Romania in al Doilea Razboi Mondial

Fara indoiala, Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost cel mai mare razboi din istorie, la
el luand parte in total 61 de tari, cu polulatia de 1.7 miliarde de locuitori reprezentand trei sferturi
din populatia Terrei, dar si cel mai sangeros, fiind estimat un numar de de milioane de !ictime
dintre care "# de milioane de ci!ili, aici neincluzand milioanele de e!rei ucisi in urma
$olocaustului. Finantarea intregului razboi a atins suma de 1 trilion de dolari americani, dintre
care numai %tatele &nite c'eltuind estimati! "(1 miliarde.
Dupa inc'eierea )rimului Razboi Mondial, la 11 noiembrie 1*1+, trei natiuni si-au
manifestat nemultumira fata de urmarile conflagratiei,-ermania, considerata raspunzatoare
pentru intregul razboi in urma Tratatului de la .ersailles, /talia si 0aponia. Datorita parerii
unanime a cetatenilor germani drept careia conditiile impuse -ermaniei prin tratatul mai sus
mentionat erau prea dure, dar si datorita problemelor economice cauzate de criza mondiala, in
prim-planul scenei politice a aparut 1dolf $itler, conducatorul )artidului 2ational-%ocialist al
Muncitorilor -ermani, iar pe "# ianuarie 1*"" formeaza un gu!ern, $itler fiind numit cancelar.
Dupa un an, la 3 august 1*"(, el de!ine conducatorul statului4Fu'rer5.
/n lucrarea 6Mein 7ampf8, dar si in numeroase
discursuri, $itler sustinea politica de 69ebensraum84spatiu !ital5.
1dept al teoriei Drang nac' :sten 4;<tinderea spre ;st5 , era in
special interesat de &R%% ,cu precadere de &craina ,unde
intentiona sa creeze coloni germane, a!and ca e<emplu de baza
'egemonia Marii =ritanii asupra /ndiei.
/n acest timp, in /talia, incepand din 1*33, =enito
Mussolini instaurase un regim dictatorial ce a!ea la baza
ideologia fascista.
0aponia nu a adoptat fascismul , dar pozitia
a!anta>oasa a fortelor armate din cadrul gu!ernului a facut
posibila impunerea unui tip asemanator de totalitarism.Din punct
de !edere militar >aponezii erau cu mult in fata germanilor.;i au folosit minora confruntare din
1*"1 cu trupele c'ineze langa Mu?den ca un prete<t pentru a cuceri toata Manciuria ,unde au
proclamat statul Manciu?o in 1*"3./ntre anii 1*"7-1*"+ >aponezii au ocupat principalele porturi
c'inezesti.
Tratatele dintre -ermania , /talia si 0aponia din perioada 1*"6-1*"7 au dus la crearea
1<ei Roma-To?@o-=erlin ./n septembrie 1*(# se semna la =erlin )actul Tripartit care reglementa
Aspatiul !italA al statelor semnatare , -ermania, /talia, 0aponia.
Dupa Marea &nire de la 1 decembrie 1*1+, Romania a de!enit una dintre marile tari ale
;uropei, a!and o suprafata totala de 3*.#(* ?mp, fiind a noua tara ca suprafata a continentului
si a!and apro<imati! 1+ milioane de locuitori.
/n perioada interbelica, Romania a fost o tara mediu dez!oltata, ramura de baza a
economiei ramanand agricultura, insa industria era in ascensiune./ntre 1*"(-1*"+, dupa criza
mondiala, economia tarii se afla intr-o ascensiune accelerata, datorata in special politicii
protectioniste si a implicarii statului in economie..
/n plan politic, inca din 1*1+ s-a introdus !otul uni!ersal pentru toti cetatenii de peste 31
de ani. )rin Constitutia din 1*3", Romania de!ine o monar'ie constitutionala, prerogati!ele
regelui Ferdinand fiind diminuate.
Monar'ia romana trece insa printr-o criza in deceniul trei datorita renuntarii la tron a lui
Carol al //-lea in anul 1*3. 1stfel, este desemnat succesor fiul sau Mi'ai care, minor fiind a
necesitat constituirea unei regente care sa conduca pBna la ma>oratul sau. Regenta si-a intrat Cn
atributiuni Cn anul 1*37, cBnd, regele Ferdinand moare. Dn + iunie 1*"#, principele Carol re!ine
Cn tara si, cu acordul -u!ernului de!ine rege al RomBniei. Carol al //-lea 41*"#-(#5 si-a
manifestat dorinta de a instaura un regim personal, de autoritate, toate actiunile, masurile sale din
acesta perioada, Cn urma instaurarii dictaturii personale erau subordonate acestui scop.
/n perioada interbelica, sistemul pluripartidist din Romania a permis asscensiunea
partidelor politice, cele mai importante fiind , )artidul 2ational 9iberal si )artidul 2ational
Taranist.
