Dup o pauz de patru ani, Bill Gates se afl din nou pe prima poziie n

top, recptndu-i titlul de ,,Cel mai bogat om din lume, n defavoarea

magnatului mexican al telecomunicaiilor, Carlos Slim Helu (care s-a
bucurat de aceast distincie n ultimii patru ani), actualmente pe a doua
poziie. Averea lui Gates care a fost, de 15 ori n ultimii 20 de ani, ,,Cel
mai bogat om din lume a crescut anul acesta cu 9 miliarde de dolari.
Pe locul al treilea se afl Amancio Ortega, proprietarul conglomeratului
spaniol Inditex (cunoscut ca owner al Zara), n timp ce Warren
Buffett cade nc o dat pe locul al patrulea.
Magnatul american al jocurilor de noroc, Sheldon Adelson, i-a mrit
averea cu 11,5 miliarde de dolari n ultimul an, reuind o reintrare
spectaculoas n TOP 10, dup o absen de opt ani.
Amancio a nceput s lucreze la vrsta de 13 ani, n La Coruna, fiind comis-
voiajeur pentru un productor de cmi de lux. Aici, el realizeaz c
distribuirea hainelor consum o sum mare de bani, fiind de prere c un
sistem de distribuie direct ctre magazine i, implicit, ctre clieni, ar fi o
soluie economicoas. Ideea sa va fi pus n practic n anii 1960 cnd va
deveni managerul unui magazin de haine adresat oamenilor nstrii din La
Coruna, unde va produce haine de calitate la preuri reduse.
Succesul l-a determinat mai trziu pe Ortega s-i deschid propria lui
afacere, fapt mplinit n anul 1963. La doar 27 de ani, Amancio
deschide Confecciones GOA (iniiale ale numelui su scrise n mod invers.)
Doi ani mai trziu, ia natere magazinulZara numit aa pentru c numele
su preferat, Zorba, era deja luat pe strada cu cel mai intens trafic din La
Coruna. Succesul a fost repede resimit. Nu ntmpltor, n anul 1989, n
Spania existau peste 100 de magazine Zara deschise. Ce l-a propulsat pe
Amancio Ortega n rndul celor mai puternice companii ale lumii a fost
strategia controlului total asupra produciei i distribuiei. Altfel spus, ce se
desena astzi, aprea pe rafuturile magazinelor n cel mult dou-trei
sptmni. Faptul c un produs nu st mai mult de patru sptmni pe raft
motiveaz clienii s viziteze mai des magazinele. De altfel, succesul Zara a
fost i continu s fie att de puternic, nct promovarea prin spoturi
publicitare nu a fost necesar niciodat.n 1988, Ortega inaugureaz primul
magazin Zara n afara Spaniei, - n Porto, Portugalia, iar pn n 1990
reuete s se lanseze n SUA i Frana, ri urmate
de Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Odat cu trecerea anilor, Inditex i-a
lrgint orizonturile, fcnd loc unor noi mrci de mbrcminte: Pull and
Bear (1991), Massimo Dutti (1996) gama de lux a trustului
nditex, Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara
Home si Skhuaban. n ultimii 6 ani, compania i-a triplat reeaua de
magazine, ajungnd la peste 3100, cu o medie de 300 de magazine noi n
fiecare an..
n 2001, la 23 mai, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrnd, n
acelai an n topul Forbes pe locul 43, cu o avere estimat la 6.6 miliarde de
dolari. Cu toate c este un om foarte bogat, el nu este att de cunoscut n
rndurile oamenilor, pentru c nu a aprut n vreo fotografie pn n anul
1999, refuznd, de asemenea, i toate interviurile.
La ora actual, Iditex a devenit un imperiu al modei, cu magazine deschise
n mai bine de 80 de ri din ntreaga lume. Un studiu realizat de Financial
Times i firma de consultan PricewaterhouseCoopers a plasat trustul pe
poziia a treia n topul celor mai mari retaileri ai lumii, dup Wal-
Mart i Tesco. Astzi, Amancio este pe jumtate retras din afacere,
lrgindu-i orizonturile nspre alte domenii.
Inditex ptrunde pe piaa romneasc n anul 2003 cu magazinul
Pull&Bear, urmat de Zara, un an mai trziu, ambele deschise n central
comercial Plaza Romnia din Bucureti. n august 2009, compania deinea
deja 24 de magazine.[2]. Un an mai trziu, numrul lor a ajuns la 36.[3]. n
martie 2012, compania a ajuns la un numr de 77 de magazine cu cele apte
branduri prezente pe piaa local - Zara, Zara Home, Bershka,
Stradivarius, Pull&Bear, Oysho i Massimo Dutti

















