani la mina, iar cand incepe sa-si insire %olile nu se mai
opreste. In anii @$ a nascut un copil cu malformatii. Acesta a murit cand avea sase ani. Imi arata apa
care cur&e la ro%inet. Asta e apa de %aut7 -o, uita-te la ea. Acum cur&e mai curata. +ai tarziu vine
toata plina cu mal. -o, uita-te la ea si %a&a termometruB in ea sa vezi ca e plina toata de radiatii. 'i
atunci cum sa traim7)
Apa vine de sus, din munte. Acolo unde sunt 1aldele de steril. In plus, minele au fost inundate, iar
apa a"un&e la ro%inetul oamenilor.
'-a inc1is foarte prost aceasta mina ! precizeaza medicul Dan opescu. Ati vazut ca mina e
inc1isa. In mod normal, inc1iderea unei mine se face prin ram%leiere, adica iei materialul care a
ramas si il %a&i in mina, astupi &aleriile. Astia au facut altfel. Au inundat mina. Au umplut-o toata
cu apa... Ce inseamna acest lucru7 Tot stratul freatic de apa se duce mai departe si va impanzi toata
zona. +ai intele&eti ceva7)
'in&urii care recunosc dezastrul de la Ciudanovita, cu "umatate de &ura, sunt cei de la 2arda de
+ediu. Apa din minele inundate trece printr-o statie de tratare. ),alorile inre&istrate la iesirea apelor
tratate din statie depaseste aceasta limita de <-# ori) ! accepta 21eor&1e itulan, comisar la 2arda
de +ediu. Adica, dupa tratare, apele au o valoare mai mare de cinci ori decat cea normala. Cat de
contaminate sunt apele care co%oara netratate de pe 1aldele de steril si a"un& in parau7 -imeni nu
stie.
+ircea 2olosie spune ca in sat oamenii si-au construit case cu pietrele scoase din mina. *adiatia
fiecarui perete atin&e un nivel du%lu fata de cel normal.
'tatisticile arata ca %olile nu sunt iesite din comun... ! mi se spune la Bucuresti. -u exista o %oala
profesionala care sa fie asociata cu minele de uraniu si nici n-am vazut un numar mai mare de
oameni cu malformatii decat in alte zone ale tarii.)
Ca sa culea&a date despre %olile din Ciudanovita, directorul :raniului poate ar tre%ui sa se a%ata
putin din drum atunci cand mer&e in zona, in vizita de lucru.

'pitalul din +arila
'pitalul TBC e ascuns dupa munti si paduri si sta si el sa se darame. ?ste locul unde a"un& minerii
cu %oli &rave. +ulti dintre ei nu se mai intorc nicidata acasa pe picioarele lor. Intre zidurile co"ite,
uitati de lume, minerii isi plan& amarul si suferinta, isi framanta mainile si asteapta o minune.
ovestesc cum lucrau in mina; in c1iloti, cizme si cu casca pe cap, cu lampa la mi"loc, pentru ca era
foarte cald. Acum au a"uns intr-un spital in care vantul sufla la fel ca afara. Asa sunt rasplatiti de
acelasi sistem care nu vrea sa recunoasca nici realitatile din Ciudanovita. +ulti dintre %olnavi se
tem sa-si spuna pasurile. -ici mancare nu prea au. :nde se duc %anii nimeni nu stie.
?colo&izare de mantuiala
e 1aldele de steril din Ciudanovita se "oaca acum copiii.
ericol este tot timpul pentru oamenii de acolo, insista doctorul Dan opescu, la fel ca in urma cu
#$ de ani. 3amenii care mai locuiesc acolo ar tre%ui evacuati. Acolo se nasc copii care nu au nici o
vina, in timp ei sunt atinsi si ei de cancere.) -imeni la nivel oficial nu recunoaste acest lucru.
:rmarile radiatiilor cu uraniu apar in timp, dupa 8#->$ de ani. Cand se declanseaza %oala, nu mai
poate fi vindecata. +ai %ine de #$$ de miliarde de lei vec1i s-au c1eltuit pana acum la Lisava si
Ciudanovita pentru conservare si ecolo&izare. Tot timpul se sc1im%a solutiile, se fac prospectii,
documentari, acte, multe 1artii. Astazi, in ianuarie >$$0, suntem in &rafic cu lucrarile care tre%uiau
efectuate in cele doua mine) ! spune Iosif +olodvan, directorul Companiei -ationale a :raniului.
La Ciudanovita nu se mai scoate uraniu de dinainte de >$$$. In toata aceasta perioada, 1aldele de
steril tre%uiau acoperite cu pamant si pe acesta plantata padure. adurea lipseste.
Intre timp, insa, pentru conservarea si ecolo&izarea zonei s-au c1eltuit multe miliarde de lei vec1i.
'i se vor mai c1eltui. Iosif +oldovan spune ca mai are nevoie de inca A$$ de miliarde de lei vec1i
pana la finalizarea lucrarilor. Anul viitor, Ciudanovita ar tre%ui sa fie o zona ecolo&izata. Birocratia
si nepasarea celor responsa%ili sau mai %ine zis iresponsa%ili au facut ca data finalizarii lucrarilor sa
fie amanata pana in >$8>. Ciudanovita a devenit un loc unde dispar %ani si nu se intampla nimic.
3ficial, %anii au fost c1eltuiti pe lucrarile din adancuri, care nu se vad.
Ciudanovita vine de la sar%escul )ciudesne), care inseamna )loc minunat). :n sistem indiferent si
iresponsa%il a facut ca sensul cuvantului sa fie sc1im%at. Ciudanovita nu mai este demult un loc
minunat. Acolo, peste doua sute de suflete traiesc uitate de lume, in suferinta si saracie. -u au unde
sa plece. '-au impamantenit intr-o colonie, au devenit oameni ai locului, un loc contaminat, plin de
radiatii. *aman a%andonati intr-o zona periculoasa, care in fiecare zi ii omoara cate putin.
II. CiudanoviCa - o zonD uitatD din munCii Banatului
Emi amintesc cu nostal&ie cFnd eram mic Gi fDceam colecCie de pietre. Cu cFt piatra era mai lucioasD,
ar&intie sau aurie, avea o valoare mai mare. Entr-o searD, tata mi-a dat pentru colecCie o piatrD
deose%itD; nu arDta prea %ine, de culoarea frunzelor Hn toamnele lun&i. ?ra minereu de uraniu. El
primise de la un localnic din CiudanoviCa. +-a ru&at sD nu spun la nimeni, nu era voie sD Hl aducD Gi
putea sD primeascD %Dtaie... BineHnCeles cD a doua zi m-am lDudat la tovarDGa HnvDCDtoare, dar aceasta
s-a fDcut cD nu mD aude. Am aruncat piatra, nefind nici lucioasD Gi nici nu lumina Hn noapte, aGa cum
m-aG fi aGteptat. En re&imul trecut, dacD rDtDceai farD motiv Hntemeiat prin Hmpre"urimile
CuidanoviCei, aveai pro%leme serioase, Hntrea&a zonD fiind militarizatD; o &arnizoanD permanentD
dotatD cu armament de artilerie Gi cu depozit propriu de muniCie pDzea cu strDGnicie zona, de pe
HnDlCimile pleGuve din vestul re&iunii miniere. Lumea vor%eGte cD minereul lua drumul :.*.'.'. Gi
avea importanCD strate&icD maximD. AstDzi minele sunt Hnc1ise - Hn conservare - unitatea militarD a
fost Hnc1isD Gi apoi dDrFmatD - tot dealul este plin de cDrDmizi Gi %ucDCi de %eton I(((J, poCi sD intri
peste tot, nu HCi are nimeni &ri"a. AGadar, putem sD explorDm zona cu oc1i de turist Gi sD descoperim
cD prezintD suficiente puncte de atracCie. Encepem cu o documentare pe Internet. AflDm cD aici a fost
inau&uratD prima cale feratD din *omFnia, la 8# decem%rie 8=@., o realizare te1nicD de excepCie
pentru acele timpuri, fiind ca Gi &rad de te1nicitate pe locul doi Hn ?uropa acelor vremuri. Avem Gi
noi cu ce ne mFndri, nu-i aGa, dar cine pune Hn valoare potenCialul turistic7 entru detalii, consultaCi
excelenta pa&inD a )cefereului) KKK.cfrtm.roLcalatoriLtrenMepoca.1tml. resa Gi Internetul ne
prezintD zona Hn culori apocaliptice, vezi de exemplu >$$@.informatia.roLApele radioactive de la
Lisava ; o amenintare pentru depresiunea Carasului., sau >$$@.informatia.roLericol de radiatii la
minele de uraniu inc1ise in "udetul Caras 'everin.. DupD informaCiile noastre starea de sDnDtate a
locuitorilor din zonD nu prezintD deteriorDri calitative, nu s-au pomenit &Dini sau vaci care
lumineazD noaptea, iar radioactivitatea este prezentD cu mult Hnainte de apariCia omului, cursurile
su%terane au adus-o la luminD Hn mod constant, sau accidental Hn urma unor fenomene
meteorolo&ice sau &elo&ice. DupD pDrerea noastrD studii GtiinCifice pertinente ar fi mai utile decDt
pDreri alarmiste. +ai este vala%il cD o radioactivitate scDzutD este utilD or&anismului, aGa cum
HnvDCDm la /elix sau 4erculane7 e de altD parte descoperim Gi informaCii pozitive, cum ar fi
*omulus Ladea Inu am vDzut muzeu sau casD memorialDJ, sau KKK.cartia&ricole.roLprimarieLA@#-
Ciudanovita.1tml, intenCii declarate pentru dezvoltarea turismului, care HnsD nu se pot realiza cu
resursele Gi priceperea autoritDCilor locale. Drumurile sunt la limita de uzurD, i&iena localitDCii Gi a
stFnelor din prea"mD este neconvin&Dtoare, lipsa de indicatoare, informaCii, trasee marcate,
amena"Dri reprezintD o Hntrea&D colecCie de 1andicapuri &reu de escaladat, Hn a%senCa unei iniCiative
vi&uroase din partea unor autoritDCi, instituCii, sau persoane care au forCa Gi cunoGtinCele necesare
pentru a impulsiona dezvoltarea zonei.