/nsa, s-au manifestat si partidele e<tremiste. ;<trema stBnga a fost reprezentata de )CR,
constituit la + mai 1*31 a!Bnd ca ideologie mar<ismul. Datorita ideilor promo!ate, aceea a
autodeterminarii nationale, Cn 1*3( a fost scos Cn afara legii, urmBnd sa lucreze Cn ilegalitate pBna
Cn 1*((.
=azele e<tremei drepte Cn RomBnia au fost puse de 9iga 1pararii 2ational Crestine,
organizatie Cnfiintata Cn 1*3" de profesorul 1.C. Cuza. 1ceasta organizatie era ani-democratica,
anti-semita, promo!Bnd idei nationaliste. Dn 1*37 din 912C s-a desprins o grupare condusa de
Corneliu Eelea Codreanu intitulata 9egiunea 1r'ang'elului Mi'ail. Dn 1*"# 91M Csi ia numele
de -arda de Fier si, datorita politicii, ideilor si mai ales a asasinarii Cn 1*"" a prim-ministrului
/.-'. Duca -arda de Fier este declarata ilegala. Dn 1*" -arda de Fier se legitimeaza politic prin
partidul A Totul pentru tara A.
:data cu ane<area 1ustriei 412%C$9&%%&95 in martie 1*"+ $itler a inceput punerea in
aplicare a planului sau de e<pansiune. Mussolini il spri>inea iar englezii si francezii ,in urma
reinarmarii -ermaniei , au acceptat teza lui $itler cum ca problema statutului 1ustriei era o
problema interna a -ermaniei. /n septembrie 1*"+ $itler a amenintat cu ane<area ,prin
confruntari armate, granita de !est a Ceoslo!aciei si a celor ". milioane de oameni de etnie
germana. )rim Ministrul ;nglez 2e!ille C'amberlain a initiat tratati!e care au culminat la
sfarsitul luni cu inc'eierea acordului de la Munc'en, prin care ce'ii , la insistentele englezilor si
francezilor , au cedat regiunea %udeta in sc'imbul promisiuni lui $itler de a nu mai ocupa si alte
teritorii ./n mai putin de sase luni,in Martie 1*"*,$itler a ocupat si ce a mai ramas din
Ceoslo!acia . 1larmati de acest nou !al de agresiuni si de amenintarile aduse )oloniei , englezii
au depus >uramant sa a>ute tara in cazul in care -ermania ii ameninta independenta. Franta a!ea
de>a un tratat de aparare mutuala contra ad!ersarilor.&niunea %o!ietica a fost con!ocata in cadrul
forumului 9igi 2atiunilor. /osif .isariono!ici %talin ,dictatorul so!ietic, a oferit spri>in militar
Ceoslo!aciei in timpul crizei din 1*"+ , dar a fost ignorat de toti participanti de la )actul de la
Munc'en.1cum cand razboiul risca sa ibuzneasca ,ambele parti au incercat sa-l atraga de partea
lor ,dar $itler i-a facut cea mai atracti!a oferta. Daca aliata cu Franta si 1nglia ,&%%R ar fi fost
ne!oita sa lupte ,-ermania ii cerea doar neutralitatea. )e data de 3" august 1*"* ,a fost semnat
pactul de neagresiune so!ieto-german cunoscut sub numele de Moloto!-Ribentrop./n secret
$itler si %talin au con!enit ca so!ietici sa ane<eze 9etonia,9ituania,=asarabia si o parte a
)oloniei,nazisti urmand sa-si recapete teritoriul polonez pe care-l doreau.1cest accord a inlaturat
si ultimul obstacol in calea atacarii )oloniei de $itler.
Dn faFa acestei situaFii, Consiliul de CoroanG a decis, la 6 septembrie 1*"*, proclamarea
neutralitGFii RomBniei. Dn acelaHi timp, gu!ernul de la =ucureHti a Cncercat sG securizeze
frontierele Hi sG e!ite confruntarea militarG prin acti!area I=locului =alcanic al 2eutrilor8, a
1cordului =alcanic din 1*"( Hi prin Cncercarea de a Cnc'eia, prin intermediul Turciei, un pact de
neagresiune cu %o!ietele.
/n orele diminetii din 1 septembrie, 1*"*, fortele armate germane in!adau )olonia.
)rete<tul razboiului l-a constituit atacul e<ecutat de catre un grup de %%-isti si cBti!a detinuti de
drept comun Cmbracati Cn 'aine militare 4uniforme5 poloneze, asupra postului de radio -leiJitz K
din apropierea frontierei polono-germane. )e " septembrie 1nglia si Franta Cl surprind pe $itler
declarBnd razboi -ermaniei, fara Cnsa sa acorde a>utor efecti! )oloniei.
:fensi!a a durat pana la 6 octombrie cand ultima rezistenta poloneza s-a predat la 7oc?.
Dnainte de 3# septembrie 1*"* au apGrut la =ucureHti primele automobile cu refugiaFi
poloneziL o parte a acestor refugiaFi a fost gGzduitG Cn capitalGL pentru ceilalFi, ca Hi pentru ostaHii
care scGpaserG de Cncercuire Hi se retrGseserG pe teritoriul nostru, s-a amena>at un aHa-zis lagGr Cn
Dobrogea.1utoritatile romane au gazduit in total 1##.### de refugiati polonezi.