Locul 1: Ioan Niculae - 1,1 miliarde de euro
Omul de afaceri Ioan Niculae conduce topul Forbes 500 miliardari al celor mai bogati
romani, cu o avere estimata la 1,1 miliarde de euro.
Ioan Niculae este proprietarul grupului Interagro. Companiile celui mai bogat om de
afaceri din Romania domina clasamentul celor mai mari producatori de cereale,
ocupand primele doua pozitii.
Ioan Niculae este anchetat de Directia Generala Anticoruptie (DNA) sub acuzatia de
subminare a economiei nationale.
Locul 2: Dan Grigore Adamescu - 950 de milioane de euro
Dan Grigore Adamescu este un omul de afaceri roman care ocupa pozitia a doua in
clasamentul celor mai bogatii romani. Detine companiile Astra Asigurari, Unirea
Shopping Center si Medien Holding (trustul care detine ziarul Romania Libera).
De asemenea, detine actiuni la Baumeister (constructii), Mega Construct (energie),
City Business Center, Modern Business Center (imobiliare), Rex, InterContinental si
Pullman (industria hoteliera) si MegaVision (retail de electrocasnice).
Locul 3: Frank Timis si Ion Tiriac - 850 de milioane de euro fiecare
Vasile Frank Timis este un controversat om de afaceri roman cu cetatenie
australiana. Timis detine compania Central Europe Petroleum si compania African
Minerals. Companiile lui Timis detin in concesiune si perimetre aurifere in Romania,
printre care si perimetrulRosia Montana, loc unde s-ar afla cel mai mare zacamant
de aur din Europa.Ion Tiriac a fost un fost sportiv profesionist de tenis de camp si de
hochei pe gheata, actualmente este un influent om de afaceri in Germania si
Romania. Acesta a a dezvoltat numeroase investitii in Romania, care, in prezent,
sunt structurate in cadrul Holding-ului Tiriac.
Locul 4: Veronica Gusa de Dragan - 550 de milioane de euro
Femeia de afaceri nvesteste zeci de milioane de euro in Romania.
Veronica Dragan a devenit, dupa decesul sotului sau, unicul actionar al grupului de
firme mostenit, rebranduit Veroniki Holding SpA. Aceasta a continuat sa aloce
investitii importante si in domenii considerate strategice: industria eoliana si Gaz
Petrol Lichefiat (GPL).
Locul 5: Gabriel Comanescu - 500 de milioane de euro
Gabriel Comanescu se numara printre cei mai prosperi oameni de afaceri din tara.
Acesta a intrat in afacerile cu petrol in 1999, cand a cumparat companiile de foraj pe
uscat Foserco si Aquafor de la AVAS. Astazi, grupul controlat de omul de afaceri
include Grup Servicii Petroliere SA si grupul Upetrom( Upetrom Trading &
Engineering SRL, Vega Tourism SA si Upetrom Group Management).
Locul 6: Gruia Stoica - 470 de milioane de euro
Stoica este un om de afaceri, investitor si manager roman. El este presedintele
Grampet Group, grup din care face parte si GFR (Grup Feroviar Roman).
Gruia Stoica a participat anul acesta la licitatia pentru privatizarea CFR Marfa.
Locul 7: Ovidiu Tender - 400 de milioane de euro
Ovidiu Tender este un milionar om de afaceri din Romania. Controleaza Grupul
Energetic Tender, care desfasoara activitati in domenii precum: energetic, servicii in
industria petrolului si gazelor, prospectiuni geologice, infrastructura rutiera,
imobiliare, agricultura, turism si aviatie.





De asemenea, acesta detine si firma Prospectiuni, cu afaceri in Iran, si o companie
de servicii petroliere pentru zona Africii de Vest si Centrale.
Locul 8: Zoltan Teszari - 370 de milioane de euro
Teszari s-a lansat in afaceri in 1990. in 1995 afaceristul a preluat televiziunea TVS si
a infiintat RCS (Romanian Cable System), iar in 1998, Teszari a avut inspiratia de a
infiinta firma Romania Data System (RDS).





Fuzionarea dintre RCS si RDS a avut loc in 2005, oferind impreuna
servicii de telefon, internet si televiziune.
Locul 9: Dragos si Damian Paval- 360 de milioane de euro
Fratii Dragos si Adrian Paval, proprietarii Dedeman se numara printre 10
cei mai bogati romani in 2013.





Cei doi frati din Suceava au intrat in domeniul materialelor de constructii
fara nicio pregatire pe acest segment, reusind sa detroneze Praktiker,
Bricostore sau Hornbach.
Sistemul bancar (financiar) este format din ansamblul de instituii care
gestioneaz instrumentele monetare i influeneaz economia prin intermediul
monedei (bncile, casele de economii, societile de asigurare
Creditul este o relaie bneasc ntre:
creditor, care acord un mprumut sau vinde un bun sau presteaz un serviciu
pe datorie.
debitor, beneficiarul mprumutului, bunului sau serviciului, care se angajeaz
s plteasc la o dat ulterioar (scaden) suma corespunztoare plus o
dobnd
In sens restrns, dobnda este suma de bani care revine creditorului pentru
folosirea mprumutului de ctre debitor o anumit perioad de timp.
Mrimea dobnzii poate fi pus n eviden:
- absolut - prin masa dobnzii (D)- suma de bani pltit n plus fa de credit
(pentru debitor este un cost, pentru creditor un venit);
- relativ- prin rata dobnzii - preul pltit de debitor creditorului pentru dreptul
de a dispune timp de un an de 100 de uniti monetare, se calculeaz dup
formula:
Masa dobnzii poate fi calculat n dou moduri:
a. ca dobnd simpl- pentru credite acordate pe o perioad de un an, mai mic
dect un an sau mai mare de un an dar rambursate n trane egale. Se calculeaz
dup formula:

D= Cr x rd x n, unde D= masa dobnzii, rd=rata dobnzii;
n= durata creditului.
b. ca dobnd compus- pentru credite acordate pe o perioad mai mare de un
an, rambursate la sfritul perioadei. Se calculeaz dup formula:

D=Sn-Cr, unde Sn= suma ce revine creditorului la sfritul
perioadei.
Sn=Cr(1+rd)
Ctigul bncii (Cb) rezult din diferena dintre dobnda ncasat (D) la
creditele acordate i dobnda pltit deponenilor (Dpl):
Cb= D-Dpl
Crestere masei monetare poate fi sntoas, fr s produc inflaie, dac este
nsoit de creterea cantitii de bunuri i servicii supuse vnzrii i invers.
Se ia un credit de 100 mil de lei pe 2 ani cu o rata medie anuala a
dobanzii de 10% ; sa se determine dobanda compusa






Piaa capitalurilor (financiar)
Piaa capitalurilor este un spaiu economic n care se ntlnesc cererea i oferta
de titluri de valoare(aciuni i obligaiuni); reprezint ansamblul operaiilor de
vnzare-cumprare a activelor financiare pe termen mediu i lung.
Obiectul tranzaciilor pe piaa capitalurilor este reprezentat de activele
financiare pe termen mediu i lung: aciuni si obligaiuni;
Cererea de titluri provine de la agenii economici care doresc s
economiseasc.
Oferta provine de la agenii economici care au nevoie de finanare.
Aciunea este un titlu de valoare ce are urmtoarele trsturi:
firmei emitente;
ei, data emiterii, numrul de identificare
a titlului, valoarea nominal, semntura persoanei autorizate din partea firmei;
elemente de securitate pentru a mpiedieca falsificarea.
Tipuri de aciuni
ordinare- dau drepturi egale acionarilor potrivit numrului de aciuni deinute-
dividend proporional cu numrul de aciuni deinut i drept de vot n adunarea
general a acionarilor (A.G.A.);
privilegiate- dau deintorului dreptul la un dividend fix i prioritate n
ncasarea acestuia dar nu i drept de vot n A.G.A.
Obligaiunea este un titlu de valoare care:
- atest contractarea unui mprumut pe termen mediu sau lung.
-poart nsemne speciale: numele firmei, valoarea nominal, scadena(data
expirrii obligaiunii).
Piaa financiar primar cuprinde emisiunea i plasarea de titluri noi:
emitenii de titluri vnztorii- urmresc obinerea de capital bnesc, iar
posesorii de economii- cumprtori- urmresc plasarea acestora devenind
investitori. Operaile se deruleaz prin intermediul bncilor.
Piaa financiar secundar cuprinde ansamblul tranzaciilor cu titluri emise
anterior.
Tranzaciile: au loc la bursa de valori; se realizeaz prin intermediul agenilor de
schimb (brokeri); au ca problem fundamental formarea preului (cotaie,
cursul) titlurilor care difer de valoarea nominal a acestora.
Bursa de Valori Bucureti permite accesul la realizarea tranzaciilor potrivit
unor criterii de performan economic.
Tipuri de operatiuni
tranzaciei i executarea contractului stabilit:

- n momentul ncheierii tranzaciei sau cel mult 2 zile lucrtoare;

