Autismul

Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Tulburarile autiste reprezinta un spectru de conditii
psihologice caracterizate de anomalii ale interactiunilor
sociale si comunicatiei, precum si comportament repetitiv si interes limitat. Diferite
persoane cu autism pot prezenta simptome foarte variate. Medicii considera autismul ca
un spectru de tulburari, un grup de tulburari cu caracteristici similare. O persoana
poate avea simptome usoare in timp ce alta severe, dar ambele au spectrul autismului.
Simptomele incep de obicei inaintea de virsta de 3 ani si pot determina intirzieri sau
probleme in diferite aptitudini care se dezvolta din copilarie pina in perioada de adult.
Parintii sunt de obicei primii care observa comportamentul neobisnuit al copilului.
Acesta pare diferit inca de la nastere, nu raspunde la persoane sau isi tinteste atentia la
un singur obiect pentru perioade lungi de timp. Simptomele autismului pot apare si la
copiii care par a se dezvolta normal. Cind un sugar devine brusc linistit, izolat, auto-
distructiv sau indiferent la deschiderea sociala, este suspectat autismul. Cercetarile
arata ca parintii sunt de obicei corecti in observarea acestor probleme de dezvoltare, desi
pot sa nu realizeze natura specifica sau gradul problemei.
Tulburarea variaza de la forma severa denumita autism pina la una mai usoara -
sindromul Asperger. Daca copilul are simptomele unei astfel de tulburari, dar nu
intruneste criteriile specifice pentru acestea, diagnosticul este de tulburare autista
nespecificata. In spectrul autismului sunt incluse si alte tulbrari foarte severe, rare, cum
este sindromul Rett si tulburarea dezintegrativa a copilariei.
Spectrul conditiilor autiste cuprinde autismul, sindromul Asperger si autismul atipic.
Simptomele principale ale tulburarii cuprind afectarea comunicatiei verbale si
nonverbale, sociale cum ar fi impartasirea emotiilor, intelegerea cum gindesc si simt
altii si mentinerea unei conversatii, comportamente de rutina sau repetitive denumite
si stereotipuri, cum ar fi repetarea cuvintelor sau actiunilor, urmarea obsesiva a rutinelor
si !ucatul in moduri repetitive. Simptomele tulburarii pot fi observate de obicei de la
virsta de "# luni.
u e!ista tratament pentru autism. Conditia nu se vindeca, dar e$ista moduri de a
a!uta la minimalizarea simptomelor autismului si de a ma$imiza invatarea. Terapia
comportamentala si alte optiuni terapeutice a!uta refacerea comportamentelor dorite si
le reduce pe cele nedorite. Terapeutii logopezi pot a!uta persoanele cu autism sa-si
amelioreze capacitatea de a comunica si interactiona cu altii. Terapia ocupationala a!uta
in descoperirea modurilor de a!ustare a activitatilor pentru a se potrivi nevoilor si
abilitatilor pacientului.
Astazi nu e$ista nicio medicatie care sa vindece tulburarile autiste. Simptomele pot fi
ameliorate prin folosirea de inhibitori ai recaptarii de serotonina, triciclice,
pasihoactive"antipsihotice, stimulante si antian!ioase.
#auze si factori de risc: %entru mult timp s-a presupus ca e$ista o cauza comuna la
nivel genetic, cognitiv si neural pentru autism. Totusi astazi se crede ca autismul este o
tulburare comple!a ale caror aspecte de baza au cauze diferite, care frecvent apar
combinat. Autismul are o baza genetica puternica desi neclara si e$plicata mai ales de
mutatii rare cu efecte ma$ore. Ma!oritatea mutatiilor care cresc riscul de autism nu au
fost identificate. &nele indicii arata disfunctia sinaptica drept o cauza de autism. &nele
mutatii rare pot conduce la autism prin intreruperea cailor sinaptice. Toti teratogenii
cunoscuti asociati riscului de autism par a actiona in primele # saptamini de la conceptie.
'actorii de mediu care au fost considerati a contribui sau a e$acerba autismului cuprind
unele alimente, boli infectioase, metale grele, solventi, fenoli folositi in industria
plastica, pesticide, alcool, fumatul, drogurile, vaccinurile si stresul prenatal, desi nu
s-au gasit legaturi, iar unele elemente au fost complet eliminate.