9a 31 septembrie este asasinat presedintele Consiliului de Ministri 1rmand Calinescu de
catre legionari condusi direct de $oria %ima, trimis special din -ermania pentru aceasta actiune.
1supra lui Calinescu mai a!usese loc un atentat in data de 1" februarie 1*"*, insa fara succes.
Moti!ul dorintei legionarilor de a-l asasina pe 1rmand Calinescu era unul simplu, acesta din
urma era autorul moral al mortii liderului legionar Corneliu Eelea Codreanu. %e pare ca regele
Carol al doilea isi daduse acordul tacit pentru impuscarea demnitarului.
Dupa asasinat, legionarii au intrat in cladirea Radioului, au tras asupra portarului si a
prezentatoarei si au intrat in direct, anuntand Ipieirea tiranului8. 1poi s-au predat )olitiei, fiind
omorati a doua zi in locul asasinatului.
DupG un mandat de cBte!a zile, al generalului 1rgeHanu, a urmat gu!ernul C. 1rgetoianu,
cu o duratG apro<imati! douG luni Hi dupG aceea, gu!ernul -'. TGtGrGscu, acesta FinBnd cu unele
remanieri, pBnG la ( iulie 1*(# Hi continuBnd politica de alianFG cu FranFa Hi 1nglia.
Dupa in!azia )oloniei, 1nglia si Franta au Cnceput sa se preocupe de tactici pentru a nu se
repeta un razboi sBngeros, cum a fost )rimul Razboi Mondial. $itler a fost constrBns sa Cnc'eie
pace, dar Cn acelasi timp a ordonat generalilor sai sa se pregateasca de un atac asupra Tarilor de
0os si Frantei.
Dn data de "# no!embrie &niunea %o!ietica a declarat razboi Finlandei. Finlandezii, sub
conducerea lui Carl -. Manner'eim, erau e<perti Cn lupta pe conditii de iarna. Trupele so!ietice,
pe cealata parte, erau adesea prost-conduse. Depasiti numeric, finlandezii si-au mentinut pozitia,
continuBnd sa lupte si Cn noul an. RGzboiul a durat pBnG la 13 martie 1*(#, cBnd s-a Cnc'eiat un
tratat de pace Cntre cele douG FGri.
9a * aprilie -ermania debarca in 2or!egia c'iar daca cu o zi inainte 1liatii minasera
apele 2or!egiei si tot in aceeasi zi da un ultimatum regelui C'ristian al-1#-lea al Danemarcei
.Consiliul de Ministri condus de %tauning accepta cererile germanilor si capituleaza.Dupa un
bombardament aerian, :slo este cucerit rapid iar a doua si a treia zi in porturile %ta!anger ,
7ritiansand , =ergen si Trond'eim debarca trupele germane formate din !anatori alpini de
origine austriacaL
/n timpul unei mari batali na!ale distrugatoarele engleze au scufundat 7 torpilatoare
germane in fiordurile orasului 2ar!i? permitand trupelor conduse de generalul Mac?es@ si
=et'ouart sa recucereasca orasul si sa inainteze pana aproape de Trond'eimL
9a 3 mai brigazile 1liate de la Trond'eim bat in retragere si se imbarca la 1ndalsnes.
Capitularea 2or!egiei este semnata la 1# iunie la Trond'eim de generalul Rosc'er-2ielson , in
baza ordinului generalului Ruge , comandantul-sef.
/n mai 1*(# -ermania a dezlantuit ofensi!a de-a lungul intregii frontiere cu =elgia ,
:landa , 9u<emburg si Franta. /nsuficienta colaborare a acestor armate si a proastei ec'ipari au
dus la infrangerea lor.
Franta, atacata si de /talia ,a capitulat la 33 iunie 1*(#, -ermania ane<eaza 1lsacia si
9orena si instaureaza un regim de ocupatie militara inclusi! in )aris.
Dnc'eierea ostilitGFilor so!ieto-finlandeze Cn primG!ara anului 1*(# a asigurat Mosco!ei
posibilitatea sG-Hi concentreze atenFia asupra RomBniei. 9a 3* martie 1*(#, .. M. Moloto! a
ridicat problema =asarabiei, subliniind cG absenFa unui tratat de neagresiune Cntre cele douG FGri
Ise e<plicG prin e<istenFa unei c'estiuni litigioase nerezol!ate, aceea a =asarabiei, a cGrei
ane<are de cGtre RomBnia nu a fost niciodatG recunoscutG de &niunea %o!ieticG, cu toate cG
aceasta n-a pus niciodatG c'estiunea Cnapoierii =asarabiei pe cale militarG8 .
CBnd !ictoria germanG pe frontul de !est a pGrut sigurG, %talin a decis ocuparea %tatelor
=altice Hi sG adreseze RomBniei pretenFiile sale. )regGtirile so!ietice de rGzboi au Cnceput rapid,
la * iunie 1*(#, cBnd forFe masi!e so!ietice au fost dispuse pe frontierele de nord Hi est ale
RomBniei.