Piaa muncii este spaiul economic n care se ntlnesc, se confrunt i
negociaz n mod liber cererea de fora de munc, reprezentat de angajatori i
oferta, reprezentat de posesorii de for de munc. Aadar, clientul de pe piaa
muncii este angajatorul care dispune de locuri de munc, furnizorul este
cuttorul de loc de munc - salariatul, obiectul tranzacional este fora de
munc, iar preul este salariul complet, cunoscut i sub denumirea de fondul
individual de salariu. Fora de munc este oferit pe nivele de
calificare (competene) i uniti de timp (ore, zile de munc etc.
Piaa muncii reprezint ansamblul relaiilor dintre purttorii cererii i ofertei de
munc prin care se stabilesc condiiile de angajare a salariailor i mrimea
salariilor ce se consemneaz ntr-un act oficial numit contract de munc.
Cererea de munc reprezint nevoia de munc salariat ce se formeaz la un
moment dat ntr-o economie de pia.
Factorii care influeneaz cererea de munc :
Dezvoltarea economico social ;
Cheltuielile cu salarizarea forei de munc ;
Progresul tehnic i investiiile de capital;
Durata muncii;
Intervenia sindicatelor ;
Substituirea factorului munc
Oferta de munc reprezint volumul de munc ce poate fi depus de populaia
unei ri, n condiii salariale, ntr-o perioad dat de timp.
Factorii care influeneaz oferta de munc:
Nevoia de subzisten a salariatului i a familiei sale ;
Dinamica salariului;
Natura muncii prestate;
Condiiile de munc;
Satisfacia oferit de munca depus;
Posibilitile de migrare a forei de munc:
Pentru contribuia sa la realizarea muncii ca factor de producie, posesorul forei
de munc primete o sum de bani denumit salariu. Salariul poate fi privit
dintr-o dubl perspectiv: ca i cost, dar i ca venit.
Salariu minim garantat legal se stabilete la nivelul costului muncii,
corespunztor unui anumit nivel al dezvoltrii economico-sociale a rii
respective. Limita minim a salariului restricioneaz angajatorul i trebuie s
asigure angajatului minimul de subzisten.
Factorii de care depind mrimea i dinamica salariului sunt: gradul de
dezvoltare economic a rii, natura activitii desfurate, nivelul pregtirii
profesionale i aptitudinile lucrtorilor si altii.



Contract individual de munca
Definitie: Contractul in temeiul caruia o persoana fizica,
denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub
autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in
schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Clauzele contractului individual de munca nu pot contine
prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin
acte normative ori prin contracte colective de munca.
Contractul individual de munca se incheie pe durata
nedeterminata. Prin exceptie, insa, contractul individual de
munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile
expres prevazute de lege.
Contractul individual de munca este reglementat prin Codul
Muncii
Contractul colectiv este conventia incheiata in forma scrisa
intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si
salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de
lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind
conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si
obligatii ce decurg din raporturile de munca
Suma de bani pe care o primete salariatul pentru munca
prestat constituie salariul nominal. Dup reinerea impozitului
pe salariu i a altor contribuii legale, suma rmas reprezint
salariul nominal net. Salariul nominal este o component a
ctigului nominal net care include i sporurile, premiile, venitul
pentru ore suplimentare etc.
Dei n sfera de inciden a omajului intr toate categoriile de for de munc,
unele dintre acestea s-au dovedit mai vulnerabile, altele mai rezistente. Analiza
populaiei aflate n omaj dup o serie de caracteristici demografice, sex, vrst,
educaional profesionale, medii rezideniale, economice (motivele pentru care
se afl n omaj, durata omajului) a prilejuit o serie de constatri utile pentru
politicile de ocupare i combatere a omajului.
Cea mai vulnerabil categorie de for de munc este reprezentat de femei n
medie, 47,0% din numrul total al persoanelor aflate n cutarea unui loc de
munc. Motivele sunt multiple: unele in de nivelul de pregtire, altele de
atitudinea conductorilor ntreprinderilor, altele de mai marea rigiditate a forei
de munc feminin n raport cu cea masculin.
Analiznd structura pe vrste a omerilor, se pot trage urmtoarele concluzii:
- tinerii de pn la 30 ani reprezint categoria cu cea mai mare rat a omajului.
Acetia provin din rndul absolvenilor, din rndul persoanelor disponibilizate
de agenii economici cu capital de stat pe baza criteriului celei mai puine
experiene profesionale, sau din rndul tinerilor care nu s-au putut reangaja
dup satisfacerea stagiului militar;
- existena unei ponderi mari a omerilor n vrst de peste 50 ani, care sunt mai
puin dispui s-i schimbe profesia sau domiciliul, rmnnd n omaj i dup
expirarea perioadei de plat. n Romnia, particularitile semnificative ale
pieei muncii sunt:
Piaa muncii este n formare, cu dezechilibre care se manifest prin creterea
omajului, prin utilizarea ineficient a forei de munc; Descreterea
productivitii muncii i n consecin reducerea salariilor reale; Mare parte a
populaiei apte de munc nu e prezent pe piaa muncii.
n concluzie, toate instituiile cu preocupri legate de piaa muncii trebuie s
coopereze pentru reducerea omajului i creterea gradului de ocupare a forei
de munc, s schimbe informaii i s colaboreze n interesul comunitii. Apare
urgent nevoia de a dezvolta o viziune comun a dezvoltrii noii generaii a
forei de munc i a politicii i aplicrii perfecionrii resurselor umane.
Guvernele i instituiile de la toate nivelele trebuie s ia n considerare
provocrile majore legate de pregtirea angajailor pentru ocuparea locurilor de
munc mai bine pltite ce necesit o nalt calificare-i n acelai s-
i ajute pe cei rmai n urm din cauza schimbrilor economice rapide.
Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca
O, iarta-mi Doamne atatea rugaciuni
Prin care-Ti cer doar paine si paza si minuni,
Caci am facut adesea din Tine robul meu
Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu,
In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta
Iti cer intr-una sa faci Tu, voia mea,
Iti cer s-alungi necazul, sa nu-mi trimiti ce vrei
Si sa-mi slujesti in toate, sa-mi dai fara sa-mi iei,
Gandindu-ma ca daca iti cant si Te slavesc
Am drept sa-ti cer intr-una sa faci tot ce doresc.
O, iarta-mi felu-acesta nebun de-a ma ruga
Si-nvata-ma ca altfel sa stau in fata Ta,
Nu tot cerandu-ti Tie sa fii Tu robul meu,
Ci Tu, cerandu-mi mie, iar robul sa fiu eu;
Sa inteleg ca felul cel mai bun de-a ma ruga
E sa doresc in toate sa fie voia Ta.