Traseul pe care Hl prezentDm Hn continuare este deose%it de plDcut Gi se preteazD a fi parcurs cu orice
mi"loc de transport pe douD sau pe patru roCi, cu recomandare expresD pentru o turD uGoarD de o zi pe
%icicletD. ?ste accesi%il tot timpul anului, mai puCin Hn scurtele perioade cu zDpadD mare, cFnd existD
posi%ilitatea sD nu fie curDCat pe porCiunea 6itin - CiudanoviCa, iar pe douD roCi este neplDcut Hn
perioadele umede. BineHnCeles, la Hnceputul primDverii Gi la sfFrGitul toamnei culorile sunt mai
intense Gi aerul mai tare. Traseul, prezentat Hn circuit, cu o lun&ime totalD de #8,< Nilometri, dintre
care 8. Nilometri pe drum de CarD %unicel, este ideal pentru o zi le"erD pe %icicletD, cu un sin&ur
urcuG mai pronunCat IA$ m diferenCD de nivel pe =$$ m lun&imeJ. Altitudinea minimD a traseului este
8<$ m Hn zona de plecare Gi <@$ m aproape la "umDtate, imediat dupD ieGirea din CiudanoviCa. ?ste
%ine sD avem rezervD de apD, pentru a nu apela la izvoarele de pe mar&inea drumului, posi%il cu
nivel de radioactivitate peste nivelele admise. ,om evita, de asemenea, consumarea de ciuperci Gi
fructe de pDdure Hn prima "umDtate a drumului, deoarece plantele Gi animalele concentreaza uneori
materialul radioactiv.
Enceputul circuitului este Hn centrul satului 2rDdinari, la .A Nilometri de +oraviCa, pe D- #A. :n
indicator semnaleazD %ifurcaCia D6 #=8 spre *eGiCa, pe care Hl urmDm pe urmDtorii A Nilometri, pFnD
la ramificaCia cu D6#A., neasfaltat, spre CiudanoviCa. Am admirat pe parcurs frumoasele palate
Ci&DneGti cu multe turnuleCe ar&intii din Ticvaniu +are, din pDcate unele dintre ele neterminate.
IntrDm pe valea 6itinului pe drumul insuficient HntreCinut, dar fDrD pro%leme ma"ore. 2ospodDrii
nesc1im%ate de sute de ani sunt rDspFndite pe versanCi. IntrDm pe nesimCite Hn 6itin, care nu are
nimic spectaculos, liniile electrice Gi antenele de satelit fiind sin&urele semne ale mileniului Hn care
trDim. DupD ultimele &ospodDrii, drumul devine mai neted, intrD Hn pDdurea frumoasD, punctatD de
poiene cu sDlaGe Gi culturi. 3 moarD de apD perfect funcCionalD ne atra&e atenCia. rimDvara Gi
toamna culorile pDdurii sunt foarte frumoase. IntrDm pentru puCin timp Hntr-o nouD zonD locuitD,
vec1iul sat CiudanoviCa, care lasD aceeaGi impresie ca Gi 6itinul. In capDtul dinspre amonte intrDm Hn
pitoreGtile c1ei ale 6itinuluiO drumul HnsoCeGte pFrFul sinuos printere versanCii calcaroGi, nu foarte
HnalCi dar de un farmec aparte. En partea superioarD a c1eilor, orizontul se desc1ide spre construcCiile
&ri mo1orFt ale orDGelului minier, pe "umDtate a%andonat, dar HncD plin de viaCD Gi mai ales de tineret
vesel. :n drum scurt de %eton spre stFn&a ne urcD destul de a%rupt spre o minD Hnc1isD, din care
cur&e un Guvoi de apD cu radioactivitate ridicatD. este cFteva sute de metri construcCiile se terminD
Gi a"un&em la o intersecCie importantD. 'pre stFn&a, un drum a%rupt urcD la niGte mine Hnc1ise. Drept
Hnainte pe pFrFu, un drum %olovDnos la Hnceput Gi mai %un pe urmD, ne introduce Hn cea mai
frumoasD porCiune a traseului. FrFul are aici apD deose%it de curatD, &unoaiele Gi poluarea lipsesc
cu desDvFrGire, drumul GerpuieGte Hn urcuG uGor pFnD la impresionantul viaduct al 6itinului, de pe
calea feratD 3raviCa - Anina, despre care am pomenit mai sus. 3 scarD de piatrD ne permite sD urcDm
deasupra, de unde avem o panoramD lar&D asupra vDii, adFncitD Hntre versanCi de calcar Gi putem
admira in liniGte mDiestria constructorilor de acum 8#$ de ani. ,iaductul este situat intre douD
tunele, locul este pitoresc Gi foto&enic. -u vom avea &ri"a trenului, care circulD cu vitezD micD Gi
foarte rar, HnsoCit de Hndelun&i semnale acustice. En perioada de varD, sau la cerere, se or&anizeazD
plim%Dri cu va&oane turistice descoperite Ipentru detalii sunaCi la &ara C/* 3raviCaJ, traseul cDii
ferate este splendid. En amonte de pod este locul cel mai potrivit pentru popas, unde vom Hncerca sD
nu lDsDm Hn urmD &unoaie.
*evenim la drumul modernizat pe care vom urca susCinut pFnD la culme. En dreapta noastrD un drum
la Hnceput pietruit, urcD dealul, pFnD la fosta unitate militarD, de unde avem o perspectivD foarte
frumoasD asupra munCilor Aninei Gi a localitDCilor din cFmpia Banatului. utem urca pe "os Hn circa
>$ minute cele @$ m diferenCD de nivel pFnD sus. Cine are am%iCie poate Hncerca pe timp uscat
urcuGul cu %icicleta sau maGina, urmDrind o%li&atoriu serpentinele cele mai lar&i, pe vec1iul drum
militar. +ai departe asfaltul este din ce Hn ce mai %un, strD%atem o pDdure frumoasD Gi ieGim printre
culturi, la cFmpie. ,om circula cu atenCie, asfaltul fiind de multe ori presDrat cu capcane adFnci, mai
ales Hntre BrDdiGor Gi 3raviCa. A"un&em repede Hn D-#A, pe care vom parcur&e Hn si&uranCD cei 8>
Nilometri care ne despart de 2rDdinari, Hnceputul traseului. Acest ultim tronson Hl vom parcur&e Hn
co%orFG insesiza%il, Hn direcCia +oraviCa.
III. La Ciudanovita pana si laptele este iradiat
'tefan An&1el
+iercuri, $A /e%ruarie >$$A
Traditia mineritului in Banatul montan intra incet, dar si&ur in istorie. *and pe rand, in Caras-
'everin au fost inc1ise minele de fier de la *usc1ita, cele de uraniu de la Lisava si Ciudanovita, de
car%une de la Lupac, Anina si Baia -oua si cariera de la Doman.
Doar P+oldominQ +oldova -oua, acolo unde se exploateaza minereul de cupru, mai poate fi
salvata de la inc1idere, insa numai in cazul in care se va &asi un investitor interesat sa o cumpere.
Ciudanovita este o comuna ascunsa de privirile lumii, asezata la poalele

muntilor, intr-o zona in care localnicii n-au stiut niciodata ce inseamna a&ricultura. Cu exceptia
catorva petice de pamant intins, muntele domina cu maretie zona. ractic, exploatarea zacamantului
a inceput dupa 80<#, odata cu interesul manifestat de ex-sovietici pentru uraniul romanesc. Dupa
modelul sovromurilor din metalur&ie, acestia au infiintat o societate de pe urma careia au profitat
timp de mai multi ani. ?i au adus utila"e si au construit %locuri din caramida pentru sutele de
oameni veniti din toate colturile tarii.

Cei mai multi 1a%ar nu aveau la ce pericole se expuneau, acceptand sa lucreze in conditii
primitive de munca. De-a lun&ul timpului, sute de oameni s-au stins din picioare, ca lumanarile,
platind, astfel, tri%ut epocii de industrializare fortata a tarii. Acum, la Ciudanovita au mai ramas
doar %locurile parasite si distruse, dar si pensionarii, atati cati au mai apucat sa se %ucure de odi1na
%atranetii.