Dn faFa !ictoriei germane, gu!ernul romBn a decis, la 3+ mai 1*(#, intensificarea
apropierii de -ermania, consideratG singura forFG capabilG sG se opunG %o!ietelor . 1ceastG
reorientare Cn politica e<ternG a fost CnsoFitG Hi de o colaborare crescBndG, a dictaturii regale cu
-arda de Fier, spri>initG de -ermania.
9a 3" iunie 1*(#, a doua zi dupG semnarea armistiFiului germano-francez, ministrul de
;<terne so!ietic ..M. Moloto! s-a CntBlnit cu !on %c'ulenburg, ambasadorul german la Mosco!a
Hi a propus discutarea situaFiei =asarabiei Hi a =uco!inei. MenFionarea =uco!inei K fost teritoriu
'absburgic, Cncorporat la RomBnia Cn 1*1+, care nu era parte a DnFelegerii Ribbentrop-Moloto!
din 1*"* K i-a iritat pe germani, care s-au opus condiFiilor lui Moloto!. 2egocierile au fot reluate
la 3(-3 iunie, germanii acceptBnd pretenFiile so!ietice asupra =asarabiei, dar menFinBndu-Hi
opoziFia faFG de cedarea =uco!inei. Dn faFa acestei opoziFii, so!ieticii au fGcut un compromis,
cerBnd doar nordul =uco!inei.
1ceste negocieri au fracturat relaFiile germano-so!ietice . %e poate spune cG aceste
tensiuni au fost la originea 'otGrBrii secrete a -ermaniei de a ataca &niunea %o!ieticG.
9a 36-37 iunie 1*(# &niunea %o!ietica adreseaza un ultimatum RomBniei.
CBnd s-au Cntrunit cele douG Consilii de CoroanG, la 37 iunie, opFiunile !alabile erau
reduse, acceptarea cererilor so!ietice 4cedarea5 sau rezistenFa armatG. %perBnd menFinerea
restului teritoriului romBnesc, ma>oritatea membrilor consiliului au acceptat cedarea . -u!ernul
romBn a trimis rGspunsul sGu oficial la Mosco!a la 3+ iunie,
Guvernul romn, pentru a evita gravele urmri pe care le-ar avea recurgerea la for i
deschiderea ostilitilor n aceast parte a Europei, se vede silit s primeasc condiiile de
evacuare specificate n rspunsul sovietic .
1ne<area =asarabiei, a nordului =uco!inei Hi a Minutului $erFei de cGtre &niunea
%o!ieticG a a!ut Cnsemnate consecinFe asupra situaFiei interne Hi internaFionale a RomBniei. )e
plan e<tern, RomBnia a CntBrit relaFiile cu -ermania nazistG. 9a 1 iulie 1*(#, gu!ernul romBn a
renunFat la garanFiile anglo-franceze din 1" aprilie 1*"*, iar a doua zi, Carol al //-lea a solicitat o
misiune militarG germanG Cn RomBnia. )e plan intern, la ( iulie 1*(#, s-a format un nou gu!ern,
condus de /on -igurtu, personalitate cu legGturi economice Hi politice la =erlin. Dn noul gu!ern,
-arda de Fier 49egiunea5 era reprezentatG de trei miniHtri K $oria %ima, la Ministerul Cultelor Hi
1rtelor 4!a demisiona la + iulie5, .asile 2o!eanu, la Ministerul /n!entarului 1!uFiei )ublice, iar
1ugustin =ideanu, subsecretar de stat la FinanFe. CompoziFia noului gu!ern arGta cG RomBnia se
orienta cGtre puterile 1<ei.
%copul acestor sc'imbGri nu era reCnnodarea unei !ec'i tradiFii, aHa cum pretindea
gu!ernul, ci o Cncercare disperatG a regimului carlist de a e!ita noi dezmembrGri teritoriale Hi a se
menFine la putere.
9a "# august 1*(# are loc Dictatul de la .iena, prin care -ermania si /talia 'otarasc sa
atribuie &ngariei partea de nord-!est a Transil!aniei. 1ceasta decizie a fost primita de catre
opinia publica romaneasca cu tristete si indignare, a!and loc nenumarate manifestari de protest.
1utoritatile Cnsa nu au aprobat oficial aceste manifestari. Mai mult, presa si radioul au primit
dispozitii sa cenzureze informatiile, stirile referitoare la aceste e<primari ale sentimentelor
colecti!itatii.
Dezmembrarea granitelor tarii a determinat o gra!a criza
politica interna. Regimul de autoritate personala impus de regele
Carol // s-a prabusit, iar monar'ul, considerat direct raspunzator de
amputarile teritoriale, a abdicat Cn fa!oarea fiului sau, Mi'ai /.
)uterea Cn stat a fost preluata de generalul /on 1ntonescu, Cn!estit cu
largi atributii de conducere si proclamat AConducator al statuluiA.