PROBLEMA: situaia existent
Spaiul generos al imobilului care gzduiete actuala cantin "1
Decembrie
1918" este mprit n patru sli:


de mese cu flux curent;


Problemele existente n acest moment sunt urmtoarele:
ineficient, deoarece:
o este foarte departe de inima Universitii;
o timpul necesar pentru a ajunge la cantin este mult prea mare pentru
studeni i cadrele
didactice, depind cu mult timpul de pauz dintre dou cursuri;
o nu exist un mijloc de transport;
o spaiul este mult prea generos pentru funcionalitatea existent;
o costurile de ntreinere sunt mult prea mari, raportat la activitatea
desfurat.
sport din cadrul U.M.F. Iai;
de recuperare medical pentru studenii de la
balneofiziokinetoterapie



















Ratele mandarin, simbolul dragostei implinite Despre ratele mandarin
Poze cu rate mandarin
Ratele mandarin sunt unele dintre cele mai deosebite pasari de apa. Isi au originea in
Asia si sunt denumite si Curcubeul Orientului Indepartat, iar la chinezi sunt
cunoscute ca ratele Yin-Yang.
Rata mandarina simbolizeaza dragostea, romantismul, devotamentul, fidelitatea,
afectiunea si loialitatea fata de partener. Ratele Mandarine au fost intodeauna vazute
in viata reala ca perechi iubitoare. Aceste simboluri sunt adesea utilizate pentru a-i
ajuta pe cei singuri sa-si gaseasca parteneri si chiar fericirea in casnicie.
Se spune ca daca vrei sa ai dragostea in casa, sa o atragi sau sa o pastrezi daca o ai, sa
legi strans gaturile unei perechi de rate (se gasesc in comert in varianta din lemn) cu
o panglica rosie ceea ce va simboliza legarea unei relatii de succes.
In practica Feng Shui este si indicat si locul in care trebuie amplasate aceste rate in
casa pentru ca acestea sa-ti asigure dragostea implinita si anume in sectorul de sud-
vest al dormitorului, livingului, sau sufrageriei, caci conform Scolii Busolei din Feng
Shui, sud-vestul este sectorul universal al iubirii.












Rugciune fctoare de minuni ctre Fecioara Maria
Preasfinta Stapina de Dumnezeu Nascatoare spre tie imi indrept gindul,inima si
toate simturile si te rog cu lacrimi:
Pina cind Maicuta a milostivirii va fi aceasta durere necontenita pe pamint?
Pina cind vrajmasii nevazuti ai neamului omenesc vor da lovituri atit de puternice
bietilor oameni?
Pina cind vor pingari si vor necinsti trupurile,sufletele si vietile lor?Inselindu-i ca sa
nu cunoasca adevarul,sa nu indeplineacsa poruncile divine si sa nu dea slava si
cinste pururi maritului Dumnezeu Cel in Treime inchinat:Tatal,Fiul si Duhul Sfint?
Ridica-te Stapina Atotbuna si zdrobeste pe vrajmasii nostri si ai Fiului tau iubit Isus
Hristos ingrozindu-i cu nebiruita-ti sfintenie indreptindu-ne pe cararile mintuirii,ca sa
dam mereu marire lui Dumnezue.Roaga-te Fecioara pentru Sfinta Biserica pentru
propavaduirea evangheliei pe intreg pamintul,pentru poporul acesta,conducatorii
lui,rudele mele,pentru vaduve,pentru orfani,bogati,saraci, necajiti, bolnavi,pentru cei
prigoniti,pentru credinta,pentru salvarea celor care au ratacit la secte,pentru cei
raposati.Ajuta-ne sa ne pocaim toti oamenii de pacatele noastre,sa iubim Biserica,sa
ne spovedim adesea,sa renuntam la pacate,vicii si necredinta.Ajuta-ne sa nu fim
insensibili la chemarea divina a blindului tau Fiu care a venit sa sufere chinuri
barbare pentru bietele ite ranite atit de mult de vrajmas.
Roaga-te Maicuta Sfinta si pentru aceste nevoi ale mele(rostesti necazurile care le ai
dorintele pe care sa ti le implineasca Maica Domnului)
Slava Tatului si Fiului si Sfintului Duh in vecii vecilor.Amin.
Rosteste aceasta rugaciune de cinci ori pe zi,timp de zece zile consecutive.Zece
exemplare din aceasta rugaciune vor fi depuse zilnic intr-o biserica sau date la
crestini prezenti din biserica.
La sfirsitul zilelor dai o pine,o luminare si pomelinicul familiei la altarul unei biserici.
Dai de pomana la un sarac din biserica: o sticla de ulei,1 kg de faina,1 kg fructe si ce
te mai lasa inima si spui: In cinstea Maicii Domnului
Ai sa vezi atunci puterea Maicii Domnului
Bursa de Valori Bucuresti este principalul operator bursier care functioneaza in
Romania, fiind infiintata in anul 1995 si continuand traditia Bursei bucurestene care
si-a inceput activitatea la 1 decembrie 1882.