'ata de alte tulburari cerebrale, cum este %ar(inson, autismul nu are un mecanism total la
nivel fie molecular, celular sau sistemic. )u se stie daca autismul reprezinta mai multe
tulburari cauzate de mutatii ale unei cai moleculare comune sau este un set larg de
tulburari cu mecanisme diverse. Se pare ca autismul este prezent printre factorii de
dezvoltare care afecteaza toate sistemele functionale cerebrale si tulbura dezvoltarea
creierului.
Semne si simptome: Toti copiii cu autism demonstreaza deficite in interactiunile
sociale, comunicarea verbala si nonverbala, precum si comportamente repetitive. In
plus, au raspunsuri neobisnuite la e!perientele senzoriale, cum ar fi unele sunete sau
modul in care arata obiectele. 'iecare dintre aceste simptome variaza de la forma
usoara pina la una severa. *le se vor prezenta la fiecare individ diferit. Acesti copii nu
urmeaza modelul obisnuit de dezvoltare. 'recvent, intre virsta de "+ si ,- de luni,
diferentele apar in modul cum interactioneaza cu oamenii. &nii parinti raporteaza
sc.imbarea ca fiind rapida, iar copilul incepe sa respinga oamenii, actioneaza ciudat si
isi pierde limba$ul si aptitudinile sociale castigate. In alte cazuri e$ista un platou al
dezvoltarii bolii astfel incit progresul tulbrarii arata diferentele intre copilul afectat si cei
normali in timp.
%ndicatori posibili ai tulburarilor autiste:
- nu vorbeste, nu indica sau nu face gesturi importante pina la virsta de " an
- nu spune niciun cuvint pina la "- luni
- nu combina doua cuvinte pina la + ani
- nu raspunde la numele sau
- isi pierde limba!ul si aptitudinile sociale
- contact vizual slab
- nu pare a sti cum sa se !oace cu !ucariile
- este atasat de o anumita !ucarie sau obiect
- nu zimbeste
- pare a fi surd.
Simptomele sociale:
De la debut, copiii care se dezvolta normal sunt fiinite sociale. Timpuriu in viata ei se
manifesta in fata oamenilor, repeta cuvinte, prind degetele si c.iar zimbesc. In sc.imb,
multi copii cu autism par a avea probleme in a invata cum sa se anga$eze in relatiile
sociale de zi cu zi. C.iar din primele luni de viata multi nu interactioneaza si evita
contactul vizual. %ar indiferenti la alti oameni si prefera sa fie singuri. %ot rezista
atentiei si c.iar accepta pasiv imbratisarile si !oaca. Mai tirziu vor cauta confort sau vor
raspunde parintilor prin furie sau afectiune, dar intr-un mod diferit. Cercetatorii sugereaza
ca, desi acesti copii sunt atasati de parintii lor, e$presia acestei atasari este neobisnuita si
greu de inteles. %entru parinti poate parea ca acestia nu ii iubesc.
Copiii cu autism invata sa interpreteze ceea ce gindesc si simt altii mai greu. Indiciile
sociale subtile cum este zimbetul, o grimasa sau un clipit din oc.i pot sa nu insemne
nimic pentru ei. *i nu pot interpreta gesturile si e!presiile faciale. Au dificultati in a
vedea lucrurile din perspectiva altei persoane. /a virsta de 0 ani copiii normali inteleg ca
alte persoane au diferite informatii, emotii si scopuri fata de ei. O persoana cu autism nu
poate intelege aceste lucruri. Aceasta incapacitate nu le permite sa prezica sau sa
inteleaga actiunile altora.
Desi nu este universal, este comun ca persoanele cu autism sa prezinte probleme in a-si
controla emotiile, comportindu-se imatur pling in clasa sau au crize verbale care par
inadecvate pentru cei din $ur. Individul cu autism poate fi agresiv fizic, uneori facind
relatiile sociale si mai dificile. Au o tendinta de a-si pierde controlul, mai ales cind sunt
intr-un mediu nou sau coplesitor, sau cind sunt frustrati si furiosi. %ot rupe lucruri, ataca
persoane sau sa se raneasca. In frustrarea lor unii se lovesc cu capul de pereti, isi smulg
parul sau se musca de brate.
&ificultatile comunicative:
%ina la virsta de , ani ma!oritatea copiilor au depasit incercarile intilnite in invatarea
imba!ului1 cea mai timpurie este ginguritul. /a prima aniversare un sugar normal spune
cuvinte, se intarce cind isi aude numele, arata cind vrea o !ucarie si cind nu vrea ceva
arata clar ca raspunsul este nu. &nii copii cu autism ramin muti pentru intreaga lor
viata. Altii, care prezinta mai tirziu semne ale autismului, arata si ginguresc in primele
luni de viata si apoi se opresc. Altii pot fi intirziati si dezvolta limba! la virsta de 0 sau 2
ani. &nii copii pot invata sa foloseasca sisteme de comunicare, cum ar fi pozele sau
limba$ul semnelor.
