Lectii limba germana

Alfabetul in Germana si reguli de pronuntie

Este foarte important sa inveti alfabetul german cat si regulile de pronuntie, astfel iti va fi mai
usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in germana
impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale
acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie
inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se
adauga vocalele cu Umlaut (, , ! si o variant" a literei #s#, care seam"n" cu litera greceasc"
$beta% &. In conclu'ie in alfabetul german se afla patru litere noi , , , & ( diacriticele limbii
germane !. (ai )os veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora
care este scrisa in parante'ele de tip acolada.
Alfabetul German*
A a +a,
- +e,
. b +be,
C c +/e,
0 d +de,
E e +e,
1 f +ef,
G g +g2i,
3 2 +2a,
I i +i,
4 ) +iot,
( in interiorul cuv se pronunta # i # !
5 6 +6a,
7 l +el,
( m +em,
8 n +en,
9 o +o,
: +o ; lung,
< p +pe,
= > +6u,
? r +er,
@ s +es,
( la inceputul cuv se pronunta # # !
& +s,
( poti face referire la aceasta litera spunand #es'ett# sau #sc2arfes &# !
A t +te,
U u +u,
B +iu,
C v +fau,
( in interiorul cuv se pronunta # f# # !
D E +vi,
F x +i6s,
G H +iepsilon,
( in interiorul cuv se pronunta # iu # !
I ' +/et,
In interiorul cuvintelor literele isi sc2imba pronuntia in functie de ase'area lor, de aceea am
reali'at aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din
limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.
<articularitati fonetice ale limbii germane ( p2onetisc2e (er6male! *
; u se pronunta JoiK
; ei se pronunta JaiK
; ie se pronunta lung JiK
; sc2 se pronunta J K
; eu se pronunta JoiK
Ln loc de vocalM cu umlaut se mai poate scrie si* ae, respectiv oe i ue (excep ie NNN* On numele
proprii!, dar aceste perec2i de litere se pronun M la fel ca si respectiv si .
Cocalele duble se pronunta mai lung* 3aar, Aac2en, (eer,...
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta On po'itie finala JpK, JtK, JcK, JfK P Ex* ab JapK , .ad
JbatK, Aag JtacK, Indi6ativ Jindi6atifK .
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
premergatoare P Ex* statt, .ett, .itte, Arott, .utter, ...
7itera #c# apare On cuvintele germane numai Ompreun" cu #6#, marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt" scurt P Ex* @ac6, 0ec6, .oc6, ....
7itera #2# precedat" de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba
de o vocala lunga P Ex* .a2n, se2r, 3u2n,.....
7a Onceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere #c2# se pronunta J6K P Ex* C2or,
C2ara6ter,Q
7itera #e# On terminatiile Rel, ;em, ;en se pronunta ca un #M# romanesc, atunci cand vorbim foarte
clar. Cand vorbim repede, acest #M# se omite, ceea ce duce la vocali'area sunetelor JlK, JmK, JnK, JrK
P Ex* (ittel, fragen
7itera #r# se pronun M foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
1oarte multi vorbitori pronunta terminatia #Rer# ca un fel de #M# romanesc, sc2itand doar un #r#
foarte scurt P Ex* (utter, 5inder, ....
Important (Dic2tig! * Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru #das A#, #das .# .... etc.
8umerele in Germana S Invata sa numeri in limba Germana
Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei au'i foarte des in )urul tau in
diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un miliard deci
vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.
<entru inceput invata (cifrele! numerele in germana de la T;TU *
U ; null +nul,
T ; eins +ain/,
V ; 'Eei +/vai,
W ; drei +drai,
X ; vier +fie,
Y ; fnf +fiunf,
Z ; sec2s +secs,
[ ; sieben +'iben,
\ ; ac2t +a2t,
] ; neun +noin,
TU ; 'e2n +/en,
8imic mai simplu mai ales ca poe'ia urmatoare te va a)uta sa retii numerele in germana T;TU
mult mai usor si mai repede decat te asteptai.
<oe'ie despre numere in germana*
Eins, 'Eei, <oli'ei,
0rei, vier, Grenadier
1nf, sec2s, alte 3ex
@ieben, ac2t, Gute 8ac2t N
8eun, 'e2n, sc2lafen ge2#n .
Cocabular* die <oli'ei ^ politist _ der Grenadier ^ grenadier_ alte 3ex ^ vra)itoare batrana_ Gute
nac2t ^ noapte bunaN _ sc2lafen ^ a dormi_ ge2en ^ a merge_
0aca te;ai obisnuit de)a sa numeri de la T ; TU, este timpul sa invatam sa numaram si de la TT ;
VU *
TT ; elf +elf,
TV ; 'Elf +/volf,
TW ; drei'e2n +drai/en,
TX ; vier'e2n +fir/en,
TY ; fnf'e2n +fiunf/en,
TZ ; sec2'e2n +'e2/en,
T[ ; sieb'e2n +'ib/en,
T\ ; ac2t'e2n +a2t/en,
T] ; neun'e2n +noin/en,
VU ; 'Ean'ig +/van/ig,
<resupun ca ai observat ca TT si TV difera de celelalte numere care se compun din numerele
simple de la W la ] ` 'e2n. 1ii atent la modificarile care intervin la numerele TZ si T[N
Com invata acum sa numaram de la VU ; TUU_ mai mult decat atat, iti voi spune cum se 'ice la
mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si
vei invata sa;ti numeri si banii.
VU ; 'Ean'ig
VT ; einund'Ean'ig
VV ; 'Eeiund'Ean'ig
VW ; dreiund'Ean'ig
...............................
WU ; drei&ig
WT ; einunddrei&ig
WV ; 'Eeiunddrei&ig
WW ; dreiunddrei&ig
...............................
XU ; vier'ig
XT ; einundvier'ig
XV ; 'Eeiundvier'ig
XW ; dreiundvier'ig
................................
YU ; fnf'ig
YT ; einundfnf'ig
YV ; 'Eeiundfnf'ig
YW ; dreiundfnf'ig
................................
ZU ; sec2'ig
ZT ; einundsec2'ig
................................
[U ; sieb'ig
[T ; einundsieb'ig
................................
\U ; ac2t'ig
\T ; einundac2t'ig
.................................
]U ; neun'ig
]T ; einundneun'ig
.................................
TUU ; 2undert
TUT ; 2underteins
TUV ; 2undert'Eei
TTU ; 2undert'e2n
TWT ; 2underteinunddrei&ig
.................................
TUUU ; tausend
VUUU ; 'Eeitausend
TUU.UUU ; 2underttausend
.................................
T.UUU.UUU ; eine (illion
T.YUU.UUU ; andert2alb (illionen
V.UUU.UUU ; 'Eei (illionen
T.UUU.UUU.UUU ;eine (illiarde
9bservatii*
Cel mai important lucru pe care trebuie sa;l stii despre numerele in germana este ca acestea se
citesc de la sfarsit spre inceput P Ex* ]T se citeste einundneun'ig * ein (T! ` und (si! ` neun'ig
(]U!
;ig se citeste ca ;i2_
Iecile se formea'a adaugand sufixul #;'ig# la unitate (vier`'ig!, exceptie NNN facand numeralul VU
;'Ean'ig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.
@aluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri
cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit
sa le invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va
intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr;o institutie. Indiferent de
situatie a spune #.una 'iua# sau #7a revedere# face parte din vocabularul u'ual si politicos din
orice tara.
1orme de salut in limba germana *
.una dimineataN ^ Guten (orgen N +gutMn morgMn,
.una 'iua N ^ Guten tag N +gutMn tag,
.una seara N ^ Guten Abend N +gutMn abMnd,
8oapte buna N ^ Gute 8ac2t N +gutM na2t,
Aceste patru saluturi sunt cele mai u'uale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau
in alte tari vorbitoare de limba germana. 1olosindu;le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi
intodeauna politicos indiferent de situatie.
.una 'iua a @alut pentru 0umne'eu N ^ Gr& Gott N +grius got,
Acest tip de salut este foarte cunoscut in .avaria insa rareori il veti au'i in alte parti ale
Germaniei. 0esi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu
religia, are sensul de #.una 'iua# si il poti au'i oriunde. C2iar daca alegi sa nu;l folosesti este
folositor sa;l retii ca sa stii sa raspun'i salutului.
