Gustav Klimt

despre gradina, paris/////////////////////////////////////, s-a nascut pe data, despre paris, lucrari pictura, scoala, toate, filosofie,
lucrari, medicina, simbolism, universitati, ce este arta?, muzee din italia, arta picturi
Gustav Klimt s-a nascut in 1862 la Baumgarten, langa iena! "atal sau era un bi#utier specializat pe
gravuri in aur, dar avea prea putini clienti, asa ca intreaga familia traia practic in saracie! $a varsta de
1% ani Klimt s-a inscris la &coala de 'rta din iena, unde a fost repede remarcat pentru talentul sau,
iar in scurt timp a primit si primele comenzi!
(n 188), Klimt, impreuna cu fratele sau *rnst si +ranz ,atsc- infiinteaza Knstlercompanie
./ompania artistilor0 si incep sa lucreze impreuna, e1ecutand comenzi diverse pentru teatre, biserici si
muzee!
(ntre 1886-1822 Klimt realizeaza mai multe lucrari importante, intre care picturi murale pentru
Burgt-eater si Kunst-istorisc-es ,useum din iena! 3upa ce participa cu lucrarile sale la o serie
intitulata 'legorii si *mbleme, primeste o noua comanda importanta, pentru care va realiza 4"ragedie4,
o compozitie care anunta toate caracteristicile sale stilistice 5 folosirea aurului, arii detaliate si arii cu
spatiu abstract, simbolism, persona#e feminine! 3in 1821 devine membru al &ocietatii /ooperative a
'rtistilor 'ustrieci!
3upa ce in 1822 isi pierde tatal si fratele, Klimt se decide sa lucreze mai departe si se muta intr-un
atelier mai mare!
(n 182) Klimt si ,atsc- primesc o noua comanda 5 sa picteze tavanul &alii ,ari a noii 6niversitati
vieneze! 3in cauza certurilor si tensiunilor e1istente intre cei doi lucrarile au intarziat foarte mult! &eria
de picturi 5 4+ilosofie4, 4,edicina4, 47urisprudenta4 aveau sa provoace controverse in societatea
vieneza! ' fost si ultima oara cand Klimt a acceptat o comanda din partea unei institutii publice!
&imtind ca independenta si integritatea sa artistica sunt in pericol, Klimt a infiintat in 1828 ,iscarea
&ecesionista, incercand sa ii atraga pe artistii tineri si neconventionali, sa aduca in iena arta straina
si publicand o revista! 9erioada de succes a noii ,iscari a fost intre 1828-12:;! 9rima mare e1pozitie
de arta straina organizata de Klimt s-a bucurat de interesul publicului, atragand peste ;8!::: de
vizitatori! 4er &acrum4, revista lunara a ,iscarii, a inceput sa apara la inceputul secolului <<! (n scurt
timp ,iscarea si-a desc-is prima sa galerie si in scurt timp s-a impus ca principala asociatie artistica
din iena! Klimt va ramane centrul si principalul animator al miscarii pana in 12:;!
'bia in 12:: prezinta pictura 4+ilosofie4, realizata pentru 6niversitatea din iena! $ucrarea este
e1pusa, neterminata, la "argul (nternational de 'rta de la 9aris, unde castiga marele premiu! (n 12:1
picteaza 4,edicina4 si 47udit- si =olofernes4!
(n cladirea &ecesiunii, statuia lui ,a1 Klinger 4Beet-oven4 este e1pusa alaturi de lucrarea lui Klimt
4Beet-oven +rieze4!
(n 12:) Klimt calatoreste la >avenna si +lorenta si picteaza in sfarsit 47urisprudenta4! 6n an mai tarziu
primeste o importanta comanda 5 pictarea unei serii de mosaicuri murale pentru 9alais &toclet, o vila
particulara opulenta, comanda pe care o va realiza intre 12:;-12:2! (n 12:; vine si sfarsitul colaborarii
cu &ecesiunea si finalul acestei miscari, Klimt si mai multi artisti preferand sa se retraga, pentru a
infiinta o noua asociatie, numita 4Kunstsc-au4 .&pectacolul de arta0!
(n 12:8-12:8 realizeaza "Sarutul" in care elogiaza atractia e1istenta intre cele doua se1e!
/alatoreste in 1211 din nou in (talia, de aceasta data la >oma si +lorenta!


Gradina cu pui, 1916, lucrare distrusa in incendiul de la (mmendorf 9alace in 12%;
3upa o perioada e1trem de fertila, in care Klimt a lucrat enorm, in pofida criticilor, artistul are pe 11
ianuarie din 1218 un atac cerebral, iar pe 6 februarie moare in urma unei pneumonii!