Cei care vorbesc folosesc limba!ul in moduri neobisnuite. )u pot sa combine cuvintele in
propozitii. &nii vorbesc doar in cuvinte unice, in timp ce altii repeta o singura fraza la
nesfirsit. %ot repeta un cuvint cind il aud - ec.olalie. Desi multi copii fara autism repeta
cuvinte auzite aceasta faza trece pina la , ani. &nii copii afectati usor pot prezenta
intirzieri in limba$ sau limba$ precoce si vocabular e!tins, dar dificultati in sustineea
unei conversatii. Caracterul de dialog al unei conversatii este greu pentru ei, desi pot
purta un monolog pe un subiect favorit, fara a da posibilitatea celuilalt de a raspunde. O
alta problema este faptul ca nu inteleg limba$ul corpului, tonul vocii sau e!presiile.
In timp ce poate fi greu de inteles ceea ce zic autistii, limba!ul corpului lor este de
asemenea greu de inteles. *$presiile faciale, miscarile si gesturile se potrivesc rar cu ceea
ce spun. De asemenea, tonul vocii nu reflecta emotiile lor. ' voce plata, ca de robot, sau
pitigaiata este comuna. &nii copii cu aptitudini verbale relativ bune vorbesc ca niste
adulti mici, fara a copia limba!ul special copiilor. 'ara gesturi si limba! adecvate pentru a
cere lucruri, persoanele autiste nu pot arata ceea ce vor. Ca rezultat, ei pot doar sa tipe sau
sa prinda ce vor. %ina cind sunt invatati moduri mai bune de a-si e$prima nevoile, acestia
fac orice pot pentru a a!unge la ceilalti. %e masura ce cresc, pot deveni constienti de
dificultatile lor in a intelege pe altii si a fi intelesi. Ca rezultat vor deveni an!iosi sau
depresivi.
#omportamentele repetitive:
Desi copiii autisti apar fizic normali si au control muscular bun, miscarile repetitive
ciudate ii pot indeparta de alti copii. Aceste comportamente pot fi e$trem de aparente sau
subtile. &nii copii petrec mult timp mergind repetitiv pe virfuri sau balasindu-si
bratele. &neori ingheata in anumite pozitii. %ot petrece ore aran!indu-si !ucariile intr-o
anumita forma, decit sa le foloseasca pentru !oaca. Daca cineva deran!eaza accidental
aceste !ucarii, copilul poate fi foarte suparat. Acesti copii au nevoie de un mediu
incon!urator constant. O mica sc.imbare in rutina meselor, imbracatului, baii sau
mersului la scoala poate fi e$trem de deran!anta. %robabil ca aceasta rutina da o stabilitate
in lumea lor de confuzie. Comportamentul repetitiv poate lua uneori forma unei
preocupari intense, persistente. De e$emplu, copilul poate fi obsedat a invata totul despre
aspiratoare, trenulete sau alte !ucarii. 'recvent e$ista un mare interes fata de numere,
simboluri sau subiecte stiintifice.
Probleme care pot acompania autismul:
Probleme senzoriale:
Cind perceptiile copiilor sunt corecte ei pot invata din ceea ce vad, simt sau aud. %e de
alta parte, daca informatia senzoriala este incorecta, e$perientele copiilor fata de lume
sunt confuze. Multi copii cu autism sunt e!trem de sensibili si simt durere la unele
sunete, senzatii tactile, gusturi si mirosuri. %ot simti .ainele pe corp intr-un mod
dureros. &nele sunete - aspiratorul, telefonul, o furtuna brusca sau c.iar sunetul valurilor
- ii face sa-si acopere urec.ile si sa tipe. In autism creierul pare a nu ec.ilibra senzatiile
normal. &nii copiii pot rezista la frig sau durere e$trema. Copilul poate cadea si isi poate
rupe un brat si nu va plinge. Altul se poate lovi cu capul de un perete si nu isi da seama,
dar o atingere usoara il va face sa plinga si sa tipe.