.una N (informal! ^ 3i N +2ai,
@alut N Alo N ^ 3allo N +2aloo, (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal
cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de #Alo# romanesc!
@alut N ^ @ervus N +@ervus, (1olosit deseori doar ca si salut barbatesc!
@alutare N ^ Gr& dic2N +Grius di2,
.ine ati venit N ^ Dill6ommen N +vil6omMn,
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a
'ilei.
7a revedere N ^ Auf Diederse2en N +Auf vider'een,
7a revedere N ^ Auf Dieder2ren N +Auf vider2iorMn, (Aceasta exprimare se foloseste doar in
ca'ul unei convorbiri telefonice avand sensul de #<e urmatoarea data cand ne au'im#!
Aceste doua forme de a spune #7a revedere# sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi
folosite in orice parte a 'ilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.
<a N ^ Asc2ss N +ciuss, (Cel mai comun dar si informal mod de a spune #7a revedere# in
germana!
pe curand ^ .is bald +bis bald,
pe mai tar'iu ^ .is spter +bis peta,
pana atunci ^ .is dann +bis dan,
Aceste ultime trei forme de a spune #7a revedere# in germana nu sunt foarte u'uale, ele sunt
deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu;i veti spune #.is spter#
van'atoarei de la maga'in ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tar'iu la o
cafea.
Cocabular despre bani in germana S Expresii u'uale folosite la banca
Indiferent daca locuiesti intr;o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu
siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in
germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.
Euro este moneda oficiala comuna in TZ tari din Uniunea Europeana (UE!* in .elgia, Germania,
1inlanda, 1ranta, Grecia, 9landa, Irlanda, Italia, 7uxemburg, Austria, , <ortugalia, @lovenia,
@pania, Cipru, (alta si in @lovacia. <este VUU de milioane de oameni platesc in euro. 0e aceea
este important sa cunoastem denumirea bancnotele si mone'ile euro in limba germana.
.ancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar mone'ile difere, fiecare tara imprimand propriile
simboluri.
(oneda ^ 0ie (n'e +di miun e,
(oneda de T Euro Cent ^ 0ie T Euro Cent (n'e +di ain oiro /ent miun/e,
(oneda de V Euro Cen/i ^ 0ie V Euro Cent (n'e +di /vai oiro /ent miun/e,
(oneda de Y Euro Cen/i ^ 0ie Y Euro Cent (n'e +di fiunf oiro /ent miun/e,
(oneda de TU Euro Cen/i ^ 0ie TU Euro Cent (n'e +di /en oiro /ent miun/e,
(oneda de VU Euro Cen/i ^ 0ie VU Euro Cent (n'e +di /van/ig oiro /ent miun/e,
(oneda de YU Euro Cen/i ^ 0ie YU Euro Cent (n'e +di fiunf/i2 oiro /ent miun/e,
(oneda de T Euro ^ 0ie T Euro (n'e +di ain oiro miun/e,
(oneda de V Euro ^ 0ie V Euro (n'e +di /vai oiro miun/e,
.ancnota ^ 0ie .an6note +di ban6note,
.ancnota de Y Euro ^ 0er Y Euro @c2ein +der fiunf oiro bain,
.ancnota de TU Euro ^ 0er TU Euro @c2ein +der /en oiro bain,
.ancnota de VU Euro ^ 0er VU Euro @c2ein +der /van/ig oiro bain,
.ancnota de YU Euro ^ 0er YU Euro @c2ein +der fiunf/i2 oiro bain,
.ancnota de TUU Euro ^ 0er TUU Euro @c2ein +der ain 2undart oiro bain,
.ancnota de VUU Euro ^ 0er VUU Euro @c2ein +der /vei 2undart oiro bain,
.ancnota de YUU Euro ^ 0er YUU Euro @c2ein +der fiunf 2undart oiro bain,
0aca te afli intr;o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa sc2imbi bani.
Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adrese'i unui birou de sc2imb valutar numit in
germana #Eec2selstube# insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de ba'a in limba germana
pe care le vei invata citind textul urmator*
0IA79G T*
; Guten AagN Die 6ann ic2 I2nen 2elfenN ^ .una 'iuaN Cum va pot a)utac
; Ic2 mc2te Geld Eec2seln. ^ As dori sa sc2imb bani.
; Delc2e D2rung mc2ten @iec ^ Ce valuta ati dori c
; Ic2 2abe 0ollars. 5nnten @ie mir den amtlic2en 5urs von 2eute sagenc ^ Eu am dolari. Ati
putea sa;mi spuneti cursul oficial de asta'ic
; @ic2er. 0ort an der Aafel ste2t gesc2rieben. 3aben @ie vielc ^ .ineinteles. Este scris pe panoul
de acolo. Aveti multic
; 8ic2t so viel. Ic2 mc2te fnf 2undert (YUU! 0ollars in Euro umtausc2en. Gibt es eine
Umtausc2geb2rc ^ 8u asa multi. As dori sa sc2imb in Euro YUU de 0olari. Este vreun comision
de sc2imbc
; 8ein. (c2ten @ie gro&e oder 6leine @c2einec ^ 8u. 0oriti bancnote mari sau micic
; 5leines @c2eine und (n'en. ^ .ancnote mici si mone'i.
; 3ier ist I2r Geld. ^ Aici sunt bani dumneavoastra.
; 0an6e se2r. ^ (ultumesc mult.
0aca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa desc2ideti un cont (ein 5onto erffnen!
pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata
toate aceastea din textul urmator*
0IA79G V*
; Guten AagN Das 6ann ic2 fr @ie tunc ^ .una 'iuaN Ce pot face pentru 0vsc
; Ic2 mc2te ein Giro;5onto erffnen. ^ As dori sa;mi desc2id un cont curent.
; 1r Eieviel 'eitc ^ <entru cat timpc
; 8ur fr fnf (onaten. ^ 0oar pentru Y luni.
; 0as ist se2r einfac2. Ic2 gebe I2nen ein 1ormular und @ie mssen es mit den genauen
<ersonaldaten ausfllen. Ic2 brauc2e auc2 I2ren <ass und i2ren <ersonalausEeis. 0anac2 sage
ic2 I2nen Eo sie untersc2reiben mssen. ^ Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs
trebuie sa;l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si
cartea dvs de identitate. 0upa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
; 0an6e se2r. @ie sind se2r nett. ^ (ultumesc mult. @unteti foarte amabila.
Cocabular*
Eec2seln, (um!tausc2en +vecseln, um.tau Mn, ^ a sc2imba
die D2rung +di verung, ^ valuta
amtlic2 +amtli2, ^ oficial
der 5urs +der curs, ^ cursul
die (n'e +di miun e, ^ moneda
die Umtausc2geb2r +di umtau .g2ebiur, ^ taxa de sc2imb, comision
der @c2ein a Geldsc2ein +de ain a g2eld. ain, ^ bancnota
erffnen +e.ofnen, ^ a desc2ide
einfac2 +ainfa2, ^ simplu
berEeisen, berEiesen +iubeEai'Mn a iubeEi'Mn, ^ a vira, virat
das 1ormular +das formular, ^ formular
genau +g2enau, ^ exact
der <ass +der pas, ^ pasaport
untersc2reiben +untMr. raibMn, ^ a semna
ausfllen +ausfiulMn, ^ a completa
Cuvinte si expresii u'uale folosite la cumparaturi in Germana
In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii u'uale in germana folosite la cumparaturi.
Indiferent care este motivul pentru care te afli intr;o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil
vei fi nevoit sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in
germana folosite in supermar6et invatate in aceasta lectie.
Cocabular la cumparaturi in germana *
In continuare va voi pre'enta cateva fra'e foarte utile pe care le puteti utili'a 0vs ca si client sau
le puteti au'i din partea van'atorului a a unui anga)at din supermar6et.
5nnen @ie mir 2elfenc +c2ionen 'i mir 2elfen, ^ <uteti sa ma a)utatic
Ic2 suc2e ... +I2 su2e ..., ^ Eu caut ...