Istoric Bursa de Valori Bucuresti
Infiintarea Bursei romanesti a avut loc in anul 1881, prin decret regal, in urma
adoptarii "Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de
marfuri". Activitatea institutiei a debutat insa de-abia peste un an, in decembrie
1882, in cladirea Camerei de Comert.
Evolutia pietei de capital romanesti a urmarit fidel evolutia economiei in
ansamblul sau, cunoscand perioade de dezvoltare sustinuta inainte de criza
economica din 1929-1933 si in perioada dintre criza si cel de-al doilea razboi
mondial. Instaurarea comunismului a insemnat si disparitia, pentru circa
cincizeci de ani, a Bursei de Valori Bucuresti, reinfiintata de-abia in anul 1995,
printr-o decizie a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, dupa ce anterior
fusese conceputa Legea Nr. 5/1994 privind valorile mobiliare si bursele de
valori. Reinceperea activitatii bursiere in Romania a avut loc pe data de 20
noiembrie 1995.
Ulterior, interesul pentru piata de capital a crescut substantial, pe masura ce aceasta a
trecut prin mai multe faze ale existentei sale, carora a reusit sa le supravietuiasca si
chiar sa iasa mai puternica din ele: privatizarea in masa de la jumatatea anilor 90,
marile scandaluri financiare de la sfarsitul acelorasi ani 90, insotite de recesiunea
economica prelungita, apoi revenirea economiei dupa anul 2000, si in cele din urma
criza economica inceputa in anul 2007 in Statele Unite si care a ajuns si in Romania
la sfarsitul lui 2008.
Actionariat Bursa de Valori Bucuresti
La reinfiintare, Bursa de Valori Bucuresti era o institutie de interes public cu
personalitate juridica, functionand pe principiul autofinantarii. Investitia initiala
necesara pentru inceperea activitatii a provenit dintr-un imprumut extern, rambursat
ulterior de BVB.
In anii care au urmat, statutul juridic oarecum neclar al Bursei a dat nastere unei
dezbateri publice pe tema unei posibile privatizari a acesteia si a felului in care acest
lucru s-ar putea face. In anul 2005, in timpul discutiilor privind fuziunea dintre Bursa
de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq, a aparut un impediment in faptul ca
una dintre ele era institutie de interes public, iar cealalta era societate pe actiuni,
fiind greu de realizat o fuziune intre doua entitati diferite ca forma de organizare.
Drept urmare, Parlamentul a emis o lege (Legea Nr. 208/2005) prin care patrimoniul
Bursei de Valori a fost trecut in proprietatea membrilor Asociatiei Brokerilor, in cote
egale, fiind considerat aport la capitalul social al nou-infiintatei SC Bursa de Valori
Bucuresti SA.
Prin Decizia CNVM nr. 632/18.05.2010 se aproba prospectul ntocmit n vederea
admiterii la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB a propriilor
actiuni (simbol bursier BVB).
8 iunie 2010 este ziua n care se fac primele tranzactii cu actiuni BVB, n calitate de
emitent.








STRUCTURA
ACTIONARIATULUI
NR.
ACTIUNI
% N
CAPITALUL
SOCIAL
PERSOANE
JURIDICE,
din care: 6.739.710 87,82
Romnia 5.734.184 74,72
International 1.005.526 13,10
PERSOANE FIZICE,
din care: 934.488 12,18
Romnia 921.978 12,01
International 12.510 0,17
TOTAL 7.674.198 100,00
Conducerea Bursei de Valori Bucuresti


Faina de ovaz
360 g
sau fulgi de ovaz macinati
Stafide
50 g
Zahar
100 g
Mere
300 g
3-4 mere
Apa
100 ml
Suc de lamaie
3 lingurite
Ulei de floarea soarelui
2 linguri
Esenta de vanilie
1 buc
Praf de copt
2 lingurite
Intr-un bol amestecati faina de ovaz si stafidele
spalate si scurse bine de apa.


In blender puneti merele curatate de coaja si
cotor, apa, uleiul, zaharul, praful de copt,
vanilia, sucul de lamaie si un varf de cutit de
sare.