Atentie, zona contaminata(
e locul fostei exploatari intalnesti la tot pasul ta%lite care te avertizeaza ca zona este iradiata.
Aceasta, in conditiile in care procesul de conservare si ecolo&izare a minei dureaza de mai multi
ani. Localnicii sustin ca s-au o%isnuit sa traiasca intr-un mediu in care pana si laptele vacilor contine
uraniu, cu mult peste limitele admise. *eprezentantii Autoritatii pentru 'anatate u%lica IA'J
sustin insa contrariul, dar oamenii au renuntat de mult sa mai creada in comunicate de presa.
Interesant este ca mortalitatea este mai crescuta in randul celor ce au parasit Ciudanovita in cautarea
unui loc de munca, decat in cel al persoanelor ramase in comuna. Acest fapt vine sa confirme
parerea localnicilor, conform careia ei au devenit efectiv dependenti de uraniu, care le-a modelat
destinele.
:n viitor incert
De-a lun&ul a peste 8#$ de ani de minerit, la Anina au murit in accidente de munca peste 8>$ de
persoane. :ltima nenorocire de acest fel a avut loc la inceputul anului >$$@, cand si-au pierdut viata
sapte mineri. Dincolo de tra&ismul unei astfel de intamplari, a fost momentul in care, la fi&urat,
mineritului din aceasta zona i s-a pus cruce. Cu exceptia catorva zeci de an&a"ati, sute de ortaci s-au
trecut pe listele de disponi%ilizari colective, cu &andul la viata lor, dar si la cele >$$ de milioane de
lei vec1i primite de fiecare disponi%ilizat. La un an de la aceasta tra&edie, viitorul fostilor mineri
este in continuare incert, iar cele cateva exploatari forestiere nu reprezinta o &arantie pentru ziua de
maine.
Bani %el&ieni pentru rea%ilitarea mediului
Inc1iderea minelor in Caras-'everin a &enerat alte pro%leme, la fel de presante ca si actiunea in
sine. ?ste vor%a, in primul rand, de ecolo&izarea si conservarea fostelor exploatari. *eprezentantii
firmei %el&iene P?C3*?+Q par interesati de un parteneriat cu autoritatile "udetene, in vederea
derularii unui proiect ce vizeaza rea%ilitarea mediului pentru zonele miniere si depozitele de steril.
roiectul este cofinantat de 2uvernul Bel&iei si coordonat de Consiliul 6udetean.
'copul declarat il reprezinta reconstructia ecolo&ica a zonelor afectate si ela%orarea unui plan
ex1austiv privind dezvoltarea dura%ila. Bel&ienii au realizat de"a o evaluare a potentialului
ecoturistic al Aninei, acelasi lucru urmand sa-l faca si in alte zone minere inc1ise.
I,. Despre uraniul din CiudanoviCa
Riarul /inanciar ne vor%eGte Hntr-un articol despre CiudanoviCa un sDtuleC din 6udeCul CaraG-'everin,
unde a fost o minD de uraniu. +ina s-a Hnc1is, dar radiaCii Hn zonD tot existD.
'u%iectul are ceva interes, reporterii au Hncercat, dar partea GtiinCificD este foarte deficitarD.
En primul rFnd tot vor%esc despre radioactivitate Hn zonD, dar nu spun Gi ei care e valoarea radiaCiilor
&ama Hn zonD, cD se pot mDsura, nu e nevoie decFt de un contor 2ei&er.
?ste mai ridicatD decFt Hn restul "udeCului7 ?ste periculoasD peste tot, sau doar pe lFn&D mine7
-u existD Hn articol rDspunsuri la aceste Hntre%Dri, lDsFnd totul Hntr-o aurD de mister, de parcD ar vFna
fantome, nu radioactivitate.
Trecem mai departe Gi vedem cD ne spune Gi ceva %acN&round GtiinCific Imai exact o sin&urD frazDJ
despre uraniu Gi radioactivitate;
*adioactivitatea uraniului se in"umatateste in cateva miliarde de ani, asa ca la Ciudanovita atin&e in
continuare cote alarmante.
EnsD, Hntr-o sin&urD frazD au reuGit sD facD T*?I &reGeli;
8. P*adioactivitatea uraniuluiQ nu se Hn"umDtDCeGte. ? tot aceeaGi, se Hn"umDtDCeGte cantitatea de
uraniu, prin fisionare spontanD. Acel timp se numeGte timp de Hn"umDtDCire Gi reprezintD timpul dupD
care mai existD doar "umDtate din cantitatea iniCialD de material radioactiv.
AdicD dacD am 8$ N& de o su%stanCD cu timp de Hn"umDtDCire de 8 zi, mFine voi avea # N& din acea
su%stanCD Gi poimFine >.# N& Gi tot aGa, su%stanCa transformFndu-se Hn alte elemente prin fisiune,
eli%erFnd Gi ener&ie su% forma de radiaCie. En centrale nucleare, aceastD ener&ie este transformatD Hn
electricitate.
>. :raniul nu are un sin&ur izotop, %a are c1iar .. Ivezi pa&ina KiNiJ Gi fiecare din aceGti izotopi are
propriul timp de Hn"umDtDCire, variind de la @$ nanosecunde pentru >>$: pFnD la < miliarde de ani
pentru >.=:. En naturD, uraniul se &DseGte ca un amestec de izotopi, printre care cel mai mult fiind
>.=:.
.. Cu cFt timpul de Hn"umDtDCire este mai mare, cu atFt radiaCiile emise sunt mai mici, deci
izotopului care are timpul de Hn"umDtDCire de miliarde de ani aproape cD nici nu poate fi simCit Gi clar
nu este de vinD pentru radiaCiile din zonD. EnsD, un izotop care are timpul de Hn"umDtDCire de o
sDptDmFnD, te va iradia foarte repede.
De aceea, nu izotopul cu miliardele de ani I>.=:J e cel care emite radiaCii multe, ci izotopii care au
vieCi mai scurte, ca >.<: Itimp de Hn"umDtDCire de >#$.$$$ de aniJ, transformFndu-se Hn radon
Iizotopul >>>*nJ, o su%stanCD foarte periculoasD Icu timp de Hn"umDtDCire de .,= zileJ Gi care este cea
care produce cancer de plDmFni la lucrDtorii din minele de uraniu.
EnsD izotopul de uraniu >.=: nu este nici el deloc si&ur, fiind toxic. AdicD dacD-l Hn&1iCi, te va omorH
cum o face Gi arsenicul Gi nu datoritD radiaCiilor sale.
,. *omania, te iu%esc; Ciudanovita, zona cu cea mai mare radioactivitate
In *omania sunt zone pe lan&a care centrala de la Cerno%il ar parea un sanatoriu.
La Ciudanovita, in Caras 'everin, radioactivitatea este atat de mare, incat oamenii se stin& de tineri,
iar cei ce se nasc vin pe lume cu malformatii.
ana in anul >$$$ aici erau mine de uraniu, dar dupa inc1iderea lor nimeni nu s-a deran"at sa
masoare pana la ce nivel au a"uns radiatiile in zona. '-au c1eltuit insa sute de miliarde de lei pentru
ecolo&izarea zonei.
In cimitirul Ciudanovita anii trecuti pe crucile de metal arata ca multi dintre cei care s-au prapadit
nu aveau mai mult de #$ de ani. Toti au lucrat in minele de uraniu din muntii Banatului.
Cancerul, leucemia, im%atranirea timpurie, copii cu malformatii - sunt %oli frecvente la
Ciudanovita.
La Ciudanovita, peste doua sute de suflete traiesc uitate de lume, in suferinta si saracie. -u au unde
sa plece. *aman intr-un loc contaminat care ii omoara in fiecare zi cate putin.
,I. Corneliu ,asilescu - Dincolo de Ciudanovita
Corneliu ,asilescu te invita la vernisa"ul expozitiei de pictura PDincolo de CiudanovitaQ care va
avea loc luni, >@ octom%rie >$$0, orele 8=.$$, la 2aleria 2alateca. ?xpozitia va fi desc1isa zilnic in
perioada >@ octom%rie ! # noiem%rie >$$0.
Amintirile din anii petrecuti in Ciudanovita, o localitate pierduta prin muntii Banatului, cunoscuta
pe vremea re&imului communist pentru minele de uraniu, l-au urmarit intrea&a viata pe Corneliu
,asilescu.
P?ra pe la sfarsitul verii anului 80#<. Dupa cateva zile de calatorit cu va&oane de marfa care numai
noptile erau oprite, iar noi scosi sa dormim in camp desc1is, intr-o dimineata dupa prima noapte
dormita in va&oanele in care se mer&ea asa cum se putea, unii peste altii, le&anandu-ne in cor dupa
cum se misca va&onul, iata-ne a"unsi si co%orati intr-o crapatura de munte atat cat sa incapa o linie
de tren.