Ic2 mc2te ... +I2 mio2te ..., ^ Eu doresc ...
<uteti inlocui punctele cu ceea ce cautati a doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul
maga'inului.
0arf ic2c +darf i2c, ^ <otc (Cu sensul de #Imi este permis#!
Die 6ann ic2 I2nen 2elfenc +Ci can i2 inen 2elfen, ^ Cum pot sa va a)utc
5ann ic2 etEas fr @ie tunc +Can i2 etvas fiu 'i tun, ^ <ot face ceva pentru dvsc
Die viel 6ostet esc +Ci fil costet esc, ^ Cat costac
0as ist 'u teuer. +0as ist u toia, ^ Este prea scump
8e2men @ie 5redit6artenc +8emen 'i credit.cartenc, ^ Acceptati card de creditc
Ic2 sc2au nur ein bissc2en. +I2 au nur ain bis2en, ^ 0oar ma uit un pic
die Ein6ufe +di aincoife, ^ cumparaturi
der Cer6ufer a die Cer6uferin +der fercoifer a die fercoiferin, ^ van'ator a van'atoare
der 5unde a die 5undin +der cunde a di cundin, ^ clientul a clienta
das 9bergesc2o& +das oberg2e os, ^ eta)
die 5asse +di case, ^ casa de marcat
das Angebot +das ang2ebot, ^ oferta
die Auslage +di auslag2e, ^ vitrina de maga'in
die Abteilung +di abtailung, ^ departament a raion
das ?egal +das regal, ^ raft
der <reis +der prais, ^ pret
der Ein6aufsEagen +der aincaufsvag2en, ^ caruciorul de cumparaturi
die ?ec2nung +di re2nung, ^ bonul fiscal
die Ein6aufstasc2e +di aincaufs.ta e, ^ sacosa de cumparaturi
die Ate +di tiute, ^ sacosa
teuer +toier, ^ scump
billig +bilig, ^ ieftin
be>uem +becvem, ^ comod, confortabil
'eigen + aig2en, ^ a arata ceva cuiva
einpac6en +ainpac2en, ^ a impac2eta
be'a2len +be alen, ^ a plati
ne2men +nemen, ^ a lua
gefallen +g2efallen, ^ a place
Cocabular alimente (Dortsc2at' 7ebensmittel! *
die 7ebensmittel +di lebens.mitel, ^ alimente
die @c2Eeinefleisc2 +di vain.flai , ^ carne de porc
die ?indfleisc2 +di rind.flai , ^ carne de vita
die <utenfleisc2 +di puten.flai , ^ carne de curcan
die 32nc2enfleisc2 +di 2en2en.flai , ^ carne de pui
die 7eber +di leber, ^ ficat
der 5se +di c2e'e, ^ bran'a, cascaval
das @c2int'el +das ni el, ^ snitel
der @c2in6en +der inc2en, ^ sunca
der <utensc2in6en +der puten. inc2en, ^ sunca de curcan
der 32nc2ensc2in6en +der 2enc2en. inc2en, ^ sunca de pui
der (ais +der mais, ^ porumb
der ?eis +der rais, ^ ore'
die 8udeln +di nudeln, ^ fideaua
das Eia die Eier +das ai a di aia, ^ oua oua
die 5artoffela 5artoffeln +di cartofel a cartofeln, ^ cartofa cartofi
die (2rean ;die 5arottean +di miore a di carote, ^ morcov a i
der 5artoffelbreia 6artoffelpree +der cartofel.brai a cartofel.piuree, ^ piure de cartofi
der 5artoffelsalat +der cartofel.salat, ^ salata de cartofi
die <ommes frites +di pomes frites, ^ cartofi pra)iti
das 4og2urt +das iogurt, ^ iaurt
die (ilc2 +di milc2, ^ lapte
das (ilc2pulver +das milc2.pulver, ^ lapte praf
der Iuc6er +der uc2er, ^ 'a2ar
das @al' +sal , ^ sare
die @&ig6eiten +siu'ig.caiten, ^ dulciuri
der Apfel +der epfel, ^ mar
der <firsic2 +der firsi2, ^ piersica
Cocabular 3aine (Dortsc2at' 5leidung!*
probieren (probiren! ^ a proba
Eeit (vait! ^ larg
lang (lang! ^ lung
6ur' (6ur ! ^ scurt
das (odell (das model! ^ model
die Gr&e (di griose! ^ marime
die 1arbe (di farbe! ^ culoare
die .aumEolle (di baum.vole! ^ bumbac
die Dolle (di vole! ^ lana
die @c2u2e (der ue! ^ pantofi
der 3andsc2u2e (der 2and. ue! ^ manusi
die @onnenbrille (di sonen.brile! ^ oc2elari de soare
die @oc6en (di soc2en! ^ sosete
die @trumpf2ose (di trumf.2o'e! ^ dresuri
die Unter2ose (di unter.2o'e! ^ c2iloti
die .ade2ose (di bade.2o'e! ^ slip de pla)a
die 3ose (di 2o'e! ^ pantaloni
der ?oc6 (der roc! ^ fusta
die @port2ose (di port.2o'e! ^ pantalon sport
die .luse (di blu'e! ^ blu'a
der @tric6pullover (der tric.pulovMr! ^ pulover tricotat
die 4ac6e (di iac2e! ^ geaca
1amilia mea in Germana S (embri 1amiliei in Germana
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca * mama, frate, sora, parinti, bunicic
3ai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.
die (utter (di mutMr! ^ mama
der Cater (der fatMr! ^ tata
der .ruder (der brudMr! ^ fratele
die @c2Eester (di vestMr! ^ sora
die Eltern (di eltern! ^ parintii
die Gesc2Eister (di g2e vistMr! ^ fratii
die Gro&mutter (di gros.mutMr! ^ bunica
der Gro&vater (der grosfatMr! ^ bunicul
die Gro&eltern (di gros.eltern! ^ bunicii
der @o2n (der son! ^ fiul
die Aoc2ter (di to2ter! ^ fiica
der 9n6el (der onc2el! ^ unc2iul
die Aante (di tante! ^ matusa
der (ann (der man! ^ sotul
die 1rau (di frau! ^ sotia
der Urgro&vater (der urgros.fatMr! ^ strabunicul
die Urgro&mutter (di urgros.mutMr! ^ strabunica
das 5ind (das c2ind! ^ copilul
der @c2Eager (der vag2er! ^ cumnatul
die @c2Egerin (di vag2erin! ^ cumnata
der Cetter (der fetMr! ^ verisor
die 5usine (di cu'ine! ^ verisoara
der 8effe (der nefe! ^ nepot
die 8ic2te (di ni2te! ^ nepoata
der En6el (der enc2el! ^ stranepot
die En6elin (di enc2elin! ^ stranepoata
der CerEandte (der fervandte! ^ ruda
Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta*
Der ist dasc ;Er ist mein Catera @ie ist meine (utter ... (ver ist dasc ; er ist main fatMr a 'i ist
maine mutMr ! ^ Cine este acestac ^ El este tatal meua Ea este mama mea ....
3ast du eine Aante und einen 9n6elc ; 4a, sic2er.a 8ein. (2ast du aine tante und ainen onc2elc ;
ia, si2ia a nain. ! ^ Ai matusa si unc2ic ; 0a, bineintelesa 8u.
3ast du Gesc2Eisterc ; 4a, ic2 2abe nur eine @c2Eestera Ic2 2abe 6eine Gesc2Eister. (2ast du
g2e vistMrc ; ia, i2 2abe nur aine vestMr a i2 2abe caine g2e vistMr ! ^ Ai fratic ; 0a, doar o sora.a
8u am frati.
.ist du ver2eiratetc ; 8ein, ic2 bin nic2t. (bist du fer2airatetc ; nain, i2 bin ni2t. ! ^ Esti
casatoritc ; 8u, nu sunt.
Corpul omenesc in Germana S <artile corpului in Germana
In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel,
atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa preci'e'i in ce 'ona ai dureri.
