1

AGRICULTURA GENERALA

AGRICULTURA are sarcina de a pune la dispozitia unei tari o gama larga si diversificata de produse car
e isi gasesc utilitatea in alimentatia oamenilor/animalelor sau pot servi ca materii prime in industria alim
entara pentru diferite tehnologii.
Rolul deosebit de complex de producer a substantelor organice revine plantelor cultivate si anume pla
ntele folosesc energia pe care o degaja soarele transformand-o din energie cinetica in energie potentiala
.
Cu ajutorul energiei luminoase , din substantele organice si din apa se formeaza o substanta organic fol
osita atat in alimentatia oamenilor cat si a animalelor, sub diverse forme .Acest process complex de tran
sformare a energiei solare si de acumulare de catre plante poarta denumirea de fotosinteza .
Din cantitatea totala de energie numai o mica parte este folosita in procesul de fotosinteza .S-a demon
strate ca in medie, planta foloseste 1 % din energia luminosasa cu variatii intre 0,5 6 % in functie de sp
ecia cultivate , de varsta acesteia ,de natura si intensitatea cu care actioneaza ceilalti factori de mediu.S-
a constatat ca daca planta ar folosi 5 % din energia luminoasa ,considerand valoare in kcal a 1 kg de subs
tanta organic egala cu 3500-4000 kcal ar fi posibila obtinerea de substanta organic mai mare de 6- 8 ori f
ata de productia medie din present.
Plantele mai asigura si protein vegetala necesara atat omului cat si animalelor in conditii avantajoase.
Calcule facute de specialist in domeniul alimentar considera ca pe 1 ha de teren , pe an se poate asigur
a prin intermediul animalelor protein animal pentru a hrani un adult timp de 500-600 zile, iar protein ve
getala in jur de 5000 de zile.
Cauzele care duc la obtinerea unor productii scazute la plantele cultivate sunt destul de variate .
Apa este unul din factorii al carui rol este destul de determinant in viata plantelor ,astfel ies in evident
o serie de aspecte :
Pentru a realize o productie de 5 tone substanta organic la ha se consuma in medie 1700-3500
tone de apa .Consideram perioada de vegetatie egala cu 100-150 de zile,rezulta ca planta
acumuleaza zilnic 35 50 de kg de substanta organic la ha consumand 23-25 tone de apa .
Bolile,daunatorii
Conditii climatic, hrana
Pe suprafata Terrei se cultiva intre 1,4 1,5 miliarde de ha cu plante cultivate din care 66% sunt ocupa
te cu cereale.
In tara noastra se cultiva 14 milioane ha unde 9,9 milioane ha cu teren arabil , 3,3 mil. ha cu pasuni ,fan
ete 200.000 ha ,vita de vie 200.000 ha si cam 200.000 ha pomi si livezi .
2

In statele europene se consuma in medie ingrasamant intre 200 250 kg / ha ,iar in Romania 70 kg/ha
.
Media subventiilor la nivel european este intre 270 300 Euro/ha ,iar la noi 70-80 Euro / ha .Romania
se afla pe pozitia 8 in U.E in functie de fondurile europene atrase in agricultura si anume cu 2 miliarde de
Euro ,cei mai mari beneficiari fiind Franta , cu 9 miliarde , Germania cu 7 , Polonia 4 si Grecia 3,5.



ORGANOGRAFIE

La plantele superioare ,partile corpului se diferentiaza, fiecare indeplinind anumite functii si numindu-se
organe.Dupa functiile pe care le indeplinesc ,organelle plantelor se grupeaza in doua mari categorii:
1. Organe de reproducere (generative) asigura perpetuarea specie prin producerea de
ermasi ,cum sunt floarea ,fructul si samanta.
2. Organe vegetative radacina , tulpina si frunza
RADACINA este un organ axial cu simetrie radial dezvoltata de obicei in partea inferioara a plantei , d
e forma conica sau cilindro-conica , indeplinind anumite functii principale :
Fixarea plantei in sol
Absorbtia apei si a substantelor minerale
Functii secundare:
Depozitarea substantelor de rezerva
Regenerarea plantei
Stabilirea unor reactii biotice cu ciupercile si bacteriile din sol
Respiratia
CLASIFICARE:
Radacini normale cele dezvoltate din radacina embrionului si care indeplinesc functiile
principare de fixare si absorbtie .
Radacini adventive care nu provin din embrion ci din alte parti ale plantei .La
graminee ,radacinile adventive apar la nodurile subterane ale tulpinilor.
Radacini metamorfozate sfecla
La majoritata plantelor radacina principal da nastere la ramificatii de ordinal I numite radicele care la r
andul lor pot da nastere la ramificatii de ordin II si III , totalitatea lor formand sistemul radicular al plante
i .
3