1cesta si-a asociat la gu!ernare -arda de Fier, singura
formatiune ce a!ea dreptul sa acti!eze legal, RomBnia fiind
proclamata Astat national legionar, la 1( septembrie 1*(#.
1ntonescu i-a cerut lui $itler sa trimita in Romania o misiune militara germana,
reinnoind solicitarile mai !ec'i ale fostului rege Carol. %copul acesteia era de a asigura
securitatea zonei .aii )ra'o!ei, ale carei rezer!e petroliere erau foarte importante pentru masina
de razboi nazista si pentru pregatirea armatei romane in perspecti!a razboiului cu &niunea
%o!ietica. /n realitate, era !orba de a mentine dominatia germana in Romania, si in =alcani,
proces la care concura si 9egatia -ermaniei din =ucuresti, cu un personal tot mai numeros, si al
carei titular a fost numit, din ianuarie 1*(1, baronul Manfred !on 7illinger. /nca din 1#
octombrie 1*(# se aflau in Romania peste 33### militari 'itleristi. 2umarul lor a sporit pana in
prima!ara lui 1*(1 la ## ###, dintre care 1"# ### au trecut apoi Dunarea cu prile>ul ofensi!ei
trupelor naziste contra lugosla!iei si -reciei. /n aceste conditii s-a a>uns la o deteriorare a
relatiilor tarii noastre cu Marea =ritanie, iar %tatele &nite ale 1mericii au blocat fondurile
romanesti in bancile americane, pe moti! ca Romania era Ao tara ocupataA.
/ntensificarea !iolentelor legionarilor si faptul ca acestia de!eneau tot mai indezirabili in
oc'ii opiniei publice l-au determinat pe /on 1ntonescu, inca din decembrie 1*(#, sa ia primele
masuri contra -arzii de Fier. 1stfel, a ordonat desfiintarea politiei legionare si a instituit
pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. 9egionarii, profitand de complicitatea sefului
politiei secrete germane, $einric' $immler, s-au inarmat, pregatindu-se pentru confruntarea
decesi!a.
9a 1( ianuarie 1*(1, /on 1ntonescu a plecat la =erlin, unde i-a cerut lui $itler sa-i dea
mana libera pentru a restabili situatia. 9a doar doua zile, 2icolae )atrascu, secretarul general al
miscarii legionare, a proclamat ruptura totala cu 1ntonescu, iar legionarii au trecut la organizarea
de detasamente paramilitare si la baricadarea in sedii. Reintors din -ermania, /on 1ntonescu a
decis desfiintarea comisiilor de romanizare, destituirea ministrului legionar de interne, generalul
Constantin )etro!icescu, si a lui 1le<andru -'ica, directorul general 4legionar5 al )olitiei.
/ntre 31-3" ianuarie 1*(1, legionarii au organizat la =ucuresti si in tara o rebeliune,
a!and asentimentul tacit al Reic'ului. 1u a!ut loc >afuri, crime, masacre. 1u fost de!astate " (##
de imobile si de institutii. :ameni ne!ino!ati, persoane ci!ile, soldati si ofiteri - in total 1 ###
persoane - au cazut sacrificiu fanatismului unor oameni insetati de putere. 1u fost pro!ocate, in
intreaga tara, daune in !aloare de 1 miliard de lei, ceea ce a nemultumit profund opinia publica
din tara noastra. ;<plozia de ura a legionarilor i-a compromis insa in oc'ii -ermaniei. $itler
pregatea razboiul in Rasarit si a!ea ne!oie de liniste in Romania. De aceea el a fost de acord cu
inter!entia armatei romane la ordinul lui /on 1ntonescu, ceea ce a dus la infrangerea rebeliunii
legionare. 1ceasta nu a impiedicat insa pe 'itleristi sa accepte plecarea, in -ermania, a circa 7##
de legionari in frunte cu $oria %ima. ;i !or fi mereu o moneda de santa> in raporturile cu /on
1ntonescu. Circa + ### de legionari au fost prinsi, >udecati si condamnati la diferite pedepse.
9a finele lunii ianuarie 1*(1, /on 1ntonescu era singurul stapan al scenei politice
romanesti. %-a format un gu!ern de te'nicieni si militari, care reprezenta o dictatura, pusa in
ser!iciul razboiului si contra regimului bolse!ic de la Rasarit.
DeclaraFia de rGzboi a -ermaniei 'itleriste Cmpotri!a &niunii %o!ietice a a!ut loc Cn ziua
de 33 iunie 1*(1, datG la care Cncepe o nouG fazG Cn istoria celui de al //-lea RGzboi Mondial.
:peratiunea militara a puratat numele 6=arbarosa8.
$itler anga>eaza in lupta 1" de di!izii formate din germani , 1( di!izii finlandeze si 13
di!izii romanesti adica ".##.### de oameni si "7## de tancuri . )e Frontul de Rasarit sunt
trimise intariri de trupe finlandeze , romanesti , ungare , slo!ace , italinesti si o di!izie de
!oluntari spanioli astfel incat efecti!ele se ridica la inceputul lunii august la 1* de di!izii si la
sfarsitul lunii la 3#1 de di!izii din totalul de "3* de di!izii detinut de puterile 1<ei.