<artile capului (0ie 5opfteile!
der 5opf (der copf! ^ capul
der @c2del (der edMl! ^ craniu
der @tirn (der tirn! ^ fruntea
das 3aar (das 2aar! ^ parul
das Gesic2t (das g2e'i2t! ^ fata, c2ipul
die @c2lfen (di lefMn! ^ tamplele
die 8ac6en (di nac2en! ^ ceafa
der 5innbac6en (der c2in.bac2en! ^ falca
der 5iefer (der c2ifer! ^ maxilar
der 5inn (der c2in! ^ barbie
die .art (di bart! ^ barba
der @c2nurrbart ( nur.bart! ^ mustata
die Auge (di auge! ^ oc2i_ das Augenlied (das augen.lid! ^ pleoapa_ die Augenbraue (di
augen.braue! ^ spranceana_ die <upille (di pupile! ^ pupilele_ die Dimper (di vimper! ^ geana_
die 8ase (di na'e! ^ nasul_ der 8aseflgel (der na'e.fliug2el! ^ nari_ das 8asenloc2 (das
na'en.lo2! ^ nara_
das 92r (das or! ^ urec2ea
die Dange a die .ac6e (di vang2e a di bac2e! ^ obra'
der (und (der mund! ^ gura_ der Ia2n (der an! ^ dinte_ der .ac6en'a2n (der bac2en. an! ^
masea_ die 7ippe (di lipe! ^ bu'ele_ die Iunge (di ung2e! ^ limba
<artile corpului (5rperteile!
der 3als (der 2als! ^ gat
der ?umpf (der rumpf! ^ trunc2i
die Dirbelsule (di virbel.soile! ^ coloana vertebrala
das (ar6 (das mar6! ^ maduva spinarii
die @c2ulter (di ulter! ^ umar_ die @c2ulterblatt (di ulter.blat! ^ omoplat
der Arm (der arm! ^ brat
der 9berarm (der ober.arm! ^ brat
der Unterarm (der unter.arm! ^ antebrat
der Ellenbogen a Ellbogen (der elen.bog2en a el.bog2en! ^ cot
die 3andflc2e (di 2and.flec2e! ^ palma_ 2andgelen6 (2and.g2elenc! ^ inc2eietura mainii_
der 3andrc6en (der 2and.riuc2en! ^ dosul palmei
der 1inger (der fing2er! ^ deget
der 1ingernagel (der fing2er.nag2el! ^ ung2ia de la mana
der .auc2 (der bau2! ^ burta
die ?ippe (di ripe! ^ coasta
die .rust (di brust! ^ piept_ die .rustEar'e (di brust.var e! ^ mamelon, sfarc
der ?c6en (der riuc2en! ^ spate
die 3fte (di 2iufte! ^ sold
das .ec6en (das bec2en! ^ ba'in
der 3intern (der 2inten! ^ fundul
die .eine (di baine! ^ picioarele
der @c2en6el, der 9bersc2en6el (der enc2el a der ober. enc2el! ^ coapsa
die Dade (di vade! ^ pulpa
der @pann (der pan! ^ musc2i, fibre
das 5nie (das cni! ^ genunc2i
das @c2ienbein (das in.bain! ^ tibie
die 1erse (di ferse! ^ calcai
die Ie2e (di ee! ^ deget de la picior_
der Ie2ennagel (der een.nag2el! ^ ung2ia de la picior
9rganele interne (Innere 9rgane!
der (agen (der mag2en! ^ stomac
die 7eber (di leber! ^ ficat
die 8iere (di nire! ^ rinic2i
die 7unge (di lung2e! ^ plaman
das 3er' (das 2er ! ^ inima
die .auc2speic2eldrse (di bau2. pai2el.driuse! ^ pancreas
die Gallenblase (di galen.blase! ^ ve'ica biliara
die Galle (di gale! ^ fiere
das Ge2irn (g2e2irn! ^ creier
der 8erv (der nerf! ^ nerv
Exercitiu (Bbung! *
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fi'ic. 1oloseste cat mai
multe ad)ective. Iata cateva sugestii *
die Augen (oc2ii! ; blaua grna brauna sc2Ear'a 6leina gro& (albastria ver'ia maroa negria micia
mari!
die 8ase (nasul! ; stumpfa frec2a Eulstig (carna obra'nica borcanat!
die 7ippen (bu'ele! ; dic6a dnna fleisc2ig (groasea subtiria carnoase!
die 3aare ; langa gefarbta 6ur'a onduliert (lunga vopsita scurta ondulat!
Er ist (el este! ; 2oc2a 6leina sc2Eac2a dic6a mit (us6eln (inalta scunda slaba grasa cu musc2i!
Cuvinte si expresii u'uale despre timp in Germana
(ai )os vei gasi cuvinte u'uale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei
putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.
Cuvinte si expresii u'uale despre timp*
)et't (ie !^ acum
2eute (2oite! ^ a'i
morgen (morgMn! ^ maine
bermorgen (iubMmorgMn! ^ poimaine
gestern (g2estMrn!^ ieri
vorgestern (forg2estMrn! ^ alaltaieri
nc2stes 4a2r (ne2stes iar! ^ anul urmator
niemals (nimals! ^ niciodata
spter ( petMr! ^ mai tar'iu
sofort ('ofort! ^ imediat
tglic2 (tegli2! ^ 'ilnic
)eden Aag ()edMn tac! ^ in fiecare 'i
Delc2er Aag ist 2eutec(Cel2e tac ist 2oitec! ^ Ce 'i este a'ic
3eute sind Eir im montag (3oite sind vir im montac! ^ A'i suntem in 'iua de luni.
Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.
Anotimp ^ die 4a2res'eit (iares. ait!
Anotimpuri ^ die 4a2res'eiten (iares. aitMn!
der 1?B37I8G (1riulinc! a das 1?B34A3? (1riuiar! ^ <rimavara a Inceputul anului ( NNN folosit
tot cu sensul de <rimavara !

der @9((E? (@omMr! ^ Cara
der 3E?.@A (3erbst! ^ Aoamna
der DI8AE? (CintMr! ^ Iarna
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi dderd in
fata, exceptie facand doar das 1r2)a2r.
7unile Anului in Germana
7unile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti va fi
foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.
7unile anului ^ 4a2res (onate (iares monate!
der 4anuar (Ianuar! ^ Ianuarie
der 1ebruar (1ebruar! ^ 1ebruarie
der (r' ((er ! ^ (artie
der April (April! ^ Aprilie
der (ai ((ai! ^ (ai
der 4uni (Iuni! ^ Iunie
der 4uli (Iuli! ^ Iulie
der August (August! ^ August
der @eptember (@eptembMr! ^ @eptembrie
der 96tober (96tobMr! ^ 9ctombrie
der 8ovember (8ovembMr! ^ 8oiembrie
der 0e'ember (0e embMr! ^ 0ecembrie
0enumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna dderd in
fata.
Iilele saptamanii in Germana
In aceasta lectie vei invata 'ilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia acestora.
Iilele saptamanii ^ die Doc2entage (Co2entag2e!
der (ontag ((ontac! ^ 7uni
der 0ienstag (0instac! ^ (arti
der (ittEoc2 ((itvo2! ^ (iercuri
der 0onnerstag (0onMrstac! ^ 4oi
der 1reitag (1raitac! ^ Cineri
der @amstag (@amstac! ^ @ambata
der @onntag (@ontac! ^ 0uminica
0enumirea 'ilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi dderd
in fata.
Alte cuvinte u'uale referitoare la 'ilele saptamanii in germana*
asta'i ^ 2eute +2oite,
maine ^ morgen +morgMn,
poimaine ^ Bbermorgen +iubermorgMn,
ieri ^ gestern +c2estMrn,
alaltaieri ^ vorgestern +vorc2estMrn,
'i ^ tag +tag,
'i lucratoare ^ arbeitstag +arbait .tag,
saptamana ^ Eoc2e +vo2e,
<artile din 'i in Germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din 'i in germana impreuna cu pronuntia
acestora.