Cu oc1ii mari desc1isi cautam cerul cu disperare. ?ram ca semintele ne&re de 1ar%uz, cazute in
interior dupa taierea si scoaterea feliei, care ridicata lasa sa patrunda lumina zilei pana la noi "os. Ar
fi fost &reu daca nu descopeream lumina. rivirea ne fu ful&erata de intinderea care se desc1idea
deasupra noastra. 'ufletele ne erau salvate de privirea, care ducea cu ea pana departe ce aveam noi
mai scump - li%ertatea -. Altfel cum era sa stim ce e aia, ca doar nu ti-o face nimeni cadou si nici
faptul ca o porti in tine nu sti.
Ceea ce pastram in noi se descoperise acum si, ciudat, incepusem sa traim izolati unul de celalalt.
C1iar si lipsa de speranta isi mutase directia functionand in scopul descoperirii de sensuri care ne
facea ca ceva din noi sa tresara. Treceam dincolo de Ciudanovita, nu tu flori, nu pa"isti cu verdeata.
-u erau decat parti din noi care pluteau impinse, cautandu-se a se constitui in altceva, intr-o alta
realitate fara voia noastra. 3 sansa, -:7 Cati au acest noroc7(7 'enzatiile nu mai aveau cum sa
functioneze.
'emnele care ne a&atau de povesti stiute se stersesera, emotiile Ie luara locul. Traiam acum numai
prin ceea ce noi nu mai eram. -u mai aveam sa intalnesc nimic din ceea ce pipaisem, ascultasem.
Cata li%ertate putea fi(((...
-u as fi dorit sa invat nimic nou, dar nu aveam incotro.
-u mai urmaream timpul, disparuse( -u mai ceream, sau cautam sa mananc, sa ma culc sau sa ma
scol. Toate astea ramasera pe seama - &1el%anilor - care din cand in cand cu voci satule stri&au;
)normaaaaa). 'i se facea ca sa ne lase dracului sa lunecam cu &andul incotro ne venea, - dincolo de
Ciudanovita - acolo unde se desc1idea o viata a luminii, a culorilor, a or&anizarilor stiute doar de
tine. 3 taina care-ti reconstituia increderea. -u stiam, nu intele&eam, dar merita prelun&ita aceasta
)%ucurie), pana cand alta se va iviS 'e sc1ita sentimentul recuperarii prin munca a demnitatii care
ne fusese confiscata de ocupant.
Totul a ramas o amintire, parca miscandu-se si acum - mut, sc1ilodindu-se, incercand sa-si caute o
articulatie, plutind in ceata unui contre-"our anonim fara nopti si dimineti, patruns de un miros &reu
de patura muce&aita.
urtam cu noi ca o povara sfanta, o zestre pe care nimeni nu vrea sa si-o asume(((Q
,II. 4arta zonelor radioactive periculoase din *omania
De mai %ine de 8$ ani /undatia 4o%%5 Clu%6ules ,erne inventariaza si marc1eaza zonele
periculoase radioactive din *omania.
In perioada dintre cele doua raz%oaie mondiale, in zona 'tei si Ciudanovita apare o firma &ermana
care exploateaza piatra pentru constructii, pe care o im%arca in trenuri si o duce in 2ermania. Din
acest moment apar primele pro%leme. iatra nu era nimic altceva decat minereu de uraniu. Dupa
pierderea raz%oiului, se opreste exploatarea. Dar, nimeni nu a stiut realitatea. ?xploatarea s-a facut
in re&im de cariera.
3amenii din zona au inceput sa duca acasa %olovani de acolo, si i-au folosit la constructia caselor.
In perioada *az%oiului al-II-lea mondial, exploatarea sta&neazaO dar imediat apar rusii. Aveau
documentatie de la nazisti, aveau nevoie de uraniu, aveau la dispozitie o tara cu multe datorii de
raz%oi. Asa ca *omania a pus la dispozitie tot teritoriul. '-au creat acele '3,*3+-uri I societati
'ovieto-*omane J care exploatau totul. ?i au adus utila"e perfomante pentru acea perioada, au adus
in&ineri. +uncitorii erau din *omania. Cand nu erau suficienti aduceau detinuti politici.
Asa s-a lucrat pana in 80#A cand s-au desfiintat '3,*3+-urile,iar in&inerii lor au plecat cu toata
documentatia. *omanii au continuat exploatariile pentru rusi, sin&uri, dar in 80@< se cam inc1eie
datoriile de raz%oi si exportul de uraniu se micsoreaza. 'e inc1id multe mine. -ici acum nu se ia
nici o masura. Totul se uita. In 80A< Ceausescu se cam cearta cu prietenii din CA?*. ?ste o
perioada de ne1otarare.
?xportul de uraniu scade in continuare. :rmeaza un alt val de inc1ideri. -imeni nu lasa
documentatie. :ltimul val de inc1ideri are loc in perioada 800$-800>. ?xport la rusi nu se mai face,
in tarile europene nu este cerere. Apare controlul international pentru ener&ia atomica. Apare o
oscilare de inc1idere-desc1idere la cateva exploatari, dar in prezent totul este clar. ?xpoatarile
facute de Institutiile de Cercetare IInstitutul de 'tudii si ?xploatari +iniere apoi Institutul de
rospectari si ?xploatari 2eolo&iceJ au fost a%andonate, desi aveau plan si la microproductie. Dupa
plecarea ec1ipelor de la Institut, urma sa vina Intreprinderea +iniera. Dar a venit ... revolutia din
80=0. Acum nu mai este de &asit nici o Companie miniera,... pentru ca s-au desfintat. Aceste valuri
in exploatare au dus la aparitia multor situri parasite.
In&inerii si muncitorii au murit destul de repede, asa ca nu prea a avut cine sa povesteasa. De la
rusi am luat modelul ca toate exploatarile de materiale strate&ice I aur, cupru, uraniuJ sa fie in
su%ordinea +inisterului de Interne. De aceea, pana in 800$ era o pro%lema ca sa scrii ceva intr-o
lucrare stiintifica, mai ales sa si pu%lici ceva referitor la aceste materiale. ana si tezele de doctorat
contineau putine date. Importul de aparatura dozimetrica pentru masurat radioactivitatea era
interzisa Idoar cateva la%oratoare specializate au fost dotate, dar nu cu aparatura deose%itaJ. In anul
800A, s-a dat din nou aceasta le&e, pe care nu o respecta insa nimeni( La inceput, cand a demarat
cola%orarea cu canadienii, am avut ceva pro%leme cu 'erviciul 'ecret. Acum s-au lamurit, ne a"uta
c1iar, mai ales ca au si ei un serviciu de protectia mediului I asa cum au cei de la /BI sau CIA J. 'i
acum suntem in -AT3, nu este asa7(
De la canadieni am invatat sa lucram corect. -e-au trimis multa documentatie. La inceput si ei au
fost putin cam sceptici. Au spus ca ce facem noi este pro%lema &uvernului. Dar, dupa ce au
constatat realitatea ne-au a"utat cu tot ce au avut. 'i nu numai atat, dar au implicat si pe alti cole&i,
unii c1iar din 'tatele :nite care au, cel putin o universitate terminata. De altfel nici voluntarii nu au
viata mai usoara.
Iar la 4C6, toti sunt voluntari, nu avem nici un salariat. /inantarile sunt foarte mici si rare. -orocul
este ca ne a"uta institutiile &uvernamentale, dar nu cu %ani. Iti dau cateva exemple; forestierii ne
dau voie sa folosim ca%anele din munte, rimariile ne a"uta cu mi"loace auto pentru deplasare in
zona, rotectia Civila ne imprumuta aparatura dozimetrica I nu prea performanta dar ne descurcam
cu eaJ si vin cu noi la masuratori, Institutul de I&iena ne face analize la pro%ele pe care la ducem,
fara sa ne ia %ani, :niversitatea Te1nica din Timisoara ne face analize c1imice pentru metale &rele
si ne trimite studentii in practica, Calea /erata ne da un ve1icul special drezinaJ.
'ursa; Istoria uraniului

Apar diverse articole in presa scrisa;
Rona radioactiva
Dincolo de saracie, in Ciudanovita pandeste un pericol mult mai mare. /ostele mine de uraniu din
zona au fost inc1ise necorespunzator, inca o oara apa contaminata din puturi se poate infiltra in apa
freatica a fantanilor si a izvoarelor din zona. Inc1iderea minelor a inceput in 800> si a continuat in
800A, dar s-a realizat doar partial si iresponsa%il, fara ecolo&izare Iizolarea minereului radioactivJ.
Din acest motiv, zona Ciudanovitei este puternic radioactiva. 4aldele de steril Iin cifra de .# in
zona -atra, Lisava, Do%rei si Ciudanovita(J nu sunt sta%ilizate si la fiecare ploaie apele ce se scur&
de pe ele transporta material radioactiv in paraul 6itin, care traverseaza zona locuita.
