#11>>>Luis sillivan

Born September 3, 1856

Boston, Massachusetts, U.S.
Ded Apr 14, 1924 (aged
67)
Chcago, Inos, U.S.
Occupaton Archtect
Grand Opera, Chcago,.
1880-1927 Puebo Opera,
Puebo, Coorado. 1890-
1922. Dstruse de foc. New
Oreans, a stata Unon,
1892. Demoat 1954. Dooey
boc, Sat Lake Cty, Utah.
1890, demoat 1965.
Chcago, Bursa de Vaor
cadre. Ader & Suvan.
1893-1972 de camera de
comert de a Bursa de Vaor
a fost emnat ntacte
nante de demoare a
cadr s a fost refacuta
uteror n Insttutu de Arta
dn Chcago, n 1977; de
entryway arc (observate a
dreapta) n afara standuror
de pe co[u de nord-est de
ste-u. Zon tempu,
Chcago,. 1884 -? Transport
Construrea, Word's
Coumban Expozta,
Chcago,. Ader & Suvan.
1893-94. O expoz[e cadre,
numa ca a fost construt de
un an pna a utma. Lous
Suvan Bungaow, dstrus n
Uraganu Katrna. Frank
Loyd Wrght a sus[nut de
asemenea de credt pentru
proectarea. Construrea
Scher (Teatru Garrck ma
trzu), a Chcago. Ader &
Suvan. 1891-1961. n a
#Antonio Gaudi
1852 1926
Prn ecare proect, Gaud
revne a orgn s
nventeaza o noua sou[e -
dferta de toate constructe
sae anteroare - pentru a
nfrunta crcumstan[ee
specae cerute de ucrarea
respectva. cu trecerea
tmpuu se aprope de
ecare data de ce era
destnu sau nevtab :
unrea forme cu structura,
ca ncodata n stora
arhtectur, pentru ca
acestea sa se aprope de
natura
Numee depn: Antoni
Placido Guillermo Gaudi i
Cornet
Natonatate: Spania
Data naster: 25 iunie
1852
Locu naster: eus!
Catalonia
Data mort:1" iunie 1926
Locu mort: #arcelona
Stu arhtectura$ Art%
&ouveau
Parque de a Cudadea
(1876 - 1882), Barceona
Fenaree dn Paza Rea
(1878 - 1879) Barceona
Cooperatva Mataronese
(1878 - 1882) Matary
"E caprcho" (1883 - 1885)
#6'( Art &ouveau )n
ar*itectur+ usia
!Sco,ia'
Art-Nouveau, nume generic al
stilului primei faze a
modernismului,chiar dac a durat
dou decenii, a constituit o punte
net ntre civilizaia veche i cea
nou.Europa secolului al XX-lea
putea ! asemuit unui teatru.
Noile forme de viamodern,
capitalist, au generat
atmosfera, canaliznd gndirea
artistic a epocii spre ideea
rennoirii. Art- Nouveau " un
curent al frumuseii stilizate,
uneori utopice, dar e#presie
acut a $%ucuriei de a
tri&.'romotorii Artei ()** au
acordat arhitecturii un rol
prioritar, refuznd ierarhia artelor.
Arhitectura se manifesta prin
forma o%iectului, decoraiunea,
mo%ilierul, desighnul domestic,
pni unele detalii vestimentare
a%undau n acea perioad de
elemente de inspiraie
vegetal,animal sau
antropomorf. mportant pentru
noul stil a devenit sloganul lui
+enr, van de -elde $.napoi spre
natur&.Noua generaie a recreat
o nou imagine a lumii, urmrind
s rede!neasc $frumosul& i s
deschid artei noi perspective, n
lumina reconsiderii trecutului
ptin cheia modernitii
Caracterstce de baza:
tematca naturasta(or ,
anmae) foosrea motveor
conce ststce dn arta
treea rnd McVckers
teatru, Chcago,. Ader &
Suvan. 1883? -1922.
Trezec de-a nouaea strada
gara de caator, Chcago,.
Ader & Suvan. 1886-1934.
Standard cub, Chcago,.
Ader & Suvan. 1888-1910.
Pgrm Bserca Baptsta.
Ader & Suvan. 1891-2006.
Dstruse de foc, |an. 6. Wrt
dexter cadre. Ader &
Suvan. 1887-2006.
Dstruse de foc, Oct. 24.
George Harvey House. Ader
& Suvan. 1888-2006.
Dstruse de foc, noembre. 4
12>>>Tony Garner,
arhtect francez socaste,
Tony Garner, proectat
pentru un proect sa Cteaza
Industree n tmpu 1899
1904. Pentru o popua[e de
35000 e a gndt a o
ocun[a Break, un centru de
ocun[e, cadr ndustrae, o
sta[e de cae ferata este
necesar toate cadre
pubce, dar nu barac, de
po[e, nchsor, sau bserc,
deoarece acestea nu ar ma
cerute de no soceta[.
Garner a creat un concept
revoutonar de un ora care
con[ne toate eementee
esen[ae ae ra[onae de
pancare urbana. Garner
de proect pentru un "Cte
Industree", prmu expuse
n 1904. Un proect care a
demonstrat convngerea ca
oraee dn vtor ar trebu sa
se bazeze pe ndustre.
Garner ndustrae ae
orauu de a 35000 de
ocutor a fost nu numa un
centru regona de
dmensune mede,
Santander
Pavoanee Gue (1884 -
1887) Barceona
Coegu Teresano (1888 -
1890) Barceona
Paatu Gue (1886 - 1891)
Barceona
Sagrada Fama (1884 -
1926) Barceona
Paatu Epscopa (1887 -
1894) Astorga
Casa de os Botnes (1891 -
1894) Leon
Beesguard (1900 - 1902)
Barceona
Casa Cavet (1898 - 1904)
Barceona
Casa Bato (1904 - 1906)
Barceona
Parcu Gue (1900 - 1914)
Barceona
Casa Ma sau Pedrera (1906
- 1910) Barceona
Coona Gue (1898 - 1915)
Santa Cooma de Cerveo
-tapele creatiei
18.8 1882 Opera
urbana.De a termnarea
studor de arhtectura a
Escuea de Arqutecture de
Barceona pana a
constructa Case Vcens.
188/ 189" Epoca
storcsta. Incearca sa
depaseasca ecectcsmu.
Casa Vcens, Pavoanee
Gue, E Caprcho, Paatu
Gue, Sagrada Fama,
Paatu Epscopa dn
extremuu orent;
utzarea unor eemente
morfoogce, precum
arabescure nare a unu
repertoru cromatc bazat pe
rtmur generate decurbe
contracurbe, sprae , voute,
predec[a n ceea ce prvete
cuoarea,
pentru tentee rec,ntte,
transparente asonante, dspuse
n mod pat sau cu venatur,
rza[ sfumatur;
neacceptarea propor[onar sau
echbruu smetrc cautarea
de rtmur muzcae cu marcate
dezvotar n
na[me sau n a[me ncnate
spre onduar snuozta[;
evden[a constanta a comuncar
prn empate a unu sens de
agtate, eastctate, e|ertate,
tnere[e,
optmsm.
Art &ouveau )n ussia
Dezvotarea art nouveau-uu n
Russa a fost nso[ta de ed[e
perodce care sus[neau noua
mcare n arta care au
contrbut a raspndrea e n
dversee stratur ae soceta[
cute. Este vorba despre
revstee ,Mr skustva"
, skustvo hudo|estvenoe
promenost", ambee aparute
n anu 1898.
Art &oouveau in Scotia
susceptb de a sae egate
de medu, dar de asemenea,
o organzare urbana n care
sa antcpat cadastra
separat de prncpe Carte
de CIAM Atena dn 1933. A
fost un socast ora, fara
pere[ sau de propretate
prvata, fara bserca sau
barac, fara de po[e sau de
drept, nstan[ee. Un ora n
care ntreaga suprafa[a a
fost unbut pubce de teren.
2/>>Adol0 Loos
Brth date December 10,
1870
Brth pace Brno, Austra-
Hungary
Date of death August
23, 1933 (aged 62)
Pace of death Venna,
Austra
Pentru a n[eege pe depn
Loos u radcae, novatoare
vzun despre vata,
admrata u pentru trad[e
casca, pasunea u pentru
toate aspectee egate de
proectare, de gustu stu
de va[a, a[mea u de
de, este esen[a pentru a
ct scrsu u propr
coectate, care au fost
pubcat de MIT Press n
mba engeza ca "vorbte n
go" n 1982. n u eseur,
Loos a fost mndru de
captura, foosnd fraza
obraznc s a devent
renumt pentru un anumt
eseu / manfest nttuat
Ornament Crma scrsa n
1908, n care a nort
renega de st Secesson dn
Vena, Austra de versunea
Astorga, Casa de os
Botnes, Beesguard, Casa
Cavet.
19"" 191. Crearea
propruu st, aportu
fundamenta. Parcu Gue,
Casa Bato, Casa Ma,
Coona Gue.
1918 1926 Geometrsm
suprem. Turnure fatade
Natvtat de a Sagrada
Fama.
In Palacio Guell exsta
patruzec de tpur dferte
de cooane, de a greo
stap n caramda a
pvnteor pana a gama
varata de ne cooane
construte dn marmura de
Garraf. Marea parte a
acestor cooane ne sunt
nsprate de cee ae
paatuu de a Ahambra s
se gasesc n parte nobe
ae mobuu.
Lucrand a acest gen de
comanda s ncercand sa-
ratonazeze functonarea
prn ntroducerea tuturor
ameoraror posbe, fara
sa se ntrebe a ce serveste
un paat de 2000 mp, Gaud
arata ca este de|a deoogc
ntegrat n strature socae
cee ma conservatoare
pentru care ucra n
excusvtate, e ee cve
sau regoase. Capata
progresv o mentatate dn
ce n ce ma regoasa,
ncercand sa gaseasca pe
caea mstcsmuu s
stocsmuu rezovarea
contradctor sae s ceor
ae epoc sae.
Dn ansambu tempuu
Moberu creat de Mackntosh,
de excep[onaa vaoare formaa
perfec[une a detaor, pare a
expresa subta a autorone
specc sco[ana. Fotoe cu
spataru nat, cu pcoare scurte,
cte odata cu ezutu ung
ngust, cu o rezovare aconca
, ceu de a II-ea regstru", par
abstracte carcatur eegante de
mare ranament a fotoor dn
,produc[a" curenta
coaa de Bee Arte dn Gasgow,
reazata ntre an 1898- 1899,
dupa partcparea a expoz[a
, Arts& Crafts" de a Londra dn
anu 1896
Chares Renny Mackntosh este
,H House", reazata n anu
1902 dupa mare succese avute
a expoz[a
Secesson-uu venez dn 1900
a Expoz[a de a Torno dn
1902.
Construta a Heensburgh ca o
mare reedn[a unfamaa
C*arles enn1 2ac3intos*
este 45ill 5ouse6
Aceast+ oper+ este
considerat+ de 7e 8usco
particular+ sinte9+ de
or:anicitate ;i a<strac,iune!
ceea ce 0ormea9+
caracteristica Art &ouveau%
ului )ncarnat+ )n opera
ar*itectului sco,ian'
de Art Nouveau. n acest
eseu, e a exporat deea ca
progresu de cutura este
asocat cu text emnat de z
cu z de a obecte de
podoaba, , prn urmare, ca
a fost o crma sa vgoare
mestesugar sau
constructor de a deeuror
or de tmp, pe ansambu
ornamenta care a servt de
a grab tmp atunc cnd un
obect ar deven nvechte.