<artile din 'i ^ Aages'eit (tag2e'. ait!
vormittag_ in der morgen (formitac_ in der morgMn! ^ dimineata
mittag (mitac! ^ pran'
nac2mittag (na2mitac! ^ dupa;amia'a
abend (abMnd! ^ seara
nac2t (na2t! ^ noapte
Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna cu
pronuntia acestora.
die 1arben (di farbMn! ^ culorile
1arbe (farbe! ^ culoare
Eei& (vais! ^ alb
grau (grau! ^ gri
sc2Ear' ( var ! ^ negru
braun (braun! ^ maro
grn (griun! ^ verde
gelb (g2elb! ^ galben
orange (oran)e! ^ portocaliu
rot (rot! ^ rosu
rosa (ro'a! ^ ro'
blau (blau! ^ albastru
8uantele de culori desc2ise in germana se formea'a prin adaugarea cuvantului #2ell;# in fata
culorii dorite ;e 2ellgelb (2el.g2elb! ^ galben desc2is
8uantele de culori inc2ise in germana se formea'a prin adaugarea cuvantului #dun6el;# in fata
culorii dorite ;e
dun6elrot (dunc2el.rot! ^ rosu inc2is
Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat domestice cat si
salbatice impreuna cu pronuntia acestora.
Aier (tiir! ^ animal
5at'e (ca e! ^ pisica
3und (2und! ^ caine
.r (ber! ^ urs
Cogel (fog2el! ^ pasare
Ente (ente! ^ rata
1isc2 (fi ! ^ peste
5u2 (cu! ^ vaca
?ind (rind! ^ vita
@c2Eein ( vain! ^ porc
@c2lange ( lang2e! ^ sarpe
<ferd (ferd! ^ cal
Dolf (volf! ^ lup
Elefant (elefant! ^ elefant
7Ee (liove! ^ leu
Cremea in Germana S 1enomenele naturii in Germana
0aca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei
invata cuvinte si expresii u'uale despre vreme in germana pe care le;ai putea au'i la meteo
precum si toate fenomenele naturii in limba germana.
Es gibt 6ein sc2lec2tes Eetter nur falsc2e 6leidung (es g2ibt 6ain le2tes vetMr nur fal e
6laidung! ^ nu exista vreme urata doar 2aine nepotrivite
vremea ^ das Detter (das vetMr!
der regen (der regMn! ^ ploaia
der donner (der doonMr! ^ tunetul
der blit' (der bli ! ^ fulger
der 2agel (der 2ag2el! ^ grindina
der sc2nee (der nee! ^ ninsoarea
der frost (der frost! ^ ing2et
der taifun (der taifun! ^ taifun
Eindig (vindic! ^ furtuna
Eind (vind! ^ vant
sonne (sone! ^ soare
sonnig (soonic! ^ insorit
Eol6ena 2immel (vol6Mna 2imMl ! ^ nor
beEl6t (bevol6t! ^ innorat, noros
regen (regMn! ^ ploaie
regnet (recnet! ^ a ploua
6lte (c2elte! ^ racoare
6alt (6alt! ^ rece
2it'e (2it e! ^ caldura
2ei& (2ais! ^ fierbinte
2eiter (2aitMr! ^ senin
Intrebari si expresii u'uale referitoare la vreme *
0as Eetter in 0eutsc2land und in anderen 7ndern (0as vetMr in 0oiciland und in anderMn
7endMn!^ Cremea in Germania si in alte tari.
Es ist 6omisc2es Eetter (Es ist comi es vetMr! ^ Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder beEl6tc (ist es soonic odMr bevol6t! ^ Este insorit sau noros c
3offentlic2 regnet es nic2t N (3ofentli2 recnet es nic2t ! ^ @per ca nu v;a ploua N
Die ist das Eetter bei euc2 in ?om c (Ci ist das vetMr pai oi2 in ?om c! ^ Cum este vremea la
voia dvs in ?oma c
.ei uns ist es sonnig N (<ai uns ist es soonic N! ^ 7a noi este insorit N
Es regnet in .erlin. (Es recnet in .erlin ! ^ <loua in .erlin.
Es ist sonnig in .ern. (Es ist soonic in .ern! ^ Este insorit in .ern.
In <aris und (nc2en sc2eit es. (In <aris und (nc2en nait es! ^ In <aris si (nc2en ninge.
Es ist beEl6t in .uc2arest. (Es ist bevolt in .uc2arest! ^ Este innorat in .ucuresti.
0as Eetter in At2en ist sc2n. (0as vetMr in At2een ist oon! ^ Cremea in Atena este frumoasa.
In 8rnberg ist es 2eiter. (In 8iurnberc ist es 2aitMr! ^ In 8rnberg este senin.
Dic2tig ^ important
DetterErter (vetMrviortMr!^ Cuvinte despre vreme
Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin dderd
Cand te referi la re'ultatul fenomenului meteo folosesti desd ^e ex* Es regnet ^ ploua_ Es sc2neit
^ ninge_ Es ist 6alt ^ este frig_ Es ist beEl6t ^ este noros_ Es ist sonnig ^ este insorit_ Es ist
2ei& ^ este cald_ Es ist Eindig ^ este vant
Ceasul in Germana S Citirea ceasului in Germana
0eseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se 'ice ora in germana si sa stii la randul tau sa o indici.
1ie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut necesar sa inveti
toate formele prin care poti citi ceasul in germana.
Atunci cand vrei sa afli oraa ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari*
Dieviel U2r ist esc (Cifil ur ist esc! ^ Cat este ceasul c
Die spt ist esc (Ci pet ist esc! ^ Cat de tar'iu este c
Citirea oreia ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru
cititorii acestui site*
U\*UU ^e Es ist ac2t u2r. ^ Este ora opt.
U\*UY ^e Es ist ac2t u2r und fnf minuten.a Es ist fnf minuten nac2 ac2t.a Es ist 6ur' nac2
ac2t.^ Este ora opt si Y minute.a Este cinci minute dupa opt.a Este putin peste opt.
U\*TY ^e Es ist ac2t u2r und fnf'e2n minuten.a Es ist fnf'e2n minuten nac2 ac2t.a Es ist viertel
nac2 ac2t.a Es ist viertel neun ^ Este ora opt si cincispre'ece minute.a Este cincispre'ece minute
dupa opt.a Este opt si un sfert.a ( N acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba
romana!
U\*WU ^e Es ist ac2t u2r und drei&ig minuten.a Es ist 2alb neun. ^ Este ora opt si trei'eci de
minute.a ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana!
U\*XU ^e Es ist ac2t u2r und vier'ig minuten.a Es ist 'Ean'ig vor neun.a Es ist 2alb neun und
'e2n minuten. ^ Este ora opt si patru'eci de minute.a Este noua fara doua'eci de minute.a ( N
acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana!
U\*XY ^e Es ist ac2t u2r und fnfundvier'ig minuten.a Es ist fnf'e2n minuten vor neun.a Es ist
viertel vor neun.a Es ist dreiviertel neun. ^ Este ora opt si patru'ecisicinci de minute.a Este noua
fara cincispre'ece minute.a Este noua fara un sfert.a ( N acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana!
U\*YY ^e Es ist ac2t u2r und fnfundfnf'ig minuten.a Es ist fnf minuten vor neun.a Es ist 6ur'
vor neun. ^ Este ora opt si cinci'ecisicinci de minute.a Este noua fara cinci minute.a Este putin
pana la ora noua.

Dic2tig ^ important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti dumd ^e ex* um neun u2r ^ la ora noua_ um ac2t
u2r und vier'ig minuten ^ la ora U\*XU
Cand faci referire la o 'i din saptamana folosesti damd ^e ex* Ic2 ge2e in die sc2ule am samstag
^ Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti dimd ^e ex* (ein geburtstag ist im 4uni. ^ Iiua mea
de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora*
T.Dann ste2st du am @onntag aufc (Can te2st du am @ontac aufc! ^ 7a ce ora te tre'esti
duminicac
T.Ic2 ste2e um neun u2r am @onntag auf. (I2 te2e um noin ur am @ontac auf.! ^ (a tre'esc la
ora noua duminica.
V.Con Eann bis Eann arbeitest duc (1on van bis van arbaitest duc! ^ 0e cand pana cand
muncesti tuc
V.Ic2 arbeite von ac2t u2r und fnf'e2n minutena U\*TY bis sec2s'e2n u2r und drei&ig minutena
TZ*WU. (I2 arbaite fon U\*TY u2r bis TZ*WU u2r !^ Eu muncesc de la ora U\*TY pana la oraTZ*WU.