Retardul mental:
Multi copii cu autism au un grad de intirziere mentala. Cind sunt testate, unele zone ale
capacitatii pot fi normale, in timp ce altele pot fi slabe. De e$emplu, copilul cu autism
poate avea rezultate bune la testele care masoara aptitudinile vizuale si proaste la cele
pentru limba!.
#onvulsiile:
&nul din patru copii cu autism dezvolta convulsii care incep in copilarie sau adolescenta.
Convulsiile cauzate de activitatea electrica anormala a creierului pot produce o pierdere
temporara a constientei, o convulsie motorie corporala, miscari anormale sau limba$
stereotipic. %ot e$ista factori contribuitori, cum este lipsa de somn sau febra ridicata.
In ma!oritatea cazurilor acestea pot fi controlate de anticonvulsivante.
Sindromul ( fragil:
Tulburarea este cea mai comuna forma ereditara de retardare mentala. A fost
denumita 3 fragil pentru ca o parte din cromozomul 3 are o deficienta care pare fragila si
subtire la microscop. Sindromul 3 fragil afecteaza + - 04 dintre persoanele cu autism.
Dintr-un motiv necunoscut, daca copilul cu autism are si sindrom 3 fragil e$ista o sansa
din doua ca viitorul copil baiat al parintilor sa aiba sindromul. Consultul genetic pentru
acest sindrom trebuie facut si pentru alti membrii ai familiei care doresc sa conceapa un
copil.
Scleroza tuberoasa:
*ste o tulburare genetica rara, care determina dezvoltarea unor tumori benigne in
creier si alte organe vitale. *ste strins asociata cu autismul. " - 504 dintre copiii autisti
au si scleroza tuberoasa.
Sindromul Rett:
*ste relativ rar, afectind e$clusiv femeile, cu o incidenta de " "6.666 de nasteri. Dupa o
perioada de dezvoltare normala, uneori intre virsta de - si "# luni, incep sa apara
simptomele similare autismului. &ezvoltarea mentala si sociala a fetitei incepe sa
regreseze, nu mai raspunde parintilor si se retrage din fata contactului social. Daca a
vorbit pina acum, se va opri1 nu isi poate controla picioarele si isi fringe miinile. &nele
dintre problemele asociate cu sindromul 7ett pot fi tratate. Terapia fizica, ocupationala
si a comunicarii poate a!uta problemele de coordonare, miscare si limba!.
Tulburarea dezintegrativa a copilariei:
'oarte putini copii cu autism intrunesc criteriile tulburarii dezintegrative a copilariei. Asta
sugereaza ca tulburarea este o forma foarte rara a autismului. Are o preponderenta
masculina puternica. Simptomele apar la virsta de + ani dar debutul are loc intre , si 5
ani. In acest timp copilul are aptitudini apropiate virstei in comunicare si relatii sociale.
%erioada lunga de dezvoltare normala inainte de regresie a!uta la diferentierea de
sindromul 7ett.
%ierderea aptitudinilor precum vocabularul este mult mai dramatica in aceasta tulburare
decit in autismul clasic. Diagnosticul necesita pierderea e!tensiva si pronuntata a
aptitudinilor motorii, verbale si sociale. *ste acompaniata de pierderea controlului
vezicii si a intestinului, uneori convulsii si %) scazut.
Sindromul Asperger:
Tulburarea nu este diagnosticata atit de frecvent si de repede la copii fata de autism,
datorita inteligentei normale sau peste medie. In multe cazuri copiii afectati pot merge
la scoala citiva ani inainte de a fi dusi la doctor. Sindromul este caracterizat de dificultati
semnificative in interactiunea sociala, alaturi de modele repetitive si izolante ale
comportamentului si intereselor. Difera de autism prin relativa pastrare a dezvoltarii
lingvistice si cognitive. eindeminarea fizica si folosirea atipica a limba$ului sunt
frecvente. *ipsa empatiei demonstrate este probabil cel mai disfunctional aspect al
sindromului. &nii copii pot prezenta mutism selectiv. &nii pot alege sa vorbeasca doar
cu persoanele pe care le plac.
&iagnostic:
In evaluarea unui copil medicii se bazeaza pe caracteristicile comportamentale pentru a
pune diagnosticul. &nele dintre aceste caracteristici pot fi aparente in primele luni din
viata sau in orice moment in primii ani de viata. %entru diagnostic, problemele in cel
putin una dintre domeniile de comunicatie, socializare sau comportamente izolante
trebuie sa fie prezente inainte de , ani. Diagnosticul necesita un proces in doua stadii.