Poate surprnzator, Loos
propr arhtectura de ucru
este, deseor, decorate
artstc. Vzua nu este
dstnc[e ntre compcat
fa[a de smpu, dar ntre
"organc" de prsos
decorare. Loos a fost, de
asemenea nteresa[ de
artee decoratve, coectarea
sterne de argnt de
produse dn pee de nata
catate, pe care a remarcat
or pentru smpu ape nca
de ux. E de asemenea, sa
bucurat de moda pentru
barba[ de mbracamnte,
proectare de Knze ceebru
de a Vena, o mercere. Loos
este cunoscut pentru
ntrarea u n 1922 a
Chcago Trbune, de
concuren[a, care a uat-o
sngura forma de coosa
dorc cooana. Dar a fost n
domenu prvat case ca a
dezvotat ce ma compet
sau unc mba spa[ae.
26>>>Neopastcsm este
credn[a ca arta nu ar trebu
sa e de reproducere de
obecte reae, dar de
exprese a absoute de va[a.
Pentru a arttor mod de a
gnd, de numa absoute de
Sa:rada 8amilia, partea
edcata de Gaud contne
crpta, absda s Fatada
Natvtat. Noua Fatada a
Pasun a fost construta de
coaborator sa ncepand
dn 1925.
Fatada Natvtat, care este
de o asemenea marme
ncat are o vaoare
autonoma ca edcu, este
ce ma frumos ucru
construt de Gaud.
Arhtectura sa reuseste sa
se reduca a un pur
smbosm.De aceea
prncpe de compozte ae
aceste construct
monumentae sunt n esenta
scupturae. Des mportanta
ceor patru turnur este
fundamentaa, n partea de
|os prevaeaza aspectee
aegorce facand refernta a
Natvtate s a prncpaee
evenmente dn vata u
Isus. Ea este caracterzata
de un geometrzm suprem,
reprezentnd n modu ce
ma nat o arhtectura ce nu
este mstca, nu este
regoasa sau bgota, c
este, n sensu ce ma nat
a termenuu, o arhtectura
sacra.
Structura ecodaa a
turnuror, exprmata prn
scare n spraa, pe care
Gaud o apreca atat de mut
ncat o consdera egea de
formare a mutor part dn
arhtectura sa, se nscre
ntr-un parabood de
revoute care o deneste ca
forma s care statc este
perfecta. Structura acestor
turnur poate comparata
cu turnure umane cataane
Art &ouveau )n ar*itectur+
Caracteristicile de <a9+$
Tematca naturasta(or ,
anmae)
Foosrea motveor
conce ststce dn arta
extremuu orent;
Utzarea unor eemente
morfoogce, precum
arabescure nare a
unu repertoru
cromatc bazat pe rtmur
generate decurbe contracurbe,
sprae , voute, predec[a
n ceea ce prvete cuoarea,
pentru tentee rec,ntte,
transparente asonante, dspuse
n mod pat sau cu venatur,
rza[ sfumatur;
Neacceptarea
propor[onar sau
echbruu smetrc
cautarea de rtmur
muzcae cu
marcate dezvotar n
na[me sau n a[me ncnate
spre onduar snuozta[;
Evden[a constanta a
comuncar prn empate a
unu sens de agtate,
eastctate,
e|ertate, tnere[e,optmsm.
A=A&GA7A >S?
@& ASBCAA A5AB-CB>AA
CC&B-2PCA&-
Fenomen n arta sec. 20., termen
determnat avangarda rusa, nu
se atrbue a o anumta programa
va[a au fost vertcae
orzontae n prmare
cuore. n acest scop
neopastcsst utzat numa
eemente pane cuore
rosu, gaben, abastru .
Neopazce de crcua[e s-a
ntmpat n 1910 a doua
mar pctor de crcua[e n
cazu n care acest Pet
Mondran Theo van
Doesburg.
#Protora,ionalis
m
Construc,ia din
<eton
Protoraionalismul
a fost stilul care a
preluat stafeta de la Art
Nouveau, asumandu-i
rolul de protagonist al
nnoirii arhitecturale
Bermenul de
Dprotora,ionalismD a 0ost
0olosit pentru prima dat+
de c+tre ar*itectul italian
-duardo Persico! care
considera ca valoarea
ar*itecturii consta in
Dcoeren,a cu propria
epocaD Aceasta
Dcoeren,+D se re0er+ la
rela,ia 0undamental+ a
lumii moderne cu te*nica
si te*nolo:ia
Caracteristicile stilului$
% caracter pro9aic! nu
poetic! )n compara,ie cu
Art &ouveau
% ata;ament plenar
(castes) care se fac cu
ocaza sarbatoror focorce
sau regoase: formee or
de echbru sunt dentce.
Pe acopersu Casei #atllo,
Gaud a putut apca n mod
ntegra teora dube
acoperr. Acoperrea trebua
construta pe o structura
eastca dferta de cea a
restuu case pentru ca
deformate produse de
schmbare de temperatura
sa e absorbte de aceasta.
Constru aceasta structura
eastca cu a|utoru arcuror
dafragmatce de caramda.
Marea sa experenta n
manpuarea acoperror de
ceramca, reazata pe
acopersure pavoaneor
de ntrare s scaror dn
Parcu Gue a fost
captazata de Gaud n
Casa Bato, ceea ce -a
perms o ma mare bertate
de compozte n tratamentu
scuptura a camneor, a
dragonuu fatade, a cruc
termnae s n compozta
cromatca a fatade.
In aceas tmp, aceste
ucrar -au dat o sguranta
ma mare s -au a|utat a
artstca concreta sau st. Acest
termn dentf sa ntart dupa
curentu novatorc radca,
format n arta rusa n prea|ma
prmuu razbo monda an -
1907-1914 ., aparnd pe
avanscena n an revou[e
a|un a maturtate n prma
peroada dupa revou[e.
Comun pentru Avangarda Rusa
era refuzarea radcaa de a
motenrea cuturaa,negarea
totaa a asocer n crea[a
artstca combnarea
destructvsmuu creatoruu
n[a: sprtuu nghst
agresa revou[onara cu crea[a
energca, orentata a crearea
prncpa nou n arta n ate
sfere.
2E>>29>>Bema Lec,iei
Avan:arda us+ <a9a
ar*itecturii
postmodernismului (1915 -
1932)
Kazmr Maevc 1878 - 1935
@&C-P>B>L protestul
)mpotriva naturalismului )n
art+ anul 1915
Suprematsm (dn at . supremus
-suprem, ce ma nat; ce ma
bun; ce ma nou,extrem, evdent,
prn poonezu supremac|a -
superortate, hegemone) Curent
de arta avangarda a n.sec. XX.,
creatoru, reprezentantu
prncpa teoretecan care era
pctoru rus Kazmr Maevc.
FGHctonic IJleviciK - renumtu
proect de dpoma pod peste ru
Temza, ndepnt de Zah Hadd
sub conducerea u Ram Kuhaas
n anu 1977 n coaa Asoca[e
de Arhtectura.
pentru ;tiin,+ ;i te*nica
%caracter simpliLcator!
economic din punct de
vedere estetic! re9ultat
al accentului pe care
)l pune
protorationalismul pe
elementul Dte*nicaD al
<inomului Darta%te*nicaD!
accent ce era pus de
c+tre Art &ouveau pe
criteriul MMartaD
% muta,ie de :ust de la
0orme concav%conveNe
speci0ice Ort &ouveau! la
cele mor0olo:ico%
:eometrice speciLce
a<strac,ionismului'
Au:uste Perret
P12 0e<ruarie 18.E 25
0e<ruarie 195E(
Garajul de pe strada
Pontheiu din Paris (1!"#
cea mai important+
reali9are! 4prima
tentativ+ din lume de
<eton estetic6! estetica
<etonului nu pare a L
una con;tient+' 8a,ada
:araQului! cu structura
din stRlpi ;i :rin9i!
)ncadrea9+ panouri de
sticl+! simetria
ansam<lului ;i proLlul
pila;trilor verticali permit
trasarea unor le:+turi cu
tradi,ionalele por,iuni de
0a,ad+' Structura cl+dirii
)i determin+ 0a,ada'
$mo%ilul pe str& rue
'ran(lin
reali9at+ )n 19"/' pentru
constructa banc dn Parcu
Gue.
Casa
#atllo (1904 - 1906)
Barceona
Parcul Guell Pavonu dn
dreapta era rezervat
gardenor, ce dn stanga,
care are un turn cu o cruce,
trebua sa serveasca
admnstrate.
Inatu zd a fatade
prncpae, care nchde
ncnta, are ma degraba o
functe pshoogca: aceea
de a procura o senzate de
protecte s de securtate
ocutoror, dat nd ocu
ndepartat n care se gaseau
aceste terenur a nceputu
secouu. Pentru a ven n
a|utoru acestu efect,
contee Gue constru o
cazerna de pote anga
parc.
Orgnea parcuu Gue se
aa n admrata conteu
pentru gradne engezest.
Parcu era conceput ca un
carter - gradna, cu caracter
excusv rezdenta. Gaud a
fost nsarcnat cu reazarea
ucraror de nfrastructura s
A5AB-CBC&-L-
suprematele volumetrice
esen,a nou+
a Ar*itecturii ;i spa,iului
Arhtectonee u MALEVICI
aproxmatv anu 1920
Proectu u Erc van Egheraat
*Avangarda Rusa* n Moscova
Proectu propune construrea a
hotaree Gradn Arteor nga
casa centraa a pctoror a cnc
case turnur ocatve cu na[mea
de 20-25 nvee,ecare dn care
e dedcata unu pctor
avangardst rus.
25>>LASASC5AA Ppseodonim Tli
Lisi,c*ii( La9ari 2arcovici
P189"%19E1
Sin:ur no,iunea de
FprounKprima dat+ apare la
miQlocul anului 192"' FProunK
repre9int+ prin sine sinte9a
cuno;tin,elor ;tiin,iLce ;i
artistice! ceva miQlociu )ntre
pictur+ ;i proiect de
ar*itectur+'Concep,ia
FprouneK!dovedit+ )ntun ;ir
de lucr+ri teoretice!de
eNemplu FArta ;i
pan:eometriaK!este o
modiLcare a suprematismelor
lui 2alevici cu po9i,ia
matematic+ a )nsu;irii
spa,iului! ce a 0ost reali9at cu
)ntroducerea elementelor
tridimensionale )n
compo9i,ie' aportul
o<iectelor ;i spa,iului!ca ;i
trasarea spa,iului ima:inar
mi;carea ;i apartenen,a
o<iectelor )n el! se aseam+n+
cu ideile ini,iale ale
)ntRia oar+ )n aceast+
construc,ie elementele
lineare de <eton armat
aQun: s+ deLneasc+ )n
mod plenar spa,iul'
Alte lucrri ale lui 'erret/
USes+toria industrial+
-sders!
UGaleria de art+!
ULe Palias de #ois!
UBeatru aren+ de la
eNpo9i,ia de Arte
7ecorative din Paris!
U2u9eul Lucr+rilor
Pu<lice'
-l a deLnit o alt+
variant+ a stilului prin
0aptul c+ a reu;it a%si
)ncadra Lecare opera de
ar*itectur+ )ntr%un
pro:ram ur<anistic clar
deLnit'
Bon1 Garnier
P1/ au:ust 1869!L1on
19 ianuarie
19E8!oVue0ort%la%
#Wdoule(
Dn opera pot extra
urmator factor care vor
deven reata[ papabe n
ntreaga mcare moderna:
% valoarea normativ+ a
0actorilor i:ienici Paer!
sol! ve:eta,ie(
% construc,ia desc*is+
% di0eren,ierea dintre
circula,ia pietonala si cea
carosa<ila
% ora;ul parc etc'
a echpamenteor
fundamentae, pentru a
atrage atenta vtoror
rezdent.
Parcul Guell (1900 - 1914)
Barceona
Tema dragonuu este
obsesva pentru tanaru
Gaud s ea ramane prezenta
n dferte forme s n creata
de maturtate.