W.Dann mac2st du (ittagspausec (Can ma2st du mitacpausec! ^ Cand faci pau'a de pran'c
W.Ic2 mac2e mittagspause um 'Elf u2ra TV*UU. (I2 ma2e mitacpause um TV*UU u2r! ^ Eu fac
pau'a de pran' la ora TV*UU
X.Dann ge2st du sc2lafenc (Can g2est du lafMnc! ^ Cand te duci la culcarec
X. Ic2 ge2e um 'Eeiund'Ean'ig u2ra VV*UU sc2lafen. (I2 g2ee um VV*UU ur lafMn! ^ (a duc la
ora VV*UU la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general*
Aut mir leid fr die versptung, ic2 ste2e im stau.(Aut mi laid fiur di fer petung, i2 te2e im stau!
^ Imi pare rau pentru intar'iere, eu stau in ambuteia)a trafic.
Dann 6ommst duc (Can 6omst duc! ^ Cand viic
92, es ist sc2on dreiN Ic2 6omme etEas spter. (92, es ist oon draiN I2 6ome etvas petMr.! ^
92, este de)a ora trei N Eu vin ceva mai tar'iu.
Ic2 6omme gegen drei (I2 6ome g2eg2en drai.! ^ Eu vin in )ur de ora trei.
Cocabular* Dieviel ^ cat _ (ittagspause ^ pau'a de pran'_ sc2lafen ^ a dormi_ Aut mir leid ^ imi
pare rau_ entsc2uldigung ^ scu'e_ etEas ^ ceva_ versptung ^ intar'iere_ spter ^ tar'iu_ gegen ^
catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
0irectii in Germana S <uncte cardinale in germana
In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.!,
cuvinte de ba'a cat fra'e care te vor a)uta enorm sa pui intrebari precum #Unde este ... c# sau sa
raspun'i la intrebari legate de directii.
7imba germana are doua cuvinte de ba'a pentru a intreba #unde# si anume #Eo# si #Eo2in#.
; #Eo# este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex* Do ist die Aoilettec (Co ist di tualetec!
; #Eo2in# este folosit pentru a intreba #incotro#
ex* Do2in ge2en @iec (Co2in g2eien 'ic!
Cocabular pentru directii*
directii ^ ric2tungen (ri2tung2en!
dreapta a la dreapta ^ rec2ts a nac2 rec2ts (re2t a na2 re2t !
stanga a la stanga ^ lin6s a nac2 lin6s (lincs a na2 lincs!
in )os, mai departe pe ^ entlang (entlang!
inapoi ^ 'urc6 ( uruc!
in directia a ... a catre ... ^ in ?ic2tung auf ... (in ri2tun2 auf ...!
tot inainte ^ geradeaus (g2erade.aus!
pana la ^ bis 'um ('ur! (bis um, ua!
<unctele cardinale in germana*
im 8orden von .... (im norden fon! ^ la 8ord de ....
nrdlic2 von .... (nordli2 fon! ^ la 8ord de ....
im @den von .... (im siuden fon! ^ la @ud de ....
sdlic2 von .... (siudlic2 fon! ^ la @ud de ....
im Desten von .... (im vesten fon! ^ la Cest de ....
Eestlic2 von .... (vestli2 fon! ^ la Cest de ....
nordEestlic2 von .... (nordvestli2 fon! ^ la 8ordCest de ....
sdEestlic2 von .... (siudvestli2 fon! ^ la @udCest de ....
im 9sten von .... (im osten fon! ^ la Est de ....
stlic2 von .... (ostli2 fon! ^ la Est de ....
nordstlic2 von .... (nordostli2 fon! ^ la 8ordEst de ....
sdstlic2 von .... (siudostli2 fon! ^ la @udEst de ....
Intrebari posibile in germana despre po'itia unui oras pe 2arta *
Do liegt 8rnbergc (Co ligt 8iurnbergc! ^ Unde se afla 8rnbergc
8rnberg liegt nrdlic2 von (nc2en (8iurnberg ligt nordli2 fon (iun2en! ^ 8rnberg se afla
la nord de (nc2en.
5ennst du a 5ennen @ie 8rnberg c (C2enst du a C2enen 'i 8iurnberg c! ^ Cunosti a Cunoasteti
8rnberg c
8rnbergc Do liegt denn dasc (8iurnbergc Co ligt den dasc! ^ 8rnberg c Unde se afla asta c
0as liegt nrdlic2 von (nc2en, nordstlic2 von @tuttgart . (0as ligt nordli2 von (iun2en,
nordostli2 fon tutgart! ^ @e afla la nord de (nc2en, nordest de @tuttgart.
G2id de Conversatie in Germana
Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii u'uale in germana sub forma de
intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o
persoana. Un mic g2id de conversatie in germana care te va a)uta sa;ti faci prieteni mai usor.
Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.
Die 2ei&en @ie c (Ci 2aisen 'i c! ^ Cum va numitic
Die 2ei&t duc (Ci 2aist duc! ^ Cum te numestic
Das ist I2re name c (Cas ist ire namec! ^ Care este numele 0vsc
Das ist deine namec (Cas ist taine namec! ^ Care este numele tauc
Ic2 2ei&e Andra N (I2 2aise Andra! ^ (a numesc Andra N
Ic2 bin Andra N (I2 bin Andra N! ^ Eu sunt Andra N
(ein name ist Andra N ((ain name ist Andra ! ^ 8umele meu este Andra N
Do2er 6ommen @iec (Co2er 6omen 'ic! ^ 0vs. de unde proveniti a suntetic
Do2er 6ommst duc (Co2er 6omst duc! ^ Au de unde provii a esti c
Ic2 6omme aus ?umnien N (I2 6ome aus ?umenien! ^ Eu provin a sunt din ?omania.
Do Eo2nen @iec (Co vo2nen 'ic! ^ Unde locuiti 0vs.c
Do Eo2nst duc (Co vo2nst duc! ^ Unde locuiesti tuc
Ic2 Eo2ne )et't in .erlinN (I2 vo2ne iet't in .erlin! ^ Eu locuiesc acum in .erlin.
@prec2en @ie deutsc2c ( pre2en 'i doicic! ^ Corbiti germanac
@pric2st du deutsc2c ( pri2st du doicic! ^ Corbesti germanac
4a, aber nic2t so gutN (Ia, abe# ni2t so gutN! ^ 0a, dar nu asa de bine N
Delc2e @prac2e(n! sprec2en @iec a spric2st duc (Cel2e pra2e(n! pre2en 'ic a pri2st duc ! ^ Ce
limba(i! vorbitic a vorbestic
Ic2 sprec2e etEas Englis2 und ein bisc2en deutsc2. (I2 pre2e etvas Englis2 und ain bis2en
doici.! ^ Corbesc ceva engle'a si un pic de germana.
Delc2e @prac2en @pric2t man in 0eutsc2landc (Cel2e pra2en pri2t man in 0oicilandc! ^Ce
limbi se vorbesc in Germaniac
.ei uns spric2t man nur deutsc2.(.ai uns pri2t man nur doici.! ^ 7a noi se vorbeste numai
germana.
Das ist I2r a dein muttersprac2ec (Cas ist Ir a dain muter pra2ec! ^ Care este limba 0vs.a ta
maternac
(ein (uttersprac2e ist rumnisc2. ((ain muter pra2e ist rumeni .! ^ 7imba mea materna este
romana.
Daren @ie a Darst du sc2on mal in (adridc (Caren 'i a Carst du on mal in (adridc! ^ Ati a Ai
fost vreodata in (adridc
4a, ic2 Ear in (adrid N (Ia, i2 var in (adridN! ^ 0a, am fost in (adrid.
8ein, ic2 Ear nic2t in (adridN (8ain, i2 var ni2t in (adridN! ^ 8u, n;am fost niciodata in
(adridN
Das ist dasc (Cas ist dasc! ^Ce este astac
0as ist Convention Center.(0as ist Conven ion Center.! ^ Asta este Centrul de Conventii.