Dupa raportul dintre radicela principala avem trei tipuri de radacini :
Pivotanta- radicela principala este bine dezvoltata , iar ramificatiile sunt slab dezvoltate (lucerna)
Fasciculare / fibroase radacina principala este dezvoltata slab sau aproape deloc , iar radacinile
adventive sunt de marime egala sau foarte multe formand un manunchi / fascicol.Intalnite in
general la graminee .
Ramuroase se intalnesc la arbori , iar radacina principala are marime egala cu celelalte.
TULPINA
Indeplineste doua functii principale : de sustinere si de conducere.Mai indeplinesc si functii precum:
Asimilatia clorofilei
Inmultire vegetativa
Organ de depozitare
PARTILE TULPINII :
Coletul zona de trecere de la radacina la tulpina.
Axa hipocotila portiunea cuprinsa intre colet si cotiledon.
Axa epicotila cuprinsa intre cotiledon si primele frunze .
Intreaga tulpina este alcatuita dintr-i succesiune de noduri unde se gasesc frunzele , mugurii si intern
odii .
RAMIFICATIILE TULPINII:
La unele specii , mai ales la cele cotiledonate , tulpina ramane simpla si este reprezentata dintr-un sing
ur ax , iar la majoritatea ,acesta se ramifica ,intalnindu se trei tipuri de ramificatii :
1. Ramificatie dicotomica consta intr-o bifurcare la varful vegetativ , dand nastere la doua
ramuri .Este un mod primitiv de ramificare , intalnit in general la plantele inferioare.
2. Ramificare monopodiala se caracterizeaza prin existenta unui ax principal mai lung si mai gros
care creste continuu prin mugurele terminal , iar ramificatiile laterale sunt mai mici . O astfel de
ramificatie o intalnim la conifere.
3. Ramificatie simpodiala se caracterizeaza prin disparitia mugurelui terminal , rolul lui fiind
preluat de mugurele axial .O intalnim la arbori ,arbusti ,rosii,cartofi,bumbac.
Un caz particular de ramificatii este infratirea la graminee care consta in formarea de noi lastari care
poarta denumirea de frati sau nodul de infratire .Planta pleaca avand aspect de tufa .
CLASIFICARE:
Tulpini aeriene : tulpini lemonase (arbusti si semiarbusti ) , ierboase (leguminoase , graminee ) ,
4

tulpini carnoase.
Tulpini subterane : traiesc in acelasi mediu ca si radacinile ,se aseamana cu acestea , dar se
deosebesc prin faptul ca au muguri si frunze rudimentare.
Ex: Rizomi iris
Stolon tuberculi , bulbi .
Tulpini acvatice : traiesc in mediul acvatic avand unele adaptari speciale ca reducerea fasciculelor
producatoare mai ales a celor lemnoase .
FRUNZA
limb /lamina partea lata a frunzei ,strabatuta de nervuri
teaca partea latita a petionului
petziol cilindrica / ascutita

Petiolul (codita ) este cilindrica sau ascutita , indeplineste rol de rezistenta si de protectie impotriv
a actiunii vantului si a ploii .
Teaca este partea mai lata a petiolului ; o frunza care are toate cele trei parti se numeste frunza co
mpleta .Unele frunze au numai teaca si limb si se mai numesc frunze sesile .
Dupa numarul si dupa dispozitia foliolelor ,avem :
1. Frunze penat compuse unde foliolele sunt dispuse perechi
2. Paripenat - compuse cu nr par de foliole
3. Inparipenat- compuse avand la varf o foliola terminala
4. Palmata compusa , toate foliolele sunt prinse in acelasi punct
5. Trifoliate




5


ROLUL SI IMPORTANTA PEDOLOGIEI ASUPRA PRODUSELOR AGRICOLE

PEDOLOGIA este stiinta care se ocupa cu studiul solului ( pedo = sol/pamant ; logos = stiinta )
SOL = stratul afanat aflat la suprafata litosferei care serveste ca mediu de viata pt plante facand posibila
obtinerea de recolte la plantele cultivate . El reprezinta principalul mijloc de productie in agricultura deo
arece prin intermediul lui se obtin produse agricole. Spre deosebire de alte mijloace de productie , solul
nu se uzeaza , iar printr-o exploatare rationala ,fertilizarea solului poate sa creasca , sporind productia d
e biomasa vegetala .
Calitatea si cantitatea recoltelor mai depind si de alti factori : clima , activitatea omului , rocile ,apa fre
atica , a caror influenta se manifeste tot prin intermediul solului .
Factorii de formare a solului :
Pe teritoriul Romaniei avem trei zone de vegetatie : stepa , forestiera si zona aplina .
In zona de stepa ,resturile organice ce se acumuleaza in sol provin din masa aeriana a ierburiloe , radac
ini , iaar ca rezultat in urma actiunii microorganismelor si in special a bacteriilor , se formeaza soluri num
ite cernoziomuri care au la suprafata un orizont (strat ) amolic , iar in profunzime scade treptat continut
ul de humus( este bogat in humus )
In zona forestiera ,resturile vegetale (fragmente de scoarta , frunze, fructe, flori ) se acumuleaza la sup
rafata formand litiera care are o grosime de cativa centimetrii .Fiind soluri bogate in lignina , in timp se f
ormeaza un orizont mai mult sau mai putin bogat in humus , gros de cca 20 cm . Activitatea animalelor e
ste si ea caracteristica solului , au rolul de afanarea solului , amestecarea orizonturilor , aeratia solurilor.
Deosebirile mari in ceea ce priveste temperatura si precipitatile din diferite zone climatice duc la produ
cerea unor procese de degradare , alterare , eluviere si iluviere ,toate duc la aparitia unor orizonturi spec
ifice in profilul de sol.
Influenta rocilor scoarta terestra cuprinde o diversitate de roci ( sedimentare , magmatice ,metamorf
ice ) , iar in functie de aceste roci , procesul de solificare decurge diferit .Intalnim roci usor solificabile (lo
ess-urile , tufurile vulcanice ) , roci mijlociu solificabile ( marmele compusa din carbonat de calciu ,sistu
rile cristaline ) si roci greu solificabile ( cuarturile ) . Intrucat aceste roci alcatuiesc materialul organic al s
olului in proportie de 80 90 % din masa lui ,au fost numite roci mame sau roci parentale .
Importanta lor consta in aceea ca influenteaza ritmul si intensitatea celorlalti factori pedogenetici , aces
tea fiind profunzimea profilului , continutul in schelet (pietre , pietris ) , reactia solului ( pH-ul), textura , s
tructura si alte proprietati referitoare la structura .
Influenta reliefului - modificarile conditiilor de relief determina schimbari in invelisul de sol . Invelisul d
6