Casa 2ila sau Pedrera
P19"6 191"( #arcelona
Casa 2ila >na din
operele capitale ale
ar*itecturii moderne este
Casa 2ila din #arcelona!
reali9at+ de Gaudi )ntre
19"5 191"'A;e9at+ la
intersec,ia a dou+
<ulevarde! Casa 2ila este
o cl+dire de locuit cu 5
nivele ;i 2 cur,i
interioare! care respect+
un Xs1m<ol al casei6!
cum dorea Gaudi! X pe o
<a9+ mare de piatr+ care
la r)ndul ei sim<oli9a
centura muntoas+ a lui
8ra G*erau! una din
ondula,iile oro:enice
cele mai populare ale
2onseratului6' Casa este
caracteri9at+ ! at)t )n
plan ;i )n eleva,ie! de o
cur:ere or:anic+ de linii
concave ;i conveNe' Casa
pare a L :)ndit+ pentru a
L reali9at+ din <eton
armat! aceast+ Xpiatr+
artiLcial+6 Yuid+Z ea este
reali9at+ )ns+ din masive
<locuri de piatr+ ;i :rin9i
metalice! iar structura
acoperi;ului din ele:ante
arce para<olice de
constructivismului!
des0+;urate )n lucr+rile lui
Batlin!;i c*iar se <a9ea9+ pe
descoperirile contemporane
)n L9ic+ ;i matematic+'
Paatu Munc A.Ls[ch anu
1925
Proectu memorauu
Interna[onae a III a u
Tatn,denumt de e pur smpu
turn,a aparut n [ara runata de
doua razboae o revou[e ntr-o
[ara nfometata devne prma
rndunca a rdcar rapde a
crea[e arhtecturae novatoare
precum n rusa aa n EUROPA.
Aceasta grandoasa construc[e
dupa dea sa, cu na[mea de
400 m, compusa dn macta-
consoa, doua sprae rasucte
,orentate n sus spraee dn
meta atrnarea ntre ee a
voumeor dn crsta cube,
pramde, cndru
pousfer,rupea toate nchpure
trad[onae despre arhtectura.
Datorta acestea ea capata
reconotn[a mondaa devne
ca mode, care stmueaza
gndrea artstca a arhtec[or
contemporan pna n zee
noastre.
1.>>A=A& L-C&A7C=
Uncu partcpant rus a expoz[e
nterna[onae n Vene[a 2004 a
fost Ivan Leondov. Proectu u
Narcomtea|prom a fost
transformat dgta ntrun spa[u
sensb rea: spectator
mbracnd ochear porneau ntr-
o caatore trdmensonaa .
Constructivism'
Constructivism! curent )n arta
#enevolo considera ca
Garnier este le:at de
celalalt mare
protorationalist! Perret!
prin calit+,ile si limitele
caracteristice
protorationalismului$
%spriQinirea pe o tradi,ie!
de unde ideea eNistentei
unei ar*itecturi perene!
de adaptat la eNi:entele
timpurilor! dar <a9ata pe
0undamente 0ormative
imua<ile! de unde si
re0erirea la clasicismZ
%ideea unei armonii
presta<ilite )ntre
ereditatea ar*itectonic+
si te*nica constructiva! si
deci! )ncrederea de a
putea )n0runta cu aceste
miQloace toate
pro<lemele puse de via,a
modern+ ;i de pro:resul
;tiin,iLc ;i social'
B*e -&7
#Bema$
Protora,ionalism'
Crea,ia lui Peter
#e*rens ;i Petrus
#erla:e
OPERE IMPORTANTE
Bursa dn Amsterdam
Panu extnder
Amsterdamuu,
'Pan Zud sau 'Pan Berage'
"Berage brug", podu
dn Amsterdam
Hoand House,
c+r+mid+! care respect+
o vec*e te*nic+
constructiv+ catalan+'
Acest ediLciu inc*eie o
etapa din istoria
ar*itecturii$ cea care
incepand cu enasterea!
s0arseste in secolul [A['
Colonia Guell 7in 1898 in
19"8! Gaudi studia
proiectul <isericii
0olosind o mac*eta
0acuta din Lre care
materiali9au aNele
coloanelor si din arcuri
de care atarnau mici saci
cu alice a caror :reutate
era proportionala cu
0orta pe care tre<uiau sa
o suporte'
8erma sa *otarare de a
depasi :oticul! care il
o<sedea9a din tinerete!
reusise din plin la
Sa:rada 8amilia' Gaudi
a<andona deLnitiv
ar*itectura civila in 191"
pentru a se consacra
Sa:radei 8amilia si
acestei <iserici' Aceasta
atitudine denunta
a<andonul studiului
temelor cruciale ale
civili9atiei moderne! dar
si dramatica sa
claustrare pe un drum
0ara iesire'
##a*aus
Bauhaus este termenul folosit n
mod curent pentru a desemna ceea
ce n limba german reprezint
Staatliches Bauhaus, o coal de
art, design i arhitectur originar
din Germania, respectiv un curent
artistic extrem de influent n
arhitectura, artele plastice, designul,
sovetic+ anii 192"' Adep[
constructvsmuu, abordnd
probema construrmeduu
ncon|urator, actv der|nd
procesee vtae, tnd sa perceapa
posbta[e formar formeor
ae tehncor no,ogc
utta[ construc[or tot odata
cata[e estetce a aa
materae,ca meta,emn, stca.
n practca constructvsmuu
par[a sa reasat n va[a
ozncee arte ndustrae .
Boga[e evdente constructvt
eau contrapus smpe[ea
uttarsm evden[at noor
forme, n ce vedeau nfa[area
democra[e noor rea[ ntre
oamen.
)aopeu Tpypa
Banon aexon a pasan1nn
konc1pyk1nansHa c1ana
pen1enLnoc1L 1anan1nnaLx
apxn1ek1opoa - pa1Lea
Ieonnpa, Bnk1opa n
Anekcanppa BecnnnLx. nn
pnnn k ocosnann
nakonnnon pone1apckon
c1e1nkn, ye nHen connpnLn
oL1 a poek1npoaannn spannn,
a naoncn n a oopHnennn
knn. (nn naann cao
kapLepy e a oxy Mopepn).
BepaLe apxn1ek1opL -
konc1pyk1nanc1L poHko
sanannn o cee na konkypce
poek1oa spannn \]^_`J
G_abJ a Mockae. poek1
BecnnnLx aLpennncn ne 1onLko
paunonanLnoc1L nana n
coo1ae1c1aneH aneneo
onnka c1e1necknH npeanaH
coapeHennoc1n, no n
oppasyHeaan nconLsoaanne
noaennx c1pon1enLnLx
Londra
"St. Hubertus sot"
parte dn muzeu
Krer-Mer
Muzeu muncpa dn
Haga
5endri3 Petrus
#erla:e
P1856%19/E(
Amplasare$
Amsterdam!189/%19"8
7estina,ia$ teatru! sal+
de eNpo9i,ii!
centru de con:rese
7ata desc*iderii$ 2. mai
19"8

Lim<aQul novator al lui
#erla:e avea s+ se
)nc*e:e )n opera sa
captal+, )ursa din
Amsterdam! pentru care
a reali9at )n a0ara
proiectului ini,ial! alte
patru variante )n care
procesul succesiv de
simpliLcare ;i puriLcare
se simte )n mod plenar'
#erla:e aLrm+ ca 9idul ar
tre<ui s+ Le pre9entat )n
toat+ nuditatea lui! )n
toat+ 0rumuse,ea! arta
de a construi pentru el
era crearea de spa,ii! ;i
nu )n sc*i,area de 0a,ade'
Citatele istorice u;or
desci0ra<ile )n #ursa din
Amsterdam sunt doar
puncte de pornire pentru
a anali9a ori:inala
construc,ie! pentru
punerea )n eviden,+ a
fotografia, mobilierul i decorrile
interioare ale secolului 20. Aceast
coal i micare artistic, generat
de ctre arhitectul i pedagogul
german Walter Gropius, n oraul
eimar, n !"!", a func#ionat la
maxima sa anvergur ntre anii
!"!" $ !"%%, n trei orae germane
diferite, eimar, &essau i 'erlin,
devenind n timp, n ciuda
interzicerii lor de ctre naziti n
!"%%, unul dintre cele mai
importante i inspirante curente ale
arhitecturii moderne i, mai ales, a
stilului cunoscut sub numele de stil
interna#ional. (hiar mai mult, odat
cu emigrarea fondatorului
Bauhaus, Walter Gropius, n
)tatele *nite ale Americii, aceast
micarea artistic cunoate o
renatere cunoscut sub numele
generic de Stilul The New
Bauhaus, deseori doar ca Stilul
New Bauhaus. +a r,ndul su, -.he/
0e1 'auhaus devine un factor
educativ, inspirant i stimulativ
pentru alte genera#ii de arhitec#i i
artiti plastici propag,nd esen#a
stilului originalului 'auhaus
2coala de art 'auhaus a existat n
trei orae diferite sub conducerea a
trei directori diferi#i, to#i arhitec#i. A
fost creat i a nceput s
func#ioneze la eimar, ntre !"!" i
!"23, a continuat i a atins apogeul
artistic la &essau 4unde se gsete
i cunoscuta cldire 'auhaus5, ntre
!"23 i !"%2, i a fost mutat la
'erlin, unde a func#ionat ntre !"%2
$ !"%%, cunosc,nd at,t declinul su
artistic, c,t i brutala ei nchidere de
ctre naziti, n !"%%.
#8ran3 Lloid
,Destna[a construc[e -
ma nt de toate, este de a
su| mutatera omuu,
nu de a crea mprese."
8ran3
Ha1epnanoa n konc1pykunn.
Iennnpapckan paapa
nepynH 1aoH Ln
konkypcnLn poek1 spannn
ase1L FcHdedf_JbghJi
j_J]bJK (Hockoackoo
o1penennn). apanne Lno na
pepkoc1L cnonLH - pnn
c1pon1enLc1aa pepnasnaancn
kpoxo1nLn yac1ok seHnn -
6x6 H na 1pac1non noapn.
BecnnnL cospann
Hnnna1pnoe, c1ponnoe
ec1n1anoe spanne, ko1opoe
aknano ne 1onLko onc n
pepakunonnLe oHeennn, no
n ase1nLn knock, aec1nnL,
n1anLnLn san (opna ns sapa
konc1pyk1nanc1oa saknanacL
a 1oH, 1oL na Hanon noapn
cpynpoaa1L HakcnHanLnoe
konnec1ao nsnenno
neoxopnHLx oHeennn).
onocoa Ln poaopnnkoH
pnnaHnnon n kcpeccnanon
opHL, po1naooc1aanennon
nonke apxn1ek1ypnLx
oc1poennn konc1pyk1nansHa.
on spannn, ae aceo
saea1nennLn na
o1opannx, cpenan 1o1 kny
opnnH ns cnHaonoa coae1ckoo
aaanappa sa pyeoH.
BLckasLaanne nsaec1noo
panuysckoo apxn1ek1opa
Kpnc1nana pe op1saHapka,
ko1opoe o1paae1 asnnpL
neokonc1pyk1nanc1oa na
ponoe n nac1onee
apxn1ek1ypL: "ML aocn1anL
na nacnepnn pycckoo
aaanappa, ono onapae1
elementelor 0unc,ionale
menite s+ cree9e e0ecte
decorative inedite' @n
ceea ce prive;te
amintirile stilistice!
metoda pare nou+ ;i sunt
u;or de remarcat
consisten,a ;i teNtura
pietrei ;i a c+r+mi9ii'
-0ectul este remarca<il
mai ales prin 0aptul c+
le:+tura dintre
materialele di0erite se
0ace la acela;i nivel c*iar
acolo unde! dup+ tradi,ia
clasic+! ar tre<ui utili9at
un artiLciu plastic' Se
introduce un nou :rad de
li<ertate )n 0enomenele ;i
com<ina,iile tradi,ionale'

&ume$ Peter #e*rens
&a,ionalitatea$ :erman
7ata na;terii$ 1Eaprilie
1868
Locul na;terii$ 5am<ur:!