9a iulie 1*(1 a fost eliberat orasul Cernauti, iar la 16
iulie C'isinaul. :fensi!a la est si nord de )rut desfasurata in
cooperare cu 1rmata 11 -ermana, la flancurile careia au
actionat di!iziile si brigazile romane, a dus, incepand cu 7 iulie,
la atingerea fontiereor de est interbelice ale Romaniei,
armatele 1+ si * so!ietice fiind respinse dincolo de 2istru pana
cel mai tarziu la 36 iulie 1*(1.
/on 1ntonescu, a!ansat la gradul de maresal pe data de 33
august 1*(1 a 'otarat contiunarea participarii la operatiunile militare pe frontul de rasarit
moti!andu-si decizia de a crea conditiile in !ederea eliberarii Transil!aniei.
/ntre 1 si 1 septembrie 1*(1 a a!ut loc batalia de pe 2ipru dusa de 1rmata "
Romana,condusa de generalul )etre Dumitrescu, si intre 1 septembrie si 11 octombrie 1*(1
batalia de la Marea 1zo!. /ntre + august si 16 octombrie 1*(1 a a!ut loc =atalia de la :dessa
dusa de 1rmata ( Romana condusa de generalul 2icolae Ciuperca. )e 16 octombrie 1*(1 trupele
romane au patruns in :dessa, succesul fiind obtinut cu mari pierderi umane, circa *#### de
soldati si ofiteri morti. /ntre 11 octombrie si 17 noiembrei 1*(1 s-a desfasurat =atalia pentru
Crimeea. 1ceasta era aparata de 3 armate so!ietice, la acctiunile militare participand fortele
armate comune germane si romane. .anatorii de munte romani au purtat lupte grele impotri!a
partizanilor so!ietici care controlau zona muntoasa /aila. 9a + marite 1*(3 incepe ofensi!a
trupelor germane si romane inc'eiate cu succes impotri!a fortelor so!ietice din peninsula 7erci.
1ceasta impreuna cu cele din peninsula Feodosia, au fost desfasurate de /naltul Comandament
%o!ietic cu scopul de aparare a trupelor incercuite de la %e!astopolul. /ntre 13 si 3 mai 1*(3 a
a!ut loc =atalia de la sud de $ar?o!. 9a ( iulie 1*(3, dupa + luni la care a rezistat la " asedii ale
trupelor germano-romane, %e!astopolul, singurul bastion de aparare so!ietic din peninsula
Crimeea este ocupat. Mentinand Crimeea ocupata, $itler ani'ila marile baze aerine so!ietice din
zona folosite, printre altele, la bombardarea campurilor petroliere din )ra'o!a.
9a solicitarile si presiunle -ermaniei a sporit numarul de unitati romanesti anga>ate pe
front, astfel incat, in toamna anului 1*(3, amatele " si ( actionau spre %talingrad iar alte , apoi 7
di!izii romane erau anga>ate in luptele din Caucaz.
/ncepand cu 3* august 1*(3 impreuna cu trupele blindate germane, 1rmatele " si ( au atacat
centura e<terioara de aparare a %talingradului.
=atalia de la Cotul Donului. 1rmata " Romana a desfasurat intre 1* si 3 noiembrie 1*(3 o
energetica operatie de operare importri!a fortelor so!ietice, insa trupele inamice au reusit sa
strapunga fortul, pro!ocand mari pierderi umane si materiale.
/n batalia din %tepa 7almuc?a 4la sud de %talingrad5 a actionat 1rmata ( Romana pe un
front de circa 3# ?m. Cand s-a declansat ofensi!a so!ietica, la 3# noiembrie 1*(3 trupele
romane au fost obligate sa se retraga. Romanii au suferit pierderi foarte mari, +#N din efecti!ele
anga>ate la lupta si *#N din totalul armamentului. )ierderile inregistrate la Cotul Donului si in
%tepa 7almu?a au fost de circa 1##.### - 11#.### morti si disparuti.
9a sfarsitul anului 1*(3 si inceputul anului 1*(", in tara apar di!ergente din ce in ce mai
pronuntate intre Regele Mi'ai si /on 1ntonescu. /nfrangerea de la %talingrad, la sfarsitul anului
1*(3, zdruncinase alianta romano-germana, dar si pozitia regimului antonescian. )e acest fond,
Regele, sustinut de persoane din antura>ul sau, s-a decis sa-si asume un rol mai acti! in !iata
politica, acest fapt generand mari disensiuni cu maresalul 1ntonescu. &na dintre primele
manifestari ale su!eranului a fost mesa>ul sau de 1nul 2ou 1*(". 1cest lucru nu a ramas fara
ecouri, =aronul Manfred !on 7illinger, trimisul german la =ucuresti, a protestat pe lBnga
maresalul /on 1ntonescu, iar acesta a inter!enit la rege, cerBndu-i sa se limiteze la rolul care Ci
fusese conferit si sa nu-si mai permita actiuni care sa dauneze relatiilor de alianta ale statului
romBn.