Do ist denn dasc (Co ist den dasc! ^ Unde este asta c
0as ist in @ingapur a 0as Convention Center ist in @ingapur. (0as ist in @ingapur a 0as C.C. ist in
@ingapur.! ^ Este in @ingapore a C.C. este in @ingapore.
In Eelc2em 7and ist dasc (In vel2em 7and ist dasc! ^ In ce tara este astac
0as ist in Asien. a @ingapur ist in Asien. (0as ist in A'ien.a@ingapur ist in A'ien.! ^ Este in
Asia. a @ingapore este in Asia.
<entru prima oara in cafenea, expresii u'uale*
Entsc2uldigung, ist 2ier frei c (Entciuldigung, ist 2ir fraic! ^ @cu'ati;ma, este aici liberc
3aben @ie ein tisc2 frei fr drei personenc (3aben 'i ein ti frai fiur drai personenc! ^ Aveti o
masa libera pentru trei persoanec
4a 6lar, bitteN a 8ein, sc2adeN a Es tut mir leid (Ia 6lar bitea 8ain, adea Es tut mi laid! ^ 0a
bineinteles, poftiti . a 8u, din pacate.a Imi pare rau.
Das trin6en @iec a Das mc2ten @ie trin6enc (Cas trinc2en 'ic a vas mio2ten 'i trinc2enc! ^ Ce
beti c a Ce ati dori sa betic
Ia2len, bitteN ( alen, bite! ^ 8ota va rogN
Ic2 mc2te 'a2len, bitteN (I2 mio2te alen, bite! ^ As dori sa platesc, va rog.
Iusammen oder getrenntc ( u'amen odM g2etrentc! ^ Impreuna sau separatc
0as mac2t ],Y Euro. (0as ma2t ],Y oiro! ^ 1ace ],Y euro.
.itte, past TU Euro. (.ite, past TU oiro! ^ Ca rog , pastrati pana la TU eur
7a (ulti Ani in germana S Urari pentru 'i de nastere si onomastica
Cum spui 7a (ulti Ani in limba germanac 0aca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai
a)uns pe pagina potrivita deoarece mai )os vei gasi diverse urari (mesa)e! pentru 'i de nastere sau
onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.
Urari pentru 'i de nastere ^ Dnsc2e 'um Geburtstag +Ciun e um g2eburstag,
Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatoritaa,
daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.
Alles Gute 'um GeburtstagN +Ales gute um g2eburstag, ^ 7a (ulti Ani
P varianta cea mai comuna de a spune d7a (ulti Anid in tarile vorbitoare de limba germana insa
traducerea reala ar fi* Aoate cele bune pentru 'iua ta de nastereN
3er'lic2en Glc6Eunsc2 'um GeburtstagN +3er li2en Gliuc.viun um G2eburstag, ^ 1elicitari
pentru 'iua ta de nastereN
Ic2 Ensc2e dir alles GuteN +I2 viun e dia ales gute, ^ Iti a Ca doresc toate cele buneN
Alles 7iebe und Gute fr dic2N +Ales libe und gute fiu di2, ^ Aoate cele bune pentru tineN a Aoata
iubirea si binele pentru tineN
Alle guten Dnsc2e 'um GeburtstagN +Ale gutMn viun e um G2eburstag, ^ Aoate urarile de
bine pentru 'iua taN
Dir gratulieren dir gan' 2er'lic2N +Diie gratulirMn dia gan 2er li2, ^ Ae felicitam din inima a
sincer a foarte multN
Ium Geburtstag Ensc2e ic2 dir alles GuteN + um g2eburstag viun e i2 dia ales gute, ^ <entru
'iua de nastere va ure' toate cele buneN
(gen alle deine Dnsc2e in Erfllung ge2enN +(iogMn ale taine viun e in efiulung g2e.en, ^
1ie ca toate dorintele tale sa devina realitateN
1ormulari mai lungi pentru urarile de d7a (ulti Anid *
Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr;un mediu mai oficial.
Ic2 sende I2nen 'u I2rem Geburtstag meine 2er'lic2en Glc6Ensc2e. +I2 'ende inen u irem
g2eburstag maine 2er li2en gliucviun e, ^ Ca trimit de 'iua dumneavoastra felicitarile mele
calduroaseN
Iu I2rem Geburtstag gratulieren Eir I2nen 2er'lic2N + u irem g2eburstag gratulirMn Eiie inen
2er li2, ^ 0e 'iua dumneavoastra va felicitam din inima a sincerN
Ic2 sende I2nen aus der 1erne meine besten Dnsc2eN +I2 'ende inen aus de fane maine bestMn
viun e, ^ Ca trimit de departe toate urarile mele de bineN
Ic2 Ensc2e I2nen 'u I2rem Geburtstag alles GuteN +I2 viun e inen u irem g2eburstag ales
gute, ^ Ca doresc de 'iua dumneavoastra toate cele buneN
(ge dir das neue 7ebens)a2r Glc6, Gesund2eit soEie viele sc2ne (omente bringenN
+(iog2e dia das noe lebens.iar gliuc, g2esund.2ait so.vi file one momente bring2en, ^ 1ie ca
urmatorul an sa;ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoaseN
0upa formularea de ba'a dIc2 Ensc2e dir a I2nend poti sa adaugi*
Glc6 +gliuc, ^ noroc
1ro2sinn +fro.'in, ^ fericit, bucuros
1reundsc2aft +friond. aft, ^ prietenie
1reunde an 0einer @eite +frionde an daine sainte, ^ prieteni de partea ta a alaturi de tine
7iebe +libe, ^ dragoste, iubire
Erfolg +erfolg, ^ succes
(ut und 5raft +mut und craft, ^ cura) si putere
Gesund2eit +g2esund.2ait, ^ sanatate
@pannende Erlebnisse + panende erlebnise, ^ experiente interesante
CC in Germana S (odel de CC in germana
Cu a)utorul acestui articol vei invata cum sa redacte'i corect un C.C. in germana (Curriculum
Citae! in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor a)uta sa;ti gasesti mai usor un loc
de munca. Contea'a foarte mult atunci cand faci un CC in germana pentru ce tip de )ob vrei sa
aplici, daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii
etc. atunci nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii
esentiale insa daca aplicati pentru un loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare
anume atunci trebuie sa;i acordati mai multa atentie cv;ului dvs.
Cum sa redacte'i un CC in germana (reguli generale!*
; nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini
; trebuie sa contina o po'a profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv;ului
; titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
; toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga
(ai )os va voi pre'enta cuvintele si expresiile existente intr;un cv german in ordinea in care
acestea ar trebui sa fie scrise. In parante'ele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.
7E.E8@7AU1+lebens.lauf, ^ Curriculum Citae
; acesta este titlul cv;ului
A8GA.E IU? <E?@98 +angabe 'u per'on, ^ Informatii despre persoana
; sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact
8ac2name +na2.name, ^ 8ume
Corname +fo.name, ^ <renume
Adresse +adrese, ^ Adresa
@tra&e + trase, ^ @trada
3ausnummer +2aus.numa, ^ 8umarul locuintei
<ostleit'a2l +post.lait. al, scris prescurtat ; <7I ^ Codul postal
9rt +ort, ^ 9ras, loc
@taat + tat, ^ Aara
; este indicat ca indreptul #Adresse# sa scrieti direct adresa dvs.
Ex* 5alstra&e , 3ausnummer TUV, ]TYZ, .erlin, 0eutsc2land
Aelefonnummer a ?ufnummer +telefon.numa a ruf.numa, ^ 8umar de telefon
(obilnummer a 3andHnummer +mobil.numa a 2endi.numa, ^ 8umar de mobil
E;(ail Adresse +email adrese, ^ Adresa de e;mail
<ersnlic2e Debsite +per'onli2e uebsaite, ^ Debsite personal, blog
; completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv;ul
Gesc2lec2t +g2e le2t, ^ @exul S Geburtsdatum +g2eburt .datum, ^ 0ata nasterii S 8ationalitt
+8a ionalitet, ^ 8ationalitate
Deiblic2 +vaibli2, ^ 1eminin
(nnlic2 +menli2, ^ (asculin
; este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr;un singur rand
Ex* Gesc2lec2t* Eeiblic2 S Geburtsdatum* UT.UX.T][W S 8ationalitt* rumnisc2
A8GE@A?E.AE @AE77E +ang2e trebte tele, ^ 7ocul de munca pentru care aplicati (<unctul
dorit!