Germania
7ata decesului$ 2.
0e<ruarie 19E"
Locul decesului$ #erlin!
Germania
Peter )ehrens P1868%
19E"(! care si%a )nceput
cariera ca pictor! mem<ru
al Secession%ului viene9!
a construit la 7armstadt%
ul lui Cl<ric* o casa in
spiritul ku:endstil%ului'
Prin #e*rens se
sc*im<a c*iar DstatutulD
meseriei de ar*itect' La
Lloid lri:*t
8iunie 186. 9 aprilie
1959
Baliesen *ouse, casa
propre a u Wrght, cadrea
prncpaa n pan forma ,",
o arpa reprezenta propru-
zs casa de ocut a u
Wrght, unde sunt ampasate
3 dormtoare, camera de z
cu oc de uat masa,
bucatara, ogga, unde
aveau oc ntnre ,unun
taesen".
n partea centraa erau
ampasate ncapere de
ucru, n ata arpa -
ncapere pentru
coaborator u Wrght
cee tehnce. n nteror sunt
fooste aceea materae
ca a exteror: zdare de
patra bruta, emn. Tavanu
urmeaza forma acoperuu,
pantee u captute cu
emn.
Baliesin lest ( ocun[a
personaa a u Wrght
reedn[a soceta[ Taesn)
este ampasata ntr-un oc
pustu este toata deschsa
meduu extern. Pentru
egatura estetca a case cu
medu extern este prevazut
un socu masv n forma de
stobat dn patra ocaa
beton cu petre de dferte
cuor. n acea tmp pere[
acoperu sunt dn
materae uoare ntnse pe
rame dn emn.Aceasta
construc[e permte absout
de a deschde spa[u
nteror dn orce parte.
=ila Cascada
poHapnon cnnon n aanoc1L.
nn - aaanappnc1L -
cosna1enLno opaann c
ponLH n c1ponnn noaLn Hnp.
)ae a cpepe nckycc1aa
pnnnnacL 1a npen, 1o nn1o
ye ne aosapa1n1cn na
penne penLcL. cnn L
ceopnn k1o-nnypL y1aeppan,
1o HL na y1n k noaoHy Hnpy,
on naen L ckpoHnLn o1knnk.
o ecnn HL opaaeHcn k
konc1pyk1nanc1aH, k
BTMAy, oaopnH o
1opanen apxn1ek1ype, oo
acex 1ex cknsax n poek1ax,
1o o1oHy, 1o cenac HL a
pouecce caoeopasnoo
oyennn, o1oHy, 1o HL caHn
ocaanaaeH nsHennanncn Hnp,
Hnp, pe1epeann
snan1enLnLe
peopasoaannn".4
oaLn He1op kopennLH
opasoH epeaoopyae1
sopeo. n pae1 spopoaoe
napaanenne eo HLcnnH,
nenseno yc1peHnnn nx o1
naanoo k a1opoc1eennoHy,
sac1aannn eo o1pacLaa1L
nenynoe n ncka1L
xypoec1aenny
aLpasn1enLnoc1L a caHoH
aanoH n neoxopnHoH.
#Gustav Klimt
despre gradina, paris6666666666666666666666666666666666666, s$a nascut
pe data, despre paris, lucrari pictura, scoala,
filosofie, lucrari, medicina, simbolism, universitati
este arta7, muzee din italia, arta picturi
cele<ra A'-'G
PAll:erneine -le3tri9itat
Gesellsc*a0t(! el devine
pentru prima data in
istoria meseriei un
ar*itect modern! un
verita<il D0actotumD'
Autor al construc,iilor
*alelor industriale!
desi:ner al produselor!
autor al <la9onului
Lrmei! si ast+9i vala<il! si
creator de moda!
#e*rens atin:e apo:eul
crea,iei sale reali9Rnd la
#erlin! in 19"9! 0a<rica
de tur<ine a Lrmei
A'-'G'! opera cele<rata
ca un verita<il prototip al
ar*itecturii industriale
moderne' -l este intr%o
oarecare m+sura! un
eclectic de o
eNtraordinara <ravura!
care dup+ eNperiaen,a de
la 7armstadt pare a uita
lec,iile lui Cl<ric*!
inspirandu%se pentru
crematoriul de la
7elstern! 19".! din
rena;terea Yorentina'
Succesiv! intre 19"9%
1912! desenea9+
:randioase ediLcii
0unc,ionaliste printre
care in a0ara 0a<ricii de
tur<ine! pot L citate
re9ervoarele de la
8ran30urt si ma:a9inele
A'-'G' din #erlinZ dar in
1911 )m<rac+ 0ormele
cele mai cinice!
academice reali9Rnd
so<ra Am<asada
:ermana de la
Peters<ur: ce anun,+
deQa spiritul teutonic
prena9ist'
Bear Run, Pennsyvana
(1939)
=ila Cascada exprma
esen[a arhtectur organce
a u Wrght, care s-a nascut
dn dragostea fa[a de
pamnt, dn dorn[a de a
crea un capto nou n
arhtectura amercana
credn[a sa n tehnooga
noua
=ila Cascada a devent o
cortna vertcaa cu 3 eta|e.
Materaee de construc[e
aese pentru va au fost
grese, care a fost
expoatata de pe anter,
beton armat, stca o[e.
Vaoarea esen[aa a ecaru
matera este accentuat de
modu n care a fost tratat.
De exempu, patra a fost
asezata cu dcutate, n
mod orzonta astfe ca se
aseamana cu forma[un de
patra bastnaa de pe nsp
gaste prn apropere. O[eu
a fost desenat n feu unor
caramz (buca[) ro. Char
cuore pade gabu ae
betonuu demonstreaza
caracteru argos a
materauu.
Partea prncpaa a
suprafe[e prmuu eta|
ocupa o mare ncapere
comuna pentru to[, care
scoate n evden[a
comuncarea bera. Camera
de z este marta de patru
eemente separate: ua de
stca de a ntrare, un panou
xat de stca nga camn, o
umna suspendata deasupra
baruu aatur de masa
panou de stca deasupra
Gustav 8limt s$a nascut in !9:2 la
'aumgarten, langa ;iena. .atal sau era
un bi<utier specializat pe gravuri in aur,
dar avea prea putini clienti, asa ca
intreaga familia traia practic in saracie.
+a varsta de != ani 8limt s$a inscris la
)coala de Arta din ;iena, unde a fost
repede remarcat pentru talentul sau, iar
in scurt timp a primit si primele comenzi.
>n !99%, 8limt, impreuna cu fratele sau
?rnst si @ranz Aatsch infiinteaza
8nstlercompanie 4(ompania artistilor5
si incep sa lucreze impreuna, executand
comenzi diverse pentru teatre, biserici si
muzee.
>ntre !99:$!9"2 8limt realizeaza mai
multe lucrari importante, intre care picturi
murale pentru 'urgtheater si
8unsthistorisches Auseum din ;iena.
&upa ce participa cu lucrarile sale la o
serie intitulata Alegorii si ?mbleme,
primeste o noua comanda importanta,
pentru care va realiza B.ragedieB, o
compozitie care anunta toate
caracteristicile sale stilistice C folosirea
aurului, arii detaliate si arii cu spatiu
abstract, simbolism, persona<e feminine.
&in !9"! devine membru al )ocietatii
(ooperative a Artistilor Austrieci.
&upa ce in !9"2 isi pierde tatal si fratele,
8limt se decide sa lucreze mai departe si
se muta intr$un atelier mai mare.
>n !9"% 8limt si Aatsch primesc o noua
comanda C sa picteze tavanul )alii Aari a
noii *niversitati vieneze. &in cauza
certurilor si tensiunilor existente intre cei
doi lucrarile au intarziat foarte mult. )eria
de picturi C B@ilosofieB, BAedicinaB,
BDurisprudentaB aveau sa provoace
controverse in societatea vieneza. A fost
si ultima oara cand 8limt a acceptat o
comanda din partea unei institutii publice.
)imtind ca independenta si integritatea
sa artistica sunt in pericol, 8limt a infiintat
in !9"E Aiscarea )ecesionista,
incercand sa ii atraga pe artistii tineri si
neconventionali, sa aduca in ;iena arta
straina si publicand o revista. Ferioada
de succes a noii Aiscari a fost intre
!9"9$!"03. Frima mare expozitie de arta
straina organizata de 8limt s$a bucurat
de interesul publicului, atragand peste
3E.000 de vizitatori. B;er )acrumB,
revista lunara a Aiscarii, a inceput sa
apara la inceputul secolului GG. >n scurt
timp Aiscarea si$a deschis prima sa
galerie si in scurt timp s$a impus ca
principala asociatie artistica din ;iena.
8limt va ramane centrul si principalul
animator al miscarii pana in !"03.
Abia in !"00 prezinta pictura B@ilosofieB,
realizata pentru *niversitatea din ;iena.
Protorationalismul si%a
:+sit in pro:ramele
construc,iilor industriale
cea mai em<lematica
tipolo:ie constructiva!
iar 0a<rica de tur<ine!
reali9ata de #e*rens
pentru A'-'G' in 19"9 la
#erlin poate 0o
considerata opera cea
mai repre9entativ+ a
curentului' -ste o *ala
industrial+ de 2".N/9m
de care este le:at un alt
corp cu doua nivele -a
este acoperita in terasa!
cu structura metalica
vi9i<ila! iar pe laturile
lun:i are vaste 9one
vitrate! in timp ce
0ronturile scurte sunt
similare cu 0rontoanele
Daltor ar*itecturiD! 0+r+ a
L insa triun:*iulare in
sens clasic! dar menite a
imprima construc,iei o
monumentalitate din
care transpare ceva din
aceasta 9eiLcare a
muncii speciLca lumii
<ismar3iene' #e*rens nu
a inten,ionat a da
speciLcitate acestei
opere si <a9andu%se doar
pe calit+,ile eNpresive si
0unc,ionale ale
construc,iei! a )ncercat
s+ reali9e9e 0unc,iunea
dup+ maNima lui
Sc*in3el! pentru care
Drepre9entarea idealului
0unc,ionalit+,ii determina
valoarea artistica a
opereiD
#Konstantin Melnikov!9"0H
!"E=5
paeruu. Apo urmeaza
sufragera, bucatara,
saonu.
La eta|u do sunt proectate
tre dormtoare, ecare
dormtor avnd propru sau
boc santar propra
terasa. La eta|u tre
deasemenea se afa un
dormtor cu boc santar
terasa; de ac un pod de
trecere duce spre casu[a
pentru oaspe[, servtor
gara|e. Aproape o |umatate
dn casa o acatuete terasa
sau spa[u exteror. Fecare
dn acee patru dormtoare
au terasa sa ma sunt
doua terase pe ambee par[
ae camere de z. Deseor
fooste pentru bronzare,
ctre o gustare, ee
produc caracteru obnut a
ve[ de z cu z a va
Cascada.
Moba a fost aeasa de
Wrght specc case
mute pane dn nteror
arata duatatea desgnuu
exteror a case. Wrght a
stabt un nuceu, adca un
perete de patra sod
ngradt, unde se rdca [ev
nstaate a eta|e dferte. A[
pere[ de patra sunt dvza[
n par[ ntrerupte, adca
consoe ntreg de beton
armat care contnua drept n
stpu de patra. Aa cum
consoee se ntnd dn afara,
greutatea une fa[ade, n
mute ocur, echbreaza
greutaea de ceaata parte.
Pe nga aceasta, casa
prncpaa este ngramadta
nat n spate, greutatea
acumuata este opusa
proec[e de cea ma mare
+ucrarea este expusa, neterminata, la
.argul >nternational de Arta de la Faris,
unde castiga marele premiu. >n !"0!
picteaza BAedicinaB si BDudith si
IolofernesB.
>n cladirea )ecesiunii, statuia lui Aax
8linger B'eethovenB este expusa alaturi
de lucrarea lui 8limt B'eethoven @riezeB.