La un pas de moarte
Am a"uns la Ciudanovita datorita unui om care a fost la un pas de moarte din pricina radioactivitatii;
+ircea 2olosie, presedinte al 4o%%5 Clu% 6ules ,ernes. Acest clu% nu avea ca domeniu de
activitate pro%leme de mediu pana in 8000. 'e ocupa de turism si de sustinerea activitatilor
stiintifice si de cerecetare. In acel an, +ircea 2olosie s-a im%olnavit &rav, inca o termen medicii nu
reuseau sa-i puna un dia&nostic. )Timp de o luna si "umatate am facut marca"e montane intr-o zona
radioactiva. -u stiam ca este radioactiva, fiindca nu era marcata in nici un fel. +edicii au crezut ca
am 'IDA, fiindca am sla%it >. de Nilo&rame intr-o luna. Apoi si-au dat seama ca mi-am pierdut
imunitatea din pricina radioactivitatii. ot spune ca mi-am revenit printr-o minune, fiindca medicii
nu aveau ce sa-mi faca), spune +ircea 2olosie. De atunci a pornit un raz%oi cu autoritatile
responsa%ile cu inc1iderea si ecolo&izarea minelor, care isi fac trea%a inconstient, nepasandu-le ca
pot pune in pericol vieti umane.
Case radioactive
rimele exploatari de uraniu din tara noastra au fost desc1ise in perioada inter%elica, de catre nemti,
la Ciudanovita si 'tei. La finalul raz%oiului, acestea au fost preluate de rusi, care au desc1is si
altele, noi. )'e casti&a foarte %ine, se murea mult, rusii nu puteau transporta cat excavau. Depozitau
minereul unde aveau loc, %ineinteles, cu &andul ca o timp il vor lua de acolo. In 80@<, rusii au
plecat, in&inerii de mine au murit si nimeni nu mai stie unde sunt 1aldele. In 9=0 a venit revolutia,
minele au inceput sa se inc1ida, dar 1aldele radioactive au ramas printre munti, nemarcate. La
Ciudanovita sunt oameni care, in necunostinta de pricina, au folosit ca materiale de constructii
pietre si nisip din 1aldele radioactive), spune +ircea 2olosie.
Autoritatile ascund
)In Timis, Arad, Caras-'everin si 4unedoara sunt in "ur de 0$ de situri radioactive identificate. rin
eforturi sustinute am reusit a%ia anul asta sa convin&em autoritatile sa monteze panouri de
avertizare, pentru ca macar localnicii si turistii sa stie sa se fereasca. Credeti-ma, am vazut corturi
montate pe 1alde radioactive, pentru ca turistii, mai selectionat strainii, nici nu se &andesc ca un
asemenea loc se poate sa nu fie marcat( Am impresia ca autoritatile nu vor sa recunoasca aceste
zone, de frica :niunii ?uropene. ?uropa dar ne poate a"uta sa ecolo&izam corect aceste zone si nu
vrea decat ca ele sa fie identificate si sa fie marcate corespunzator), sustine +ircea 2olosie.
Indiferenta
4o%%5 Clu% 6ules ,ernes a contactat in anul >$$$ &uvernul Canadei, care a trimis in zona doi
voluntari de la Corpul de ,oluntari Canadieni; Bill BlacNman, &eolo&, si 4arr5 T15ttaNer, c1imist,
am%ii in&ineri militari. )Acesti oameni au venit aici trei ani la rand si nu au avut cu cine vor%i din
partea autoritatilor), spune presedintele clu%ului.
Clu%ul a primit din partea canadienilor aparatura in valoare de 8$.$$$ de dolari, care include un
radiomentru +I >8, ec1ipament pentru un la%orator mo%il, filme foto si alte dotari. )Am pus la
dispozitia autoritatilor toate aceste ec1ipamente, inclusiv masuratorile efectuate de noi. I-am scris
domnului Lucian Biro, secretar de stat si presedinte al C-CA- IComisia -ationala pentru
Controlul Activitatilor -ucleare - n.r.J, dar nu am primit nici un raspuns. Anul asta am vor%it si cu
doamna Cornelia 2ar%oni, de la A&entia de +ediu din Timisoara, careia i-am trimis si o scrisoare-
raport cu masuratorile si concluziile noastre in zona. A or&anizat apoi o conferinta pe aceasta tema
la *esita, la care nu m-a invitat), spune +ircea 2olosie.
-ivel depasit
In unele locuri din zona Ciudanovitei, nivelul radiatiilor depaseste de >$ sau c1iar de .$ de ori
nivelul de alarmare. *adiometrul lui +ircea 2olosie masoara radioactivitatea in cicli Isau
dezinte&rariJ pe secunda IcpsJ. La o valoare de >$$ de cps este nivelul de alarmare. :na dintre
1aldele provenite de la &aleria de la intrarea in colonie are un nivel de radioactivitate de la ..$$$ la
..#$$ cps, drumul de intrare la 1alda mare - 0#$ cps, din nou pe mar&inea acestuia sunt %olovani
care au nivele de radioactivitate situate intre ..$$$ si @.$$$ cps(
Intr-un raport referitor la zona Ciudanovita tiparit in anul >$$>, raport realizat cu a"utorul unor
experti din mai multe tari, mem%rii 4o%%5 Clu% 6ules ,ernes au avertizat asupra pericolului
reprezentat de nivelul mare al radioactivitatii in zona; )erimetrul %locurilor Ide locuinte - n.r.J; @$ -
=> cps. erimetrul scolii din Colonia Ciudanovita; <$ - @$ cps. In &ara coloniei, unde mai este inca
%uncarul de incarcare pentru va&oane; su% rampa, la sol, de la 8.$$$ la #.<$$ cpsO su% rampa, la
inaltimea de un metru, de la 0$> la <.#$$ cpsO peron &ara, pe aleea de %eton, 8$$ cps. e sosea, de la
8#$ la >>$ cps. -isipul de pe sosea din zona de incarcare prezinta valori neomo&ene, cuprinse intre
>#$ si .#$ cps, pana la 8.@$$ cps. Am &asit %olovani in pondere de $,A N& la care am &asit valori de
0.000 cps Ivaloarea maxima pe care o poate masura +I >8 - dozimetrul porta%ilJ. entru a
continua studiile in aceste zone ar fi utila o cola%orare si cu alte institutii a%ilitate. entru o
eventuala cola%orare, 4o%%5 Clu% 6ules ,ernes ofera lo&istica formata din autola%orator A*3,
radiometre porta%ile, ec1ipamente pentru prelucrat documente foto). Brosura a fost trimisa mai
multor institutii autorizate sa se ocupe de acest domeniu; A&entia *e&ionala de rotectie a +ediului
*esita, A&entia de Dezvoltare a Ronelor +iniere Anina si Comisia -ationala pentru Controlul
Activitatilor -ucleare. +ircea 2olosie nu a primit dar raspuns din partea nimanui. Toti cei platiti
din %ani pu%lici pentru a se ocupa de aceste pro%leme aparte de &rave s-au facut ca ploua, cu o
nepasare criminala, fara sa tina seama ca era vor%a de vietile unor oameni care locuiesc in zonele
analizate( Autorii raportului l-au mai trimis o data, in anul >$$<, dar nici de aceasta data nu au
primit nici un raspuns(
La Ciudanovita, in Caras 'everin, radioactivitatea este atat de mare, incat oamenii se stin& de tineri,
iar cei ce se nasc vin pe lume cu malformatii.
ana in anul >$$$ aici erau mine de uraniu, dar dupa inc1iderea lor nimeni nu s-a deran"at sa
masoare pana la ce nivel au a"uns radiatiile in zona. '-au c1eltuit insa sute de miliarde de lei pentru
ecolo&izarea zonei.
In cimitirul Ciudanovita anii trecuti pe crucile de metal arata ca multi dintre cei care s-au prapadit
nu aveau mai mult de #$ de ani. Toti au lucrat in minele de uraniu din muntii Banatului.
Cancerul, leucemia, im%atranirea timpurie, copii cu malformatii - sunt %oli frecvente la
Ciudanovita.
La Ciudanovita, peste doua sute de suflete traiesc uitate de lume, in suferinta si saracie. -u au unde
sa plece. *aman intr-un loc contaminat care ii omoara in fiecare zi cate putin.
La Ciudanovita, in Caras 'everin, radioactivitatea este atat de mare, incat oamenii se stin& de tineri,
iar cei ce se nasc vin pe lume cu malformatii.
ana in anul >$$$, aici erau mine de uraniu, dar dupa inc1iderea lor nimeni nu s-a deran"at sa
masoare pana la ce nivel au a"uns radiatiile in zona. '-au c1eltuit insa sute de miliarde de lei pentru
ecolo&izarea zonei.
,III. Aurora Banatului, in a&onie
Blocurile nefinalizate au fost cumparate cu duzina de un om de afaceri %ucurestean
21eor&1e Ti&anele
+iercuri, 8< Ianuarie >$$0
U Trecerea in conservare a ma"oritatii unitatilor miniere din Banatul montan si inc1iderea celor mai
multe dintre micile capacitati industriale din zona au aruncat intr-o crunta saracie aceasta zona
pitoreasca a *omaniei. utinii locuitori ramasi in asezarile de la ,alea Celenicului se z%at sa-si duca
traiul de pe o zi pe alta. Cu amintirea prosperitatii de odinioara, &enerata atunci de proiectele
industriale demarate in re&iune, locuitorii mai spera doar ca unele investitii ipotetice in turism sa
aduca ceva %unastare.

Drumul cur&e alaturi de poalele stancilor %olovanoase, noduroase, inne&rite de vremuri si patate ici-
colea de cate o tufa marunta cand a%ia s-a infipt in inc1eieturile pietrelor.