e sol nefiind uniform , o data cu cresterea altitudinii se schimba si conditiile de clima si vegetatie .
Influenta apei freatice si a apelor stagnante . In anumite zone evolutia solului este influentata de apa fr
eatica , care se gaseste la mica adancime , sau de apa acumulata si stagnata la suprafata solului . In astfe
l de conditii se formeaza soluri cu exces de umiditate . Aceste soluri sunt specifice pt reliefurile joase pre
cum campie si depresiuni . In conditiile tarii noastre , rolul factorilor hidrogeologici inceteaza cand adanc
imea apei freatice este mai mare de 5- 6 m in zona arida si 4 -5 m in zona umeda .
Apa din precipitatii se acumuleaza temporar in exces si stagneaza cand nu are posibilitata sa se infiltre
ze in profunzime , datorita prezentei unui strat gros permeabil (orizont genetic sau roca parentala).
Influenta omului :
Pozitiva : aducerea de ingrasaminte , de cele mai multe ori prin amendarea corecta ( se
corecteaza pH ul solului ) , prin arat ( se intensifica activitatea microbiologica si biologica din
sol),capacitate pentru aer,apa .
Negativa : lucrari agrotehnice necorespunzatoare ,procesul de eroziune , folosirea pesticidelor .
Influenta timpului procesul de solificare incepe cand asupra rocilor eliberate de sub apa sau gheturi i
ncep sa actioneze factorii pedogenetici .Odata cu aceasta se instaleaza microorganismele ,iar in acest ti
mp se realizeaza profilul de sol care depinde de intensitatea cu care actioneaza ceilalti factori de solificar
e.Fiecare tip de sol are o anumita varsta absoluta si o varsta relativa .Varsta absoluta est5e determinata
de durata procesului de pedogeneza ,iar cea relativa este determinata de durata procesului de pedogen
eza dar si de durata cu care actineaza in special clima si vegetatia .
Solurile cele mai tinere atat ca varsta absoluta cat si ca varsta relativa sunt solurile din lunci si din delte
, dar si cele de pe crestele muntilor .


PROPRIETATILE SOLULUI
Particulele minerale de diferite dimensiuni impreuna cu humusul contituie partea sau faza solida a solu
lui .In functie de marimea particulelor , de modul lor de commbinare si grupare in elemente structurale ,
se formeaza pori de diferite dimensiuni ,care la randul lor sunt ocupate de apa si aer.
Datorita modului de alcaturie ,solul este considerat un sistem dispers in care particulele solide constituie
faza dispersa, iar apa , aerul ,faza mediul de dispersie .
PROPRIETATI FIZICE :
In Romania se foloseste urmatorul sistem de fractii granulometrice : bolovani ,pietris,argila,praf,nisipul
grosier/fin , praful grosier ,argila fina .
Definirea texturii solului se face tinand seama de cele trei principale fractiuni :argila ,praf ,nisil .
7

In functie de acestea ,solurile se numesc : nisipoase , argiloase , lutoase ,argilo- lutoase .
SOLURI NISIPOASE au proprietati asemanatoare nisipului deoarece sunt alcatuite aproape in
intregime din nisim , cu maximj 5 % argila si 32 % praf . Sunt permeabile pt apa si aer , cu
capacitate redusa de retinere a apei si a elementelor nutritive ; nu adera la uneltele agricole ; se
incalzesc repede si puternic ,iar textura este grosiera .
Solurile nisipo-lutoase-moderat permeabile pentru apa si aer; au capacitate buna de retinere a
apei si a elementelor nutritive; nu sunt consistente si nu se lucreaza greu. Textura mijlocie
SOLURI LUTO-ARGILOASE au textura fina , permeabilitate redusa pt apa si aer . Au capacitate
mare de retinere a apei si a elementelor nutritive .au aderenta puternica la uneltele agricole.
Importanta texturii solului consta in aceea ca determina sau influenteaza alte prioritati cum ar fi :corozit
atea ,capacitatea de retinere a elementelor nutritive ,drenajul apei ,structura .
Tipurile de soluri din tara noastra :
CLASA MOLISOLURI :
SOLURI BALANE - Dobrogea si paduri din Transilvania .Fertilizarea lor naturala este buna si
practic se pot folosi pt toate culturile specifice zonei climatice . pH-ul acestor soluri este 7,5 8,3.
CERNOZIOMURI- In Campia Romana , Campia de Vest, Dobrogea, Moldova , Transilvania . Au
fertilitate naturala foarte buna , pe langa irigare , mai avem nevoie si de folosirea ingrasamintelor
organice cu NPK . pH-ul este de 6,5 7,5 .
CERNOZIOMURI CAMBICE se intalnesc in cea mai mare parte in Muntenia , Moldova ,
Transilvania si Oltenia .Mod de folosire ca cernoziomurile , iar fata de acestea sunt potrivite
pentru pomi si pentru vita- de- vie .pH-ul cuprins intre 6 -7 .
CERNOZIOMURI ARGILOILUVIALE-sunt soluri cu fertilitate naturala ridicata. Prin irigare si
fertilizare dau productii mari(pomicultura+viticultura)

