Introducere

Trim zi de zi intr-o anumit societate; provenim sau intrm in grupuri

sociale, in colectiviti; cooperm sau suntem in conflict;interacionm cu
numeroase instituii sociale; intrm in contact cu alte culturi; inregistrm
succese sau esum; devenim mari personaliti sau rmanem anonimi;
trim din plin viaa social sau suntem aruncai la marginea ei.
Viaa social, societatea sunt precum aerul; ne invluie mereu, ne ptrund in
cele mai intime unghere ale vieii noastre.Orice am face, nu putem tri in
afara societii.Dac viaa social este un dat, o fatalitate, atunci este
firesc si util s stim cat mai mult despre ea, s fim cat mai bine pregtii
pentru a interaciona in societate.
O asemenea pregtire pentru viaa social o ofer si sociologia.Din
perspectiv strict individual,sociologia ne ajut s inelegem mai bine ce se
intampl in jurul nostru, s reusim mai bine, s evitm necazurile si
dificultile, s fim mai buni, mai cooperani si mai tolerani, dar si mai
competitivi si mai eficieni.Din punct de vedere social, sociologia poate ajuta
ca societile si comunitile s fie mai bine organizate, mai drepte, mai
democratice.
Pentru a conduce un autoturism este necesar s ai o minim pregtire de
sofer.Numai un inconstient ar intra in plin trafic fr permis de
conducere.Viaa social este mult mai complicat decat condusul unui
autoturism.Majoritatea oamenilor pornesc in viaa social fr un permis de
conducere. O fac pe riscul lor si, probabil, se vor expune la multe
accidente .
Viaa social inseamn o permanent competiie pentru resurse, fie c
acestea sunt materiale, FINANCIARE , de putere, simbolice sau afective.In
aceast competiie se pot folosi mijloace de asociere, de concuren, de
conflict sau manipulare.
Viaa social este un complex de raporturi si situaii: prietenie sau
dusmnie, subordonare sau putere, bunstare sau srcie, dezvoltare sau
decdere, ordine si siguran sau insecuritate si criminalitate etc.
Capitolul 1. Apariia si dezvoltarea sociologiei
1.1 Obiectul de studiu al sociologiei
Comparativ cu alte stiine, sociologia este relativ tanr.Inceputurile
sociologiei stiinifice pot fi plasate in prima jumtate a secolului al XIX-
lea.Constituirea sociologiei propriu-zise a fost posibil si necesar o dat cu
schimbrile economice, politice, sociale si intelectuale petrecute la sfarsitul
secolului al XVIII-lea.
Prima revoluie industrial a determinat schimbri importante in condiiile
de munc, in structura socio-profesional a populaiei, in raporturile dintre
clasele sociale.Industria si orasul inlocuiesc tot mai mult agricultura si satul;
se afirm tot mai mult, ca for economic, burghezia, care urmreste si
accesul la puterea politic.
Revoluia industrial a condus si la adancirea unor clivaje si conflicte
sociale.Unii sociologi (precum K. Marx) au fost preocupai de fundamentarea
sociologic a unor schimbri sociale de anvergur in favoarea proletariatului
sau de ameliorarea condiiilor de via ale muncitorilor.
Revoluia francez si perioada napoleonian au avut consecine importante
atat asupra concepiilor si ideologiilor, cat si asupra relaiilor politice
din Europa.S-au intensificat preocuprile pentru stabilirea unei noi ordini
sociale, pentru restructurarea raporturilor politice.
Multiplicarea raporturilor economice, culturale si religioase cu societile de
pe alte continente, acumularea unei bogate documentaii etnografice si
antropologice au zdruncinat europocentrismul si i-au obligat pe cercettori
s reflecteze asupra diversitii culturale si sociale.Aflm aici o alt surs
generatoare de reflecie sociologic stiinific.
Cuvantul sociologie provine din limba latin (socius = camarad, trai
laolalt) si din limba greac (logos = studiu). Pe baza etimologiei, a originii
cuvantului, se poate spune c sociologia este studiul traiului laolalt al
oamenilor, este stiina despre societate sau stiina societilor umane.
Precizarea noiunii societi umane este important de precizat, deoarece
unii savani consider c ar exista si societi animale si chiar societi de
plante, vorbind despre zoosociologie si fitosociologie.
Traian Herseni, unul dintre membrii de frunte ai Scolii sociologice condus de
profesorul Dimitrie Gusti,
spunea c sociologia este teoria general a vieii sociale, este stiina
modului colectiv de via (existen, activitate) a oamenilor, sub toate
formele sale reale, de la origine pan in prezent si de pe intreaga suprafa
locuit a Pmantului.
Auguste Comte (1798-1857) este recunoscut ca fondatorul sociologiei si
cel care a dat numele acestei stiine.Preocupat de ameliorarea societii,
Comte consider c acest lucru este cu putint numai in msura in care
realizm o cunoastere stiinific a vieii sociale.Sociologul francez
argumenteaz ce studiul stiinific al societii este posibil si recomand
folosirea observaiei sistematice, a experimentului si analizei istorice
comparative.