Blendati bine compozitia si o adaugati in bolul
cu faina de ovaz si stafide.


Amestecati bine cu o lingura - va fi un aluat
mai lichid.
Il lasati 30-40 de minute, veti observa ca se
intareste si devine mai dens.
Daca totusi nu este suficient de gros ca sa
puteti forma bilele pt biscuiti puteti sa mai
adaugati putina faina de ovaz sau alba.


La mine a fost putin cam lipicios aluatul, dar nu
am adaugat faina in plus, doar am uns putin
mainile cu ulei si am format bilute de aluat pe
care le vedeti in poza.
Respectivele bilute le puneti pe o tava teflonata
sau asternuta cu hartie de copt.


Cu o lingura inmuiata in ulei am presat biscuitii
putin. Aveti grija sa-i lasati mai grosi, daca
sunt prea subitiri vor fi mai uscati si tari dupa
copt.


Se coc la cuptor preincalzit la 180 de grade

timp de 30-40 de minute, pana se rumenesc
usor

Titularizare
Pe 27 februarie, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ca "prevederile art. 253
alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale sunt neconstitutionale".
Exceptia de neconstitutionalitate a acestor prevederi a fost ridicata de Stefania Sidonia
Constantin, intr-un dosar inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti in aprilie 2012, potrivit
CCR. Decizia este definitiva si general obligatorie.

Precizam ca peste o saptamana, conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului
didactic, cadrele didactice care si-au pregatit dosarele pentru a se titulariza, in baza notelor
obtinute la concurs in anii anteriori, ar trebui sa depuna la secretariatele scolilor cererile de a
fi titularizate in baza art. 253 din lege.

Ce spune articolul declarat neconstitutional din Legea Educatiei:

In prezent, articolul este urmatorul:
Art. 253 - (1) Cadrele didactice netitulare calificate care au participat in ultimii 6 ani la
concursul national unic de titularizare, care au obtinut cei putin nota/media 7 si au ocupat un
post/o catedra, devin titulare in sistemul de invatamant preuniversitar, daca sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii generale:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al unitatii de invatamant respective este de acord.

Articolul initial din legea promovata in 2011:
Art. 253 - Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul national unic
de titularizare in ultimii 3 ani, anteriori intrarii in vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel
putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devin titulari ai scolii respective daca:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord.

CCR: Articolul 253 alin. (1) este neconstitutional. Motivarea Curtii Constitutionale

Astazi, 3 aprilie, Curtea Constitutionala a publicat in Monitorul Oficial motivarea deciziei de
neconstitutionalitate. Curtea Constitutionala mentioneaza ca articolul 253 din Legea
Educatiei Nationale a fost modificat pana acum de doua ori de la aprobarea legii in 2011, insa
ca a fost pastrata, de principiu, solutia legislativa. In aceste conditii, CRR anunta ca se
pronunta pe forma din prezent a articolului.

Statutul de titular in invatamant se dobandeste prin concurs, acesta fiind principiul care se
desprinde din interpretarea sistematica a Legii nr. 1/2011. ()

Or, chiar daca dobandirea calitatii de titular in conditiile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din
Legea nr. 1/2011 are caracter de exceptie, instituirea acestei exceptii trebuie sa respecte
normele si principiile constitutionale.

I nsuficienta numarului de cadre didactice nu justifica denaturarea regimului juridic al
unei institutii care are o configuratie bine definita prin lege si crearea unei modalitati
paralele de accedere la calitatea de titular in invatamantul preuniversitar, contrara
derularii in conditii optime a procesului de invatamant in cadrul unui sistem national de
invatamant predictibil si functionabil.

Curtea constata, totodata, ca normele criticate, in ansamblul reglementarii din care fac
parte, configureaza o institutie cu un regim juridic confuz, care permite dobandirea
calitatii de cadru didactic titular in alte conditii decat prin promovarea unui concurs. ()

Respectarea acestor criterii impune ca notiunea de titular in invatamant reglementata de
Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sa aiba un regim unic in ceea ce priveste accederea la
statutul pe care il desemneaza.

Pe cale de consecinta, Curtea constata ca normele de lege criticate in prezenta cauza sunt
discriminatorii, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamantul
preuniversitar intr-o alta modalitate decat concursul, la care sunt obligate sa se supuna
toate celelalte persoane care vor sa acceada la posturile didactice ca titulari. De asemenea,
notiunea de viabilitate a postului/catedrei, utilizata in textul de lege criticat, are un
caracter vadit imprecis, in timp ce instituirea conditiei acordului consiliului de administratie
al scolii deschide calea arbitrariului si subiectivismului in domeniu. In consecinta, prin
reglementarea confuza, se creeaza dificultati in planul interpretarii si aplicarii.

Fata de cele expuse, Curtea constata ca dispozitiile art. 253 alin.(1) lit. a) si b) din Legea nr.
1/2011 sunt neconstitutionale, incalcand prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie."

