ROINITA - MELISSA OFFICINALIS

Denumire : Melissa officinalis

Alte nume :Iarba stupilor, iarba lamaioasa
Partea folosita :Frunzele de roinita (sau iarba stupilor, cum mai este denumita) sunt folosite drept
condiment.
Familia de plante :Lamiaceae (familia mentei).
Mit si legenda: Melissa este una dintre nimfele care i-au salvat viaa lui Zeus. L-au ascuns de Cronos,
tatl lui care i pusese gnd ru i l-au hrnit cu lapte i miere. Cnd Zeus a devenit stpnul Olimpului, a
fcut-o regina albinelor.
Melissa nseamn albin n limba greac i nu e ntmpltor c apicultorii folosesc i astazi roinia la
prinderea roiurilor i dezinfectarea stupilor. n limbaj popular, melissa se mai numete i floarea
stupului, pentru c mierea din roini are un parfum aparte i foarte multe proprieti curative.
Ca mai toate plantele medicinale uzuale, i melissa a fost supus cercetrilor medicale de ultim or. Ea
este oricum menionat de medicii greci i romani, dup cum dovedesc scrierile lui Theophrast sau Varro
care au trit n antichitate, dar i de celebrul medic i chimist Paracelsus din secolul XIV.
Etimologie :Denumirea in engleza a roinitei este lemon balm. Balm este o prescurtare pentru balsam,
care provine din latinescul balsamum, ce denumea arborele de balsam; termenul latin era utilizat si
pentru a denumi rasina obtinuta din acest arbore (balsam de Mecca). Sursa primara a cuvantului pare
a fi boshem din ebraica veche, care denumea arborele de balsam dar insemna si aroma, sau
mirodenie, in general.
Termenul botanic melissa a fost imprumutat in Evul Mediu din limba greaca, din melisso-phyllon,
care inseamna frunza albinei (planta fiind bogata in nectar, atragea albinele). Asociatii similare s-au
petrecut in mai multe limbi europene: iarba stupilor in romana, bijenkruid (planta albinei) in
olandeza, mezfu (iarba albinei) in maghiara, matosina (regina albinelor) in bulgara si, similar cu
aceasta din urma, medunka in ceha, medovka in slovaca si maticnjak in croata.
Din cauza aromei de lamaie multe denumiri asociaza termenul lamaie in numele plantei:
Zitronenmelisse in germana, erva cidreira in portugheza, citromfu in maghiara, citronkruid in
olandeza, erba limona in italiana, lymonna trava in ucrainiana, rihan al-limun in araba, toate
insemnind iarba lamaioasa.
Raspandire: Roinita este originara probabil din vestul Asiei.
Roinia se ntlnete spontan pe teritoriul Romniei doar pe arii restrnse n sud-vestul rii n zone
ferite de pe lng pduri i luminiuri n Oltenia (n preajma localitii Baia de Aram) i n Banat. Se
cultiv ns n grdini i aezminte monahale. O dat ce planta s-a stabilizat este greu de eradicate.
Descriea si compozitia roinitei
In tara noastra, infloreste din iunie pana in august. Florile au o culoare alba, alb - galbuie sau alb -
liliachie si cu un miros de lamaie.
Roinia crete n tufe dense care nu depesc nlimea de 90-100 cm. Fiind peren, frunzele se vetejesc
i cad spre sfritul toamnei i apar din nou de obicei n luna aprilie. Se aseamn la nfiare
cu urzica (Urtica dioica) dei aceasta din urm aparine unei familii cu totul diferite. Frunzele roiniei
sunt ns de un verde mai pronunat, aproape nchis la culoare i ele exud o arom plcut mirositoare
asemntoare lmii atunci cnd sunt presate ntre degete.
Se recolteaza frunzele (folium Melissae) in timpul infloririi.
Cercetarile stiintifice privind melisa incep in secolul al XVI-lea, cand apare pe piata apa de melisa, iar in
anul 1582, la Frankfurt pe Main, s-a obtinut uleiul de melisa (Oleum melissae).
Cercetarile ulterioare evidentiaza faptul ca aceasta planta, in afara de uleiurile eterice, mai contine
urmatoarele substante:
- citralul (o aldehida nesaturata din clasa terpenelor, ce prezinta o izomerie geometrica);
- citronelolul (un alcool nesaturat);
- taninuri;
- rasini;
- saponine;
- acidul succinic cafeic,
- vitamina C (pana la 15 la suta, din substanta uscata);
- geraniol si un principiu amar.