ARGILUVISOLURILE
Brun roscate- suprafete mari in Muntenia si Oltenia. Favorabile culturilor de camp, pomi, vita de
vie. Productii mari in urma utilizarii unei agrotehnici corecte+ingrasaminte
Brune argilo iluviale-specifice regiunilor de deal si podis; se pot cultiva sortimente
variate( cereale, plante tehnice, vita de vie)
Brune-roscat luvic(podzolite)-pe suprafele mai putin drenate sau in paduri. Identice iluviale
Brune alpice
Planasoluri
CAMBISOLURI
-3 tipuri de sol: brune, rosii, brune-acide

SPODOSOLURI
8

-doua tipuri: brune feri-iluviale(brune podzolite),podzoluri

UMBRISOLURI
-negru-acid
-andosol

HIDROMORFE
-soluri formate si care evolueaza in conditii de exces de umiditate(permanent sau temporar)
-lcovisti
-gleic
-negru de faneata
-pseudogleic

HALOMORFE
-fertilitate naturala foarte slaba, datorita proprietatilor nefavorabile de prezenta in cantitate mare a
sarurilor usor solubile. Necesar complex de masuri speciale, de lunga durata si costisitoare/spalare c
u cantitati mari de apa sau fertilizare cu ingrasaminte organice si minerale.

VERTISOLURI
-vertisolul-zonele de stepa si silvostepa; in campii inalte/montane

NEEVOLUATE
-soluri neevoluate
-soluri trunchiate
-soluri desfundate


Factorii de vegetatie
Agrotehnica ocupa un loc important in cadrul stiintelor agricole pentru cresterea productiei agricole imp
licit a celei zootehnice si mai duce si la sporirea fertilitatii solului.
Agrotehnica studiaza urmatorii factori:
Ingrasamintele si amendamentele(imbunatatirea solului)
Rotirea culturilor
Lucrarile solului si rolul lor asupra insusirilor fizice si biologice ale solului.
Lucrarile de intretinere a culturilor
Samanta si semanatul
Recoltarea si pastrarea produselor.
Factorii de vegetatie: temperatura, umiditate, fertilitate.
Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt influentate de factorii de vegetatie care constituie mediul de viat
a natural al plantelor. Acesti factori sunt caldura, apa, aerul, lumina, elementele nutritive, solul, soiul si h
9

ibridul, si electricitatea si radioactivitatea. Lumina si caldura provenite de la soare se numesc factori cos
mici, iar ceilalti de origine terestra ( telurici).
Caldura ca factor de vegetatie: sursa de caldura principala o constituie energia solara. Din e
nergia produsa de catre soare 40% ramane in spatiul cosmic, 17% e absorbita de atmosfera, 10% se refle
cta la suprafata solului , iar restul contribuie la incalzirea solului. Gradul de incalzire al solului depinde de
proportia in care se afla aerul si apa din sol. Temperatura solului este in stransa legatura cu temperatur
a aerului fiind influentata de anotimpuri si altitudine, curentii de aer, zi/noapte. Cerintele plantelor fata
de caldura variaza si ele in functie de gradul de fazele de vegetatie, de soi, temperatura minima de germ
inatie se stabileste epoca de insamantare a culturilor.
Fotosinteza se desfasoara normal intre 23-30 de grade, peste 35 de grade aceasta scade bru
sc iar la temperaturi de 50 grade fotosinteza inceteza.
In functie de cerintele plantelor fata de caldura avem plante criofile, microterme( plantele c
are suporta temperaturi intre 0-15 grade), mezotermele (10-35 grade), plantele termofile.
Aerul din sol este necesar pentru respiratia radacinilor, microflorei si microfaunei solului, ia
r aerul atmosferic conditioneza viata organismelor vegetale prin toate componetele sale. Aerul din sol es
te mai bogat in amoniac si vapori de apa, in schimb porportia de oxigen este mai mica comparativ cu aer
ul din atmosfera. Dioxidul de carbon e rezultat din descompunerea substantelor organice, se acumuleza
in sol in cantitati mari proportia ajungand de la 0.03% pana la 0.65% .
Oxigenul este necesar in procesul de respiratie al organismelor vegetale si animale, nevoia d
e oxigen, este mai mare la incoltirea semintelor mari comparativ cu semintele mici, in solurile aerate rad
acinile se dezvolta mai bine cu mai multi peri radiculari in comparatie cu solurile neaerate.
Azotul este necesar plantelor pentru sinteza substantelor proteice insa ele nu se pot absorbi
i in stare gazoasa ci numai sub forma de saruri ale acidului azotic sau sub forma de saruri amoniacale. Sa
tisfacerea nevoilor plantelor in azot se realizeza prin administrarea ingrasamintelor artificiale, in care sur
sa de azot este din aerul atmosferic. Amoniacul se gaseste in catitati mari atat in aerul din sol cat si in ae
rul atmosferic datorita descompunerii substanelor organice proteice . O parte din amoniacul din sol trec
e in atmosfera alta parte se degaja in apa, iar o parte in sol unde formeza saruri amoniacale cu acizii din
sol, saruri care sunt folosite in nutritia plantelor. Vaporii de apa din aerul solului nu pot fi folositi de catr
e plante insa acestia au o mare importanta pentru plante deoarece omogenizeza provizia de apa din sol.
Vara in timpul noptii aerul atmosferic incarcat cu vapori patrunde in sol unde se condenseza in roua infe
rioara care este o sursa inferioara de aprovizionare a solului cu apa.
Apa este un factor important in viata plantelor care contribuie la dizolvarea sarurilor nutritiv
e in sol, disocierea si transportul lor. Sarurile nutritive sunt absorbite de catre radacinile plantelor numai
in solutii diluate si de aceea cantitarea de apa absorbita si consumata de catre plante este mult mai mar
e decat cea necesara proceselor de nutritie. Pentru formarea a 3 grame de de substanta uscata planta c
onsuma 1000 g de apa, din care numai 1,5 grame intra in cele 3 grame de substanta uscata, resul se elim
ina prin transpiratie.
- Apa din ploi antreneza si acumuleza in sol compusi cu azot formati in timpul descarcarilor electrice. Pe
aceasta cale in sol se acumuleza intre 4 si 10 kg la hectar anual.
10