>n !"0% 8limt calatoreste la Javenna si
@lorenta si picteaza in sfarsit
BDurisprudentaB. *n an mai tarziu
primeste o importanta comanda C
pictarea unei serii de mosaicuri murale
pentru Falais )toclet, o vila particulara
opulenta, comanda pe care o va realiza
intre !"03$!"0". >n !"03 vine si sfarsitul
colaborarii cu )ecesiunea si finalul
acestei miscari, 8limt si mai multi artisti
preferand sa se retraga, pentru a infiinta
o noua asociatie, numita B8unstschauB
4)pectacolul de arta5.
>n !"0E$!"09 realizeaza "Sarutul" in
care elogiaza atractia existenta intre cele
doua sexe.
(alatoreste in !"!! din nou in >talia, de
aceasta data la Joma si @lorenta.


Gradina cu pui, 1916, lucrare distrusa
in incendiul de la >mmendorf Falace in
!"=3
&upa o perioada extrem de fertila, in
care 8limt a lucrat enorm, in pofida
criticilor, artistul are pe !! ianuarie din
!"!9 un atac cerebral, iar pe : februarie
moare in urma unei pneumonii.

Kandinsky Vasiliy
Vasilyevich - ! "ecem#rie
$!!
Vasiliy Vasilyevich Kandinsky (16
decembrie 1866 - 13 decembrie 1944), pictor
rus expresionist, grafician, decorator,
teoretician al artei.
igura centrala a artei secolului !!, a marcat
trecerea de la arta repre"entationala la cea
abstracta, abordand teme si mediidi#erse si
fiind in egala masura un important profesori
si teoretician. $esi a lucrat mai ales in afara
%usiei, mostenirea culturala a tarii sale s-a
influentat decisi#.
&ascut la 'osco#a, (andins)* si-a petrecut
copilaria la +dessa, unde a luat lectii de pian.
,asiunea sa pentru mu"ica #a fi #i"ibila si in
creatia sa picturala, artistul reali"and lucrari
cu titluri precum -ompo"itii sau
.mpro#i"atii. /e inscrie in 1866 la
0ni#ersitatea din 'osco#a, urmand $reptul
(b. 'osco1, %ussia 18923 d.
'osco1, %ussia 1944)
onstantin 'elni)o# sa n5scut
6ntr-o familie taraneasca de la
'osco#a, 6n 1892. (onstantin
'elni)o# sa nascut la o familie
taraneasca de la 'osco#a 6n
1892. ,rin eforturile de ingineri
de la care el a fost apprenticed el
a participat la 'osco#a /coala
de ,ictura, /culptura si
7r8itectura. ,rin eforturile de
ingineri de la care el a fost
apprenticed el a participat la
'osco#a /coala de ,ictura,
/culptura si 7r8itectura. $e9i
ini:ial el a studiat pictura, c;nd a
intrat 6n 9coal5 6n 192<, el a
studiat ar8itectura de la 191=
pana cand a terminat studiile 6n
1914. $e9i ini:ial el a studiat
pictura, c;nd a intrat 6n 9coal5 6n
192<, el a studiat ar8itectura de
la 191= pana cand a terminat
studiile 6n 1914. $up5 %e#olu:ia
din 1914, 'elni)o# a de"#oltat
un nou plan de ora9 pentru
'osco#a. $up5 %e#olu:ia din
1914, 'elni)o# a de"#oltat un
nou plan de ora9 pentru
'osco#a. $e la 19=1 la 19=3 el
a predat timp parte la scoala lui
#ec8i care au fost redenumite din
'osco#a >)8utemas. $e la 19=1
la 19=3 el a predat timp parte la
scoala lui #ec8i care au fost
redenumite din 'osco#a
>)8utemas. ,rincipala parte a
operei sale. ,rincipalele parte
din acti#itatea sa,. 6n acest
moment, constat aproape 6n
6ntregime de cluburi de lucr5tor
6n termen de 'osco#a. 6n acest
moment, constat aproape 6n
parte a uvouu de apa.
Podeee sunt netede cu
ntartur sucte n sus, ce da
rgdtate supmentara
paneor orzontae. Rdcate
deasupra pe consoee
podee cu dung sub[r de
beton care este un strat de
emn rou acopert cu
carton.
$mperial *otel, +o(,o, un
edcu mare compcat n
pan. n arpe aterae
ampasate cameree de
ocut, partea centraa
ocupata de ncapere
necesare nfrastructur, n
|ur - cur[ mc cu bazne,
terase, gradn, scuptur.
Toata moba este proectata
de Wrght. E a proectat nu
numa arhtectura, dar a
eaborat partea
constructva, dca dn
prcna sesmcta[.
nocuete masvtatea
rgdtatea prn eastctate
mase uoare, construc[a
trebua sa nu contravna
undeor oscator, dar sa e
urmeze. Pere[ sunt ma
masv a baza ma sub[r
a nveee superoare, astfe
nd depasat centru de
greutate. Acoperu este
uor. Formee exteroare -
urmeaza tendn[ee
na[onae npone, exprmate
n arhazarea aspectuu
suprancarcarea cu decor.
Frank Loyd Wrght asgura
egatura ve ntre prma a
doua peroada a construc[e
cadror cu atrum. E nu-
perde nteresu pentru
spe[u ce eaga dferte
nvee ae edcuu. Daca a
proectarea ocun[eor
si ?conomia, dupa care de#ine lector la
acultatea de $rept din 'osco#a. /e bucura
de succes ca profesor si autor.
.n 189< #i"itea"a o expo"itie de pictura
impresionista france"a, unde descopera
lucrarea lui 'onet -lai de fan la @i#ern*,
care initial il uluieste, pentru ca nu
recunoscuse in lucrare ca este #orba de clai
de fan. ascinat de acest Aoc al aparentelor,
pleaca la 'unc8en unde ia lectii de desen si
anatomie, incepandu-si astfel pregatirea
artistica. .ronia a fost ca mai tar"iu stilul lui
(andins)* a#ea sa fie si mai abstract si de
neinteles pentru multi decat cel al
impresionistilor. .n scurt timp, pe masura ce
de#enea mai sigur de sine, artistul a inceput
sa experimente"e cu idei si te8nici noi.
Ba 'unc8en (andins)* a fost fondatorul
grupului ,8alanx, care era continuatorul
Cugendstil. 0na dintre studentele de la
,8alanxsc8ule a fost @abriele 'unter, care s-
a inscris in 192=, si care in scurt timp #a luat
lectii particulare de natura statica de la
(andins)*. -ei doi se #or logodi, fara a se
casatori #reodata, dar #or ramane totusi
impresuna. -alatoresc timp de patru ani la
>enetia, in +landa si ranta, %usia,
descoperind impresionismul si futurismul. /e
stabilesc in 1928 in 'unc8en si alaturi de alti
artisti locali pun ba"ele unui stil expresionist
in care formele si perspecti#ele sunt drastic
reduse, iar culorile sunt aplicate prin tuse
largi. (andins)* insusi lucrea"a intr-o
maniera tot mai abstracta, impletita cu
elemente repre"entationale, multe inspirate
din folclorul rus - orase cu turnuri, dealuri,
cai si calareti. $ecide sa renunte la orice
element repre"entational, in timp ce 'unter
pastrea"a aceste elemente, formandu-si un
stil personal.
.n 1911, impreuna cu 'unter si un mic grup
de artisti, (andins)* infiintea"a la 'unc8en
gruparea $er Dlaue %eiter, care ii #a reuni pe
cei mai importanti artisti ai #remii E 'atisse,
,icasso, $elaune*, (lee. /ub conducerea lui
(andins)*, $er Dlaue %eiter a adus un suflu
nou in arta secolului !!, cu influente di#erse
din mu"ica, teatru si stiinte si punand accent
pe pictura abstracta, realism, arta primiti#a si
desenele reali"ate de copii. .n 1914, la
i"bucnirea ra"boiului, (andins)* a re#enit in
%usia, in timp ce @abrielle a ramas la
'unc8en, pentru a afla in 1916 ca logodnicul
ei s-a casatorit in tarasa natala cu o noua
iubita.
$aca din primii ani ai secolului !! lucrarile
lui (andis)* au fost pre"entate in ?uropa, cu
destul de mult succes, dar si cu reactiile
adesea negati#e ale criticilor, artistul s-a
bucurat de un deosebit succes in /07, mai
ales dupa ce /olomon @uggen8eim a de#enit
unul dintre principalii sai sustinatori. .n 1933
(andins)* a plecat din @ermania, stabilindu-
6ntregime de cluburi de lucr5tor
6n termen de 'osco#a. 'elni)o#
respins Fmetod5F de proiectare,
6n loc s5 se concentre"e pe
FintuitieF ca factor important 6n
care exprim5 sensul social 9i
simbolic al unei cl5diri.
'elni)o# respins Fmetod5F de
proiectare, 6n loc s5 se
concentre"e pe FintuitieF ca
factor important 6n care exprim5
sensul social 9i simbolic al unei
cl5diri. ?l a 6ncercat s5 aAung5 la
o solu:ie acceptabil5
ar8itecturale, care ar putea fi
considerat un amestec de ambele
clasicismului 9i Fmodernism de
st;ngaF. ?l a 6ncercat s5 aAung5
la o solu:ie acceptabil5
ar8itectural care ar putea fi
considerat un amestec de ambele
clasicismului 9i Fmodernismului
de st;ngaF. Bui de proiecte de la
6nceputul anilor 1932 au r5spuns
oficial la cererile de explicite 9i
simbolic istorism. ,roiectele sale
de la 6nceputul anilor 1932 a
r5spuns oficial la cererile de
explicite 9i simbolic istorism. Gn
1933, 'elni)o# a de#enit
proiectantul 9ef al unui studio de
'osco#a, dar lui tot mai mare de
intoleran:5 birocra:ia so#ietic5 a
condus la expul"area lui de la
ar8itectura 6n 1934. Gn 1933,
'elni)o# a de#enit proiectantul
9ef al unui studio de 'osco#a,
dar lui tot mai mare de
intoleran:5 birocra:ia so#ietic5 a
condus la expul"area lui de la
ar8itectura 6n 1934. $e9i el a fost
par:ial restabilit5 6n profesie, 6n
esen:5, el a tr5it 6n i"olare, p;n5
la moartea sa 6n 'osco#a 6n
1944. $e9i el a fost par:ial
restabilit5 6n profesie, 6n esen:5,
Wrght , dupa cum spunea e
nsu, upta cu ,unghu
drept" atunc n cadre
pubce e, cu att ma mut,
foosea dferte forme
panmatrce, cum ar
cee crcuare - cerc, ne,
spraa, n curbe. De
ezempu , saa de ectura a
une bbotec poate
rotunda, Wrght astfe o
face - rotunda, nu
dreptundghuara cum era
de obce. Wrght
proecteaza cadrea
cura[atore chmce n forme
crcuare, foosnd
pastctatea materauu dn
care se executa-betonu. n
acest proect arhtectu tnde
sa fooseasca cee ma no
performan[e n domenu
respectveor procese
tehnoogce func[onae
-u.eul /olomon 0&
Guggenheim,
New-ork, 1942-1959.
Construc[a este gndta ca
o ggantca spraa dn beton
armat, pe care este
ampasata o gaere de
tabour cu ungmea de
1200m.
Peretee exteror a gaere
servete pentru nstaarea
sau ampasarea expoz[e.
Gaerea se umneaza dn
partea cur[ nteroare care
e acoperta cu o cupoa dn
stca, ce ofera umna
dspersata.
La spraa prncpaa adera a
doua rampa de acces n
se la &euill*-sur-/eine, langa ,aris. 7telierul
sau era #i"itat frec#ent de tinerii artisti, iar
(andins)* a continuat sa picte"e pana in
iunie 1944.