Gabriel Ispas, secretarul general adjunct al Ministerului Educatiei Nationale: Textul
din lege este suspendat / Cine vrea sa intre in invatamant trebuie sa sustina examenul de
titularizare si rezultatele pot determina titularizarea pentru fiecare an in parte

Gabriel Ispas
Foto: HotNews.ro
Contactat de HotNews.ro, Gabriel Ispas, secretarul general adjunct al Ministerului Educatiei
Nationale, a declarat ca de vreme ce Curtea Constitutionala a declarat acele articole ca
fiind neconstitutionale, avem incepand de maine un termen de 45 de zile in care autoritatea
legiuitoare, Parlamentul, poate sa puna in acord dispozitiile legii cu dispozitiile
constitutionale. In aceasta perioada de 45 de zile, textul din lege este suspendat.

I ntrebat daca acum cadrele didactice netitulare care au obtinut cel putin nota 7 la
concursul de titularizare in ultimii 6 ani trebuie sa sustina din nou examenul de
titularizare pentru a ocupa un post, Gabriel Ispas a declarat: Nu pot sa exprim un punct
de vedere al Ministerului Educatiei, probabil va veni in cursul zilei de maine. I nsa ca jurist
pot sa spun ca la cald asta este solutia: cine vrea sa intre in invatamant trebuie sa sustina
examenul de titularizare si rezultatele pot determina titularizarea pentru fiecare an in
parte. Dar pozitia oficiala a Ministerului Educatiei va fi prezentata probabil maine.

In acest moment, am luat act de publicarea deciziei Curtii Constitutionale. Decizia CCR
este fara echivoc; avand in vedere principiul separatiei puterii in stat, in mod evident va fi
pusa in aplicare decizia asa cum a fost ea motivata. () Ministerul Educatiei si sistemul de
invatamant respecta deciziile pe care le emite CCR, insa pot sa-mi manifest surprinderea
observand ca apar o serie de decizii de neconstitutionalitate in contextul in care, la
momentul intrarii in vigoare a legii, CCR a considerat ca legea este constitutionala in
ansamblul ei, a continuat oficialul.

Intrebat care sunt celelalte decizii de neconstitutionalitate date pe textul initial al legii, Ispas a
raspuns ca au fost mai multe. Este surprinzator si o sa vedem in ce masura nu cream un
cadru discriminatoriu, pentru ca aceasta prevedere s-a aplicat din 2011 pana acum fara
nicio problema. Sunt generatii care au beneficiat de ea, ori acum nu se mai poate aplica.
Este inegal pentru profesori aplicarea acestei masuri, a sustinut secretarul general adjunct
al Ministerului Educatiei Nationale.

Acesta a precizat ca putem sa vorbim despre aplicarea pentru viitor a unei dispozitii. In
momentul de fata, consideram ca decizia CCR nu retroactiveaza.

Nu comentez decizia, sunt doar surprins ca nu a vazut Curtea acest lucru in momentul in
care a analizat prima oara legea. Pentru ca motivatia principala este: un cadru
discriminatoriu si o norma care produce confuzie. Ori confuzia este din 2011. Este regretabil
ca printr-un text de lege valabil din 2011 profesorilor li se creeaza un orizont de asteptare,
spulberat in mijlocul anului scolar, a precizat Gabriel Ispas.

Pe scurt, despre titularizare

Profesorii care promoveaza examenul de titularizare si sunt angajati intr-o scoala pe perioada
nedeterminata pot ramane definitiv in sistemul de invatamant, titulari; chiar daca li se
restrange postul, inspectoratul trebuie sa le gaseasca un post in alta scoala, explica in
sesiunile trecute fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu.

Pentru ca un profesor sa se poata angaja intr-o scoala pe perioada nedeterminata, acesta
trebuie sa participe la examenul de titularizare si sa obtina minimum nota 7 atat la proba
scrisa, cat si la proba practica/inspectia speciala la clasa. Cadrele didactice care au luat note
mai mici de 7, dar mai mari de 5 la titularizare, se pot angaja intr-o scoala ca suplinitori, pe
perioada determinata.

Dar obtinerea notei 7 la titularizare nu garanteaza si obtinerea postului vizat de un profesor
intr-o scoala, pentru ca repartizarea pe post se face in ordinea descrescatoare a mediilor, deci
este titularizat cel cu nota cea mai mare. Pana la publicarea deciziei de catre Curtea
Constitutionala, profesorii cu note peste 7 la titularizare, dar care nu au prins post in anul in
care au dat examenul pentru ca notele concurentilor au fost mai mari, puteau sa foloseasca
nota de la acel examen timp de 6 ani pentru a incerca sa se titularizeze intr-o scoala.

Citeste si:
Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutionala prevederea din Legea
Educatiei care le ofera posibilitatea sa devina titulare cadrelor didactice care au
participat in ani anteriori la titularizare