In functie de cerintele fata de apa avem plante : xerofile (cerinte foarte mici fata de apa si cresc
in zonele uscate cu umiditate scazuta), mezofile, mezohidrofile( soluri umede dar nu suporta uscaciunea
prelungita), higrofile( plante care cresc pe soluri excesiv ude sau mlastinoase), hidrofile( plantele care cr
esc in apa).

Lumina ca factor de vegetatie
-energia luminoasa solara are un rol deosebit de important in procesul de fotosinteza deoarece, fiind ab
sorbita de clorofila plantelor, contribuie la transformarea Co2 luat din aer si a apei absorbite de radacini
in monozaharide.
-lumina intensa favorizeaza infratirea, inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere, acumularea hidratilor
de carbon, gustul fructelor etc
-pt fiecare specie exista o limita maxima a intensitatii luminoase-> saturatie de lumina
Dupa intensitatea luminii la care s-au adaptat plantele se impart in:
-PLANTE HELIOFILE-adaptate la lumina intensa. Acumuleaza cantitati mari de zahar, amidon, celuloza-> f
loarea soarelui, sfecla de zahar, cartof, porumb, specii spontane din pajisti de stepa
-PLANTE SCIOFILE-adaptate la intensitate mica de lumina. Contin o cantitate mai mare de clorofila-> feri
ga, muschi, plante erbacee
-PLANTE HELIO-SCIOFILE- de lumina intensa, dar suporta si umbra-> buruieni din culturi, specii de talie m
ica din pajisti(trifoi)
-PLANTE DE ZI-LUNGA- secara, ovaz, orz, mazare, lucerna
-PLANTE DE ZI SCURTA- apar cand zilele sunt lungi si fructifica toamna, cand zilele sunt scurte-> soia

ELECTRICITATEA SI ELEMENTELE NUTRITIVE
Electricitatea influenteaza favorabil cresterea plantelor prin marirea gradului de solubilizare a sarurilor,
prin ridicarea tC solului prin scaderea perioadei de vegetatie, marirea rezistentei la boli etc. Toate acest
ea au loc ca efect al curentilor electrici ce apar datorita diferentei de potential ce exista intre diferite pu
ncte din sol, dar mai ales dintre sol si atmosfera

RADIOACTIVITATEA-substantele radioactivebdin sol care provin din roca mama. Emanatiile radi
oactive sunt mai puternice pe vreme insorita cu vant si presiune atm scazute.
-radiatiile din sol se datoreaza potasiului. Pana la o anumita intensitate are efecte pozitive
11

ELEMENTE NUTRITIVE extrase de plante sub forma de saruri minerale dezvoltate in apa din sol s
unt folosite de plante pt crestere
-elemente nutritive- pH-> constituent esential al plantelor. Favorizeaza dezvoltarea radacinilor,
formarea florilor si semintelor, mareste rezistenta la seceta, la boli si la inghet si scurteaza perio
ada de vegetatie. In solvse gaseste sub forma de acid fosforic, care constitue o rezerva usor met
abolizabila prin mineralizarea lumenului

K->originea in sol, din roca mama, fiind absorbit de plante sub forma de ioni de K. Reduce trans
piratia plantelor, mareste rezistenta la seceta, intensifica fotosinteza si acumularea hidratilor de
carbon, a substantelor proteice. La plantele meliefere mareste canitatea de nectar
-plantele extrag din sol cantitati mari de K-> pajistile-75-115 kg/ha
->porumb-120-125 kg/ha
-> sfeclabde zahar-180-185 kg/ha
-solurile din Romania conin potasiu de la 0,3-2,5 %

Ca- intra in constitutia membranelor celulare sub forma de pectat de Ca, care favorizeaza dezvo
ltarea radacinilor si neutralizeaza acizii grasi organici aflati in exces in plante. Solurile din Roman
ia au intre 0,3-2 % oxid de Ca

Mg-> compinent al clorofilei. Participa alaturi de pH la formarea proteinelor. Joaca un rol impor
tant in absorbtia pH, in formarea fructelor si seminelor. Furajele au carenta in Mg care produc
boli grave la taurine

SULFUL-participa la formarea unor aminoacizi. In lipsa acestuia plantele se ingalbenesc tulpinile
se lignifica(mai ales in perioadele de seceta)

Cu, Mn, Zn, Mb, Fe au rol de catalizatori in procesele biochimice din plante. Carenta de Fe si Mn
produc diferite stari calorice la plante.La animalele hranite cu aceste furaje apare anamia, mai
ales la vacile de lapte
12

Borul-rol in procesul de inflorire si fructificare. Favorizeaza formarea nodozitatilor la plantele le
guminoase etc.
Principalul mijloc de aprovizionare al plantelor cu elemente nutritive il constituie administra
rea ingrasamintelor si amendamentelor.