Disputa dintre cele doua personalitati a Cngri>orat cercurile politice, mai ales ca
1ntonescu ar fi declarat regelui la un de>un ca era dispus sa renunte la conducerea statului, daca
era cine!a capabil sa-si asume aceasta responsabilitate. Conditiile pentru renuntare ar fi fost,
nere!enirea lui Carol //, nere!enirea la sistemul de gu!ernare trecut, asigurarea armatei cu tot ce
Ci era necesar. Cum regele nu a!ea la CndemBna o solutie, iar situatia tarii nu >ustifica o
sc'imbare, a fost ne!oit sa respinga ideea a!ansata de 1ntonescu.
)entru maresal, dezamorsarea crizei se putea face prin Cnlocuirea lui %tBrcea si numirea
unui alt sef al Casei Militare,in persoana generalului Constantin %anatescu,coleg de scoala si
prieten din tinerete al maresalului, solutie acceptata si de rege.
)rin aceasta numire, in mare masura criza a fost depasita, insa relatiile dintre cele doua
personalitati nu au mai re!enit niciodata la cote normale.
Dupa infrangerea armatei germane la %talingrad, incepe ofensi!a so!ieticilor. /ntre 3
februarie si * octombrie 1*(", trupele germane si romane au opus rezistenta atacurilor so!ietice
in 7uban, care constituiau un scut de aparare a )ensinsulei Crimeea.
/ntre octombrie 1*(" K mai 1*(( a a!ut loc apararea si ,in final, pierderea Crimeei. 1
actionat 1rmata 17 -ermana in colaborare cu 17 di!izii romanesti. Dupa lupte grele 1dolf $itler
a 'otarat e!acuarea zonei. Din cei 6#.### romani anga>ati la inceputul orperatiunii militare au
re!enit in tara (3.3#.
Continuarea razboiului dincolo de 2istru a pus Romania in stare de razboi cu 1nglia
4decembrie 1*(15 si %.&.1. 4iunie 1*("5.
9a 1 februarie 1*((,in urma ruperii fonrtului de catre trupele so!ietice in nordul
Transnistriei, se trece la e!acuarea administratiei ci!ile romanesti.
/n martie 1*((, truple rusesti au atins 2istrul, iar la inceputul lunii aprilie au patruns in
nodul Moldo!ei.
/n acest timp, constientizand pericolul iminent, Romania intra in negocieri pentru o iesire
fa!orabila din razboi.1stfel,la inceputul anului 1*((, /on si Mi'ai 1ntonescu incepusera tatonari
diplomatice atat pe langa aliatii occidentali, cat si cu inamicul numarul unu, &R%%. Mi'ai
1ntonescu tratase pentru iesirea Romaniei din razboi la 1n?ara, =erna, Madrid si 9isabona.
Trimisul lui /on 1ntonescu, ambasadorul roman in %uedia, Frederic 2anu, purtase discutii directe
cu so!ieticii la %toc?'olm.9a 17 martie 1*(( au Cnceput, la Cairo, tratati!ele dintre =arbu
%tirbei, reprezentantul opozitiei si 1liati, pentru Cnc'eierea unui armistitiu, Cn numele :pozitiei
&nite si al lui /uliu Maniu. )entru a organiza Io lo!itura de stat8, opozitia cerea sa se asigure,
mentinerea independentei tarii, respectarea drepturilor ei teritoriale, primirea statutului de
cobeligerant
9a 6 martie 1*(( are loc debarcarea americanilor si a britanicilor in 2ormandia,
operatiune cunoscuta sub numele I:!erlord8.
9a 3# august, armata rosie a declansat ofensi!a la !est de )rut, Cmpotri!a 1rmatei (
romBne, si la sud de Tiraspol, la >onctiunea dintre 1rmata 6 germana si 1rmata " romBna.
/n cursul a patru zile, armata rosie a ocupat =asarabia si Moldo!a, zdrobind -rupul de
armate A&craina de %udA. Din acel moment, armata rosie a!ea desc'is drumul care Muntenia si,
Cnainte de toate, accesul catre cBmpurile petrolifere de la )loiesti. Dezastrul militar s-a datorat
aprecierii prea optimiste - daca nu c'iar eronate - facute de catre -rupul de armate A&craina de
%udA, dar Cn special, de catre /naltul Comandament al Trupelor de &scat. /nca Cnainte de
declansarea ofensi!ei so!ietice de!enise limpede ca nu e<istau suficiente forte si mi>loace pentru
a se rezista unui atac Cn forta al ad!ersarului. 2u s-a pre!azut nici faptul ca unitatile romBne,
obosite de razboi, nu se !or opune cu toata dBrzenia ofensi!ei so!ietice.