30. Turnul %i&&el - 'aris( )ranta

(el mai important proiect al inginerului
Gustave ?iffel $ dar si cel mai ciudat si
mai controversat $ .urnul ?iffel este
astazi simbolul Farisului si al @rantei si
un obiectiv vizitat pana acum de peste
200.000.000 de persoane, de la
inaugurare oficiala din !99". >ntreaga
structura $ cu tot cu antena $ are %23 de
metri inaltime, si la inceput era cel mai
inalt turn din lume. (hiar daca inca de
atunci prea putini au considerat ca
viziunea lui ?iffel are prea putin in comun
cu arta, chiar si cu arta moderna, .urnul
?iffel a devenit mai mult decat un
monument din otel. A devenit un mit, o
emblema, un simbol al orasului, iar forma
sa neobisnuita, calculata de ?iffel sa
reziste cat mai bine la vant si cutremure,
una dintre cele mai familiare francezilor.
?iffel Ho1er
/tatue of Bibert*
(ona) ,ier
&ice +bser#ator*
?iffel 'ar)et or 'ercado 7dolp8o
Bisboa
/an /ebastian -8urc8, 'anila,
,8ilippines
H8e @eneral ,ost +ffice, Io -8i
'in8 -it*, >ietnam
,aradis Batin, ,aris
,alacio de Iierro, +ri"aba >eracru",
'exico
,alJcio de erro, Buanda, 7ngola
(K1921)
#
,
11, 1 1922 ., . 24
'osco#a de a 7r8itecturilor /ocietate
sugerea"5 unele lucrari de foarte mare
importan:5 6n construirea de la 'osco#a. Ba
ini:iati#a -onsiliului de la 'osco#a nu a. B.
D. (amene# a ridicat problema de a construi
,alatul de la 'osco#a a 'uncii. 7cest lucru
el a tr5it 6n i"olare, p;n5 la
moartea sa 6n 'osco#a 6n 1944.
Sovetce de a Pavonu de
expozte dn Pars, n 1925
Menkov Casa
Krvoarbatskom banda, e
cub 1927-1929. . n.
Rusakov, 1927-1929 Cubu
de pante Caucuc, 1927-
1929 Bahmetevsky de gara|,
Gara| 1926-1927, a Novo-
Ryazan Street, 1926-1929
gara| Intourst, 1933-1936
Cubu de fabrc Wndsor,
1928-1930 Cubu de fabrc
Lbertatea , e cub 1927-
1929. M. n. Frunze, 1927-
1929
L!"!#$%& Vladi'i(
)V*+",-V$./ 01223415367&
a(8is8 (9s:& ;'<(e9n: c9 K= .9=
>alevich 4 9na din8(e cele 'ai
in?l9en8e din lide(ii de avan@a(d:
(9s: ;n <(i'a A9':8a8e BC=
%:sc98 >DscDva 1E 0B27& ;n
dece'F(ie 1223 ;n casa de
in@ine(= Gn 1255415CC& a ?9@i8 de
acas:& a ;nce<98 s: y9n@Dy navei&
ca(e 8(ans<D(8: vDiaA <e (98a
-dessa 4 Va(na 4 $s8anF9l 4
Ha89' Ii ;na<Di= Gn 15CB a in8(a8
;n >DscDva JcDala de Kic89(a&
Jc9l<89(a si "(hi8ec89(a& an9l
vii8D(& a ?Ds8 de'is L<en8(9 s:(aci
Ii cD'<D(8a'en8 ?(DMnedN= O9<:
ce a <9s ;n ci(c9laPie din nD9 9n
'D8D( de <e >a(ea %ea@(:& ;n
15CQ= Gn 15C34151C a l9c(a8 la
JcDala de "(8a KenRa= "n@aAa8e ;n
le@:89(: c9 >= ,= #a(iDnDv& O= O=
H9(ly9kD' G%= Gn= KhleFnikDv Ii
al8e avan@a(dei& a <a(8ici<a8 la
eS<DRi8ia TUD(ld D? "(8T Ii
TVni9nii !ine(e89l9iN& <(ec9' Ii
;n eS<DRiWii LOia'an8e de XackN Ii
LcDada l9i ODnkeyN= Gn 151B de la
>DscDva a ?:c98 <(D<(i9l s89diD4
IcDal:= .:l:8D(i8 ;n *e('ania Ii
spraa, cu un dametru ma
mc. Ea servete pentru
comuncarea rapda ntre
eta|e .Pe ac trece ftu.
Vztator se rdca cu
a|utoru ascensoruu n
sus ,de unde ncep
examnarea gaere
mergnd pna |os pe panta
spraata.
n suprafa[a ncaperor ae
acestu muzeu , n afara de
saa de expoz[e a gaere,
ma exsta saa pentru
cnematograf ce servete a
vzonarea meor
documentare, saa de
confern[e, observator,
aborator, ateer, cafenea,
ncaper admnstratve
pentru persona.
#mciusev AleNei
=ictor (1873-1949),
nascut a Chnau 26
septembre (8 octombre)
1873 ntr-o fame de
munctor. Dn 1891, 1897
face stud a Academa de
Arte dn Sanct Petersburg,
unde -a avut ca profesor pe
L. N. Benua U. E. Repn. n
1894-1899 vzteaza Asa
m|oce, Tuns unee [ar
dn Europa de Apus. La Pars
studaza a Academa
|uan(1898). Dn 1901 se
aa n su|ba Sfntuu Snod.
Dn 1913 ocuete a
Moscova.
-a creat numee ca
maestru n arhtectura
ecectca n st rus: bserca
monument de pe cmpu
Cucov, ocau dn Ovruce,
Soboru Sfnta Treme, Lavra
trebuie s5 fie unul din Hruda ,alatul de mii de
cladiri din lume de acest tip de cladiri
re"identiale. Mona de construc:ie pentru
construirea ,alatului 'uncii este programat
la site-ul, "ona restric:ionat5 a %e#olu:iei 9i a
Heatrului, +8otn*m num5rul 9i strada H#er,
6n ca"ul 6n care cl5dirile sunt 6n pre"ent.
'osco#a 8oteluri, restaurante de test,
-ontinental, +8otnor*ads)i8 9i maga"in de
desfacere cu am5nuntul, fiind. @ermano#a.
7ceast5 "on5 de construc:ie pentru ,alatul
'uncii este de aproximati# 6. Nuad 222.
sa"8. ,alatul 'uncii #a cuprinde o serie
6ntreag5 de diferite tipuri de instala:ii care se
afl5 6n Aurul s5u centru - sala de asamblare la
imensa 8. 222. 7ceast5 camer5 este pentru
dispo"iti# 6n extins5 plenului 'os. -onsiliul
9i-rus5 Hoate -ongresul de la so#ietici,
precum 9i 6n dou5 camere suplimentare
pentru dispo"iti#, concerte, cu o capacitate de
p;n5 la 1. =22. .n ,alatul de a 'uncii #a fi
amenaAat de ca"are pentru bibliotec5, mu"eu,
un obser#ator 9i sta:ie meteorologic5. $e
asemenea #or fi postate 6n diferite birouri de
func:ionari de birou 'os. /o#. Oi, 6n final,
322 camere pentru #i"itatori. -;nd camerele
sunt dotate cu baie, sp5l5torie, de de"infec
ie de plante, etc. d. Gn pom. Pesc8eniiQ subsol
etaAe, #a fi luat masa cu o capacitate de 8.
222 de oameni pe "i. ,otri#it Diroului de
cre"ut c5 'os). /o#. Bucr5torii #a petrece
timpul la ,alais des locul de munc5 nu numai
6n seara, dar a doua "i, c;nd ser#iciile lor ar fi
dat de fiecare oportunitate pentru a umple de
cunoa9tere 9i de"#oltare comune. /uma
necesar5 pentru a construi ,alatul 'uncii 9i
aparatul este de-la-toate rus5 concurs de
proiect este estimat5 la aproximati# 14
milioane de. PionQ rubles de aur. -oncurenta
#a fi anun:at la ,alais des 'uncii ar8itectural
comunitate, 6n timpul se"onului de iarna, cu.
g. , ,roiectul trebuie s5 fie completate de
catre se"onul de construc:ii 19=3. Ba
6nceputul se"onului de construc:ie, #a fi o
treptat5 pristupleno slom)e cl5diri care ocup5
o suprafa:5 desemnate pentru ,alatul 'uncii.
$e construc:ie de la ,alatul de munca este de
aproximati# trei se"oane de constructii. 0n
proiect preliminar de la ,alatul 'uncii pentru
a afla de concuren:5 de program a fost
de"#oltat pre9edinte ar8itect. o-1a8 +. Gn.
/c8use#.
#lalter Adolp*
Gropius
18 ma 1883 - 5 ue 1969
arhtect pedagog german,
fondator drector a Bauhaus,
,(anWa 0151Q7& a viRi8a8 s89diD K=
KicassD din Ka(is= Gn 156C415QC a
l9c(a8 ca !a8lin 9n a(8is8 c:(Wi Ii
e8a<:= .9 8Da8e aces8ea
des?as9(a8e c(i8icii LD?icialeN
inlDc9ies8e4l c9 s8(ic8eWe 8Da8e ca
9n9l din lide(ii de la L?D('al:N&
c9 scena de a(8a=
11!222Caracterstc
mscr Art Nouveau,
care ncepe n Bega
s Franta n tmpu anor
1880, fatada hoteuu
Sovay este ud, pastc,
s fr ornamente. Fatada se
deschde cu geamur nate,
mar. Fragtatea stpor de
emn contrasteaz cu
curbee cdr.
4Unu dntre exponent
ce ma de succes dn
arhtectura nouu st a fost
beganu Vctor Horta (1861-
1947), care a utzat stu
Art Nouveau pentru a
expoata posbtatea
constructor dn ote s
stc ntr-o sere de cdr,
hoteur s brour construte
n Bruxees. Una dntre
prmee u ucrr a fost
"Mason Tasse", n care
arhtectu a ntrodus un
motv repettv protuberant
pentru a transforma
structura smp a une case
tpce de a oras ntr-o
compozte artstc
armonoas. Inta, modeu
apare pe fatad s se
prenge n hou de ntrare,
pentru ca ma apo s
nvue scre centrae, de-
a ungu tavaneor s a
podeeor ntr-un desen
Pecor, bserca Sf. Ncoa
(1908, 1912). Hote pentru
peern Bare (Itaa 1910,
1912), actveaza ca storc
arheoog, dn 1913 ncepe
construc[a gar Cazan,
foosnd eementee
barocuu rus.
Dupa revou[a dn
octombre 1917, a condus
mpreuna cu I. V. |etovsk
proectu Noua Moscova
(1918, 1925).
Scusev a asmat perfect
prncpe avangarde ruse
contopnd constructvsmu
cu trasature trecutuu,
caracterstca prncpaa a
Mauzoeuu u V. I. Lenn de
pe Pa[a Roe (1929, 1930.).
n ucrare urmatoare
avangarda cedeaza ocu
stzar na[ona storce
(hoteu Moscova 1932,
1938), .a. n 1941 a nsat
construc[a gar Cazan,
actvat a reconstruc[a
oraeor Istra (1942, 43),
Novgorod (1943,45),
Chnau (1947). Autor a
numeroaseor ucrar de
cercetare n store n
probemee arhtectur
contemporane. A predat
(1908, 1948) n ateere de
ucrar tehnce de arta:
Vhutemas a Moscova.
Laureat a 4 prem Stan
(1941, 46, 48, 52).
ncepe ucrare asupra
Mauzoeuu u Lenn n tre
etape.
I -Zee de anuare 1924,
cnd n ecare casa
sovetca a ntrat vestea
tragca a mor[ omuu
unu dn mar arhtec[ a
secouu 20, care a trat creat
n Germana, pna n 1934,
apo n Statee Unte ae Amerc,
dn 1937 pna a moartea sa.