INGRASAMINTELE

Ingrasamintele: sunt substante care contin anumite elemente strict necesare cresterii plantelor
, ele se incorporeza in sol cu scopul imbunatatirii regimului nutritiv al acestuia.
Dupa provenieta lor ingrasamintele care se folosesc in agricultura se impart in : ingrasaminte or
ganice, chimice, bacteriene, si amendamente. La folosirea ingrasamintelor trebuie sa cunoastem insusiril
e solului si anume cantitatea de substante nutritive din sol, cerintele plantelor precum si caracteristicile i
ngrasamantului pe care vream sa-l folosim.
Ingrasamintele organice(naturale) sunt cele mai complete deoarece contin toate substantele n
utritive de care plantele au nevoie, acestea se pot aplica pe toate solurile si se pot folosii pentru toate ti
purile de plante. Din aceasta grupa fac parte : gunoiul de grajd,mustul de grajd si urina, compostul, mra
nita, turba, ingrasamintele verzi.
Gunoiul de grajd: este compus din materiale folosite ca asternut pentru animale si din dejectiile animale
lor. Pregatirea si pastrarea gunoiului se face in platforme amenajate pentru fiecare cap de vita mare. Gu
noiul scos zilnic din grajd se omogenizeaza asigurand o umiditate de 70-75% si se aseaza in straturi de 30
-40 cm ajungand pana la inaltime de 1.5-2 metri. Turbarea gunoiului dureza 2-3 luni se pastreza acoperit
cu scanduri, pamant, si paie pana la 4-5 luni, e bine ca gunoiul sa nu vada lumina soarelui deoarece se aj
unge la pierderea apei si a unor cantitati insemnate de elemente nutritive. Cantitatea de gunoi de grajd
care se imprastie pe hectar , in functie de sol si planta dandu-se 20-60 tone odata la 2-4 ani
Mustul de grajd si urina: acestea sunt ingrasaminte lichide care provin din scurgerile de la grajd si din pl
atforma de gunoi, aceste ingrasaminte se colecteza in bazine construite in apropierea grajdului si a platf
ormei scotandu-se intre 1.5 pana la 3 metri cubi pe cap de vita mare anual. Mustul in bazine circa 3-4lun
i sau mai mult timp in care acesta fermenteza. Se aplica pe pasuni si fanete diluat cu 2-3 parti apa . canti
tatea pe hectar este intre 15-30 tone diluat. Se mai poate folosii ca ingrasamant suplimentar si anume fa
zial in timpul perioadei de vegetatie.

Compostul este un ingrasamant organic care se prepara din diferite resturi de natura vegetala, si animal
a, pentru ca compostul sa fie un ingrasamant cat mai valoros platforma trebuie sa fie desfacuta si refacu
ta de 2-3 ori pe an . cantitatea care se da la hectar este de 40-60 tone.
Compostul se incorporeza in sol prin aratura adanca sau normala la fel se poate aplica fazial la culturile d
e cereale cat si pe pasuni si fanete. Compostul se mai poate aplica si pe terenurile acoperite cu zapada .
13

Mranita: este un ingrasamant organic pentru rasadnite , este un gunoi de grajd bine fermentat amestec
at cu pamantul din rasadnita cantiatea care se da 40-60 tone la hectar. Acest ingrasamant se poate aplic
a cu rezultate bune in cuiburi la diferite culturi prasitoare in specialcartofi si porumb .
Turba este un ingrasamant rezultat din descompunerea vegetatiei ierboase in conditii de umiditate exce
siva . ea se aplica atat singura in special pe terenurile alcaline cat si in amestec cu gunoi de grajd si amen
damente.
Ingrasamintele verzi sunt culturi de plante leguminoase care se incorporeza in sol cu scopul de a imbuna
tatii proprietatile fizice, chimice si biologice. Acestea se folosesc pe terenurile aflate la distante mari de s
ediul gospodariei sau atunci cand nu avem alte ingrasaminte organice.
Ingrasamintele chimice: ingrasaminte cu azot, fosfor, potasiu, complexe si mixte.
Ingrasamintele cu azot amoniacal:
amoniacul este un ingrasamant in stare lichida si contine 82% azot, este foarte volatil, si se introduce in
sol la o adancime de 10-15 cm. cantitatea recomandata la hectar este de la 50-150 litri.
Sulfatul de amoniu: sare alba, care contine 21% azot, 25% amoniac, si sulf. E solubil in apa , iar cantitatea
recomandata este de 200-300 kg/ha.
Azotatul de sodiu: sare de culoare alba, este higroscopica, 25% azot , iar cantitatea recomandata e de 20
0-400 kg/ha.
Azotatul de potasiu: este usor solubila , contine 13% azot iar cantitatea recomandata e de 200-400 kg/h
a.
Azotatul de calciu: o sare hidroscopica 12-14% azot, si se poate intre 300-500kg/ha.
Cel mai folosit ingrasamant cu fosofor este super fosfatul/fosfat monocalcic, este o sare alba , se da 200
-300 kg /ha si nu se recomanda pe solurile cu reactie acida.
Termofosfatii: pulberi cenusii, cantitatea recomandata: 150-200kg/ha.
Ingrasamintele cu potasiu: cele mai folosite sunt sarea potasica care provine din zacaminte naturale dar
e prelucrata, are culoare cenusie, cantitate 50-200kg/ha. Si e folosita mai ales pentru plantele tehnice.
Sulfatul de potasiu: substanta de culoare galbuie, se aplica mai ales la cartofi, vita de vie, pomi fructiferi
, cantitate 50-150 kg/ha.
Ingrasaminte complexe: microfosforul, substanta galbuie,rosie, sub forma de granule, cantitate : 200-40
0kg/ha.
Fosfatul de amoniu: alb, solubile in apa, cantitate: 200-300kg/ha.