Descrierea plantei si cultivare :Rizomul roinitei este scurt, tulpinile patrate si ramuroase, de 30-60 cm
inaltime. Frunzele sunt in forma de inima, dantelate, de culoare verde-inchisa si cu o aroma de lamaie,
mai ales cand sunt frecate cu degetele.
Gustul frunzelor este de asemenea asemanator cu cel al lamaii.
Florile sunt albe sau galbene si apar sub frunze; traiesc din iunie pana in octombrie.
Planta moare iarna, dar radacina este perena.
Roinita creste liber in orice sol si se inmulteste prin seminte, divizarea si taierea radacinilor. Ea trebuie
plantata nu mai tarziu de luna octombrie, astfel ca mladitele sa apara inainte de a da frigul.
Radacinile pot fi divizate in bucati mai mici, cu trei sau patru muguri fiecare, si plantate la distante de 60
cm una de alta.
Nu are nevoie de altceva decat sa fie curatata de buruieni, sa se taie toamna tulpinile deteriorate si sa se
sape pamantul din jur.
Tratamente naturale pe baz de roini
Roinia reprezint o plant medicinal cunoscut pentru efectele ei terapeutice asupra afeciunilor
stomacului (calmeaz spasmele stomacale, elimin gazele din stomac), calmeaz strile nervoase,
nltur diareea, mrete secreia biliar, echilibreaz digestia, i stimuleaz pofta de mncare.
Ceaiul preparat din frunze de roini, dar i cel preparat din flori de roini ajut la calmarea durerilor de
cap, tratarea ameelilor, pierderea temporar a cunotinei. Pentru o eficien maxim acest ceai
trebuie administrat n fiecare zi.
Roinia mai poate fi utilizat i pentru vindecarea rnilor (sub form de bi) datorit proprietii acestei
plante de cicatrizant, dar i la tratarea diskineziilor biliare.
Roinita (melissa officinalis)
Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in
Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi.
In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb
galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil,
vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic,
stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in
timpul infloririi, din al doilea an.
Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa,
carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si
melifera.
Uz intern:
- frunzele si planta cu inflorescenta - tulburari digestive, distonii neurovegetative, colici abdominale,
meterorism, dischinezii biliare, colite, gripa, diaree, varsaturi in timpul sarcinii, surmenaj intelectual,
insomnii, hipertiroidism, astenie, nevralgii, lacune de moemorie, colopatii functionale, epilepsie, boli de
plamani, convulsii, indigestii, dismenoree, ameteli, anemie - sub forma de infuzie, tinctura.
Uz extern:
- frunzele - ulceratii acute si cronice, prurit, herpes, atralgii din guta, eczeme, halena bucala, contuzii -
sub forma de bai locale, cataplasme, gargara.
Melissa officinalis, planta cu efect calmant
Palpitaiile i strile nervoase pot fi tratate far diazepam sau rudotel. Efecte asem-ntoare cu
ale lor are planta numit melis sau roini. Calitile de sedativ ale melisei snt datorate, n principal,
componentelor din uleiul volatil.
Melisa este cunoscut nc din antichitatea greac i roman, iar medicii arabi din Evul Mediu au
introdus-o n practica terapeutic apreciindu-i virtuile de reconfortare a inimii i combatere a
palpitaiilor nocturne.
Felul n care acioneaz melisa este asemntor cu al medicamentelor de tip diaze-pam i rudotel, dar
este lipsit de efectele secundare ale acestora.
Frunzele de melis se recomand, n principal, contra tulburrilor nervoase, cum sunt insomnia, isteria,
melancolia, astenia, greutile de concentrare, scderea memoriei, emotivitate.
Frunzele de melis mai au proprieti de echilibrare hormonal n dereglri ale hipofizei i tiroidei.
Efecte excelente n tratarea migrenelor i insomniei
Melissa conine o cantitate mic de ulei volatil ce miroase asemntor cu lmia i are efecte
extraordinare n cazul demenei severe dup cum arat un studiu efectuat pe 70 de oameni cu
probleme grave de demen, pe durata a 4 sptmni.