22.
Kandinsky Vasiliy Vasilyevich - 16 Decembrie 1866
Vasiliy Vasilyevich Kandinsky (16 decembrie 1866 - 13 decembrie 1944), pictor rus expresionist, grafician,
decorator, teoretician al artei.
Figura centrala a artei secolului , a marcat trecerea de la arta repre!entationala la cea abstracta, abordand
teme si medii di"erse si fiind in egala masura un important profesori si teoretician. #esi a lucrat mai ales in afara
$usiei, mostenirea culturala a tarii sale s-a influentat decisi".
%ascut la &osco"a, 'andins() si-a petrecut copilaria la *dessa, unde a luat lectii de pian. +asiunea sa pentru
mu!ica "a fi "i!ibila si in creatia sa picturala, artistul reali!and lucrari cu titluri precum ,ompo!itii sau
-mpro"i!atii. .e inscrie in 1866 la /ni"ersitatea din &osco"a, urmand #reptul si 0conomia, dupa care de"ine
lector la Facultatea de #rept din &osco"a. .e bucura de succes ca profesor si autor.
-n 1891 "i!itea!a o expo!itie de pictura impresionista france!a, unde descopera lucrarea lui &onet ,lai de fan la
2i"ern), care initial il uluieste, pentru ca nu recunoscuse in lucrare ca este "orba de clai de fan. Fascinat de acest
3oc al aparentelor, pleaca la &unc4en unde ia lectii de desen si anatomie, incepandu-si astfel pregatirea artistica.
-ronia a fost ca mai tar!iu stilul lui 'andins() a"ea sa fie si mai abstract si de neinteles pentru multi decat cel al
impresionistilor. -n scurt timp, pe masura ce de"enea mai sigur de sine, artistul a inceput sa experimente!e cu
idei si te4nici noi.
5a &unc4en 'andins() a fost fondatorul grupului +4alanx, care era continuatorul 6ugendstil. /na dintre
studentele de la +4alanxsc4ule a fost 2abriele &unter, care s-a inscris in 1978, si care in scurt timp "a luat lectii
particulare de natura statica de la 'andins(). ,ei doi se "or logodi, fara a se casatori "reodata, dar "or ramane
totusi impresuna. ,alatoresc timp de patru ani la 9enetia, in *landa si Franta, $usia, descoperind impresionismul
si futurismul. .e stabilesc in 1978 in &unc4en si alaturi de alti artisti locali pun ba!ele unui stil expresionist in
care formele si perspecti"ele sunt drastic reduse, iar culorile sunt aplicate prin tuse largi. 'andins() insusi
lucrea!a intr-o maniera tot mai abstracta, impletita cu elemente repre!entationale, multe inspirate din folclorul
rus - orase cu turnuri, dealuri, cai si calareti. #ecide sa renunte la orice element repre!entational, in timp ce
&unter pastrea!a aceste elemente, formandu-si un stil personal.
-n 1911, impreuna cu &unter si un mic grup de artisti, 'andins() infiintea!a la &unc4en gruparea #er :laue
$eiter, care ii "a reuni pe cei mai importanti artisti ai "remii ; &atisse, +icasso, #elaune), 'lee. .ub conducerea
lui 'andins(), #er :laue $eiter a adus un suflu nou in arta secolului , cu influente di"erse din mu!ica, teatru
si stiinte si punand accent pe pictura abstracta, realism, arta primiti"a si desenele reali!ate de copii. -n 1914, la
i!bucnirea ra!boiului, 'andins() a re"enit in $usia, in timp ce 2abrielle a ramas la &unc4en, pentru a afla in
1916 ca logodnicul ei s-a casatorit in tarasa natala cu o noua iubita.
#aca din primii ani ai secolului lucrarile lui 'andis() au fost pre!entate in 0uropa, cu destul de mult succes,
dar si cu reactiile adesea negati"e ale criticilor, artistul s-a bucurat de un deosebit succes in ./<, mai ales dupa
ce .olomon 2uggen4eim a de"enit unul dintre principalii sai sustinatori. -n 1933 'andins() a plecat din
2ermania, stabilindu-se la %euill)-sur-.eine, langa +aris. <telierul sau era "i!itat frec"ent de tinerii artisti, iar
'andins() a continuat sa picte!e pana in iunie 1944.

30. Turnul Eiffel - Paris !ranta

/el mai important proiect al inginerului Gustave *iffel - dar si cel mai ciudat si mai controversat -
"urnul *iffel este astazi simbolul 9arisului si al +rantei si un obiectiv vizitat pana acum de peste
2::!:::!::: de persoane, de la inaugurare oficiala din 1882! (ntreaga structura - cu tot cu antena -
are )2; de metri inaltime, si la inceput era cel mai inalt turn din lume! /-iar daca inca de atunci prea
putini au considerat ca viziunea lui *iffel are prea putin in comun cu arta, c-iar si cu arta moderna,
"urnul *iffel a devenit mai mult decat un monument din otel! ' devenit un mit, o emblema, un simbol al
orasului, iar forma sa neobisnuita, calculata de *iffel sa reziste cat mai bine la vant si cutremure, una
dintre cele mai familiare francezilor!
0iffel =o>er
.tatue of 5ibert)
'ona( +ier
%ice *bser"ator)
0iffel &ar(et or &ercado <dolp4o 5isboa
.an .ebastian ,4urc4, &anila, +4ilippines
=4e 2eneral +ost *ffice, ?o ,4i &in4 ,it), 9ietnam
+aradis 5atin, +aris
+alacio de ?ierro, *ri!aba 9eracru!, &exico
+al@cio de Ferro, 5uanda, <ngola (A1971)