Ingrasamintele bacteriene:
Ingrasamintele bacteriene sunt substante care contin culturi de microorganisme folositoare pla
ntelor prin actiunea de mobilizare a substantelor din sol.
Ingrasamintele bacteriene poarta diferite denumiri in functie de elementul asupra caruia action
eza : nitraginul, azobacterin, fosfobacterin, silicobacterin.
14

Nitraginul: este un ingrasamant cu bacterii fixatoare de azot din genul rizobium care are numeroase for
me specifice pentru diferite leguminoase precum soia, lucerna, trifoiul, din acest gen se prepara nitragin
ul pentru diferite specii. Cu aceasta solutie se trateza samanta iar prin folosirea acestuia se pot obtine sp
oruri intre 250-400 kg /ha, se prepara 20-40 kg/ha.
Azobacterinul traieste liber in sol , are insusirea de a fixa azotul molecular din atmosfera pe care il folos
este pt sistetizarea proteinelor, acest ingrasamant se foloseste pt tratarea tuberculilor de cartofi,diferite
seminte, puieti de pomi fructiferi.
Fosofobacterinul : are insusirea de a transforam fosforul inaccesibil plantelor din substanele organice in
fosfor accesibil. De asemenea el mai stimuleza si activitatea bacteriilor fixatoare de azot, se dilueza cu ap
a si se foloseste 300g pt tratarea semintelor.
Amendamentele sunt substante care se aplica cu scopul de a inbunatatii proprietatile solului. Pentru cor
ectarea reactiei solului se folosesc amendamente cu reactie alcalina care se aplica pe solurile acide si am
endamente cu reactie acida pe solurile alcaline.
Introducerea amendamentelor in sol se face nu ca sursa nutritiva ci pentru neutralizarea aciditatii/alcali
nitatii duntoare plantelor.
Din aceasta cauza acestea au o actiune indirecta, comparativ cu ingrasamintele, care au aciune directa
Amendamente cu actiune alcalina
- piatra de var(CaCO3 )care se gaseste in cantitati mari in tara noastra 75-100% CaCO3 si se aplica 3-5 to
ne la hectar in functie de pH solului.
-Varul ares rezulta din arderea peietrelor de var si contrine 95-100 CA2O3 si se palica 4-5 t /ha.
- Varul stins care se obtine prin tratarea CaCO3 cu apa, 2-4 tone la hectar.
Marna: argila bogata in CaCO3 contine 25-75%, se aplica 5-8 tone la hectar.
Spuma de defecatie este un deseu care rezulta de la fabricile de zahar, ea se prezinta sub forma de past
a iar prin uscare si macinare devine o pulbere foarte fina, 4-6 tone la hectar.
Amendament cu reactie alcalina-sulfatul de Ca, se gaseste in zacaminte naturale iar catitatea care se da
la hectar este intre 3 -10 tone.
Asolamentele si rotatia culturilor: reprezinta mijloacele cele mai la indemana , mai putin costisitoare, p
entru a lupta impotriva bolilor, buruienilor, daunatorilor, pentru a realiza o buna rotatie a culturilor e ne
voie de 3,4 sau 5 culturi. Cu cat nr de culturi din structura este mai mare cu atat sistemul de rotatie va d
evenii mai complx iar efectele mai benefice atat asupra productiei cat si asupra calitatii solului.
Rotatia culturilor reprezinta modul in care plantele de cultura se succed de-a lungul timpului pe aceeasi
parcela sau sola iar asolamentul reprezinta modul de organizare a unei suprafete agricole .
Asolamentul poate cuprinde 2,3,4 sau mai multe parcele, nr anilor pe care se fac rotatiile ne arata cat ti
mp trebuie sa treaca pentru ca o planta sa revina pe aceeasi sola.
Asolamentele se organizeaza in functie de conditiile naturale , de cerintele fata de clima si sol, de releief,
iar plantele alese pt rotatie trebuie sa apartina unor soiuri si hibrizi adaptate conditiilor pedoclimatice s
15