CL?7AA A2PCBA&B-
8a:us lor3s, 1910-1911,
Afed an der Lene,
Germana
#au*aus, 1919 - 1925,
Dessau, Germana
Casa Gropius, 1937 -
1938, Lncon,
Massachusetts
5arvard Graduate
Center (1949 - 1950),
Cambrdge, Massachusetts
(The Archtects'
Coaboratve)
>niversitatea din
#a:*dad (1957 - 1960)
ko*n 8' nenned1 8ederal
#uildin: (1963 - 1966)
Attle<oro kunior 5i:*
Sc*ool (1948)
Pan Am #uildin: (astaz
0etlife 1uilding), (1958 -
1963), New ork,
mpreuna cu Petro
Beusch cu arhtec[
proectan[ Emery Roth &
Sons
Anter<au Apartment
#loc3s (1957),
Hansaverte Bern,
Germana, cu BAC Ws
Ebert
la1land 5i:* Sc*ool
(1961), proect ce a
ctgat un concurs
motv perfect ntegrat, creat
dn er, tencua s pctur.
n cdre proectate de
Horta, na grac Beardsey
este transformat n ceva
organc, ca o pant
agttoare care se
ncoceste.
Hte Tasse, desgned and
but for Prof. me Tasse n
1892 - 1893.
Hte Sovay, desgned and
but 1895 - 1900.
Hte van Eetvede,
desgned and but 1895 -
1898.
Mason and Ateer Horta,
desgned n 1898, now the
Horta Museum, dedcated to
hs work
3222 Crysta Paace a fost
o de fonta de stca cadre
n[a rdcat n Hyde Park,
Londra, Anga, casa de a
Marea Expozte dn 1851.
Crysta Paace a fost o de
fonta de stca cadre
n[a rdcat n Hyde Park,
Londra, Anga, casa de a
Marea Expozte dn 1851.
Ma mut de 14000
expozant dn ntreaga ume
s-au reunt a Paatu de
990000 de metr patra[
(92000 m2) spa[u de
expoz[e pentru a aa cee
ma recente exempe de
tehnoog dezvotate n
Revou[a ndustraa. Ma
mut de 14000 expozant dn
ntreaga ume s-au reunt a
Paatu de 990000 de metr
patra[ (92000 m2) spa[u de
expoz[e pentru a aa cee
ma recente exempe de
genu, Lenn
II -Ideea Mauzoeuu
temporar, toata construc[a
era executata dn scndur
de emn, pancarea afost
eaborata astfe nct
crcua[a maseor sa nu sa
se ntersecteze. Pentru
aceasta au fost proectate 2
u, de ntrare, cu scara ce
coboara spre cavou u
Lenn, facnd o curba
mpre|uru scruu,
rdcndu-se pe o ata
scara,cea de are, dentca
cu cea de a ntrare. Pentru
ncazrea Mauzoeuu
pere[, podeaua, tavanu
erau executate dn scndur
dube ntre care era pus
rumegu curat, scare
ramnd rec, saa era
decorata cu stofa n gama
rou negru, dupa sch[ee
u Nnsk. Acest prm mode
a fost executat n 3 ze, 21,
24 anuare 1924. E a
exstat cteva un. n ma
1924 s-a pus probema
executar unu proect a M.
Une construc[ ma durabe
ca monument de
arhtectura.
A 2-ea monument eaborat
de cusev preznta o
compoz[e monumentaa n
scar - trbune. Scndure
au fost preucrate cu
antcoroze ntarte cu
[nte mar de er, acoperte
cu fo dn meta. La sf. Lun
ma M. a fost nsat
ncon|urat cu un gard de
er, pe tertoru carua au
fost organzate parcee cu
or.
III - nsa peste un tmp
n anu 1919 Gropus a fondat
Bauhaus, termen ce este
utzat pentru a desemna att
Staatlic*es #au*aus, o
coaa de arta, desgn
arhtectura orgnara dn
Germana, actva ntre 1919 -
1933, respectv un curent
artstc extrem de nuent n
arhtectura, artee pastce,
desgnu, moberu
decorare nteroare ae
secouu 20. Ambee sensur
ae termenuu #au*aus sunt
desgur strns egate de
Water Gropus.
Studen[ de a Staatlic*es
#au*aus erau educa[
nterdscpnar compex ca
arhtec[, constructor,
desgner, fotogra, pctor,
creator de mober texte,
etc.. n acea tmp, erau
stmua[ sa utzeze materae
no, specce produc[e de
masa, avnd ca produs na a
actvta[ or cadr, n speca
ndustrae, furnzate "a
chee."
Scopu decarat programatc a u
Water Gropus era cadrea
vrata ntegra, de a desgnu
arhtectura n[a pna a
mobarea ncaperor
decorarea acestora cu artefacte.
Tot n sprtu vzun sae
ntegratoare a habtatuu uman,
att a ceu persona ct a ceu
profesona, Gropus argumenta
prin demonstrare conceptu de
ecen[a arhtecturaa, prn care
un astfe de ansambu de cadr
era reazat arhtectura
constructv cu miQloace
materiale ;i umane minime
tehnoog dezvotate n
Revou[a ndustraa. Ste
reazat de |oseph Paxton, a
Marea Expozte de cadre a
fost de 1851 de metr (564
m), ung, de nteror, cu o
na[me de 108 de pcoare
(33 m). Ste reazat de
|oseph Paxton, a Marea
Expozte de cadre a fost de
1851 de metr (564 m), ung,
de nteror, cu o na[me de
108 de pcoare (33 m). 1
dupa expozte, cadrea a
fost mutat pe un nou ntr-un
parc mare, sanatos bogat
dn zona Londra a sunat
Sydenham H, o zona care
nu a fost schmbat de mut
az de a bne cu ban
suburbe pna de mar
vctoran ve ca a fost n
tmpu sau Vctoran
tnere[e. 1 dupa expozte,
cadrea a fost mutat pe un
nou ntr-un parc mare,
sanatos bogat dn zona
Londra a sunat Sydenham
H, o zona care nu a fost
schmbat de mut az de a
bne cu ban suburbe pna
de mar vctoran ve ca a
fost n tmpu sau Vctoran
tnere[e. Crysta Paace a
fost extnsa a fost marcat,
de a 1854 pna n 1936,
cnd a fost dstrusa de
ncendu. Crysta Paace a
fost extnsa a fost marcat,
de a 1854 pna n 1936,
cnd a fost dstrusa de
ncendu. Este atras de
mute m de vztator de a
toate nveure soceta[.
Este atras de mute m de
vztator de a toate
nveure soceta[. Crysta
Paace Numee (nventat de
a revsta satrca Punch) 2,
oarecare cusev prmete
ordn sa schmbe M. dn ce
de emn ntr-unu dn patra,
o cope dentca ceu dn
emn. A fost uata decza ca
construc[a dn beton armat
sa e decorata cu abrador
rou, negru cenuu, cu
pta de sus pon dn
porr rou. Pere[ dn saa
centraa se decorau cu
abrador sur negru cu
patr dn porr rou
ncrustare cu smoaa roe
aprnsa. Toate materaee
au fost aduse doar dn
URSS. Fa[adee au fost
executate dn grant
abrador natura. Scru a
fost executat dn stca
pus ntr-un sarcofag de
forma conca cu unghu
cacuat pentru vztator,
pta pe care era pus
cntarea 20 tone. M. este
cacuat sa stea mute
veacur, de aceea ucrare
au fost strct supravegheate.
Masa roe a M. se nscre
perfect n compoz[a Pe[
Ro.
Mauzoeu u Lenn. Pan
#Anstitutul de arte
in C*ica:o
n 1999, recunoscut a nve
Casa Gropius
Imedat va proecta constru o
casa fanon, o casa programatca
pentru vzunea sa arhtecturaa,
Casa Gropus. Casa este
ocazata n ruraa Noua Ange
(New Engand), n ocatatea
Lncon, Massachusetts, nd un
exempu superb a ceea ce
reprezenta stu Bauhaus adaptat
no sae patr tmpuror ce
urmau sa vna.
De atfe, Casa Gropius a fost
una dntre cadre ce au
exerctat o mensa nuen[a
asupra arhtectur nu numa n
Statee Unte, dar pretutnden,
nd consderata un exempu
eocvent de ceea ce fost numt
prompt, de catre crtc
cunoscator, ca modernsm
nterna[ona sau nou st
nterna[ona. Termenu nu -a
pacut deoc u Gropus,
crezndu- depasat tota
neadecvat, subnnd: "Am
construit-o 2casa3 astfel nc4t s
a%sor% n propria mea concepie
acele caracteristici ale
arhitecturii Noii Anglii pe care le-
am considerat vii i potrivite
construciei casei.5
#nansai Aeroportul
Anternational (
Kansa Kokusa Kk?) (IATA: KIX,
ICAO: R|BB) este un aeroport
nterna[ona aat pe o nsua
artcaa n m|ocu Osaka Bay,
pe tarmu dn oraee de Sennan
Izumsano orau de Ta|r n
Prefectura Osaka, |apona. A fost
pe ocu 4ea generaa n
aeroportu dn Anu 2006 prem
numt de catre Skytrax, nga
Aeroportu Chang Sngapore,
Hong Kong Aeroportu
ma trzu a fost foost
pentru a desemna acest
domenu dn Londra de
sud a parcuu care
ncon|oara ste-uu, acasa
de a Crysta Paace Centru
Natona de Sport. Crysta
Paace Numee (nventat de
a revsta satrca Punch) 2,
ma trzu a fost foost
pentru a desemna acest
domenu dn Londra de
sud a parcuu care
ncon|oara ste-uu, acasa
de a Crysta Paace Centru
Natona de Sport.
114222 P<'
Amsterdam!
&et*erlands 1856Z
d' B*e 5a:ue!
&et*erlands! 19/E(
A studat arhtectura sub
Gottfred Semper a
Insttutu de Tehnooge dn
Zurch, n tmpu 1870s,
dupa care a caatort
extensv prn Europa.
Hendrk Berage sa nascut a
Amsterdam n 1856. n
1880s-a format un
partenerat n Oanda cu
Theodore Sanders, care a
produs un amestec de
practce de proecte de
utopc. A studat arhtectura
sub Gottfred Semper a
Insttutu de Tehnooge dn
Zurch, n tmpu 1870s,
dupa care a caatort
extensv prn Europa. A
pubcat de autor, Berage
de[nute de membru n
dverse de arhtectura,
nterna[ona taan arhtect
Renzo Pano a fost comandat
de proectare a Insttutuu
de Arta e nou arpa de nord.
Panure u Renzo, fac
magnatv utzarea umn
naturae de amestecur de
no forme de arhtectura
urbana stabt ntr-o
tesatura, a nsprat aceasta
expoz[e, care nu numa ca
ofera o antcpare a nouu
pus, c evoca stmuarea
meduu de Renzo Pano
.Stuat n partea de sus a
scar, Zero Gravty adc un
studo de create ca un oc n
care sa dezvote de, panur
sunt stabte, modee
artzanae. Pe o masa mare,
care amntete de cea dn
brou u Pars, documentee
de ucru sunt aate.
Apropere zdur poarta
panur sch[e ca
documentu a proectuu de
dezvotare. Modeee pe
expozte sunt crucae
pentru n[eegerea moduu
n care procesu de arhtect.
Bdmensona panur sunt
eaborate n tre dmensun
pentru a se anaza
conceptee de scara de
spa[u. Emnat dn mtee
de o gaere, a ocu de
munca este ncorporata n
muzeu propr ae
arhtectur, care subnaza
pan de a concepe o cadre
storca ntegranta a ntreg.
Deschderea n prmavara
anuu 2009, formata de
stca, cacar, structura de
o[e pentru Noua arpa u
trasatura dstnctva va un
umnos de protec[e soara,
descrse de arhtect ca un
"covor de zbor," care va
Internatona Mnchen Aeroportu
Internatona. Este cunoscut ca
cotdan (Kank?) n |aponeza.
n tmpu F 2006, KIX, care
servete orau Osaka, a avut
116475 mcar de aeronave, dn
care 73,860 au fost nterna[ona
(31 de [ar, 71 orae), au fost
42615 nterne (19 orae).