De "ur-impre"ur, munti de felurite forme si c1ipuri, plesuvi sau acoperiti cu verdeata si paduri. Colo
unul in forma de vulcan stins, dincolo o muc1ie pe care au crescut %razi teposi si ascutiti, parca ar fi
o spinare de mistret, mai departe o creasta de coif, un perete ca de cetate. A%rupturi stancoase,
pereti aproape verticali insotiti la %aza de o trena de &ro1otisuri, scri"elituri si
santulete in roca ! numite lapiezuri ! cu aspect usor %izar.
Acestea sunt caracteristicile fascinantei zone a Banatului montan, unde, din pricini tectonice
si ale eroziunii diferentiate, au aparut depresiuni care adapostesc asezari omenesti precum Anina,
Ciudanovita si Carasova. e crestele care se fran&, se rup, se intretaie cresc carpeni si fa&i seculari
stufosi si cu coroana rotunda.
Dupa ce lasam in urma Carasova, trecand printre cleanturile ,ri%itei si 'emenicului, ocolind partea
dreapta a C1eilor 2arlistei, stra%atem o zona cu un relief relativ domol si intram in Anina mer&and
de-a lun&ul paraului Celenic, prin colonia ce-i poarta numele, situata la circa doi Nilometri de
centrul candva cele%rului oras minier.
Amintirea vremurilor trecute
Batranul centru minier al Banatului se afla de cativa ani %uni in a&onie, c1iar daca aici se &aseste
unul dintre cele mai mari zacaminte de car%une din *omania, exploatarea lui incepand in anul 8A0$,
dupa cum precizeaza in&inerul 21eor&1e -eicu, mult timp purtator de lampas, iar de ceva vreme,
primarul Aninei. +ineritul si exploatarile forestiere din zona i-au adus asezarii, dupa anul 8=$$, o
puternica ascensiune economica, din ,alea Celenicului plecand inspre *esita cocsul necesar pentru
furnale.
entru transportul acestuia s-a construit in anul 8=@$ dificilul drum de cale ferata, cu 8< tuneluri si
8$ viaducte care lea&a oraselul de 3ravita. Localnicii spun ca ei au dus-o %ine si in anii
comunismului, iar dupa 800$ a inceput calvarul lor. In 80=<, in varful muntelui taiat, la Crivina, a
intrat in functiune primul &rup ! dintre cele trei proiectate ! al termocentralei-mamut care tre%uia sa
mistuie sisturile %ituminoase, a carei inaltare ocazionase c1eltuieli ce depaseau un miliard de dolari.
Cum dupa 800$ nimeni nu s-a mai incumetat sa investeasca la Anina, orasul a fost lovit de o
depopulare &alopanta, el numarand astazi putin peste 0.$$$ de locuitori.
--au parasit zona numai santieristi adusi la Crivina de )1ei-rupul) socialist, dar au plecat si unii
dintre %astinasi, multi de ori&ine &ermana. *areori cate un neamt se mai osteneste ! pro%a%il atras
de c1emarea stramosilor ce-si dorm somnul in cimitirul inca %ine &ospodarit din localitate ! sa faca
si cale intoarsa. Cum si soarele mineritului a apus, viitorul asezarii este inca intr-o ceata deasa. In
ultimii 8= ani, la capitolul )realizari), localnicii nu pot conta%iliza decat cateva &atere instalate, o
fa%ricuta de suru%uri, o alta de prelucrare a lemnului. si cam atat. Despre sal%a de superlative vazute
si din varful onorului nu putem afla decat ca s-au facut unele proiecte, dintre ele detasandu-se cel
ce asteapta finantarea europeana, intitulat su&estiv ),acante in Banatul de munte).
Drum infundat spre comori
Din cauza a%undentei de calcare, reteaua 1idro&rafica are o confi&uratie stranie, multe ape
pierzandu-se prin ponoare sau su% %olta unor pesteri. )Din lupta dintre ape si calcare ! afirma
&eolo&ul Ion +ocioalc ! au luat nastere unele dintre cele mai fascinante c1ei din tara, iar din
car%onatul de calciu depus de ape au rezultat impresionante cascade... si tot din acelasi material este
formata lumea de vis a pesterilor Comornic, opovat, Bu1ui si lopa, stra%atute la randul lor de
rauri su%terane.) e cursul superior al Bu1uiului, in anul 80$= s-a construit un %ara" in spatele
caruia s-a format cel mai vec1i loc artificial din *omania, amplasat pe calcare. :n sin&ur suvoi de
apa este lasat sa treaca prin %ara" spre a alimenta Anina. 'pre destinatie, de%itul apei scade si, in
cele din urma, ea este in&1itita de calcare prin mai multe ponoare si intra in estera Bu1ui.

Acolo unde localnicii spun ca este 2rota Bu1ui, in 80=0 a fost amena"at cel mai vec1i lac su%teran
din tara, de unde, printr-o &alerie de aductiune lun&a de 8.>=$ metri, apa din lac este diri"ata spre
Anina. Dupa ce iese din pestera, raul Bu1ui parcur&e c1eiuri stramte si impadurite, in care este
za&azuit, din nou, spre a alimenta lacul de acumulare de la +ar&1itas. La Anina se &aseste insa si
cel mai mare zacamant de sisturi %ituminoase care, la randul lui, a dat nastere altor minuni. Intr-o
zona atat de %o&ata, oamenii se zvarcolesc in saracie. )Aici s-a practicat in trecut un turism de inalta
clasa, in statiunea 'ommerfrisc1e sau VAurora Banatului de munteU, de care nu mai amintesc decat
documentele vremii), a spus primarul -eicu. )Locul i-a avut ca oaspeti pe cele%rul ?nrico Caruso si
pe nu mai putin cele%ra dansatoare 6osep1ine BaNer, %asca unul dintre mem%rii familiilor re&ale
europene), a mai spus primarul.

'pre a reinvia acele timpuri, administratia ur%ei s-a &andit sa amena"eze un muzeu in care sa fie
expuse si ec1ipamentele ce au apartinut lui Arnold 'c1Karzene&&er, &uvernatorul-vedeta al
Californiei. )Arnold a vazut lumina zilei in provincia 't5ria din Austria, locul de unde isi are
o%arsia si eter Wastel, care, in anul 8AA., a venit pe ,alea Celenicului si a pus tarusul infiintarii
Anineo din ordinul autoritatilor austro-un&are, care administrau atunci zona), a mai spus primarul
oraselului. ?l a mai vor%it despre valorificarea turistica si a fostelor fa%rici, dar si a utila"elor
acestora, privite ca o curiozitate. ),rem ca in pantecul muntelui sa expunem intr-o &alerie masini
folosite pentru exploatarea car%unelui in su%teran, unele actionate de a%uri, dar si va&oneti si alte
unelte specifice mineritului), a mai zis primarul -eicu.
Autoritatea locala a o%tinut de"a de la +inisterul Transporturilor avizul pentru a folosi in scop
turistic cea mai vec1e cale ferata din tara Iunde trenul stra%ate =<. de metri pe viaducteJ si
automotoarele construite la *esita intre cele doua raz%oaie, aflate acum intr-un depou din orasul de
pe Be&a.
ara&ina a urcat muntele
,arful muntelui retezat arata ca dupa un %om%ardament. Cat cuprinzi cu privirea se vad numai
%etoane. ?ste tot ce a mai ramas din miliardul de dolari in&ropat aici. 2andurile ne z%oara in
trecutul nu prea indepartat si, in fata noastra, pe cateva zeci de 1ectare, intalnim aievea
impresionante turnuri cu inaltimi ametitoare si imensele cazane de dimensiunea unor %locuri cu
patru eta"e. Acum, de "ur-impre"ur este stapan doar pustiul rece in care ru&ina inca mai &aseste ce sa
toace. Din colonia in care vietuiau circa <.$$$ de santieristi n-a mai ramas decat amintirea. )Tot
pu1oiul ala de lume traia intr-un fel de orasel de santier, care avea cantine, ma&azine, dispensar,
&radinite si c1iar cinemato&rafe. +acelariile erau pline cu salam ieftin. :nele cate&orii profesionale
primeau &ratuit cate <-# N& de carne de porc pe luna pentru depasirea planului la monta"), spune
primarul.

e la clu%ul santierului s-au perindat multe vedete, de la +ira%ela Dauer la An&ela 'imilea si pu1oi
de orc1estre si solisti de muzica populara. santieristii au fost cazati in cele mai multe cazuri c1iar in
Anina, pentru ei infiintandu-se )orasul nou), in care %locurile parca au fost amplasate anapoda.
Blocurile predate si locuite de catre santieristi au insa pro%leme cu canalizarea. ,ara, mirosul in
zona este &reu de suportat, mai ales cand %ate Cosova. Doar toamna si iarna n-au pro%leme locatarii
lor pentru ca incalzirea este pe %aza de lemne si muntele este inca acoperit cu copaci. rin
carciumile mizere, aparute in anii din urma precum ciupercile dupa ploaie in padurile din "ur, pline
si azi, ca si ieri, in vremea scrierii epopeii de la Anina, afli usor ce a fost candva in ,alea
Celenicului. +oartea termocentralei si a mineritului a adus saracia. rintre ruine se "oaca acum
copiii. )Am copii la scoala si ei mer& pe "os, in fiecare zi, pana in oras.