%rimul stadiu implica evaluarea dezvoltarii in timpul vizitelor normale la medic al
copilului si cea dea doua o evaluare atenta de catre o echipa multidisciplinara. &nele
instrumente de evaluare se bazeaza doar pe raspunsul parintilor la intrebari si
combinarea acestora cu observarea sugarului. Aceste teste clinice nu diagnostic.eaza
individul, dar servesc la evaluarea unui posibil diagnostic de autism. Metodele pot sa nu
identifice copiii cu autism forma usoara, cum sunt cei cu autism inalt functional sau
sindrom Asperger.
%entru ca tulburarea este comple$a si implica probleme neurologice si genetice, o
evaluare atenta trebuie sa cuprinda teste genetice si neurologice, alaturi de testarea
cognitiva si a limba$ului. Doua alte teste trebuie folosite pentru evaluarea copilului cu
intirziere de dezvoltare teste auditive si biologice pentru evidentierea plumbului din
singe. Daca copilul a suferit de o infectie la urec.e poate apare surditatea tranzitorie.
Masurarea indicilor plumbului in singe este esentiala la copiii care ramin pentru o lunga
perioada de timp in stadiu oral-motor in care introduc orice obiect in gura. Autistii au
nivele ridicate de plumb in singe.
Tratament:
)u e$ista niciun tratament unic bun pentru toti copiii cu autism. Toti medicii sunt insa de
acord ca interventia cit mai precoce este importanta si ca toti indivizii afectati raspund
bine la programe inalt specializate, structurate.
%rintre metodele principale disponibile pentru tratarea si educarea persoanelor cu autism,
analiza comportamentala aplicata +terapia A,A- a devenit cea mai acceptata si mai
eficienta. &n program eficient de tratament va fi construit pe interesele copilului, va oferi
un program predictibil, va invata in pasi simpli, va capta atentia copilului in activitati
structurate. Implicarea parintilor este un factor ma!or in succesul tratamentului. %arintii
lucreaza cu terapeutii si profesorii pentru a identifica acele comportamente care trebuiesc
sc.imbate si aptitudinile care trebuiesc invatate. Cum parintii sunt primii invatatori ai
copilului, acestia vor fi antrenati sa continue terapia acasa.
Imediat cum s-a identificat dizabilitatea, copilului trebuie sa inceapa instructa!ul.
%rogramele eficiente vor invata comunicarea si interactiunea sociala. /a copiii sub ,
ani interventia adecvata va avea loc de obicei acasa sau intr-un centru de educare.
Aceste interventii tintesc deficite specifice in invatare, comunicare, limba$, imitare,
motivatie, complianta si initiativa interactiunii. Sunt incluse terapia fizica,
ocupationala si comunicativa. 8iua va incepe cu o activitate fizica pentru a a!uta la
dezvoltarea coordonarii si atentiei corporale1 !ocuri puzzle, pictura, plastilina. In pauza
profesorul incura!eaza interactiunea sociala si modeleaza cum sa foloseasca limba!ul
pentru a cere mai mult suc de e$emplu. Copiii invata facind.
Copiii peste , ani au de obicei educatie speciala, individualizata in scoli. Copilul poate fi
intr-o clasa speciala cu alti autisti, sau intr-o clasa integrata cu copii fara probleme pentru
o parte a zilei. /ocatiile diferite pot invata diverse programe dar toate vor a!uta copilul sa
invete comunicarea sociala si functionala.
%erioada de adolescent este una de stres si confuzie. Ca si alti copii, au nevoie de a!utor
in a face fata se$ualitatii. In timp ce unele comportamente se amelioreaza in aceasta
perioada, altele se agraveaza. Comportamentul agresiv sau autistic crescut poate fi modul
in care acesti tineri isi arata confuzia si tensiunea noua.
Acum este perioada cind tinarul este mai sensibil social. /a virsta cind ma!oritatea
adolescentilor sunt ingri!orati pentru acnee, popularitate si intilniri, cei cu autism pot
deveni constienti ca sunt diferiti fata de ceilalti. Observa ca le lipsesc prietenii si ca nu au
intilniri. %entru unii tristetea care vine odata cu aceasta observatie ii motiveaza sa invete
noi comportamente si sa cistige aptitudini sociale mai bune.
Terapiile nutritionale:
Aceste terapii se bazeaza pe idea ca alergiile alimentare pot determina simptome de
autism, iar insuficienta unei anumite vitamine poate cauza simptomatologie autista.