9a 3" august 1*((, a a!ut loc o intalnire intre Regele Mi'ai si Maresalul 1ntonescu, in
care acesta din urma a propus Cncetarea luptelor, dar intentionBnd sa obtina acordul prealabil al
lui $itler. Regele a respins categoric aceasta solutie, deoarece era 'otarBt sa Cnc'eie urgent
armistitiul cu 1liatii. Maresalul /on 1ntonescu este demis si arestat, iar Romania,a!and acum un
gu!ern format din militari si te'nocrati condus de generalul %anatescu ,intoarce armele impotri!a
-ermaniei. /n seara de 3" august, spre ora 3", noul sef al Marelui %tat Ma>or, in!estit de rege cu
comanda suprema a armatei, generalul -'eorg'e Mi'ail, a ordonat trupelor romBne sa Cnceteze
ostilitatile Cmpotri!a armatei rosii, retragBnd ostirea romBna de sub comanda germana. /n acelasi
timp, regele a tinut un discurs radio-difuzat Cn care a anuntat destituirea lui 1ntonescu, Cncetarea
luptei Cmpotri!a 2atiunilor &nite si instalarea gu!ernului %anatescu. /nca la Cnceputul serii,
monar'ul a informat 9egatia germana din =ucuresti despre sc'imbarile din conducerea politica a
RomBniei, iesirea tarii sale din razboi, oferind trupelor germane posibilitatea de a parasi tara fara
dificultati, cu conditia ca acestea sa nu menifeste sentimente ostile. 9a 3" august, =ucurestii au
Cncetat relatiile diplomatice cu cel de-al ///-lea Reic'.
/nsa, actul oficial al intrarii Romaniei in razboi de partea 1liatilor a fost semnat de abia la
13 septembrie, la Mosco!a. Documentul a fost iscalit din partea Romaniei de catre 9ucretiu
)atrascanu, de gen.-ad>utant Dumitru Damaceanu, =arbu %tirbe@ si -'.)opp, iar din partea
1liatilor, decatre maresalul Rodion Malino!s?i. Documentul cuprindea 3# de articole, un
protocol si sase ane<e.TratatG ca o tarG Cn!insG, inamicG, trebuia sG CntretinG armata so!ieticG de
ocupatie ceea ce a Cnsemnat un efort financiar de 3 miliarde de dolari %.&.1. Timp de 6 ani s-au
plGtit despGgubiri de rGzboi cifrate la "## milioane de dolari Cn mGrfuri-cereale, produse
petroliere, masini, !ase maritime si flu!iale. %-a anulat Dictatul de la .iena, dar granita romBno-
so!ieticG a fost restabilitG pe )rut. ;<ista parerea ca /on 1ntonescu ar fi putut negocia conditii
mai fa!orabile Romaniei.
9a ( februarie 1*( se desc'idea Conferinta de la /alta. )e durata a o saptamana, in
statiunea de pe malul Marii 2egre, C'urc'ill, %talin si Roose!elt s-au ocupat de soarta !iitoare a
-ermaniei si 0aponiei, a caror infrangere nu mai pute fi pusa la indoiala. /ntrucat 0aponia inca
rezista asalturilor americane, Roose!elt a cerut conducatorului so!ietic sa intre in razboi alaturi
de el, garantandu-i o serie de teritorii din ;<tremul-:rient.
Rand pe rand, tarile 1<ei capituleaza, la + mai 1*( Razboiul inc'eindu-se in ;uropa,
prin caderea celui de 1l Treilea Reic'. 9a data de 1 august, dupa ce a!iatia americana a lansat
doua bombe atomice asupra oraselor $iros'ima si 2a?asa?i, regele $iros'ito al 0aponiei
semneaza capitularea, punand astfel capat razboiului.
Regimul care a condus RomBnia Cntre 1( septembrie 1*(# Hi 3" august 1*(( a fost adus
Cn faFa >ustiFiei, Cn =ucureHti, la 36 mai 1*(6, Hi, dupG un proces trucat >udecat de Tribunalul
)oporului, principalii lui lideri K /on Hi Mi'ai 1ntonescu Hi doi dintre cei mai apropiaFi
colaboratori ai lor K au fost e<ecutaFi, iar alFii au fost condamnaFi la Cnc'isoare pe !iaFG sau la
lungi perioade de detenFiune.
9a 6 martie 1*( Mosco!a impune cu forta un gu!ern comunist condus de )etru -roza
care !a trece la so!ietizarea tOrii. 1cest gu!ern a marcat instaurarea la putere a regimului
comunist si lic'idarea democratiei.
Dupa 3 ani, la 1# februarie 1*(7 , se semneaza Tratatul de )ace de la )aris, insa
Romaniei i se neaga statului de stat co-beligerant. Trupele so!ietice urmau sO stationeze pe
teritoriul romBniei *# de zile, dar Cn realitate au rOmas pBnO Cn 1*+. =asarabia, =uco!ina de
nord si tinutul $ertei rOmBneau la &.R.%.%. %e anula Dictatul de la .iena si astfel partea de nord
a Transil!aniei re!enea RomBniei.
Cel de-al Doilea Razboi Mondial a a!ut consecinte ma>ore si asupra Romaniei. 1stfel,
Romania a ramas dupa inc'eierea conflagratiei in sfera de influenta a &.R.%.%., puterea fiind
6confiscata8 de )artidul Comunist.