Am auzit ca vor face aici un 1otel si va porni turismul. La mine in casa nu mai lucreaza nimeni,
traim din a"utorul social. -ici cei care muncesc la c1erestea nu o duc mai %ine, au salarii ca vai de
lume), afirma o femeie mica de statura care asteapta sosirea masinii cu paine... 'urprinzator,
%ode&ile sunt populate la capacitate maxima in )cartierul santieristilor) de catre cei care traiesc
acum din amintiri si promisiuni, inecandu-si sumedenia de necazuri in alcoolul ieftin.
U Cumparate cu duzina
)Din cele 8@ ramase neterminate, trei au fost vandute unor oameni de afaceri resiteni, iar alte 8. au
fost cumparate de un %ucurestean al carui nume este tinut secret. -oi am vrea sa primeasca o
folosinta turistica(), a mai afirmat primarul 21eor&1e -eicu.
Tot pu1oiul ala de lume traia intr-un fel de orasel de santier, care avea cantine, ma&azine, dispensar,
&radinite si c1iar cinemato&rafe.) 21eor&1e -eicu
IX. -oua ani au trecut de la accidentul ecolo&ic de la iazul Aurul de la Bozanta. e .$ ianuarie
>$$$ intrea&a lume a vuit despre scur&erile de steril si cianuri din Baia +are, +aramures, pentru ca
apoi sa se vor%easca despre nevoia ur&enta de securizare a iazurilor de decantare, despre
ecolo&izarea 1aldelor de steril si despre proiecte care sa inlature pericolele din minerit. A trecut un
an, au trecut doi si tot asa, iar sin&urul lucru care s-a intamplat a fost ca mineritul a disparut cu totul
in +aramures. Au ramas insa urmele activitatii miniere, astfel incat la ora actuala in "udet sunt 8@
iazuri de decantare care acumuleaza peste 8$$ de milioane de tone de steril, sunt peste .$$ de 1alde
de steril pe care zac, de asemenea, cateva sute de tone de deseuri, sunt peste 8.$$$ de Nilometri de
&alerii de mine, multe dintre ele riscand oricand sa se pra%useasca. -u exista si interes pentru ca
urmele mineritului sa fie sterse. ana si reprezentanti ai institutiilor statului au declarat ca statul a
scos aur din +aramures, dar nu a mai facut nimic sa inlature pericolele din su%teran.
3 coincidenta a facut ca exact in ziua cand s-au implinit noua ani de la accidentul ecolo&ic cu
impact transfrontalier ! prezentat ca unul dintre cele mai &rave incidente de mediu din ?uropa din
ultimii #$ de ani ! la refectura +aramures sa ai%a loc o intalnire in care s-a discutat despre minerit
si pericolele pe care le reprezinta urmele activitatii miniere. Despre accidentul de la Aurul, din .$
ianuarie, si cel de la iazul -ovat din Borsa din 8$ martie >$$$, cand de asemenea s-a produs o %resa
in di&, s-a pomenit in treacat. Incidente, din fericire mai putin &rave, au mai avut loc. C1iar in
cursul verii trecute ! la inundatiile din .$ iulie >$$= ! a fost reclamata o fisura la Col%u ! in Borsa
si o scur&ere de steril in Cisla. De fiecare data oficiali din ministerul mediului au promis ca se vor
aloca %ani pentru lucrarile de ecolo&izare, dar acestia fie nu au a"uns in +aramures, fie... i-a in&1itit
pamantul.
Conversmin vrea sa taie <<X din %u&etul pentru conservarea minelor din +aramures
'ituatia tinde sa se a&raveze insa, iar liderii :niunii 'indicatelor +iniere I:'+J +aramures,
-ordmin Borsa si ?+ *odna Bistrita au atras atentia c1iar azi, .$ ianuarie, asupra riscurilor care
exista daca nu se aloca %ani pentru ecolo&izari si conservari. Acestia au transmis o scrisoare
desc1isa premierului ?mil Boc, in care au aratat ca Qdin discutiile avute cu conducerea companiei
*emin Baia +are am aflat despre intentia 'C Conversmin Bucuresti de a reduce sumele alocate
activitatii de conservare cu aproximativ << X fata de anul >$$=, datorita restrictiilor %u&etareQ.
Liderul :'+, 'tefan etricean, a explicat ca in conditiile date tre%uie sa se renunte la unele
activitati care si asa au fost su%finantate in decursul anului >$$= si care aveau ca o%iect intretinerea
lucrarilor miniere de le&atura cu suprafata necesare pentru evacuarea, neutralizarea si transportul
apelor de mina precum si a activitatilor conexe Iintretinerea lucrarilor miniere orizontale si
verticale, intretinerea utila"elor si a instalatiilor de alimentare cu ener&ie electrica, aera"ul &eneralJ.
'indicalistii care au mai ramas in minerit ameninta cu mitin&uri si %locari in su%teran
In scrisoarea adresata premierului, reprezentantii fostilor ortaci au aratat ca, daca nu se va face paza
o%iectivelor miniere, lucrarile de intretinere si de asi&urare a sta%ilitatii iazurilor de decantare va
duce la imposi%ilitatea respectarii prevederilor lanului de Incetare a Activitatii cu riscul de a avea
accidente ecolo&ice sau de alta natura.
entru implementarea acestor masuri pe lan&a diminuarea cu circa A< X a c1eltuielilor materiale si
cu ener&ia electrica, este necesara si o reducere a personalului cu circa <>X. PDaca nu se va renunta
la intentia de diminuare a finantarii lucrarilor cuprinse in lanul de Incetare a Activitatii IIAJ
exista riscul de a se intampla accidente ecolo&ice, vom pierde locuri de munca, fapt ce va determina
proteste sociale I%locarea salariatilor in su%teran, %locarea drumurilor nationale si "udetene,
demonstratii si proteste in stradaJQ, au aratat liderii sindicali in scrisoarea trimisa sefului &uvernului.
Acestia au aratat ca Qpentru a preintampina consecintele imprevizi%ile asupra mediului Iin unele
locuri pot fi catastrofaleJ, protestele si convulsiile sociale ce vor iz%ucni din cauza pierderii
locurilor de munca, va ru&am sa dati curs solicitarii noastre de alocare a fondurilor necesare pentru
desfasurarea activitatilor si lucrarilor cuprinse in lanul de Incetare a Activitatii cel putin la nivelul
anului >$$=Q.
?valuarea zonelor miniere periculoase se va inc1eia peste... ani si ani
Autoritatile nu au putut indica sumele care vor fi alocate in >$$0 pentru lucrarile de conservare si
ecolo&izare a minelor. Comisarul Calin Crisan de la 2arda de +ediu +aramures a spus ca potrivit
datelore pe care le detine in cursul anului trecut s-a vor%it de proiecte pe >$$0 in valoare de <$$ de
milioane de euro numai pentru mediu. Banii pot sa vina sau nu in +aramures. Autoritatile locale nu
au putut sa indice vreo suma in le&atura cu "udetul, aratand ca de finantarile europene se vor ocupa
direct responsa%ili din minister.
Claudia 'imion, comisar sef al 2arzii de +ediu +aramures, a declarat ca nu se pot nominaliza
zonele care prezinta cele mai mari pericole, evaluarea urmand sa se intinda pe parcursul mai multor
ani. 'pecialistii au aratat insa ca in su%teran se pot intampla foarte multe, pentru ca sunt evenimente
imprevizi%ile. ?xista riscuri mari atat in su%teran, cat si la suprafata, si oricand se pot repeta
incidente de &enul celui de la Il%a din >$$=, cand un %ar%at si-a pierdut viata dupa ce a ramas %locat
in urma suprarii unei &alerii, ori de la Col%u ! cand iazul a dat pe dinafara dupa precipitatiile
a%undente din vara anului trecut.
4arta zonelor miniere cu risc ma"or pentru mediu este la stadiu de sc1ita
refectul 25Yn&5iNe BYndi a precizat ca s-au facut verificari in permitrele miniere din partea de sud
a "udetului I'asar, Il%a si -istruJ din luna, acestea fiind finalizate la sfarsitul lunii iunie a anului
trecut. Q'copul acestui ordin l-a constituit verificarea si identificarea lucrarilor miniere pentru
inc1iderea le&aturii cu suprafata, starea di&urilor de inc1idere exterioara si asi&urarea inc1iderii
&urilor de mina si a 1aldelor de suprafata. rin verificarea efectuata s-a urmarit identificarea tuturor
lucrarilor miniere care au le&atura cu suprafata si a 1aldelor de steril din prea"ma lorO localizarea
prin coordonate 2' impactul acestor lucrari asupra mediului incon"urator pericolul care il
reprezinta aceste lucrari pentru si&uranta cetatenilor si posi%ilitatile de interventie in cazul
producerii unor situatii de ur&entaQ, a aratat BYndi.
refectul a spus ca verificarile nu s-au finalizat la nivelul intre&ului teritoriu al "udetului, datorita
inundatiilor de la sfarsitul lunii iulie si a ale&erilor parlamentare. -ici acum insa autoritatile nu au
intocmit o 1arta a zonelor de risc ma"or pentru mediu, dar macar au reusit sa pozitoneze pe 1arta
multe din perimetrele miniere. Dupa um%latul pe coclauri s-au dispus si cateva masuri, iar una
dintre ele demonstreaza cat de mari sunt pericolele. refectul a cerut completarea or&ani&ramei I':
+aramures cu ec1ipe de salvatori minieri si suprave&1etori ai zonelor de risc, ceea ce arata ca nu e
de &lumit.