Inainte de a aborda o astfel de dieta parintii trebuie sa fie siguri ca statusul nutritional al
copilului este masurat atent. %entru a fi acceptate, aceste terapii trebuie sa sustina niste
studii clinice, randomizate, dublu-orb care sa permita compararea intre starea pe perioada
tratamentului si cea din afara tratamentului. Desi o terapie nedemonstrata inca poate a!uta
unii copii, se poate dovedi a nu fi benefica pentru altii. &rmatoarele sunt niste tratamente
care au fost raportate a a!uta in unele cazuri, dar a caror eficacitate sau siguranta nu este
dovedita.
O dieta pe care parintii au descoperit a fi de a!utor copiilor autisti este cea fara gluten si
fara cazeina. 9lutenul este o substanta similara cazeinei care se gaseste in semnintele
diferitelor cerelale. Cazeina este principala proteina din lapte. Cum glutenul si cazeina se
gasesc in multe dintre alimentele de baza, urmarea unei astfel de diete este dificila.
&n supliment pe care parintii il gasesc benefic este vitamina ,., alaturi de magneziu,
care face vitamina eficienta. 7ezultatele studiilor sunt impartite, unii copii raspund bine,
altii negativ, altii deloc.
In cautarea unui tratament pentru autism au e$istat discutii in ultimii ani asupra folosirii
secretinei, o substanta aprobata pentru problemele gastrointestinale. &nele rapoarte arata
ameliorarea simptomelor autismului incluzind modele de somn, contactul vizual,
aptitudinile verbale si starea de alerta. Alte studii din ultimii ani nu au gasit nicio
ameliorare semnificativa a simptomelor intre pacientii care au primit secretina si cei cu
placebo.
/edicatia folosita:
Medicatia este folosita pentru a trata problemele de comportament cum este agresiunea
sau autovatamarea, care afecteaza functionarea persoanei la scoala sau acasa. Multe
dintre aceste medicamente nu sunt aprobate pentru a fi folosite la copii, dar sunt prescrise
de catre medic daca acesta le considera adecvate pentru caz. Tratamentul cu risperidona
pentru iritabilitate la acesti copii este aprobat din +66-. 'lanzepina si alte medicamente
antipsi.otice sunt folosite pentru tratarea agresiunii si a altor tulburari comportamentale
mai severe la copii. 0luo!etine si sertalina sunt aprobate pentru copiii de : ani in
depresie.
&n copil cu autism poate sa nu raspunda la fel la medicatie ca unul normal. *ste
important ca parintii sa lucreze alaturi de un doctor cu e$perienta in aceste cazuri.
Doctorul va prescrie cea mai mica doza posibila pentru a fi eficienta.
An!ietatea si depresia sunt tratate cu fluo$etine la virsta de : ani. Tratamentul cu aceste
medicamente poate fi asociat cu diminuarea frecventei comportamentelor repetitive si
ritualice, precum si ameliorari in contactul vizual si social.
%roblemele de comportament sunt tratate cu antipsihotice. Acestea actioneaza prin
reducerea activitatii creierului fata de dopamina. 1aloperidolul a fost descoperit a fi
eficient in mai mult de un studiu fata de placebo. Totusi acesta, in timp ce este de a!utor
in simptomele de agresiune, poate avea efecte adverse cum este sedarea, rigiditatea
musculara si miscari anormale.
#onvulsiile sunt descoperite la una din patru persoane cu autism, mai ales la cei muti si
cu I; mic. Sunt tratate cu unul sau mai multe anticonvulsivante. Acestea cuprind
medicamente precum carbamazepine, lamotrigina, topiramat si acid valproic. )ivelul
medicamentelor in singe trebuie monitorizat atent si a!ustat pentru a se folosi doza cea
mai mica eficienta. Desi medicatia reduce numarul convulsiilor, nu le poate elimina
intotdeauna.
eatentia si hiperactivitatea sunt tratate cu stimulante, cum este metilfenidat. Aceste
medicamente pot scadea impulsivitatea si .iperactivitatea la unii copii, mai ales cei
.iperfunctionali.
Prognostic:
)u se cunoaste vindecarea acestei tulburari. Copiii recupereaza ocazional si isi pierd
astfel diagnosticul de autism, dupa tratamente intensive. )u se stie cit de frecvent are loc
recuperarea, ratele raportate arata intre , - +04. Cei mai multi copii autisti pot cistiga
limba!ul pina la virsta de 0 ani, desi putini au si aptitudini de comunicare dezvoltate dupa.