Frunzele de roini au efect uor sedativ i de ameliorare a strii de spirit, de aceea pot fi folosite pentru
a trata problemele de somn, anxietatea, depresiile i traumele emoio-nale.
Grecii numeau roinia nc de acum 2000 de ani "elixir de via lung", datorit aciunii ei benefice
asupra oboselii intelectuale, a insomniei, a nevrozelor sau pentru calmarea tahicardiilor. Are efecte
excelente contra insomniei i a migrenelor. Este un leac natural verificat mpotriva asteniei de primvar
i mpotriva asteniei n general.
Preparatele din roini au efecte remarcabile n reglarea activitii sistemului nervos. Sunt recomandate
profilactic pentru afeciuni cum ar fi pareza facial, boala Parkinson (n faze incipiente), Alzheimer.
Se dovedete eficient, de asemenea, n disfuncii gastrointestinale - flatulen, crampe i grea, mai
ales cnd acestea sunt agravate de stres i tensiune. n colita de fermentaie, roinia este unul dintre
cele mai puternice remedii vegetale, inhibnd dezvoltarea excesiv a bacteriilor de fermentaie n colon,
eliminnd spasmele i diminund inflamaia.
Menine tinereea celulelor din organism
Roinia are i o aciune antiviral. Cercettorii germani au dovedit c persoanele crora abia le-a aprut
un herpes pe buze s-au vindecat mai repede folosind o crem pe baz de roini, comparativ cu
persoanele care au primit un tratament alopat.
Preparate pentru uz extern au fost folosite i pentru a trata simptomele inflamatorii provocate de
virusul hepatic, i au dat rezultate bune.
Cercetri recente au confirmat faptul c roinia are i un efect antioxidant, ceea ce nseamn c menine
tinereea celulelor din organism prin anularea proceselor de formare a radicalilor liberi n moleculele din
snge, responsabile de mbtrnirea esuturilor.
n perioada de tranziie de la frig la cald, planta v scap de secreiile nazale sau de gripe. Extern,
frunzele calmeaz nepturile insectelor. Folosii-o cu ncredere n tratamentele naturiste.
Roinia cu o arom dulce, asemntoare celei de lmie e folosit n ceaiurile aromate de plante, n
vinuri sau lichioruri, dar i n unele formule de ap de colonie, cum ar Carmelite.
Pe vremuri, mobila era curat cu un pumn de roini, al crei ulei lustruia lemnria, dndu-i i un miros
plcut.
Roinia e potrivit n mai toate preparatele la care se adaug lmie. Punei frunze n ceaiuri, salate,
mncruri cu fructe sau n buturi reci de var.
Nu folosii planta dac suntei nsrcinat sau alptai.
In afara proprietatilor curative roinita este utilizata in apicultura dar si in gastronomie, ca si condiment al
preparatelor culinare. Uleiul volatil se exploateaza pentru fabricarea parfumurilor.
Utilizare in apicultura: Roinia este o plant melifer i inflorescena ei este vizitat de numeroase
insecte; de asemenea din cauza mirosului pronunat care atrage albinele este folosit
de apicultori atunci cnd captureaz un roi (se freac pereii stupului) sau cnd vor s unifice dou
familii; de aici i denumirea plantei (de la roi de albine).
Descrierea condimentului :Frunzele de roinita au o aroma proaspata, de citrice. Gustul lor este
asemanator cu al lamaii, mirtului lamaios si lemongrass-ului.
Pregatire si depozitare :Frunzele de roinita se consuma si proaspete, si uscate. Cand sunt proaspete
aroma si gustul lor sunt mai puternice. Frunzele de roinita proaspete se pastreaza la rece cateva zile;
uscate, se depoziteaza la adapost de lumina, umezeala si aer si rezista cateva luni.
Utilizari culinare : Are valoarea ca mirodenie datorita gustului proaspat, de lamaie, care o face un
substitut perfect pentru lemongrass (cand este proaspata) si pentru dafinul american (cand este uscata).
In Europa centrala este folosita uneori la aromatizarea bauturilor dulci. Frunzele de roinita sunt un
element decorativ si aromat pentru multe feluri principale si salate. Se potrivesc cel mai bine cu peste,
carne de pui si salate. Se prepara si un pesto ce foloseste frunze de roinita in loc de cele de busuioc.
Roinita merge foarte bine si cu fructele, mai ales cu mere. De asemenea, poate aromatiza perfect
oteturile.