Numaru tota de pasager a fost
16689658 dn care au fost
11229444 nterna[onaa, au
fost 5460214 ntern, sasea dn
|apona a doua n zona Osaka.
Voumu de marfa a fost de a
802162 de tone tota, dn care nu
au fost 757414 nterna[onae (A
18-ea dn ume), 44748 nu au
fost ntern. 1 4000 metru psta
2 a fost deschs pe 2 august
2007. Kansa Aeroportu a devent
un punct centra asatce, cu 499
de zborur saptamnae catre
Asa, 66 de zborur saptamnae
catre Europa Orentu M|ocu,
35 de zborur saptamnae
catre Amerca de Nord.
##io:raLa en9o Piano
Renzo Pano sa nascut n
Genova, Itaa, n 1937 are o
casa de brou (Budng
Workshop) n domenu. E a fost
educat , uteror, a predat a
Potecnco d Mano. A absovt
Unverstatea n 1964 a nceput
ucru cu structur usoare
expermenta de baza
adapostur 1 De a 1965 - 1970 a
ucrat cu Lous Kahn cu
Makowsky. E a ucrat mpreuna
cu Rchard Rogers 1971 - 1978;
or ce ma ceebru proect comun
este Centru Georges Pompdou
dn Pars (1977). De asemenea, e
a avut o unga coaborare cu
extraordnare ngner Peter Rce.
n 1981, a fondat pan "Renzo
Pano Budng Workshop",
foosndu-o suta de persoane, cu
brour n Pars, Genova, New
ork. La 18 marte 2008, e a
ncusv soceta[e de CIAM.
n 1880s-a format un
partenerat n Oanda cu
Theodore Sanders, care a
produs un amestec de
practce de proecte de
utopc. O vzta Berage
facute a U. A pubcat de
autor, Berage de[nute de
membru n dverse de
arhtectura, ncusv
soceta[e de CIAM. S. O
vzta Berage facute a U. n
1911 a afectat foarte mut
u arhtectura. S. E a fost
nuen[ata n speca de
catre organce, pe baza de
emn de ucru de Henry
Hobson Rchardson, Lous H.
n 1911 a afectat foarte mut
u arhtectura. Suvan,
Frank Loyd Wrght. E a fost
nuen[ata n speca de
catre organce, pe baza de
emn de ucru de Henry
Hobson Rchardson, Lous H.
Consderate de "Tata de
arhtectura moderna," n
are de |os de
ntermedar ntre
Tradtonasts a
modernstor, Berage a
nsprat cee ma mute teor
oandeza, ncusv grupur de
modernzata De St|, Scoaa
de a Amsterdam New
Ob|ectvsts. Suvan,
Frank Loyd Wrght. E a
prmt Brtsh Rega Medaa
de aur n 1932. Consderate
de "Tata de arhtectura
moderna," n are de |os
de ntermedar ntre
Tradtonasts a
modernstor, Berage a
nsprat cee ma mute teor
oandeza, ncusv grupur de
modernzata De St|, Scoaa
de a Amsterdam New
"put" deasupra rea
acoper adapost n
cadrea mpre|urme sae
medate. Arpa va ofer no
gaer de arta moderna
contemporana, n tmp ce
ma mut dect dubarea
casa spa[u pentru
programe educa[onae de
a adauga un a treea rnd,
nstan[a de gradna pubca.
#Ponpidou
1970: o compet[e
nterna[onaa de arhtectura
a fost ansata. A fost, pe
baza unu program care
vzeaza atngerea
obectveor stabte de
catre preedntee Georges
Pompdou eaborate de
catre echpa de Sebasten
Loste. Prezdat de un
arhtect de renume
nternatona |ean Prouv,
premu-ctgator
seectate de |uru au fost
Renzo Pano, Rchard Rogers
Ganfranco Franchn,
asstata de Ove Arup &
Partners. Prntr-un decret de
catre Mnsteru pentru Arte
Cutura. Robert Bordaz a
fost numt n func[a de
preedntea constru.
Construc[e deschderea
catre pubc Construrea a
nceput n apre 1972 de
a ucra pe meta-cadru a
nceput n septembre 1974.
n acea tmp, n centru, pe
vtoru nsttu[ au fost
dente. n ue 1972,
Centru de crea[e
ndustree a devent o parte
dn Centru Pompdou. n
1974, e a fost propus
pentru a transfera coec[e
devent un ceta[ean de onoare,
Sara|evo, Bosna
Her[egovna .Renzo recenta
extndere a Insttutuu de Arta
dn Chcago ncude o 65000 de
metr patra[ de spa[u gaere
numt moderne Wng, care va
deschs n ma 2009.
Nemo
A fost proectat de Renzo Pano
Budng Workshop pentru Centru
Natona pentru Stnta s
Tehnooge. Cadrea arata ca n
cazu n care acesta este un
ggant nava ancorata a
Oosterdok. Acest desgn pare a
nsprat de a barc, nave. Desgn-
u a cadr este de asemenea
nuen[ata de curbe . Cadrea
exteror este mbracat cu cupru
, n tmp, e-a transformat ntr-o
cuoare verde. Avnd n vedere
ca orau de a Amsterdam este
reatv pat, na[mea de
construc[e de cuoare, este un
reper vzb. Acopersu a cadr
este ncnat este foost ca un
acoper terasa. Exsta starways
pe maur ae tunee care conduc
oamen, pna a terasa. Terasa
ofera o vedere de ambee
Amsterdam. n tmpu ver, exsta
dverse func[ n partea de sus a
terase scaune mpratate n |ur
de oamen pentru a se odhn .
Sfera de stka
Ea repreznta un rada smetrc
cu un echbru puternc, pentru
ca este rotunda. Pano - The
Bubbe - "Boa" ncude o sera
de acvaru n nteror.Nu exsta
repet[e cu panour de stca,
care acatuesc structura,cu
aceasta varetate n dferte
forme de ab canopes a nteror.
Eare un desgn foarte estetc
pacut ecoogc, de cuoare de
desgn, de amestecur, n acest
dn |uru sau, este cara dn stca
care confera cadr umna
naturaa, ar n nteroru umna
da un antura| pacut meduu.
Kansa
Ob|ectvsts. Berage a murt
a Haga n 1934. E a prmt
Brtsh Rega Medaa de aur
n 1932. Berage a murt a
Haga n 1934.
#S0era 7e sticala
Ea repreznta un rada
smetrc cu un echbru
puternc, pentru ca este
rotunda. Pano - The Bubbe
- "Boa" ncude o sera de
acvaru n nteror.Nu exsta
repet[e cu panour de
stca, care acatuesc
structura,cu aceasta
varetate n dferte forme
de ab canopes a nteror.
Eare un desgn foarte
estetc pacut ecoogc, de
cuoare de desgn, de
amestecur, n acest dn
|uru sau, este cara dn
stca care confera cadr
umna naturaa, ar n
nteroru umna da un
antura| pacut meduu.
Zentrum
muzeu de arte . ho
concert , confernte , muzeu
cop desks 15 ocotm 2001
-20 octombre 2005.preznta
un centru eoogc
Ferrar
Evenmentu se numeste
"Ferrar arhtectura a
Maraneo. Formua uomo
program ntre estetca a
durabta[ " este
sponsorzat de Hydro
Budng Systems. Acesta va
deschs pentru pubc de a
30 une a 17 august 2008
1937 - nascut n Genova
ntr-o fame de constructor
1958-1964 - ucreaza
mpreuna cu tata sau de
na[onae de a Muse d'art
moderne n Avenue
Prsdent Wson. Dupa
aproape 5 an de munca,
Centru na[ona de arta
de cutura Georges
Pompdou a fost naugurat
de catre preedntee
Repubc Vary Gscard
d'Estang, a 31 anuare
1977, a data de 2
februare, a deschs por[e
pentru pubc. Dn anu
1977, Centru Pompdou a
prmt peste 150 de moane
de vztator. CHELTUIELI
Budng costuror (MF
moane de Franc, n 1972)
achz[onarea de terenur:
85 MF. Prncpaee cadr
echpamente: 750 MF. Ircam:
100 MF. Locu Stravnsky: 28
MF. Dverse: 30 MF. Tota:
993 MF. Costur de ucrar de
renovare (octombre 1996
pna n anuare 2000) de
a|utor de stat: 440 MF (1994
de franc) rdca a 482 MF
(1999 de franc).
Echpament de subven[: 54
MF. De sponsorzare
mecenat: 40 MF. Buget tota:
576 MF (1999 de franc).
Roma
Roma e nou Audtorum,
proectat de Renzo Pano, a
fost deschs a 21 apre
2002. apte an de munca,
175. 000. 000 de euro de
nvest[ pentru acest mare
cetate de muzca, "ambee
Sacru profan, cu un suet
spre ora s dmensun
urbane. Aceasta are, de
asemenea, dmensunea
sprtuaa, cu muzca,
cntnd, dvertsment ". Tre
gr cupoe emerge n
nteroru mensuu parc
(55. 000 de metr patra[,
ncusv de studour de
Kansa Aeroportu Internatona
( Kansa Kokusa
Kk?) (IATA: KIX, ICAO: R|BB)
este un aeroport nterna[ona
aat pe o nsua artcaa n
m|ocu Osaka Bay, pe tarmu dn
oraee de Sennan Izumsano
orau de Ta|r n Prefectura
Osaka, |apona. A fost pe ocu
4ea generaa n aeroportu dn
Anu 2006 prem numt de catre
Skytrax, nga Aeroportu Chang
Sngapore, Hong Kong
Aeroportu Internatona Mnchen
Aeroportu Internatona. Este
cunoscut ca cotdan (Kank?)
n |aponeza. Kansa Aeroportu a
devent un punct centra asatce,
cu 499 de zborur saptamnae
catre Asa, 66 de zborur
saptamnae catre Europa
Orentu M|ocu, 35 de zborur
saptamnae catre Amerca de
Nord.
construc[e de rma cu
Franco Abn arhtectura
face practca n tmp ce
studa arhtectura. 1964 -
absoveste de a Potehnca
dn Mano, cu o dpoma n
arhtectura 1965-1970 -
ucreaza cu Lus I. Kahn n
Phadepha Z. S.
Makowsky de a Londra, n
|ur de data aceasta e se
ntnete |ean Prouv, care
vor avea o nuen[a
puternca asupra opere
sae. 1971 - cu
Rchard Rogers, ctga
renume nterna[ona cu
Centru Georges Pompdou
dn Pars. 1977 - fonduror
pan & Rce cu ngner Peter
Rce 1981 - fonduror de
Renzo Pano Budng
Workshop n Genova
1987 - se deschde brour
Pars de Renzo Pano
Budng Workshop 1989
- RIBA prem e Rega
Medaa de aur pentru
Arhtectura 1989 - Osaka
deschde brour de Renzo
Pano Budng Workshop
1989 - numt Cavaere d
Gran Croce de catre
guvernu taan.
nregstrar, restaurante,
barur, magazne, bbotec
muzee), podee n rou
travertn (un trbut adus a
Roma), decoratun dn
pumb, beton emn
pretos.
Kon
Aceasta structura de Renzo
Pano este destu de cudat
un magazn dn centru Kon.
Aceasta este cu sguran[a
un punct de reper n ora
a|uta sa- orenteze n
orash. Este arata fa[ada de
stca de nata amb[ de
structura de emn, care
sustne panouror de stca
este extrem de sostcat
eegant. Intrarea n cadre,
a sfrtu spate nu se vor
putea sa experen[a e
frumusetea de catarare n
spatee mpotmot bunur.
Construt n tmp de 6 an
1999-2005.