X. Aici, Hn *omFnia; satul Hnecat Hn mFl Gi 1alde de steril
8< 'ep >$$0 Comenteaza pe /orum Trimite prin Z(+ ?mail Tipareste
clu", &eamana, muntii apuseni, rosia poieni

Alatura-te comunitatii ?co'apiens
Localitatea 2eamDna din +unCii Apuseni este Hn&1iCitD, %ucatD cu %ucatD, de un lac cu ape otrDvite.
:nica mDrturie cD pe ,alea [esii, Hn "udeCul Al%a, se afla localitatea 2eamDna e turnul vec1ii
%iserici, care se HnalCD dintr-un lac de steril, a cDrui apD este HnroGitD de deGeurile de la exploatarea de
cupru de la *oGia oieni.
[uvoaie de apD roGie ca sFn&ele se prelin& pe versanCi. 'e varsD apoi Hn lacul-mormFnt su% care e
Hn&ropat satul 2eamDna. :n lac roGu pe mar&ini, din cauza depunerilor de cupru, iar Hn rest al% Gi
cenuGiu, dar niciodatD limpede. Lacul artificial, Hntins pe o suprafaCD de peste 8$$ de 1ectare, a fost
format pentru a Hnma&azina milioanele de tone de steril rezultat ca urmare a exploatDrii de cupru de
la *oGia oieni.
-umai turnul Gi acoperiGul %isericii vec1i de sute de ani Gi cFteva cruci din cimitir mai amintesc de
faptul cD mFlul cenuGiu ascunde ceea ce, odatD, era cel mai mFndru sat din zonD. La mai %ine de .$
de ani de la Hnceperea exploatDrii de la *oGia oieni, peisa"ul e sinistru.
+ina care cFndva le-a sc1im%at Hn %ine destinele oamenilor, oferindu-le locuri de muncD, a distrus
iremedia%il localitDCile din zonD; 2eamDna Gi alte Gase cDtune I,inCa, ,alea 4ol1orii, [asa,
4olo%ani, CurmDturD, BFrzaniJ au dispDrut su% lacul de steril.
'teril Hn loc de apD limpede
La 2eamDna mai trDiesc astDzi >$ de persoane. En 80=@, cFnd a Hnceput deversarea sterilului, erau
peste 8.$$$. Locuiesc Hn case dDrDpDnate, rDsfirate de-a lun&ul a cFCiva Nilometri, Hn "urul lacului. Cu
toCii se plFn& cD, atunci cFnd a Hnceput exploatarea de la *oGia oieni, au fost minCiCi. -e-au promis
cD fac %ara" Gi lac cu apD limpede. En loc, au %D&at sterilul Dsta nenorocit. -e-au minCit cD ne duc
morCii de aici, la CFmpeni, la A%rudS e dracuB( Tot aici HsQ, spune Ion 4ol1orea, un localnic Hn
vFrstD de @. de ani, dupD care calcD nervos pe o movilD de pDmFnt; Aici Hi un frate de-al meu. Tot Hl
mutDm noi Hnainte sD-l Hn&1itD tDulQ.
BDr%atul a refuzat, acum .$ de ani, sD plece din sat, pe motiv cD %anii primiCi drept despD&u%ire -
statul a acordat, Hn total, douD miliarde de lei, sumD uriaGD la vremea aceea, pentru strDmutarea
satului - nu Hi a"un&eau. :nii or primit Gi =$-8$$ de mii de lei. +ie mi-or dat 8#.$$$. -u aveam ce
sD fac cu ei, aGa cD m-am tras mai Hn dealQ, spune acesta.
:n alt frate ale sDu, Cornel, nu a stat pe &Fnduri cFnd a primit despD&u%irile Gi s-a mutat Hntr-un sat
vecin. e lFn&D cei <$.$$$ de lei, a mai adunat alCii Gi Gi-a fDcut casD nouD. AcasD mai a"un&e doar
vara. [i atunci, se scFr%eGte privind 1alul Hn care a"uns zona. ? %Dtaie de "ocQ, HGi varsD oful
%Dr%atul.
[i-a sDpat sin&ur &roapa
TrecuCi am%ii de @$ de ani, ,ictor Gi Ana raCa locuiesc Hntr-o cDsuCD c1iar pe malul lacului. De cFnd
a Hnceput deversarea sterilului, s-au mutat de trei ori. De fiecare datD, Hn aceeaGi zonD, dar mai spre
deal. :ltima datD, Hn >$$$, cFnd le-a intrat sterilul Hn casD. Ri de zi, au aceeaGi priveliGte; mFlul care
a Hn&1iCit satul Gi turnul %isericii, rDmas HncD deasupra apei, ultima mDrturie cD su% milioanele de
tone de steril se afla, cFndva, o localitate. Am muncit 8# ani la minD. C1iar am sDpat la primele
&aleriiQ, HGi aminteGte %Dr%atul.
'oCia Hl Hntrerupe, pe un ton rDstit; DacD Gtiai cD vine peste tine, nu mai sDpaiSQ. *eplica vine
imediat, Hntre douD Hn&1iCituri de "inarsQ; [i ce sD fi fDcut, sD murim de foame7Q.
[i mai aproape de lacul de steril locuiesc Ioan BFrdea Gi Ioan 4ol1orea, un %Dr%at de #$ de ani,
paralizat de la %rFu Hn "os. 2rDdina din faCa casei sale nu mai existD, a fost Hn&1iCitD de mFl. uCin
dacD mai urcD, ne intrD de tot Hn casDQ, spune vecinul sDu, Ioan BFrdea Gi se Hntinde pe petecul de
iar%D ce-i mai desparte &ospodDria de tDu; Totul se uscD, din cauza sterilului. La fel Gi noi, oamenii,
ne uscDm de tot aiciQ.
,inCa, urmDtoarea CintD
La cinci Nilometri de 2eamDna, pe drumul care Hncon"oarD lacul de steril, e ceea ce a mai rDmas din
satul ,inCa. Apa roGie ca sFn&ele s-a apropiat la cFteva zeci de metri de %isericD Gi cimitir. -u mai
vine acum lacul peste noiQ, se amD&eGte ,iorel raCa, care se pre&DteGte sD mear&D la cumpDrDturi.
e "os, zece Nilometri; lec dimineaCa Gi mD Hntorc searaQ. ,ecina lui, 'ava Ianc, care are acum =>
de ani, a fu&it din calea sterilului cFnd au Hnceput deversDrile. Am stat la 2eamDna. +i-au dat
#$.$$$ de lei Gi am plecat cFnd or Hnceput sD %a&e sterilQ, spune %DtrFna &Fr%ovitD. DeGi cu &reu, HGi
aduce aminte cFte ceva despre satul natal; ?ra tare fain. [i %iserica, ce mFndrD era. Acuma-i Hn
tDuS s-o dus tDtDQ .
:nii nu s-au mulCumit cu ce au primitQ
+a"oritatea celor rDmaGi Hn 2eamDna o %lameazD pentru faptul cD satul lor a fost distrus pe
arasc1iva Inocan, cea care a fost, Hntre 80A0 Gi 80=0, primDriCD Hn comuna LupGa. /emeia, trecutD
de =$ de ani, nu se considerD HnsD deloc vinovatD. roiectul a fost &Fndit aGa de la Hnceput;
deversarea sD se facD Hn ,alea [esii, unde se afla satul 2eamDna. ?u nu mD puteam Hmpotrivi.
Tre%uia sD fac ce mi se spunea. CFt am putut, i-am a"utat pe oameni. Le-am dat despD&u%iri pentru
tot, Gi pentru lucruri care de fapt nu existau. ,eneau oamenii la mine cu liste Hntre&i cu livezi, iar eu
le apro%amQ, HGi aminteGte ea. 'in&urul aspect cu care nu se HmpacD nici azi e cD promisiunea
privind mutarea cimitrului a fost uitatD. :nii au crezut cD o sD ia mai mulCi %ani Gi de aceea au
preferat sD rDmFnD acolo. -u s-au mulCumit cu ce li s-a dat. Au primit Gi cFte 8$$.$$$ de lei Gi tot nu
le-a fost destulQ, mai spune ea.
Ce este sterilul7
'terilul este partea nefolositoare a unui zDcDmFnt sau a unui produs minier, parte HndepDrtatD la
finalul procesului de prelucrare. 'tandardele internaCionale prevDd depozitarea deGeurilor Hn &ropi
special amena"ate, dar Hn *omFnia acestea au fost deversate, Hn perioada comunistD, direct Hn naturD.
La *oGia oieni a fost construit un sistem de deversare a sterilului care pornea de la exploatarea
minierD Gi ducea deGeurile Hn lacul de la 2eamDna, printr-o reCea de conducte.