.E?U1@E?1A3?U8G +berufs.erfarung, ^ Experienta profesionala
; sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le;ai
avut pana in pre'ent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca!
; este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr;un anumit loc (anul si luna!
; cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca
; date ale aga)atorului
; daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si sc2imburile de experienta,
voluntariatele
@C3U7; U80 .E?U1@.I70U8G + ul und berufs.bildung, ^ @coala si 1ormare profesionala
; incepi cu ultima scoala absolvita
; scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume
te;ai calificat
<E?@:87IC3E 1-3IG5EIAE8 +per'onli2e fei2.gaitMn, ^ Aptitudini
(uttersprac2e(n! +mutMr. pra2e(n!, ^ 7imba materna a 7imbi materne
Andere @prac2e(n! +andere pra2e(Mn!, ^ Alte limba(i!
1remdsprac2en +fremd. pra2Mn, ^ 7imbi straine
Cerste2en +fe teen, ^ Intelegere S @prec2en + pre2Mn, ^ Corbire S @c2reiben + raibMn, ^ @criere
; acest tabel trebuie completat conform #Gemeinsamer Europisc2er ?eferen'ra2men fr
@prac2en# ^ Cadrul european de referinta pentru limbi straine
5ommuni6ative 12ig6eiten +comunicative fei2gaitMn, ^ Abilitati de comunicare
9rganisations; und 12rungstalent +organi'a ions und fiurungs.talent, ^ Competente
organi'ationale si manageriale
.eruflic2e 12ig6eiten +berufli2e fei2gaitMn, ^ Competente profesionale
Computer6enntnisse +compiutMr c2entnise, ^ Cunostinte de utili'are a calculatorului
@onstige 12ig6eiten +'onstige fei2gaitMn, ^ Alte abilitati
12rersc2ein +fiura ain, ^ <ermis de conducere
IU@-AI7IC3E I819?(AAI98E8 + u'e li2e informa ionen, ^ Informatii suplimentare
<ubli6ationen +publica ionMn, ^ <ublicatii
<rsentationen +pre'enta ionMn, ^ <re'entari
<ro)e6te +proiecte, ^ <roiecte
5onferen'en +conferen Mn, ^ Conferinte
Aus'eic2nungen und <reise +aus. ai2nungMn und prai'M, ^ <remii si distinctii
(itgliedsc2aften +mit.glid. aftMn, ^ 7ocurile in care esti membru
?eferen'en +referen Mn, ^ ?eferinte (de la fostii anga)atori a profesori!
; la aceasta categorie puteti scrie #?eferen'en auf Anfrage# +referen Mn auf anfrage, ^ ?eferintele
pot fi date la cerere
; toate categoriile din cadrul #Informatii suplimentare# le treceti in cv doar daca sunt relevante
locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti
A87AGE8 +anlagMn, ^ Anexe
; acesta categorie trebuie introdusa in cv;ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv;ului
copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie
; mentionea'a ce anume o sa gaseasca anga)atorul in anexa cv;ului
@per ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CC in
limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului
de munca pentru care aplicati. <entru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CC
european in germana puteti vi'ita site;ul Europass care contine formatul european aprobat de
toate statele europene inclusiv Germania si Austria.
0enumiri de meserii in Germana (profesii!
In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii sa scrii
in CC;ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in pre'ent. Este important de stiut ca in
limba germana toate meseriile au atat o forma de masculin #der# cat si de feminin #die# (Aflati mai
multe despre Genul substantivului!. 0e cele mai multe ori forma de feminin are terminatia #;in# si
uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute (diacritice!. Acest articol poate fi considerat
ca o continuare pentru Cum sa redacte'i un CC .
profesii, ocupatii ^ .erufe +berufe,
functionar ^ der Angestellte, die Angestellte +de, di ang2e telte,
<rofesii care necesita scoli de meserii*
asistent(M! medical(M! ^ der 5ran6enpfleger, die 5ran6ensc2Eester +de crancMn.flega, di
crancMn. vesta,
a)utor in productie (fabricM! ^ der <rodu6tions2elfer +de produc ions.2elfa,
brutar(i a! ^ der .c6er, die .c6erin +de beca, di bec2erin,
bucMtar(easM! ^ der 5oc2, die 5c2in +de co2, di co2in,
casier ^ der 5assierer +de casiera,
c2elner(i M! ^ der 5ellner, die 5ellnerin +de c2elna, di c2elnerin,
coafe'M ^ die 1riseurin +di fri'urin,
croitor(easM! ^ der @c2neider, die @c2neiderin +de naida, di naidarin,
electrician ^ der Ele6troinstallateur, Ele6tri6er +de electro.instalator, electrica,
femeie de servici ^ die <ut'frau +di pu .frau,
fri'er ^ der 3errenfriseur +de 2eren.fri'or,
grMdinar ^ der Grtner, die Grtnerin +de g2ertna, di g2ertnerin,
instalator ^ der 5lempner, Installateur +de clempna, instalator,
mMcelar(M! ^ der (et'ger, die (et'gerin +de me ga, di me garin,
mecanic auto ^ der Automec2ani6er +de auto.mecanica,
muncitor in construc ii ^ der .auarbeiter +de bau.arbaita,
pompier ^ der 1euerEe2rmann +de foia.ver.man,
sofer(i M! ^ der 1a2rer, die 1a2rerin +de fara, di fararin,
sofer de camion ^ der 75D;1a2rer +de el.ca.ve;fara,
sofer de autobu' ^ der .usfa2rer +de bus.fara,
sofer de taxi ^ der Aaxifa2rer +de taxi.fara,
tamplar ^ der @c2reiner +de raina,
van'Mtor(oare! ^ der Cer6ufer, die Cer6uferin +de fercoifa, di fercoiferin,
'idar ^ der (aurer +de maura,
'ugrav ^ der (aler, (alermeister +de mala, mala.maista,
(eserii care necesita studii superioare*
anga)at(M! la bancM ^ der, die .an6angestellte +de, di banc.ang2e telte,
avocat ^ der ?ec2tsanEalt +de re2 .anvalt,
ar2itect(M! ^ der Arc2ite6t, die Arc2ite6tin +de ar2itect, di ar2itectin,
bibliotecar(M! ^ der .ibliot2e6ar,die .ibliot2e6arin +de biblioteca, di bibliotecarin,
contabil(M! ^ der, die .uc22alter +de, di bu2.2alta,
dentist(M! ^ der Ia2nar't, die Ia2nr'tin +de an.ar t, di an.er tin,
doctor(i M! ^ der Ar't, die -r'tin +de ar t, di er tin,
inginer ^ der Ingenieur, die Ingenieurin +de ingenior, di ingeniurin,
)udecator ^ der ?ic2ter +de ri2ta,
)urnalist(M! ^ der 4ournalist, die 4ournalistin +de )urnalist, di )urnalistin,
poli ist(M! ^ der <oli'ist +de poli ist,
profesor, profesoarM ^ der 7e2rer, die 7e2rerin +de lera, di lerMrin,
programator de calculator ^ der <rogrammierer, die <rogrammiererin +de programira, di
programirin,
secretarM ^ die @e6retrin +di 'ecreterin,
traducator ^ der Bberset'er, die Bberset'erin +de uba.'e a, di uba.'e erin,
veterinar ^ der Aierar't +de tir.ar t,
(eserii mai speciale*
actor ^ der @c2auspieler +de au. pila,
antrenor ^ der Arainer +de treina,
artist ^ der 5nstler, die 5nstlerin +de cunstla, di cunstlarin,
fotograf(M! ^ der 1otograf, die 1otografin +de fotograf, di fotografin,
scriitor ^ der @c2riftsteller +de rift. tela,
(eserii pentru tineri *!
elev(M! ^ der @c2ler, die @c2lerin +de ula, di ularin,
student(M! ^ der @tudent, die @tudentin +de tudent, di tudentMn,