pecifice zonei in care se organizeza asolamenutl.
Asolamentele se pot clasifica dupa tipul culturilor si dupa numarul de sole si ani.
Asolamente agricole. Asolamente furajere, asolamente mixte. Asolamente speciale.
Asolamentele de camp-se folosesc deobicei in cultura mare, aceste plante se cultiva in general pe supraf
ete mari , la randul lor pot fi cu sau fara ierburi perene adica se poate include sau nu , se mai numseste s
i sola saritoare sau sola amelioratoare. Solele cu ierburi perene se introduc acolo unde productia fereme
i este diversificata in special unde exista productie zootehnica. Asolamentele se realizeza in zonele de ca
mpie cu terenuri plane in special unde exista posibilitati de transport in special in cazul productiilor mai
usor perisabile.
-in exploatatiile bine organizate se practica in general asolamente de 3-6 ani sau de 2 ani in special grau,
porumb. Asolamentele de 2 ani sunt destul de eficiente dpdv economic insa favorizeaza si transmiterea
unor boli si daunatori.
Asolamente furajere- culturi furajere : se aplica in zonele de ses unde pentru cresterea animalelor nu exi
sta alte surse de nutret decat cultura plantelor. Acest tip de asolamente furajere pot cuprinde sole cu ier
buri perene.
Asolamente speciale-Se organizeza pentru diferite tipuri de culturi care necesita o tehnologie specifica c
um ar fi: asolamentele legumicole, asolamentele cu ingrasaminte verzi unde scopul e de a ameliora prop
rietatile fizice chimice, si biologice ale unor soluri degradate. Asolamente cu plante medicinal , de livada.
Asolamentele mixte pot include diverse culturi cum ar fi specii de plante de cultura mare specii furajere,
sau horticole, aceste tipuri de asolamnte se pot organiza atat in agricultura durabila cat mai ales in agric
ultura biologica unde principiile sunt diversitatea productiei agricole.

Lucrarile solului sisteme de lucrri ale solului
Constituie totalitatea operatiunilor tehn efect cu dif masini si unelte cu scopul preg solului i
n vederea cultivrii plantelor.ca urmare a acestor operatiuni in sol au loc modificari fav de
natura fiz, chim, biologica
Transf de natura fiz constau in:afanarea solului prin mrunire acestuia si formarea unui st
rat izolator la suprafa care mpiedic pierderea apei din sol, nmagazinarea unor rezerve
mari de apa si imbuntirea regimului termic.
Clasif lucrarilor solului
Dupa uneltele cu care se executa avem:lucrarea solului cu plugu, cultivatoru, grba,, freza
Dupa adancime:lucrari superficiale, adanci, ft adanci, de desfundare
Dupa epoca:lucrri de vara, toamna, iarna, primvara
Principalele lucrari care se aplica solului sunt:aratul, grapatul, cultivarea si tabalugitu
Aratu-lucrarea de baza care se aplica solului inainte de semanatul oricarei plante si se exec
16

uta cu plugul
-prin arat stratul se marunteste, se amesteca si capata unele insusiri favorabile plantelor
-prin arat se mai incorp in sol ingrasamite organice, chimice si amendamente, se combat br
uienile prin taiere iar semintele si org de inmultire pe cale vegetativa sunt ingropate sub br
azda
-se mai combat o serie de boli si daunatori
Calitatea araturii depinde si de insusirile fizico chimice ale solului la raportul dintre latimea
si adancimea brazdei si de viteza de lucru la arat.
Pt a realiza o aratura de calitate este necesar a se respecte o serie ce reguli
-aratura sa se execute cand solul este reaban
-in gen solurile argiloase se lucreaza bine cand au un coninut de umiditate intre 20-22% ia
r cele nisipoase in jur de 12-25%
-aratura este bine sa se fac in agregat cu grapa stelata sau cu colti pt a mrunii bulgarii re
zultati si pt a nivela solu
-adancimea araturii sa difere de la un an la altu pt a nu se realiza hartpanul/talpa plugului
-viteza optima de lucru este de 5-6km pe ora
Clasificarea araturilor
-dezmiristirea/intoarcerea superficiala a miristii-este o lucrare superficiala care se face im
ediat dupa recoltarea culturilor de vara si se executa cu grapa cu discuri, plugu, cultivatoru
-adancimea la care se face este de 10 12 cm si se recomanda atunci cand nu se poate execut
a imediat aratura de vara datorita umiditatii prea scazuta a solului
-aratura superficiala-se face la 15 18 cm in general primavara cu scopu afanarii araturii de
vara sau toamn care au fost tasate in timpul iernii sau se mai poate face dupa culturi care
au eliberat terenu mai devreme
-aratura normala-iarna sau toamna la 18 20 cm iar prin aratura normala se mai incorporea
za si ingrasamintele si amendamentele
-aratura adanca-se poate executa la 21 25 cm se recomanda vara dupa recoltarea culturilor,
la 2 3 sapt dupa dezmiristire,dar si toamna pt culturile care se insamanteaza primavara ur
m si urmeaza dupa culturile tarzii
In gen aratura adanca este necesara plantelor cu nrdcinare profunda in gen radacinoase
si tuberculifere
-aratura ft adanca se face intre 26 40 cm mai ales pe solurile argiloase numai toamna o data
la 3 5 ani iar cu executarea acestei araturi pe solurile acide este bn sa aplicam si amendam
entele
17

-aratura de desfundare se executa cu pluguri speciale la o adancime de 40 80 cm cu scopul i
nfiintarii plantatiilor viticole si pomicole, se face cu cateva luni inainte de plantare ca unii c
ompusi neasimilabili si toxici aduci la suprafata sa se transforme in comusi asimilabili pt pl
ante